Alucard ToV

Sindromul persoanei rigide (SPR), cu care a fost diagnosticată cântăreaţa canadiană Celine Dion, este o patologie neurologică rară, caracterizată printr-o rigidizare musculară progresivă şi episoade repetate de spasme musculare dureroase. Celine Dion a dezvăluit joi pe contul său de Instagram că suferă de o „tulburare neurologică foarte rară”, care a forţat-o să îşi amâne din nou sau să-şi anuleze unele dintre concertele din turneul său „Courage World Tour” în Europa, programat în vara anului 2023, informează AFP, preluată de Agerpres. Printre concertele amânate se află și cel din București. Fanii artistei care şi-au achiziţionat bilete pentru show-ul ce ar fi trebuit să aibă loc pe 11 iunie, la Arena Naţională, au fost anunţaţi că li se va rambursa contravaloarea acestora. „Recent, am fost diagnosticată cu o tulburare neurologică foarte rară, numită în engleză stiff-person syndrome” (sindromul persoanei rigide), a detaliat Celine Dion. Această tulburare, care se caracterizează în special prin rigiditate musculară progresivă, îi provoacă lui Celine Dion dificultăţi la mers şi o împiedică să îşi "folosească corzile vocale" aşa cum şi-ar dori, a detaliat cântăreaţa. Cauza exactă a „sindromului persoanei rigide” rămâne necunoscută Potrivit Orphanet, un portal online dedicat bolilor rare şi medicamentelor aferente, vârful de incidenţă se situează în jurul vârstei de 45 de ani, iar simptomele evoluează de-a lungul lunilor şi anilor. Rigiditatea musculară fluctuează adeseori (se agravează, apoi se ameliorează) şi survine, în general, în acelaşi timp cu spasmele musculare. Aceste spasme pot să se producă întâmplător sau să fie declanşate de o varietate de evenimente diferite, inclusiv de un zgomot brusc sau de un contact fizic uşor. Dacă nu este tratat, SPR poate să evolueze spre dificultăţi în deplasare şi să aibă un impact semnificativ asupra capacităţii unei persoane de a efectua activităţi zilnice de rutină. Deşi cauza exactă a acestui sindrom este necunoscută, medicii cred că este vorba despre o maladie autoimună şi care se manifestă uneori alături de alte boli autoimune. Diagnosticul se bazează în principal pe examenul clinic şi este confirmat prin identificarea unor anticorpi şi a unor anomalii electromiografice (o examinare obligatorie în cazul maladiilor neurologice - n.r.) caracteristice. O scanare a măduvei spinării poate să permită excluderea cauzelor mecanice, precum prezenţa unei hernii de disc sau a unui chist la nivelul măduvei osoase. Ce tratament există pentru acest sindrom Primele cazuri de SPR au fost documentate în 1956. Sindromul persoanei rigide a fost descris în literatura medicală sub numeroase denumiri diferite. Descris iniţial ca „sindrom al bărbatului rigid”, numele acestei boli a fost modificat, pentru că boala poate să afecteze persoane de toate vârstele şi de ambele sexe. De fapt, majoritatea persoanelor atinse de această afecţiune sunt femei. SPR este o maladie extrem de rară. Potrivit organizaţiei americane NORD, care doreşte să aducă un sprijin persoanelor afectate de boli rare, incidenţa SPR ar fi de aproximativ 1 caz la 1 milion de persoane. Tratamentul vizează ameliorarea simptomelor specifice care se manifestă la fiecare individ, ceea ce necesită adeseori abordări non-medicamentoase (stretching, termoterapie, hidroterapie, masaj, acupunctură, etc.). Anumite medicamente pot fi utilizate şi ele pentru a trata rigiditatea musculară şi spasmele episodice. Sursa

Anotimpul rece este şi sezonul răcelilor şi al gripelor, un fenomen care i-a nedumerit mereu pe oamenii de ştiinţă, dat fiind că viruşii care provoacă aceste afecţiuni circulă cu aceeaşi frecvenţă, indiferent de anotimp. Faptul că frigul afectează imunitatea a fost mereu o ipoteză luată în calcul, însă abia acum cercetătorii au descoperit mecanismul exact prin care temperaturile reci ne fac mai vulnerabili, scrie CNN. "Este pentru prima dată când avem o explicaţie biologică, moleculară despre felul în care răspunsul nostru imunitar este limitat de temperaturile scăzute", spune profesoara Zara Patel, care studiază otorinolaringologia la Universitatea Stanford. Oamenii de ştiinţă au stabilit că o reducere a temperaturii de numai 5 grade Celsius în interiorul cavităţii nazale este suficientă pentru ca jumătate dintre veziculele extracelulare din nas să fie distruse. Veziculele extracelulare sunt considerate "avangarda" sistemului imunitar. Veziculele extracelulare, în prima line a sistemului imunitar Când un virus respirator sau o bacterie intră în nas, un semnal este trimis automat către celulele din apropiere. Acestea eliberează imediat aceste veziculele extracelulare, care sunt nişte nano-bule ce imită forma celulelor normale. Viruşii le confundă cu celule clasice şi se ataşează de ele, încercând să le infecteze. Însă veziculele extracelulare conţin de 20 de ori mai mulţi receptori decât celulele reale, ceea ce înseamnă că vor absorbi viruşii mult mai eficient. De asemenea, conţin cantităţi mari de microARN, care pot ucide patogenii. "Este ca şi cum ai lovi un cuib de viespi. Când îl loveşti, toate viespile ies afară şi atacă animalul care încearcă să intre în cuib. Aşa atacă şi organismul nostrul viruşii inhalaţi pentru a-i împiedica să ajungă la celule", explică profesorul Benjamin Bleier, de la Şcoala Medicală Harvard, unul dintre autorii cercetării. Odată capturaţi de veziculele extracelulare, patogenii sunt eliminaţi prin mucozităţi. Temperaturile reci slăbesc sistemul imunitar al nasului Însă acest mecanism de apărare funcţionează bine la temperaturi medii şi mari. Într-un experiment realizat de Benjamin Bleier și echipa sa, mai mulți voluntari au fost ținuți la temperaturi de 4 grade Celsius, timp de 15 minute. "Am descoperit că expunerea la aerul rece reduce temperatura în interiorul cavităţii nazale cu cinci grade Celsius", a spus Bleier, adăugând că această diferenţă de 5 grade a distrus 42% dintre veziculele extracelulare. Mai mult, temperatura scăzută afectează şi microARN-ul din vezicule, dar şi receptorii proiectaţi să "captureze" patogenii din veziculele care mai rămân. În felul acesta, răspunsul imunitar este redus la jumătate. Autorii cercetării spun că studiul ar putea servi drept punct de plecare pentru realizarea de medicamente care să fie aplicate la nivelul mucoase nazale pentru o protecţie sporită împotriva viruşilor. Însă studiul întăreşte şi concluziile trase în timpul pandemiei, cum că purtarea măştii este o metodă eficientă de a preveni afecţiunile respiratorii. "Nu doar că masca te protejează de inhalarea viruşilor, dar acţionează şi ca un fel de pulover pentru nas", spune Benjamin Bleier. "Cu cât menţinem mai cald mediul intranazal, cu atât mai bine va putea funcţiona sistemul nostru de apărare. Este un motiv în plus să purtăm masca", a declarat şi profesoara Zara Patel. Sursa

Pacat, e topic bun de facut posturi 😂

De luni, autorităţile publice locale şi centrale vor putea accesa fonduri pentru amenajarea a 3.000 km de trasee cicloturistice – a anunţat ministrul dezvoltării, Cseke Attila. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a aprobat şi a trimis spre publicare, în Monitorul Oficial al României, Ghidul solicitantului pentru proiectele finanţate prin Investiţia I.4 din Componenta 11 – Turism şi cultură a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Bugetul total alocat acestei componente este de 247,5 milioane de euro pentru amenajarea a 3.000 km trasee cicloturistice, în vederea creşterii accesibilităţii zonelor turistice. În acest scop, traseele vor fi amenajate pe digurile de protecţie la inundaţie ale cursurilor de apă, în zonele protejate şi pe drumurile publice cu trafic redus, valorificând în mod durabil elementele de patrimoniu şi peisaj natural şi cultural. „Traseele de cicloturism vor permite României să participe şi să contribuie la reconfigurarea reţelei europene de trasee EuroVelo şi a diverselor trasee cicloturistice internaţionale. Astfel, se va dezvolta ecoturismul şi se va încuraja utilizarea bicicletei ca mijloc de transport alternativ”, a subliniat ministrul Cseke Attila. Proiectele pot fi depuse în parteneriat sau în mod individual de către Ministerul Mediului, pentru digurile administrate de ANAR. Astfel, pentru proiectele depuse în parteneriat, sunt eligibile traseele care traversează minimum 3 judeţe, sunt continue pe o lungime de minimum 150 km (axă principală), de la axa principală propusă putându-se realiza conexiuni secundare către obiectivele turistice-culturale pe o rază de maximum 10 km. Pentru proiectele depuse individual de către MMAP pentru digurile de protecţie, sunt eligibile traseele care sunt continue pe o lungime de minimum 10 km şi traversează teritoriul a cel puţin două UAT-uri din categoria comune, oraşe sau/şi municipii. Principalii beneficiari ai acestei investiţii sunt unităţile administrativ-teritoriale şi autorităţi ale administraţiei publice centrale, respectiv structuri deconcentrate ale acestora. Începând de astăzi, 29 noiembrie 2022, MDLPA pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari, pentru familiarizare, aplicaţia electronică www.mdlpa.ro/investitii/PNRR, iar depunerea proiectelor se va putea face începând cu data de 5 decembrie 2022, ora 9:00, până pe 11 decembrie 2022, ora 23:59.

În ziua de cinstire a Sf. Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program transmis de eparhii prin intermediul Radio Trinitas: Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la slujba Sfintei Liturghii care va fi oficiată la Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală. Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji la Mănăstirea Bucium din Iași. Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna” din Sibiu, împreună cu: Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Preasfințitul Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei. Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji împreună cu Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca. Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Apostol Andrei” din Galaţi, împreună cu: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălți, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji la Catedrala „Sfinţii Neomartiri” și „Sfântul Ierarh Nicolae” din München, Germania. Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji la Catedrala „Sfinții Împărați” din Chicago, Statele Unite ale Americii. Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh Patriarhal, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște. Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la Mănăstirea „Peștera Sfântului Apostol Andrei” din localitatea Ion Corvin, județul Constanța, împreună cu: Înaltpreasfințitul Părinte Iacov, Mitropolit de Mytilene – Grecia, Înaltpreasfințitul Părinte Pantelimon, Mitropolit de Maroneia şi Komotini – Grecia, Preasfințitul Părinte Demetrios Charbak – Episcop de Safita, Arhiepiscopia de Akkar, Preasfințitul Părinte Nikiforos, Episcop de Amorium – Turcia, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcop vicar de Ruse – Bulgaria, Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, Preasfințitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji la Paraclisul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” – Catedrala Arhiepiscopală din Suceava. Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu-Vâlcea. Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Roman. Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji în Parohia „Sfântul Andrei” din municipiul Buzău. Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji la Biserica Parohiei Arad Micălaca – Zona 300, din Arad. Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, va sluji la Paraclisul Centrului Misionar „Sfântul Ioan Botezătorul” din Dublin, Irlanda. Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji la Catedrala Episcopală din Caransebeș. Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji la Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Oradea. Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Baia Mare. Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din cartierul Aluniş, Drobeta Turnu Severin. Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va efectua vizite pastorale în eparhie. Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji la Mănăstirea Bobota, județul Sălaj. Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, va sluji la Catedrala Episcopală din Giula, Ungaria. Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji la Paraclisul „Schimbarea la Față” al Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din Roma, Italia. Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, va sluji la Catedrala Episcopală din Madrid, Spania. Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Paraclisul Centrului Episcopal din Stockholm, Suedia. Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” din Melbourne, Australia. Preasfinţitul Părinte Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei, va sluji la Catedrala „Sfântul Gheorghe”, Saint-Hubert, Quebec. Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Paraclisul Catedralei Naţionale. Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la Catedrala Patriarhală istorică. Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji la Biserica românească „Sfânta Cruce” din München-Aubing, Germania. Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, va sluji la Catedrala istorică a Aradului. Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, va sluji la Schitul „Sfântul Apostol Andrei” din Chilia, județul Satu Mare. Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, va sluji la Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” de la Sediul Eparhial din Roma, Italia. Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, va sluji în Parohia românească „Sfântul Apostol Andrei” din Arganda del Rey, Spania. Sursa

Mama unui elev de la o școală din București ne-a sesizat că i se cer înapoi banii de bursă de performanță, deoarece bursa s-a aprobat din greșeală. Astăzi ar trebui să se prezinte la școală cu 783 de lei, ne-a declarat părintele copilului, care întreabă cine este responsabil pentru greșeală. Ministerul Educației a răspuns la solicitarea EduPedu referitoare la această situație: “Potrivit ordinului de ministru nr. 5.379/2022, comisia de atribuire a burselor din unitatea de învățământ este responsabilă exclusiv pentru acordarea/validarea acestor forme de sprijin financiar. Dat fiind că eroarea aparține comisiei, considerăm că nu elevul este responsabil pentru îndreptarea ei, iar comisia trebuie să își asume consecințele”. “Împreună cu alți părinți de la aceeași școală am depus actele doveditoare pentru bursele de performanță. Ne-au fost aprobate, ni s-au dat banii, iar acum ni se cer înapoi. Este normal? Cine trebuie să răspundă pentru această greșeală?”, ne-a scris părintele copilului. Elevii au participat la Concursul național de dans și costume eco “Fantezii de vară”, desfășurat în perioada 10-12 iunie 2022. Pe invitația primită se specifică faptul “că este o manifestare înscrisă în CAEN 2020 și reluată cu aprobarea Ministerului Educației”. Concursul este pe lista activităților educative naționale din 2020, finanțate de Ministerul Educației, însă nu este pe lista activităților educative naționale din anul școlar 2021 – 2022, publicată pe 21.02.2022. Regulamente (actualizate) – olimpiade și competiții școlare (2021 – 2022) Calendare competiționale (olimpiade, concursuri, activități educative) – anul școlar 2021 – 2022 Răspunsul oficial al Ministerului Educației, la solicitarea Edupedu.ro: “1. Lista olimpiadelor și concursurilor naționale precum și a competițiilor/concursurilor cultural – artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-științific, pentru care se acordă bursele de performanță, în conformitate cu prevederile art. 7 din Anexa la ordin, sunt cuprinse în: a) Calendarul competițiilor naționale pe discipline școlare la care participă elevi români, în anul școlar 2021 – 2022, punctul A., aprobat cu nr. 25.812/21.02.2022. b) Lista activităților de pregătire și selecționare a loturilor naționale pentru participarea la competițiile internaționale, în anul școlar 2021-2022, anexa 3 la OME nr. 5.992/2021, cu modificările ulterioare; c) Calendarul activităților educative naționale 2022, punctele A. și B., aprobat cu nr. 25.811/21.02.2022. d) Olimpiada națională a sportului școlar în anul școlar 2021 – 2022, aprobată cu nr. 25.814/21.02.2022; e) „Campionatele naționale școlare” 2022 – Calendarul competițiilor sportive organizate pentru elevii-sportivi legitimați la unitățile de învățământ cu program sportiv integrat și suplimentar – etapele naționale, aprobat cu nr. 25.813/21.02.2022. Potrivit ordinului de ministru nr. 5.379/2022, comisia de atribuire a burselor din unitatea de învățământ este responsabilă exclusiv pentru acordarea/validarea acestor forme de sprijin financiar. Dat fiind că eroarea aparține comisiei, considerăm că nu elevul este responsabil pentru îndreptarea ei, iar comisia trebuie să își asume consecințele”. Sursa

Nickname: Alucard Rank: Taxi Rookie Culoarea votată (doar ID-ul culorii): 86

Comisia Europeană salută intrarea în vigoare, astăzi, 23 noiembrie, a interdicției privind produsele din tutun încălzit aromatizate. „Aceasta răspunde creșterii semnificative a vânzărilor de astfel de produse din tutun în întreaga UE. Interdicția va contribui la atingerea obiectivului de a crea o «generație fără tutun» stabilit în Planul european de combatere a cancerului, care își propune ca mai puțin de 5% din populație să mai utilizeze tutun până în 2040. Stella Kyriakides, comisara pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: «Tutunul cauzează 90% din cancerele pulmonare. Este esențial să se adopte o poziție fermă pentru a se reduce consumul de tutun, cu atât mai mult cu cât asistăm la introducerea continuă pe piață a unor noi produse. Datorită interdicției, cetățenii noștri, și în special tinerii, vor fi mai bine protejați de efectele dăunătoare ale acestor produse, ceea ce ne aduce cu un pas mai aproape de o «generație fără tutun»”. Statele membre au acum la dispoziție opt luni pentru a transpune directiva delegată în legislația lor națională. Noile norme vor deveni pe deplin aplicabile începând cu 23 octombrie 2023, după încheierea unei perioade de tranziție de trei luni în care să se poată epuiza stocul existent de produse din tutun încălzit aromatizate”, arată un comunicat al Comisiei Europene. Sursa

Un tratament genetic pentru hemofilia de tip B, care costă 3,5 milioane de dolari și se administrează intravenos, într-o singură doză, a fost aprobat de oficialii americani. Substanţa, denumită Hemgenix, introduce o genă funcţională în ficatul pacientului, care ajută la coagularea sângelui. Potrivit Bibliotecii Naţionale de Medicină din Statele Unite este cel mai scump medicament din lume. Hemofilia de tip B afectează o persoană din 40.000, în marea majoritate a cazurilor bărbaţi. Orice tăietură le pune acestora viața în pericol, deoarece sângele nu se coagulează, iar hemoragiile sunt foarte greu de oprit. În prezent, pacienții sunt nevoiți să primească frecvent perfuzii cu proteine pentru coagularea sângelui. Lăsată netratată, boala poate duce şi la hemoragii interne, inclusiv la nivelul creierului. Agenția pentru Alimente și Medicamente (FDA), care a dat undă verde pentru punerea pe piață a noului tratament, nu a precizat cât timp are efect o astfel de doză de 3,5 milioane de dolari. Însă compania producătoare spune că cei care vor beneficia de tratament vor avea parte de un nivel acceptabil de coagulare a sângelui și de o reducere a hemoragiilor pentru mai mulți ani. În cadrul studiilor clinice, administrarea substanței a dus la o reducere hemoragiilor cu 54%, potrivit FDA. Tratamentele genetice au început să fie folosite, în ultimii ani, împotriva cancerelor şi a bolilor ereditare. Acestea reușesc să corecteze mutațiile genetice care provoacă afecțiunile ori să înlocuiască genele care nu mai funcționează. Însă costurile mari de cercetare înseamnă că și prețul tratamentelor este uriaș. Zolgensma, de exemplu, un tratament genetic administrat tot într-o singură doză pacienților care suferă de atrofie musculară spinală, costă două milioane de dolari. Sursa

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat, joi, că primele cantităţi de vaccin cu noua formulă împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2 au sosit în ţară în această săptămână. Demnitarul a precizat că vaccinul va fi accesibil în cabinetele medicilor de familie şi în centrele de vaccinare din principalele spitale din România. „Au sosit deja în această săptămână primele cantităţi de vaccin cu noua formulă împotriva infecţiei cu coronavirus. Acest vaccin va fi în curând accesibil la cabinetele medicilor de familie, în centrele de vaccinare din principalele spitale din România. Toţi cei care au făcut deja două doze de vaccin în formula veche se pot vaccina doza a treia sau, după caz, doza a patra cu acest vaccin care protejează împotriva celei mai noi variante BA4, BA5 Omicron. Cred că este o bună oportunitate să îl administrăm în această perioadă în care se face şi vaccinarea antigripală", a declarat Rafila la dezbaterea online "Industria inovatoare de medicamente, partener strategic pentru societate, economie şi sănătatea românilor", organizată de DC Media Group, potrivit Agerpres. Sursa

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a confirmat printr-un comunicat de presă, joi, declarațiile făcute în cursul dimineții de rectorul Daniel David pentru Edupedu.ro, potrivit cărora instituția va analiza din nou teza de doctorat a lui Lucian Bode, după ce jurnalista Emilia Șercan a publicat dovezi de plagiat extins în acest caz. Potrivit UBB, Comisia sa de etică s-a autosesizat și va analiza din nou teza, pe baza noilor informații. Totodată, instituția precizează că va coopta în analiză și experți internaționali independenți”. “Precizăm că analiza poate fi reluată ori de câte ori este cazul, pe baza noilor dovezi prezentate de către cei interesați”, se arată în comunicat. Mesajul UBB, integral: “UBB reia analiza tezei de doctorat a domnului Lucian Bode." Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a luat act de noile informații apărute în spațiul public despre noi suspiciuni privind plagiatul în teza domnului Lucian Bode. Așa cum s-a angajat public pornind de la bunele practici internaționale de a aborda integritatea cu integritate, Comisia de Etică a UBB s-a autosesizat și va analiza teza din punctul de vedere al eticii academice pe baza acestor noi informații, după practici și mecanisme academice de referință, dincolo de analizele și dezbaterile sociale sau politice absolut naturale într-o democrație. Ținând cont de interesul public față de acest caz, UBB va coopta în analiză și experți internaționali independenți. Reamintim faptul că abaterile de etică se analizează exclusiv în urma unor sesizări sau prin autosesizare când există în spațiul public dovezi clare și doar în limitele acestora. Orice altă abordare ar fi ilegală și contrară prezumției de nevinovăție, depășind și practicile academice standard. De asemenea, pornind de la bunele practici internaționale, precizăm că analiza poate fi reluată ori de câte ori este cazul, pe baza noilor dovezi prezentate de către cei interesați.” Jurnalista Emilia Șercan a scris, joi, într-o anchetă jurnalistică publicată în pressone.ro, că ministrul de Interne Lucian Bode a plagiat în teza de doctorat cel puțin 18,5%. Ea susține că a identificat 6 ilustrații complet plagiate și alte 30 incorect citate în lucrarea analizată. „În urma analizării întregii lucrări, am descoperit text plagiat în nu mai puțin de 65 dintre cele 194 pagini ale tezei, reprezentând 10.139 cuvinte, ceea ce ridică procentul de conținut plagiat la 18,5%”, potrivit sursei citate. Tot joi dimineață, rectorul UBB, Daniel David, a declarat pentru Edupedu.ro că instituția va reanaliza teza, în urma noilor informații. Sursa

Patru directori de școală din România din Ditrău (jud. Harghita), Curcani (jud. Călărași), Popricani (jud. Iași) și Iași, care au avut rezultate excepționale precum reducerea abandonului școlar sau a analfabetismului funcțional în școlile pe care le conduc au fost premiați la Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2022, organizată de Asociația pentru Valori în Educație (AVE). Directorul Anului 2022 a fost desemnată Cristina Hadâmbu, director la Liceul Tehnologic „Puskás Tivadar” din Ditrău (jud. Harghita). S-au înscris la competiție 270 de directori de școli care au povestit despre transformările pe care le-au făcut în școlile pe care le conduc. Patru directori de școală din România, dintre care doi din județul Iași au fost premiați pentru că au contribuit la reducerea abandonului școlar sau a analfabetismului funcțional, în școlile pe care le conduc. Cristina Hadâmbu, directorul Liceului Tehnologic „Puskás Tivadar” din Ditrău (Jud. Harghita), a primit premiu pentru Directorul Anului 2022 pentru că a reușit să aducă la școală elevii, să îi ajute să nu renunțe la cursuri, și să îi trimită la stagii de practică la companii din Portugalia, Polonia sau Spania. Liceul Tehnologic „Puskás Tivadar” se află în mediul rural, într-o zonă slab industrializată, iar elevii înscriși în această unitate se confruntă cu multe probleme economice și sociale. Foarte mulți dintre ei provin din familii dezorganizate, monoparentale sau cu părinți plecați în afara țării la muncă, lăsați în grija rudelor sau a vecinilor, cu risc mare de abandon școlar timpuriu. În acest context, în 2018, Cristina Hadâmbu, împreună cu profesori, autoritățile locale și parteneri privați, a înființat o unitate de învățământ de tip profesional – dual. „Prin acest sistem de învățare am reușit să școlarizăm peste 100 de elevi proveniți din familii foarte sărace, elevi care ar fi părăsit timpuriu școala dacă nu ar fi avut o sursă de venit. În anul 2018 am fost în parteneriat cu patru operatori economici, iar în prezent, în 2022 avem 28 de operatori parteneri implicați în educarea tinerilor prin învățământul dual”, declara Cristina Hadâmbu. “Directoarea Liceul Tehnologic „Puskás Tivadar” a implementat proiecte Erasmus, prin intermediul cărora elevii au putut face stagii de practică la companii din Portugalia, Polonia sau Spania. Cadrele didactice au urmat de asemenea cursuri de perfecționare, s-au creat programe pentru protecția mediului în care elevii de la specializarea „Pădurar” au plantat în perioada 2018 – 2022 peste 15.000 de puieți de brad. Printr-un proiect susținut de Asociația de Dezvoltare a județului Harghita, în 2022 directoarea liceului tehnologic și cadrele didactice au amenajat un laborator de gastronomie modern, în valoare de 30.000 de euro, necesar studiului specializărilor cofetar – patiser, bucătar, ospătar. În anul școlar 2021 – 2022, liceul și-a schimbat locația într-o clădire nouă, modernă, cu săli dotate corespunzător, și au fost autorizate 6 noi profile liceale și postliceale prin care s-au oferit șanse la educație elevilor cu posibilități financiare reduse”, se precizează în comunicat. Premiul Directorul Anului pentru Antreprenoriat a fost câștigat la această ediție de Simona Elena Voinescu, director la Școala Gimnazială Popricani, județul Iași, care, prin intermediul unui proiect finanțat din fonduri europene, a digitalizat toate cele 16 spații de învățământ cu table interactive, laptopuri, videoproiectoare, dotând un laborator de TIC cu 24 de desktopuri. Cele 31 de cadre didactice au primit laptopuri performante în custodie cu ajutorul cărora, profesorii de matematică, de exemplu, au creat un site cu teste pentru Evaluare Națională, ale căror rezultate erau accesibile elevilor în timp real. Această resursă educațională a fost pusă la dispoziția profesorilor din toată țara. Rezultatele la Evaluarea Națională a crescut cu 93,3% în anul școlar 2021-2022, iar la disciplina matematica, pentru prima data în ultimii 8 ani, procentul de promovabilitate a fost de 100%. Premiul Directorul Anului pentru Inovare a fost acordat lui Viforel Dorobanțu, director al Școlii Gimnaziale Nr. 1 Curcani (Jud. Călărași), școală pilot din 2021. În această pilotare, Viforel Dorobanțu a propus o nouă arhitectură curriculară, aducând câteva noutăți notabile: studierea fizicii începând cu clasa a V-a și a chimiei începând cu clasa a VI-a; renunțarea la lucrările scrise la limba română și matematică (lucru preluat și de Ministerul Educației, începând cu anul școlar 2022-2023); scăderea numărului de ore la matematică de la 4 la 3. Proiectele derulate de directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Curcani (Jud. Călărași) au implicat 60 de elevi care au început studiul fizicii din clasa a V-a și 60 de elevi care au început studiul chimiei din clasa a VI-a. Mai mult, acestea au contribuit la scăderea ratei de absenteism de la 40% la 10% și procentul de elevi corigenți la matematică, limba română, fizică, chimie, limbi străine de la 30% la 15%. Georgiana Livia Antoci a primit premiul pentru Directorului Anului pentru Egalitate de Șanse Ea conduce Școala Gimnazială „Elena Cuza” din Iași. În anul școlar 2021-2022 a inițiat sub deviza „Fiecare copil merită să știe mai mult!” proiecte prin care “cadrele didactice au putut să sprijine mai mult integrarea rapidă și ușoară a tuturor copiilor, în ritmul cu care erau obișnuiți înainte de pandemie. Fiind o școală integratoare și multiculturală formată din peste 650 de elevi, provocările au fost numeroase și diverse, mai ales că populația școlară e formată și din elevi din medii dezavantajate, fie că e vorba de o situație economica precară, fie că prezintă cerințe educaționale speciale sau sunt de etnie rromă,” precizează comunicatul organizatorilor Galei Directorii Anului 2022. Sursa

Deputatul PNL Pavel Popescu a depus în Parlamentul României un proiect de lege care, dacă va fi adoptat, ar putea bloca accesul universităților din țară care colaborează cu Institutele Confucius, finanțate de Partidul Comunist Chinez, la fondurile din bugetul de stat destinate finanțării cercetării științifice universitare, potrivit unui comunicat de presă. Edupedu.ro scria marți că institutele Confucius din Marea Britanie, acuzate că fac jocurile regimului comunist de la Beijing, așteaptă să-și afle soarta. Studiu de caz despre impactul jocurilor politice asupra mediului academic – University World News. – mai multe detalii aici Deputatul Pavel Popescu și-a motivat inițiativa prin acuzațiile de spionaj care planează asupra acestora. În acest moment, cele patru universități din România care au colaborări cu Institutul Confucius sunt Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea București, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. Sursa

Fie că un elev câștigă mai multe olimpiade naționale la discipline diferite, fie că ia premiu doar la una, are dreptul la o singură bursă de performanță, de 500 de lei, conform răspunsului Ministerul Educației, primit la solicitarea Edupedu.ro. Asta deși nu există nicăieri în legislație mențiunea că mai multe premii la olimpiade nu pot genera câte o bursă pentru fiecare performanță, după cum a semnalat părintele unui elev la o școală din București. Părintele susține că Ordinul Ministrului Educației nr. 5379/2022 și Hotărârea de Guvern nr. 1138 14/09/2022 nu prevăd situația copiilor care au obținut rezultatele prevăzute la criteriile din Anexa la Ordinul Ministrului Educației la discipline diferite. „Tu, ca Minister, ai copiii aceștia de o asemenea valoare și nu investești în ei, nu-i pregătești și nu apreciezi și vrei să-ți rămână în țară? Copiii aceștia vor pleca pentru că eforturile lor nu sunt recunoscute”, spune părintele copilului, a cărui identitate o păstrăm anonimă. Ministerul Educației a răspuns solicitării EduPedu și a precizat că bursele de performanță nu se pot cumula. Cine poate lua bursa de performanță de 500 de lei pe lună Bursele de performanță se acordă elevilor din învățământul preuniversitar de stat și particular înscriși la cursurile cu frecvență, în funcție de rezultatele la concursurile/competițiile naționale organizate de Ministerul Educației sau la competițiile sportive internaționale la care participă loturile naționale ale României potrivit Ordinului Ministrului Educației nr. 5379/2022, Art. 6. Criterii pentru bursa de performanță Bursele de performanță se acordă elevilor care se încadrează în cel puțin unul dintre cazurile următoare, conform Art. 7. – (1) : a) au obținut locurile I, II sau III la etapele naționale ale competițiilor școlare naționale organizate de Ministerul Educației; b) s-au calificat în loturile de pregătire organizate de Ministerul Educației pentru competițiile internaționale; c) au obținut locurile I, II sau III la etapele naționale ale competițiilor/concursurilor cultural-artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-științific, organizate de Ministerul Educației; d) au obținut locurile I, II sau III la competițiile sportive internaționale la care participă loturile naționale ale României. Lista competițiilor școlare naționale, precum și lista competițiilor/concursurilor pentru care se acordă bursele de performanță este aprobată și publicată anual de Ministerul Educației. Ordinul de ministru 3.066 / 27.01.2022 cuprinde listele actualizate cu olimpiadele și concursurile școlare din acest an. Cazul unui elev din București, aflat pe primele trei locuri la Olimpiada Națională de Fizică și Olimpiada Națională de Informatică, calificat în lotul de pregătire organizat de Ministerul Educației pentru competițiile internaționale de matematică Părintele unui elev de la o școală din București ne-a semnalat faptul că actualele criterii ale burselor ridică probleme de inechitate socială, iar în cazul copilului său sunt două probleme. „Legea nu spune explicit că nu se cumulează bursele de performanță. Mie se pare nedrept, pentru că efortul pe care îl depune un copil să ajungă pe locul 1, 2 sau 3 la o Olimpiada Naționala este enorm. Imaginați-vă la 3 materii”, spune părintele elevului. „Cei care au rezultate foarte bune la mai multe discipline trebuie să fie apreciați la adevărata lor, pentru toate rezultatele lor. Poate nu se pot acorda 5 burse pentru 5 premii la matematică, dar dai pe disciplină, pentru că nu poți să ajungi la asemenea nivel la 2 sau 3 materii. E foarte greu și chiar sunt foarte puțini copii”, propune părintele. „Tu, ca Minister, ai copiii aceștia de o asemenea valoare și nu investești în ei, nu-i pregătești și nu apreciezi și vrei să-ți rămână în țară? Copiii aceștia vor pleca pentru că eforturile lor nu sunt recunoscute și apreciate”, spune părintele. A doua problemă ar fi valoarea burselor. Părintele consideră că nu este echitabil față de copil ca același efort să fie recompensat în funcție de fiecare primărie. „Pot să vă spun că pentru locul 3 pe țară la informatică copilul meu a primit 85 de lei. Și sunt copii din țară care au primit 5.000 de lei pentru un rezultat similar. Pentru respectarea principiului egalității de șanse, bursele trebuie sa fie stabilite de minister în cuantum fix și acordate direct elevilor fără implicarea consiliilor locale”, spune părintele. „În prezent, copiii cu performanțe similare sunt recompensați diferit în funcție de decizia consiliului local. Astfel, un copil care a obținut locul I la un concurs recunoscut de Ministerul Educației primește o bursă de 1.100 lei în sectorul 1 și de 500 lei în sectorul 3. Copilul din sectorul 3 este discriminat. El a depus același efort, a obținut același rezultat, dar primește o recompensa mult mai mică”. Mama elevului propune o soluție Ministerului și Primăriilor: „Primăriile care vor și pot să recompenseze suplimentar copiii pot gândi alte metode nonfinanciare dar stimulative și în linie cu misiunea Ministerului Educației: organizarea de tabere de pregătire/ de științe/de cultură generală/ de supraviețuire/ recreative/ culturale, excursii la munte sau la anumite obiective istorice/ culturale/ naturale, oferirea de abonamente gratuite la bazin/ teatru/ operă, premii in cărți, jocuri de logică/ de strategie etc.”. „Este o chestiune de principiu. Poate copilul meu nu va beneficia anul acesta de cumularea bursei de performanță, dar anul viitor, alt copil în aceeași situație va beneficia. Am depus sesizări la Primăria sectorului 3 de care aparține școala, la inspectoratul școlar județean și voi depune sesizare și la CNCD”, încheie părintele copilului. Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației o poziție oficială legată de cumularea burselor de performanță și a cerut numărul elevilor cu bursa de performanță în anul școlar 2022-2023 și câți dintre aceștia ar fi eligibili pentru a cumula burse de performanta pentru materii diferite. Bursele de performanță nu se pot cumula / 9.996 de elevi beneficiază de bursă de performanță în anul școlar curent, potrivit răspunsului Ministerului Educației: Potrivit prevederilor art. 82 alin. (1), (2) şi (3) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 (LEN), cu modificările şi completările ulterioare: „(1) Elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de performanţă, de burse de merit, de burse de studiu şi de burse de ajutor social.” Singura modalitate de cumulare a burselor este prevăzută la art. 19 din Anexa Ordinului ministrului educației 5.379/2022, privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar, cu modificările ulterioare: „(1) Bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanță, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu. (2) Elevii care au dreptul să primească atât bursă de performanță, cât și bursă de merit sau bursă de studiu trebuie să opteze pentru una din acestea, putând să o aleagă pe cea cu valoare mai mare sau acordată pentru o perioadă de timp mai mare. (3) Elevii cu cerințe educaționale speciale pot obține bursă de studiu/merit/performanță/ajutor social, indiferent dacă beneficiază și de o măsură de protecție socială.” De asemenea, elevii care beneficiază de sprijinul financiar „Bani de liceu” sau „Euro 200” pot obține bursă de performanță/merit/studiu, dacă îndeplinesc criteriile prevăzute în ordinul de ministru. Potrivit datelor comunicate de inspectoratele școlare județene, 9.996 de elevi beneficiază de bursă de performanță în anul școlar curent, conform Ministerului Educației. Sursa

Photographer Benjamin Barakat has spent the last four years working on his skills as a night sky photographer and now helps others create masterful scenes in beautiful locations. Barakat says he has always been fascinated by the night sky and the idea of capturing it is how he got into photography to begin with. “[In 2018] after spending many nights under the night sky with my wife and looking up and fascinating over it, I finally decided to get a camera and try capturing it,” he says. “I had no idea what I was getting myself into, but here I am attending to my calling! There’s nothing I love more (second to my family) than going out and photographing the night sky and sharing and teaching others to do what I do.” By day, Barakat is a real estate photographer and researcher at the highest observatory in Europe, the Sphinx Observatory in Switzerland, where he researches light pollution. But by night, he points his camera at the sky and teaches others how to create stunning visuals of their own. “I am lucky enough to teach others and lead tours internationally sharing the knowledge and inspiring others to get out more and take in the night sky,” he tells PetaPixel. Barakat’s most recent project took him to Jordan where he captured some breathtaking photos of the landscape set against the Milky Way. “Being half-Lebanese, my goal has been to explore the middle east more and share awareness of the beautiful landscapes to encourage others to visit these places,” he says. “Petra is what first attracted me to Jordan, and it was a wish of mine to capture it under the night sky. Getting in during closing hours to one of the seven wonders of the world isn’t easy, so I had to build a relationship with the local Bedouin people to gain such access.” The effort was worth it, as his photos of the iconic location are breathtaking. “Wadi Rum is another stunning highlight Jordan has to offer, with some of the darkest skies and stunning landscape scenery. I spent just over a year planning with locals to geotag all of the spots in my collection of images before capturing them all.” As mentioned, Barakat leads tours to help teach people how to take these kinds of photos. He plans to lead a group of 11 photographers on a journey through Jordan in 2023, the details of which can be found on his website. For more from Barakat, make sure to check out his website and Instagram. Source

An art collection amassed by Microsoft co-founder Paul Allen have been sold for a record $1.5bn, with a flurry of records for works by Van Gogh, Cezanne, Gauguin, Seurat and Klimt. The auction set a record for the most valuable single-owner art collection ever sold at auction, Christie's said. The previous most expensive collection sold at auction was the Macklowe collection whose two tranches netted $922 million. The five centuries of touchstone works featured some of the most significant creators in history. Pointillist pioneer Georges Seurat’s 'Les Poseuses, Ensemble (Petite version)', an 1888 oil on canvas depicting three nude women, fetched $149.2m, a record for a Seurat piece. Paul Cézanne’s La Montagne Sainte-Victoire, painted in 1888-1890 - Christie’s Images Limited 2022 Klimt's Birch Forest - Courtesy of www.Gustav-Klimt.com Cézanne’s 'La Montagne Sainte-Victoire' sold for $137.8m, another record, and a Gustav Klimt 1903 painting, 'Birch Forest', set the high mark for a Klimt work, selling for $104.6m. The highest price ever for a van Gogh painting was also achieved; with the artist’s 'Verger avec cyprès' sold for $117.2m. "I think this is a sale that sort of exhausts superlatives," said Johanna Flaum, vice-chairman of 20th and 21st Century Art at auctioneers Christie's. "This is the most valuable collection ever sold at auction. It's really a once-in-a-generation type of event." Allen co-founded Microsoft with Bill Gates in 1975, becoming fabulously rich as the company grew into the computing behemoth it is today. By the time he died in 2018 at the age of 65, he had bought some of the most important works created in the last half a millennium. Source

Trei medici din Focșani sunt cercetați penal pentru ucidere din culpă în cazul unei tinere de 17 ani, care a murit la 4 luni după ce a născut, prin cezariană, un băiețel. Tragedia a avut loc în vară, iar medicii asupra cărora planează această suspiciune se duc în fiecare zi la spital, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Unul dintre ei le-a declarat jurnaliștilor Digi24 că se consideră nevinovat. Familia minorei e devastată și susține că timp de două luni fata s-a tot plâns de dureri, dar la control, i-au zis că totul e bine. Bebelușul este sănătos și se află acum în grija tatălui. În luna aprilie, Cătălina năștea, prin cezariană, la Spitalul Sf. Pantelimon din Focşani, un băiat perfect sănătos. Câteva zile mai târziu, tânăra a fost externată și a plecat acasă împreună cu nou-născutul. Avea însă dureri și starea ei, spune familia, se înrăutățea de la o zi la alta. Rodica Miroiu, mama fetei decedate după cezariană: După operație, fata nu se simțea bine. La externare i-a dat o rețetă și i-a spus să nu alăpteze copilul. Deci, ceva ceva știa, ce a făcut... Timp de două luni de zile fata s-a plâns, a fost la control, i-au zis că totul e ok. În luna iulie, Cătălina murea în același spital, după 3 intervenții chirurgicale făcute în nicio săptămână. Cazul ei a ajuns în instanță, iar trei medici sunt puși acum sub acuzare. Ionuţ Drâmbă, prim-procuror Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani: În cauză s-a început urmărirea penală sub aspectul săvârșirii de ucidere din culpă, pentru ca ulterior să fie extinsă și pentru fals intelectual și favorizarea făptuitorului. Cristian Onia, medic cercetal penal: Sunt total nevinovat, dar o să stabilească organele de anchetă. Nu vreau să intru în amănunte. Eu am dat declaratii deja, deci nu am absolut nimic de ascuns! Conducerea Spitalului Județean din Focșani nu a dorit să comenteze situația. Dana Costache, jurnalist Digi24: Tot în același dosar, polițiștii din Vrancea sub coordonarea unui procuror au făcut șapte percheziții domiciliare, la locuințele mai multor persoane, dar și la sediul Spitalului de Urgență. Pentru ucidere din culpă sunt cercetați și 7 medici de la Spitalul Județean din Galați, în cazul unui bărbat decedat anul trecut în noiembrie. Aceștia au fost puși sub control judiciar și au fost suspendați din funcție pentru 60 de zile. Sursa

Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat, joi, că a solicitat ca în testele PISA să fie inclusă, în chestionarul de bază, din anul 2025, și zona de tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), potrivit Agerpres. Ea a făcut această solicitare către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care se ocupă de administrarea testelor, după cum a confirmat Deca pentru EduPedu.ro. “Ultimul raport de literaţie digitală din mai anul acesta spunea că în intervalul de vârstă 6 – 18 ani nivelul înalt funcţional al literaţiei digitale este de doar 25%. Deci, pe cifrele de acum, acesta este procentul pe care sperăm că vom educa viitorii specialişti în IT&C. Ne dorim să avem date şi mai bune şi atunci pentru PISA 2025, anunţ acum în premieră, că am avut în vedere şi am solicitat ca în chestionarul de bază pentru elevi să acoperim şi zona de TIC, pentru a înţelege mai bine performanţa elevilor, apropo de competenţe. Asta ne va permite şi să adaptăm mult mai bine lucrurile pentru viitor”, a afirmat Deca, la evenimentul “România Digitală, România Liberală”, organizat de PNL, conform sursei citate. PISA este abrevierea Programme for International Student Assessment și este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la care România aspiră să adere, cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, în trei domenii principale: lectură, matematică şi ştiinţe. Ligia Deca citează Raportul Național de Literație Digitală, din primăvara acestui an, în care se menționează clar, textual, lipsa de reprezentativitate a rezultatelor studiului pentru copiii și adolescenții din România. Ministrul a mai spus că în pandemie s-a văzut că învăţământul online a căpătat o altă amploare, menţionând că “după frustrarea iniţială, lumea a activat sentimentul de rezilienţă şi a învăţat rapid”, adăugând, însă, că pentru ca şcoala să fie “un vector de mobilitate digitală şi socială”, trebuie să existe condiţii minimale de conectare la internet, dispozitive şi cadre didactice care să poată forma elevii. “Pentru a putea avea un învăţământ online sau chiar hibrid de calitate, avem nevoie de trei lucruri: acces la internet, dispozitive şi în şcoală şi competenţe digitale într-o masă critică la nivelul corpului profesoral. Pandemia ne-a adus mai aproape de acest deziderat, dar nu l-am atins încă”, a subliniat Deca. “Deci, dacă vom dori ca şcoala să fie un vector de mobilitate digitală şi socială, atunci trebuie ca fiecare şcoală să aibă aceste condiţii minimale: conectare la internet, dispozitive, laboratoare sau alte tipuri de dispozitive şi un grup de cadre didactice care să poată forma elevii şi alte cadre didactice cu competenţe minimale şi eu cred că, dacă ar fi să prioritizăm, împreună cu platformele naţionale care să poată asigura coordonarea unei astfel de reţele, acolo trebuie să investim, încă avem zone gri, apropo de acces. Încă avem probleme cu dispozitivele, care, după ce au fost achiziţionate în vremea pandemiei, au şi ele nevoie de mentenanţă, de reînnoirea abonamentelor de acces la internet. Lucrurile în educaţie trebuie să fie gândite strategic”, a mai spus ministrul Educaţiei, notează Agerpres. Sursa

Numele tău: Alucard ToV Numele jucătorului sancţionat: @ uS RAULL Data şi ora sancţiunii: 31.10.2022 18:35 Sancţiune: 2x Avertisment verbal Motivul sancţiunii: Post simplist Link către topicul sancţiunii: Click, Click Alte precizări:

Post simplist, vei primi un Avertisment Verbal.

Post simplist, vei primi un Avertisment Verbal.

Răspunsul la această întrebare e, în același timp, simplu și complicat. Simplu, deoarece poate fi formulat în câteva cuvinte: pentru că lucrările elevilor/studenților nu sunt citite (nici măcar la examene) și ei nu sunt ascultați niciodată la nivelul a ceea ar avea de spus, ci doar puși să recite diverse lucruri pe care profesorii le consideră necesar a fi însușite (cel mai adesea, tot în perspectiva examenelor). Ceea ce li se cere nu e să spună ceva gândit de ei, ci să recite niște prefabricate livrate de cei care vând meditații. Totuși, a înțelege rațiunile acestei stări de lucruri nu e tocmai ușor. Și asta deoarece problemele sistemului nostru educativ au în spate o istorie. Ceea ce noi vedem – mai curând ocazional – ca probleme sunt, de fapt, realități care au evoluat vreme îndelungată pentru a ajunge așa cum le vedem noi acum. De-a lungul acestei evoluții ele și-au creat pattern-uri, habitudini, mecanisme de funcționare (formale sau informale), de așa manieră încât – exceptând scurtele momente de indignare (născute cel mai adesea din frustrări personale) – ele reprezintă normalitatea însăși. Asta vrea să spună că lucrurile care nu ne plac, problemele adânci ale educației, nu sunt accidente petrecute recent, pe care le putem corecta din mers, ci – dimpotrivă – sunt structuri stabile, rezultate dintr-un proces de adaptare și de selectare care a durat decenii. Cum spunea Voltaire: ”Progresul nu înseamnă doar progresul binelui. Din păcate, odată cu binele evoluează și răul.” Cred că aceasta e explicația faptului că, mai peste tot – și în educație în mod special – lucrurile sunt atât de greu reformabile. Orice tentativă de a schimba ceva pune în discuție o întreagă ordine și, mai ales, atentează la ”pricipiul bunului dobândit”: în speță la niște câștiguri extrasalariale (percepute tot mai mult ca ”drepturi”), la o ierarhie de influență (convertibilă în varii beneficii) și – dincolo de acestea – la o narațiune legitimatoare cu bătaie mai mare, în care nu e clar dacă cineva chiar a crezut vreodată, dar care s-a impus prin forța repetiției. O remarcăm abia când – naționalistă și/sau fundamentalistă – devine caricaturală, însă (și) ea crește în această ”seră” a discursurilor unidirecționale care se cer recitate de toți cei cărora le sunt adresate. Așa cum bine știm, în orice domeniu, ceea ce reglează logica lucrurilor este finalitatea lor. Finalitatea ciclurilor școlare gimnazial și liceal e reprezentată de examenele cu care acestea se încheie. Felul în care se susțin aceste examene și – mai ales – cel în care se corectează condiționează predarea disciplinelor de examen și are o legătură directă cu meditațiile elevilor ce le susțin. Întrucât cu (mulți) în urmă am fost – singura dată în viață – președinte al unei comisii de Bacalaureat, mi-a fost dat văd, cât se poate de concret, cum se face ”evaluarea” cele scrise de elevi. Lucrările lor, aduse din ziua precedentă la Centrul de evaluare, erau împărțite (pe baza unei distribuții aleatorii) în pachete de câte 50 de lucrări care mergeau la grupuri de doi corectori. Se pornea de la ambele capete și fiecare ajungea să le citească pe toate. Apoi treceau la următorul pachet de 50. Și – în general – mai primeau unul. În total erau 150 de lucrări parcurse de fiecare corector în cele 2 zile de 8 ore în care avea loc evaluarea. O lucrare (de română – limbă maternă în cazul meu) avea – în medie – 6 pagini (cele 4 de pe foaie standard plus încă o filă), asta dând un total de 900 de pagini pe cele trei calupuri de lectură. Adică 450 pe zi, respectiv la 480 de minute (8 ore x 60 de minute). Scoțând momentele de negociere – acolo unde nota nu se compatibiliza de între cei doi profesori – și de nevoi fiziologice (pe vremea aceea corectorilor nu li se dădea de mâncare), rezultă că ei aveau de evaluat practic o pagină pe minut. Evaluare înseamnă: lectură (și e vorba de grafii diferite), înțelegere (care nu întotdeauna e direct accesibilă), judecare, notare și completare a borderoului. Totul într-un minut, pe fiecare pagină! Profesorii experimentați rezistă cam trei ore (maximum patru) la faptul de a citi (deși mulți nu o fac decât acolo unde li se pare că văd ceva interesant); cei tineri – porniți cu entziasm – mai puțin. Și totuși, cum se corectează lucrările? Simplu: profesorul știe – de pe borderoul de notare (care are structura baremului) – care sunt punctele pe care elevul trebuie să le atingă. Exercițiul îi permite să-și dea seama din capătul de paragraf dacă e vorba de ”portretul fizic”, de ”cel moral”, de ”genul liric”, de ”figuri de stil” etc. În general – la ore, dar mai ales la meditații – lucrurile acestea sunt codificate de așa manieră încât, în redactarea de la examen, ”să-i fie servite” corectorului cu toată claritatea. Atunci, acesta bifează unul după altul paragrafele și le trece – ca fiind rezolvate – pe borderou. Rareori, atunci când e vorba de o lucrare excepțională – fie prin calitate, fie prin enormitate – aceasta e citită in extenso. Oricât de paradoxal ar părea: într-un examen nu sunt citite lucrările candidaților, ci doar se verifică gradul de conformitate al paragrafelor din textele lor cu rubricile baremului de corectare. Acest lucru înseamnă, de facto, că la o disciplină (aparent) liberă – precum Literatura Română – există un singur șablon de răspuns: cel în care corespondența paragrafelor textului lucrării cu rubricile baremului este de unu la unu. Elevul căruia profesorul i-a bifat toate rubricile are șansă la o notă (foarte) mare. Asta indiferent de cum scrie și aproape fără nici un interes față de ce scrie. În felul acesta devin inteligibile anumite lucruri care – ocazional – sunt subiecte de presă: aceeași lucrare, apreciată de un profesor care a citit-o de la cap la coadă poate fi considerată mediocră și de unul care a bifat corespondențele excelentă. Sau elevi cu reale probleme de exprimare, dresați ”să atingă” tot de pe barem pot lua note mai mari decât elevi realmente talentați și care scriu de la ei, dar care ”nu au atins” tot. Morala acestei istorii e aceea că, la noi, ”evaluarea” nu e examinare iar nota nu e o măsură a cunoștințelor elevului. Examenele sunt, în general, atestate de conformitate: diploma (cu notele foarte mari) atestă faptul că elevul ”a respectat cerințele baremului”, altfel spus, în urma dresajului meditațiilor a scris un text fără nici un conținut, dar a cărui formă (debitată în paragrafe) corespunde exact practicii de evaluare (așa cum s-a încetățenit ea în experiența comisiilor). Ceea ce reglează această stare de lucruri e timpul limitat de care dispun corectorii și suprasolicitarea la care sunt expuși. După trei – patru ore, aproape nici unul dintre ei nu mai vede ce a scris elevul și ”trece prin lucrare” bifând corespondența secvențelor de borderou de notare cu ”cuvintele – cheie” ce marchează paragrafele. Uimit de această ”metodă” – care anulează conținutul lucrărilor și, implicit, reduce la monotonie individualitatea vocilor celor care le-au scris – am întrebat reprezentantul Ministerului (care ”superviza” examenul în județul în care eram) de ce se procedează așa. Cu un surâs condescendent, omul mi-a răspuns: ”Ca să se evite posibilitatea fraudării”. Altfel spus, ideea era aceea că lucrând summa cum diligentia – de așa manieră că se trecuse la introducerea în sistem informatic a a datelor înainte de-a fi terminată corectarea pentru toți elevii – nu li se lasă timp posibililor fraudori să-și facă jocul. Ironia sorții e aceea că și eu și omul Ministerului am avut de-a face, atunci și acolo, cu o fraudă de proporții industriale! Rămâne un lucru: lucrările nu sunt citite sau sunt citite superficial, iar conținutul lor – care individualizează persoana celui care le-a scris – nu contează aproape deloc. Ca peste tot în lumea noastră, singurul lucru care are valoare sunt ”criteriile formale”. De aceea nu e de mirare faptul că se cere, tot mai insistent, introducerea ”testărilor standardizate” și, dacă se poate, ”cu itemi închiși”. Acestea ar reprezenta apogeul mecanizării corectării: la fel ca la școala de șoferi, rezultatul ar fi stabilit fie prin suprapunerea unui șablon, fie printr-o procesare a lucrărilor de către o mașină/un calculator. Felul în care ne dorim să arate ”evaluarea obiectivă” e mărturia cea mai bună a faptului că, în realitate, examinarea e pentru noi o problemă de care am fi foarte bucuroși dacă am fi degrevați. Întrebarea este: de ce? Primul răspuns ține – ca mai peste tot – de latura materială a lucrurilor: corectarea lucrărilor de la examenele naționale fie nu le e plătită de loc evaluatorilor (fiind trecută ca obligație în norma de bază), fie e tarifată simbolic (fiecare lucrare cu o sumă de ordinul leilor, de așa manieră că totalul abia acoperă costul unui de bilet de autobuz/tren pentru cei ce nu sunt în localitate). Și aceasta fără ca oamenilor aduși la corectat să li se ofere o masă – căci, totuși, stau opt ore la lucru – sau, în unele cazuri, măcar apă. În felul acesta, corectarea devine un soi de pedeapsă, la începutul vacanței, la care profesorii sunt constrânși de către directori sau inspectori (și, cum e de așteptat, constrângerea funcționează cel mai eficient în cazul suplinitorilor). Nu trebuie să fii specialist nici în economie, nici în teoriile educației ca să înțelegi că – în situații de genul acesta – logica generală e aceea a efortului minim. Un om constrâns să facă ceva se va face, cât poate, că face ceea ce i se cere, inventând tot timpul strategii de a ocoli și simplifica munca ce i se impune. Verificarea conformității paragrafelor din lucrări cu punctele din barem nu e decât o asemenea strategie: corectorul e acolo, stă în fața lucrării dar – în același timp – nu se ocupă de ea și se gândește la ale lui, la problemele ce-l așteaptă după ce iese din ”centrul de evaluare”. În fine, o știm bine și pe aceasta: e greu să soliciți responsabilitate atunci când îi impui celuilalt ceva. Și, cel mai adesea, această impunere funcționează în trepte succesive, căci fiecare – profesor, director, inspector, om din Minister – are de ”raportat” ceva. Și fiecare știe că, dacă dacă nu raportează ceea ce superiorul lui vrea să audă (căci ”performanțele” ”raportate” se traduc în ”indemnizații” ce se adaugă salariului), va avea de suferit. Astfel că presiunea de sus în jos pentru ”a adapta” lucrurile de așa manieră ”ca să iasă bine” e enormă. Concluzia e aceea că, dacă dorim să avem examene adevărate, primul lucru ce trebuie făcut nu ține în nici un fel de teorii pedagogice și de reforme ale educației, ci de niște probleme logistice: spațierea timpului de corectat și plata corespunzătoare a celor ce fac această muncă. Dacă oamenii văd că merită – în termeni economici, mai înti – să o facă și dacă au timpul să o facă așa cum trebuie putem spera că ceva se va schimba. Atâta timp cât mecanismul va rămâne unul de presiune pusă asupra evaluatorilor (atât la nivelul obligativității acestei activități, cât și la nivelul timpului de corectare) nu se va întâmpla absolut nimic, indiferent care sunt discursurile cu care va fi ambalat – an de an – procesul. Încă un lucru: plata muncii se cuvine a făcută față de corectori, nu față de ”comisii”, ”reprezentanți ai Ministerului”, inspectori și alte asemenea structuri de putere activate cu ocazia examenelor. E o bună ocazie de-a pune capăt – măcar într-un loc – la ceea ce, în lumea noastră, a devenit o practică cutumiară: concentrarea beneficiilor la vârf și delegarea obligațiilor / respunsabilității la bază. Oricum am lua-o, această practică e demotivantă și efectul ei – la ambele capete – nu e decât generalizarea imposturii: cei de jos, apăsați de obligații, ”se fac că fac”, iar cei de sus, ca să nu iasă cu scandal, ”închid ochii”. În bună măsură cele două – mimarea activității reale și ignorarea (interesată) a acestei stări de lucruri – sunt cauze majore ale dezastrului din educația românească. Iar ele, la rândul lor, sunt rezultatul feudalizării învățământului care ca rezultat crearea unei caste de profitori ai funcțiilor la vârf și a unei mase de pălmași ai obligațiilor la bază. Or, așa cum ar trebui să se știe din orice comparație cu modernitatea, principala caracteristică a feudalismului e ineficiența. Păstrând actualii parametri tehnici de organizare a examenelor, niciodată nu va putea fi vorba de nici o calitate a evaluării și de nici o judecată onestă asupra cunoștințelor elevilor. Al doilea lucru – și cel mai important – este transformarea notei într-o măsură a cunoștințelor elevului. Deocamdată, cu toții – elevi, părinți și profesori – cunoaștem acest lucru: nu contează ce ști, ci ce notă ai. Pentru că în funcție de notă – nu de cunoștințe – intri într-un liceu bun sau obții un loc fără taxă la o facultate. De ce? Pentru că notele, acelea care contează cu adevărat, sunt premii: ele nu spun cât e de pregătit elevul la o materie sau alta, ci – pur și simplu – faptul că e ”cel mai bun”. Altfel spus, sunt – la nivelul școlii – echivalentul onorurilor sociale de care beneficiază părinții ”cu posibilități / funcții”. Și, într-un soi de difuziune verticală a prestigiului social, statutul copiilor devine reflectarea celui al părinților. Aici e, evident, o logică tribală: copilul e ”al lui X” (adică răspunde la întrebarea rurală ”a’ cui ești?”) și ”într-o familie bună” virtuțile se moștenesc la fel ca averea. Acesta e motivul pentru care, cu cât mergem mai jos în geografia patriei, copiii notabilităților sunt ”apreciați” altfel decât ceilalți. Această ”discriminare pozitivă” are ca efect același automatism al notei indiferent de ce știe elevul: cel ”remarcat” va răspunde întotdeauna bine, cel ”fără posibilități” va avea, adesea, probleme. Or, menirea școlii nu e aceea de-a confirma ierarhiile sociale ”premiind”, la nesfârșit, odraslele celor care își permit familiaritatea cu profesorii și ”orele particulare” (ce – măcar în speranțele dascălilor – leagă și mai mult astfel de relații). Nu, școala e pentru toți și scopul ei de bază este acela de-a-i unifica pe elevi sub semnul unei cunoașteri comune care, asumată de aceștia din urmă, devine amprenta universalului uman în fiecare. De aceea ar fi normal ca interesul profesorului să fie acela ca toți elevii lui să înțeleagă cunoștințele predate (adică trecute – prin munca lui – din neutrul formulării de manual în forma specifică de înțelegere a celor cărora li se adresează) și nu acela de-a crea ierarhii (al căror efect e excluderea unora de la înțelegere și – implicit – marginalizarea lor în raport cu universalul uman pe care-l oferă școala). Altfel spus, datoria adevărată a profesorului nu e față de Minister, de Inspectorat sau de administrația școlară (care, toate, cer – imperios – doar statistici cu ”realizările”), ci față de elevii cărora le vorbește. Ceea ce înțeleg elevii din ceea ce predă el e măsura exactă a capacităților lui didactice și, implicit, motivația ce-l determină să continue. Toate acestea vor să spună că formalismul ”performanțelor” și al ”raportărilor” nu e nimic altceva decât impedimentul major al unei școli de calitate în România. Tocmai pentru că acest formalism crează o emulație proastă, bazată pe impostura ”adaptării” rezultatelor la ”cerințe” pe întregul lanț ”de conducere” al școlii românești. În mod concret, el crează două disfuncționalități majore: prima e trecerea de la judecata adecvată, în context și în raport cu posibilitățile a ceea ce poate fi făcut în fiecare clasă la discursuri ”meta”. Nu se mai vorbește de situații efective, pe care profesorii le pot cunoaște și în care pot acționa, ci de ”indicatori”, ”grafice”, ”tabele sintetice” etc. care n-au legătură cu nici o școală reală, ci trimit mereu la ”clasamente” și ”ranking-uri” Fiecare din acestea în parte, distruge ceva din școala reală. Și crează o castă a șmecherilor care știu ”cum se fac raportările” ca să iasă cu ”premii” și ”indemnizații”. Ca peste tot, nu contează ceea ce se face în mod real de către dascălii ce intră în clase, ci ”se premiază” munca administrativă. Ajunși aici s-ar cuveni să ne punem o întrebare legată de o problemă mai profundă: dacă nu cumva, într-o lume în care conformismul și obediența sunt valori sociale, noi suntem în situația de a-i cere școlii să facă exact contrariul a ceea ce le solicită, deopotrivă elevilor, părinților și profesorilor societatea? Căci meditațiile – cu exercițiul învățării ”pe de rost” – la fel ca și copiatul (și, la altă scară, plagiatul) nu sunt nimic altceva decât o disciplină a conformismului și a obedienței. Se fac lucrări standardizate la fel cum se fac ”raportări” standardizate și toate se fac ”pentru că așa trebuie”, deși nimeni n-ar putea spune de ce trebuie să se facă așa. Or, dacă societatea le cere zilnic asemenea probe părinților și profesorilor, la ce bun i-ar învăța aceștia pe elevi gândirea clară, discernământul, responsabilitatea formulării și libertatea lăuntrică a gândului dus la expresie? Eu unul cred că aceasta e problema majoră a meditațiilor și a imposturilor de tot felul de care auzim ocazional (și care încep cu copiatul de pe clasele mici): faptul că acest exercițiu al repetării plate, fără nici un aport personal, exagerarea ”în sus” (prin formule ditirambice) și ”scurtătura” pentru a fi evidențiat sunt exact lucrurile pe care le valorizează cel mai mult societatea pe care noi am făcut-o. Știm că nu e bine, dar nu ne mai putem opri. Căci deceniile de platitudini sterile ne-au văduvit tocmai de ceea ce ne-ar fi deschis unii către alții: imaginația. Pur și simplu cu excepția ”mai mult”-ului cu care umplem formularele nici măcar nu ne putem imagina un mai bine. Dacă e să-l numim, el se concentrează într-un singur cuvânt: „afară”. În lumea de-afară, de dincolo de granițele noastre, copiii torturați aici cu meditații au șansa de-a învăța cu adevărat ceva. Dar, pentru asta, trebuie mai întâi să se dezvețe de tot ce au lăsat aici. Abia atunci, adulți împliniți sub alte zodii, își vor regăsi copilăria pierdută în România. Și, odată cu ea, bucuria de a cunoaște. Și de-a se cunoaște. Sursa

Nick: Alucard Rank: Special Agent in Charge Am dat test cu: Biaaa. Data: 15.10.2022 Rezultat proba teoretica: 2.5/3 Rezultat proba armelor: 4/6 Rezultat proba practica: 0/3 Rezultat total (Admis/Respins): Admis Observator test: - Alte menţiuni: -

Jocurile video ar putea provoca aritmie cardiacă ce poate pune în pericol viața copiilor cu afecțiuni nediagnosticate ale inimii, arată un studiu medical, potrivit Sky News. Cercetătorii au spus că au descoperit un tipar neobișnuit dar distinct printre copiii care își pierd cunoștința în timp ce joacă jocuri video. Ei au avertizat că jocuri de război multiplayer tip Call of Duty sunt cele mai frecvente declanșatoare pentru astfel de episoade. În documentul publicat în jurnalul Heart Rhythm, oamenii de știință au îndemnat părinții să-și ducă copiii care suferă de pierderi de cunoștință la un cardiolog. „Jocurile video ar putea reprezenta un risc serios pentru unii copii cu probleme de aritmie; ar putea fi letale la pacienții cu predispoziție la aritmie care deseori nu a fost anterior recunoscută”, a spus cercetătorul-șef și specialistul Dr Claire M Lawley. „Copiii care dintr-o dată își pierd cunoștința în timp ce se joacă jocuri video ar trebui consultați de un cardiolog, acesta fiind primul semn serios al unei probleme de inimă”. Ea și echipa ei au făcut o revizie sistematică a literaturii din domeniu alături de cercetare pentru a identifica cazurile copiilor cu o pierdere subită a cunoștinței în timp ce joacă jocuri video. La cele 22 de cazuri găsite, jocurile de război multiplayer (cu mai mulți jucători online) au reprezentat cel mai frecvent declanșator iar unii dintre copii au murit ca urmare a infarctului. Bolile de ritm cardiac includ tahicardie ventriculară polimorfă catecolaminergică și sindromul congenital de QT lung tip 1 și 2 erau printre cele mai comune cauze. Studiul a arătat și o incidență mare a potențialelor variante genetice relevante (63%) printre pacienți, despre care oamenii de știință au avertizat că a avut implicații semnificative pentru familiile lor. În unele cazuri, copiii care și-au pierdut cunoștința în timp ce se jucau au făcut ca mulți membri de familie să fie diagnosticați cu o problemă importantă a ritmului cardiac în familie. Oamenii de știință au sugerat că jocurile video nu sunt întotdeauna „alternativa sigură” la sporturile competitive, așa cum au fost deseori considerate, scrie Sky News. Aceștia spun că la momentul incidentelor cardiace, mulți dintre pacienți erau în stări excitate, după ce tocmai câștigaseră sau pierduseră jocuri sau se aflau în conflict cu partenerii de joacă. Deși fenomenul nu este o întâmplare obișnuită, studiul a găsit că a devenit mai prevalent. „Uitându-mă la copiii cu probleme de ritm cardiac timp de mai bine de 25 de ani, am fost uimit să văd cât de prevalentă este această prezentare emergentă și să găsesc că un număr de copii chiar au murit din cauza asta”, a spus cercetătorul Dr Jonathan Skinner. Acesta a mai adăugat că cei luați în considerare pentru competiții e-sports ar trebui consultați pentru potențiale probleme în același fel ca atleții din sporturile tradiționale. Sursa

Universitățile Franței, asociația care reunește instituțiile de învățământ superior franceze, a transmis printr-un comunicat de presă că îi solicită fostului ministru al Educației Sorin Cîmpeanu să se retragă din funcția de președinte al Agenției Universitare a Francofoniei, în urma acuzațiilor de plagiat cu care este confruntat, anunță publicația PressHub. „Din cauza acuzațiilor de încălcare a eticii științifice al căror subiect este, Universitățile Franței îl invită pe Sorin Cîmpeanu să opteze pentru prudență, prin retragerea de la președinția Agenției Universitare a Francofoniei (AUF). Universitățile din Franța nu pretind că vorbesc în locul dreptății și nu se pot alătura campaniei critice care se desfășoară pe rețelele de socializare. Universitățile din Franța solicită să se analizeze acuzațiile aduse lui Sorin Cîmpeanu în lumina valorilor și regulilor etice în care comunitatea academică internațională se recunoaște și se adună. Ca atare, președintele AUF este chemat să-și asume responsabilitățile pentru a menține buna funcționare a agenției pe durata procedurii”, se arată în comunicatul transmis de Universitățile Franței. Sursa