AIM HoruS

CAUZE, SIMPTOME SI DIAGNOSTIC Tulburarea bipolara, numita si depresie maniacala, este o conditie medicala care determina schimbari extreme de dispozitie. Persoanele afectate se pot simti foarte fericite pentru cateva saptamani, ca apoi sa se cufunde intr-o depresie adanca. Durata acestor stari variaza in functie de fiecare pacient in parte. Faza simptomelor depresive Fara tratament, o persoana afectata de tulburarea bipolara poate experimenta episoade intense de depresie. Simptomele includ tristete, anxietate, pierderea energiei si dificultati de concentrare. Pacientii isi pot pierde interesul fata de activitatile care ii satisfaceau inainte. De asemenea, acestia se pot ingrasa sau pot slabi, dorm prea mult sau prea putin si au ganduri suicidale. Faza simptomelor maniacale In timpul unei faze maniacale, pacientii au tendinta de a se simti euforici, ceea ce duce la o stima de sine exagerat de mare si la agitatie. Comportamentele nesabuite, inclusiv cheltuielile risipitoare, indiscretiile sexuale si abuzul de substante, sunt comune in aceasta faza. Tulburarea bipolara de tip I si tulburarea bipolara de tip II Persoanele cu tulburare bipolara de tip I au episoade maniacale sau episoade mixte, avand unul sau mai multe episoade depresive. Persoanele cu tulburare bipolara de tipul II experiementeaza episoade depresive majore. Acestia experiemnteaza hipomania, o conditie care este mai putin intensa decat mania su care dureaza mai putin de o saptamana. Episoadele mixte Persoanele care au episoade mixte experimenteaza mania si depresia in acelasi timp. Acest lucru duce la un comportament imprevizibil si este mai comun in randul pacientilor care au dezvoltat tulburarea bipolara la o varsta frageda, in special in timpul adolescentei. Estimarile arata ca 70% dintre pacientii cu aceasta afectiune experimenteaza episoade mixte. Cauzele tulburarii bipolare Medicii nu sunt in totalitate siguri de cauzele tulburarii bipolare. Teoria principala sugereaza ca substantele chimice din creier fluctueaza anormal. Atunci cand nivelurile anumitor substante devin prea mari, pacientul dezolvta mania. Atunci cand nivelurile sunt foarte scazute, acesta experimenteaza depresia. Cine este predispus la dezvoltarea tulburarii bipolare? Tulburarea bipolara afecteaza barbatii si femeile in mod egal. In cele mai multe cazuri, debutul simptomelor are loc intre 15 si 30 de ani. Persoanele care au rude ce sufera de tulburarea bipolara au sanse mai mari sa fie diagnosticati cu aceasta afectiune. Evenimentele stresante si abuzul de droguri pot declansa ciclul starilor contradictorii. Diagnosticarea tulburarii bipolare Un pas important in diagnosticarea tulburarii bipolare este excluderea altor factori care ar putea cauza schimbarile de dispozitie. Acestea pot include infectii ale creierului sau alte afectiuni neurologice, abuzul de substante, problemele cu tiroida, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie, efectele secundare ale unor medicamente sau alte tulburari psihice. Nu exista niciun test de laborator pentru identificarea tulburarii bipolare. De obicei, psihiatrul pune diagnosticul bazandu-se pe istoria medicala a pacientului, pe starea sa de spirit si pe alte simptome.

T/C

T/C

E ok

E ok

Stai sa intre @Jackus in voi

merge

-150 parca pe TyTanN dar acum ajunsai la -250. Asta nu-l mai depaseste nimeni.

ia @Snape sa ai amintire de la primul war =)))

@AIM iKsyZaL mai stii ca vroiai sa ma intreci la realizari pe samp? worst mai mare ca asta nu poti face.

Las aici un best micut de-al meu din ala sukar.

Diseara spawn kill sau sall?

Iaute bine frate, am trecut și eu pe la tine. Pui o pila in para

Imi dai o limbuta din Magagaascar.... ufff ce dragut

Cat timp ma lasa pikovit am voie sa postez. Si apropo esti in taxi si imi spui mie ca nu-mi am locul aici?

Noroc

Pentru elevii din vremea regimului comunist, şcoala însemna nu numai ore de curs, ci şi atelier, muncă la strung, muncă patriotică, apartenenţa la organizaţii precum Pionierii sau Uniunea Tineretului Comunist. Uniformele erau obligatorii, manualele erau unice, iar carnetul de note cuprindea nu mai puţin de 15 îndatoriri. Elevi în uniforme, săli de clasă cu poza tovarăşului deasupra catedrei, manuale unice, abecedare cu texte patriotice, sesiuni de muncă pe câmp, îndatoriri şi obligaţii pentru copii, încă de la intrarea în grădiniţă. Aşa arăta sisemul de învăţământ românesc în vremea regimului comunist. Anul şcolar era împărţit pe vremea lui Ceauşescu în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII). După clasa a VIII-a elevii susţineau examen de admitere la liceu. Pentru a accede în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu. Anii de studiu în liceu se încheiau cu examenul de Bacalaureat. Nicolae Ceauşescu a militarizat învăţământul, luând model de la chinezi şi coreeni. Copiii erau înregimentaţi în sistemul de învăţământ şi organizaţiile comuniste încă de la vârsta de 4 ani. ”Şoimii patriei”, ”Pionierii” şi ”UTC-iştii” au fost create de comuniştii care doreau o societate ideală, supusă regulilor şi îndatoririlor. Menirea organizaţiilor era de a creşte copiii ”croiţi” pe măsura omului nou. Elevi în uniforme, săli de clasă cu poza tovarăşului deasupra catedrei, manuale unice, abecedare cu texte patriotice, sesiuni de muncă pe câmp, îndatoriri şi obligaţii pentru copii, încă de la intrarea în grădiniţă. Aşa arăta sisemul de învăţământ românesc în vremea regimului comunist. Anul şcolar era împărţit pe vremea lui Ceauşescu în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII). După clasa a VIII-a elevii susţineau examen de admitere la liceu. Pentru a accede în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu. Anii de studiu în liceu se încheiau cu examenul de Bacalaureat. Nicolae Ceauşescu a militarizat învăţământul, luând model de la chinezi şi coreeni. Copiii erau înregimentaţi în sistemul de învăţământ şi organizaţiile comuniste încă de la vârsta de 4 ani. ”Şoimii patriei”, ”Pionierii” şi ”UTC-iştii” au fost create de comuniştii care doreau o societate ideală, supusă regulilor şi îndatoririlor. Menirea organizaţiilor era de a creşte copiii ”croiţi” pe măsura omului nou. Învăţământ militarizat La 4 ani, un copil care intra în grădiniţă învaţă ce înseamnă comunismul. ”Şoimii Patriei”, organizaţie comunistă a copiilor preşcolari şi şcolari, în vârstă de 4 - 7 ani, a fost înfiinţată în 1976. Scopul organizaţiei era: "educarea moral-civică a copiilor, în spiritul umanismului, al dragostei şi respectului faţă de patrie şi popor, faţă de "Partidul Comunist Român". Şoimii aveau uniformă şi multe îndatoriri. Fetiţele purtau fustiţă albastră (pantalon albastru), bluză portocalie cu epoleţi, fundă roşie cu tricolor, pălărie albastră, ciorapi albi, ecuson. Băieţeii de grădiniţă erau îmbrăcaţi cu pantaloni albaştri (lungi si scurţi, în funcţie de anotimp), bluză portocalie cu epoleţi, fundă roşie cu tricolor, şapcă albastră, ciorapi albi şi ecuson. Îndatoririle copiilor îi vizau pe mai marii ţării: ”cunoaşterea Drapelului PCR, recunoaşterea portretului tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi al tovarăşei Elena Ceauşescu”. După grădiniţă, până la 14 ani, elevii intrau în altă organizaţie, ”Pionerii”. Intrarea în rândurile pionierilor se făcea în clasa a II-a. Cei mici erau primiţi în rândurile organizaţiei de colegii lor mai mari, din clasa a IV-a, iar intrarea se făcea sub jurământ: "Eu, ...(numele si prenumele), intrând în rândurile Organizaţiei Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învaţ bine, să fiu harnic si disciplinat, să cinstesc cravata rosie cu tricolor". Pionerii aveau şi eu uniformă: nelipsita cravată roşie cu inel, cămaşă albă, fustă sau pantaloni negri. Odată cu intrarea la liceu, copiii deveniţi adolescenţi intrau în Uniunea Tineretului Comunist. Nu orice elev de liceu ajungea însă în UTC. Puteau deveni membrii elevi din clasa a VIII-a, cu merite deosebite la învăţătură, iar în clasa a IX-a şi a X-a puteau fi primiţi şi cei mai slabi la învăţătură. Odată admis în UTC, un elev trebuia să accepte regulile şi îndatoririle ce i se cuveneanu. Cei care nu se comportau conform cerinţei de partid riscau excluderea. Pentru un licean din vremea lui Ceauşescu, excluderea din UTC însemna excluderea de la viaţa socială, marginalizarea şi monitorizarea intensă de către informatori. Excluderea din UTC se făcea, de cele mai multe ori, printr-un proces la nivelul organizaţie şi era consecinţă a unei fapte grave. În toţi anii de şcoală, regimul impunea uniforma obligatorie. La gradiniţă, copiii purtau şorţulet bleu cu fundiţă albă, iar în ciclul primar şorţuleţ pepit alb-albastru. La clasele V-VIII uniforma consta în sarafan albastru şi cămaşă bleu pentru fete, sacou, pantaloni negri şi cămaşă bleu pentru băieţi. Fetele purtau obligatoriu bentiţă albă, iar băieţii şapcă. Nimeni nu intra în şcoală fără matricolă, o bucată de pânză pe care erau trecute şcoala la care era înscris elevul si numarul de înmatriculare al acestuia. Cravata roşie şi inelul de plastic erau alte elemente fără de care elevii nu intrau la ore. Carnetul de elev, în care erau trecute notele de la şcoală, conţinea şi îndatoririle fundamentale ale elevului. “Carnetul de elev este oglinda activităţii şcolare şi a conduitei elevului. Calitatea de elev trebuie să se reflecte în atitudinea perseverentă şi entuziastă faţă de învăţătură şi muncă, în comportarea corectă şi demnă în şcoală şi societate”, se menţiona în carnetul de elev care avea pe copertă stema Republicii Socialiste România. Elevii comunişti aveau trecute în carnetul de note nu mai puţin de 15 îndatoriri, cea fundamentală fiind iubirea de ţară. “Elevul are îndatorirea fundamentală să iubească patria noastră, Republica Socialistă România, să dovedească dragoste şi devotament faţă de partid, pentru cauza socialismului şi comunismului, prin atitudinea lui faţă de învăţătură şi muncă, prin întreaga sa comportare în şcoală şi în afara şcolii, prin preţuirea tradiţiilor glorioase de luptă ale poporului pentru eliberarea naţională şi socială, prin participarea la acţiunile patriotice.”Carnetul de elev trebuia semnat de părinţi şi păstrat cu mare grijă. Abecedar şi manuale unice Abecedarele şi manualele din vremea comunistă aveau format unic. Manualele erau gratuite pe toata durata studiilor si erau publicate în tiraje mari. Prima carte pe care o primeau elevii intraţi în sistemul de învăţământ se deschidea cu fotografia mult iubitului conducător, Nicolae Ceauşescu. Prima poezie era imnul Republicii Socialiste România "Trei culori”. Mai toate manualele conţineau texte menite să influenţeze elevul. Ţara era descrisă în termeni feerici, iar societatea, prezentată la superlativ. Cetăţeni săritori, mame eroine, muncitori harnici, taţi grijulii, ostaşi curajoşi, toţi erau personajele după care elevii învăţau literele la clasa I. Manualul de clasa I conţinea, de asemenea, poezii patriotice menite să insufle copiilor, de la cele mai mici vârste, respectul pentru patrie şi conducători. ”Oriunde merg/ în tot ce simt/Alături eşti/Iubit partid/Eşti şcoala nouă/Cartea frumoasă/Eşti pâinea caldă/Ce-o avem pe masă/Eşti câmpul verde/Ziua senină/Hidrocentrala/Ce dă lumină”, scria în Abecedarul din 1982. Ateliere şi muncă patriotică Pentru elevii din vremea lui Ceauşescu, şcoala nu însemna doar orele de curs, ci şi ateliere sau munca patriotică. La orele de atelier care nu lipseau din programa şcolară, elevii învăţau să lucreze la strung şi traforaj. Toţi elevii făceau muncă patriotică. „La munci” era termenul consacrat în şcoli pentru zilele de sâmbătă în care, încărcaţi în autobuze, elevii de şcoală generală erau duşi la cules de struguri, fructe, cartofi, porumb sau bumbac. Fiecărui elev îi era dat un sac de rafie pe care trebuia să îl umple, după caz, cu struguri, porumb, fructe sau bumbac. Zilele de muncă începeau dimineaţa şi sfârşeau după apusul soarelui. De-a lungul zilei, ”la munci”, elevii erau supravegheaţi de cadre didactice, puse şi ele la treabă. Munca patriotică a elevilor era prezentată în jurnalele de ştiri în stil propagandistic: ”În livadă, dragi copii/Strângeţi prune brumării, coşuri pline/ Iară mâine veţi avea magiun pe pâine”. Cei mici, nu numai că erau puşi la muncă, dar erau puşi să şi zâmbească şi în faţa camerelor de luat vederi şi, eventual, să recite versuri cu entuziasm: ”După ce am strâns prunele, am pus la uscat fânul mirositor şi parfumat. Fân mult şi bun pentru vite înseamnă lapte din belşug la iarnă!”. Cu cât elevii erau mai mari, cu atât li se repartizau munci mai grele. Dacă cei din gimnaziu mergeau la cules de struguri, cei de liceu erau duşi la plivitul buruienilor pe câmpurile patriei. Potrivit jurnalelor de ştiri ale vremii, totul se făcea cu pricepere şi entuzism: ”Elevii de liceu au venit să ajute la strângerea recoltei în cea mai bună tradiţie a a muncii voluntar patriotice a tineretului nostru. 66.00 de mii de tineri dovedind entuziasm şi pricepere...”.

E bun

E bun

Bun.

Buna! Am venit si eu sa va vizitez chiar daca nu mai sunt in rdt. Ma primiti?

@Pikovit e noob. Salut baietii! Am trecut si eu in vizita