Jump to content

Recrutăm designeri audio și video. Aplicați aici

Recrutăm designeri grafici. Aplicați aici

 

low Alucard

Moderator: Lifestyle
  • Content Count

    622
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    1

low Alucard last won the day on March 1

low Alucard had the most liked content!

Community Reputation

281 Extraordinary

About low Alucard

  • Rank
    Mr. Know it all
  • Birthday 01/04/2000

Profile Information

  • Gender
    Male

Previous Fields

  • Real name
    Andrei
  • RPG1 Nickname
    Alucard

Contact Methods

  • Steam ID
    https://steamcommunity.com/id/lowAlucard
  • Discord
    Alucard#9242

Recent Profile Visitors

1060 profile views
  1. Ziar aprobat. _________________________________________ Ziare scrise în săptămâna 07.06.2021 - 13.06.2021: CozoRPG - ziar cu titlul Lionel Messi, aprobat de către Alucard Radius14 - ziar cu titlul The Rolling Stones, aprobat de către .DjC. Andreea.Esca - ziar cu titlul Volkswagen Group, aprobat de către .AkU Andreea.Esca - ziar cu titlul BMW 3 Series (E36), aprobat de către .AkU
  2. Deseori ne plângem că nu avem suficient timp pentru lectură, întrucât ritmul alert al vieții și stresul zilnic ne epuizează, iar cititul pare să nu-și mai găsească locul în rutina noastră. Și totuși, ne putem face timp sau putem găsi moduri creative pentru a integra lectura în programul nostru. Am putea, de asemenea, să ne întrebăm: oare cât timp petrecem la televizor, pe internet, vizionând filme sau citind statusuri și postări? Un proverb japonez spune că îmbătrânești atunci când te oprești din învățat. Pentru moment, cel puțin, un alt elixir al tinereții mai bun eu nu am găsit. „Este alegerea ta cum îți risipești timpul și banii. Eu voi rămâne aici să citesc: viața este prea scurtă.“ Carlos Ruiz Zafon, autor spaniol Încă din copilărie, cititul dezvoltă abilitățile de vorbire, încurajează imaginația care, mai târziu, va contribui la creativitatea pe care ne-o dorim atât de mult, ne satisface nevoia de cunoaștere și înțelegere și consolidează relațiile dintre noi, chiar dacă, în esență, cititul este considerat o activitate solitară. Din copilărie, mulți ne amintim de momentele în care părinții ne citeau povești, ne amintim conectarea din acele momente, plăcerea de a asculta vocea persoanei dragi și de a explora împreună o poveste. Eu una eram atât de încântată când tata îmi spunea o poveste, încât nici nu mai conta faptul că era… aceeași. Pentru că îmi plăcea atât de mult, mai târziu am început să citesc povești pentru a i le spune eu lui. Încurajarea copilului să povestească despre ceea ce a citit contribuie mai departe atât la așezarea informației, cât și la exercitarea abilității de a învăța ceva nou, de a analiza informația, de a o privi din mai multe perspective. Dacă ar fi să reformulăm mai util o întrebare de care ne săturasem în școală, „Ce a vrut să spună autorul?“, aceasta ar suna astfel: „Care este părerea ta despre ceea ce ai citit?“ „Cărțile sunt cei mai tăcuți și constanți prieteni, cei mai accesibili și înțelepți consilieri și cei mai răbdători profesori.“ Charles W. Eliot, președinte al Universității Harvard timp de 40 de ani O persoană care citește se poate educa în orice arie a vieții de care este interesat, potrivit fundației „One World Literacy“, care declară, conform statisticilor, că la nivel mondial, o persoană din cinci nu știe să citească sau să scrie. Situație pe care și-au asumat să o schimbe. „Gândește înainte să vorbești. Citește înainte să gândești.“ Fran Lebowitz, autor american Trăim vremuri în care suntem inundați de informație, iar cititul, mai exact cititul critic, este cea mai sănătoasă cale de a învăța să filtrăm informația primită și de a evalua informațiile cu care intrăm în contact ulterior. Antrenarea acestei abilități ne ajută să selectăm, dar și să căutăm dovezi, informații suplimentare, care să susțină sau să infirme ceea ce primim din exterior. A fost demonstrat inclusiv faptul că cititul ne păstrează creierul tânăr, sănătos și chiar previne instalarea bolii Alzheimer. „În cazul cărților bune, scopul nu este să vezi prin cât de multe poți trece, ci câte vor trece prin tine.“ Mortimer J. Adler, filozof, pedagog și editor american Cărțile ne modelează și, în timp ce ne dezvoltă anumite abilități, ne ajută să explorăm alte părți din noi rămase în umbră. Expunerea la situații de viață diferite de ale noastre contribuie la dezvoltarea empatiei și la capacitatea de a accepta și înțelege perspectivele altora. „Cititul este un exercițiu de empatie, întrucât ne permite să mergem în pantofii altcuiva pentru o vreme“, spune Malorie Blackman, autoare britanică de cărți pentru copii și adulți tineri. Lectura ne dezvoltă compasiunea, având ocazia să înțelegem un context de viață mai larg, comparativ cu informațiile trunchiate pe care viața de zi cu zi ni le oferă despre cei din jur. Cărțile ne apropie de noi înșine, în timp ce ne apropie și de ceilalți. Apropierea de noi are loc și în momentul în care găsim istorisiri în care ne regăsim, ajutându-ne astfel să normalizăm stările pe care le avem, gândurile noastre și comportamentele la care recurgem. În acest sens, încă din perioada adolescenței sunt recomandate cărțile de dezvoltare personală, pentru educația noastră psiho-emoțională de care rareori avem parte, fără sprijinul unui specialist. Cel mai accesibil sprijin pentru a ne înțelege viața interioară și a explora atitudini și comportamente diferite îl reprezintă astfel de cărți. „Există crime mai cumplite decât arderea cărților. Una dintre ele este să nu le citim.“ Iosif Brodsky, poet și eseist rus Dacă ar fi să enumerăm beneficiile pe care ni le aduce lectura, putem începe cu îmbogățirea vocabularului și cu acumularea de noi cunoștințe. Unele dintre acestea pot viza un domeniu de interes în cazul cărților specifice pe un sector profesional, altele contribuie la dezvoltarea și maturizarea noastră. În egală măsură, cărțile tip ficțiune ne vor stimula creativitatea și ne vor ajuta să ne relaxăm, să ne deconectăm, să derulăm o activitate de recompensare pentru plăcerea noastră. Indiferent de tipul de literatură preferat, întotdeauna vom învăța ceva. Cititul ne îmbunătățește concentrarea, confruntându-ne deseori cu situații în care avem nevoie să facem un efort pentru a înțelege. Totodată, ne ajută să diminuăm depresia și anxietatea, iar în acest sens aș recomanda cărțile lui Matt Haig, în special Motive să iubești viața și Biblioteca de la miezul nopții. Astfel de lecturi cresc încrederea în sine, normalizează stările cu care ne confruntăm, ne ajută să ne simțim mai puțin izolați și ne îmbunătățesc comunicarea cu ceilalți. Cărțile sunt cele care ne ajută să construim noi conexiuni neuronale, să punem în legătură informația știută cu informația nouă, stimulând zone din creier asociate cu vederea, limbajul și învățarea asociativă. Universitatea Sussex a derulat un studiu prin care a demonstrat că stresul scade cu până la 68% atunci când citim, indiferent de materialul ales, întrucât ne putem deconecta de la griji și preocupări. Ca efect secundar benefic, ne ajută să îmbunătățim calitatea somnului și chiar să adormim cu mai puțină dificultate, mai ales dacă avem probleme de tipul insomniei. Zece minute chiar fac diferența Rolul cititului este cu siguranță unul benefic pentru multiple arii ale vieții și indiferent de ce alte activități alegem pentru petrecerea timpului liber, putem include lectura măcar timp de zece minute înainte de culcare. Mai mult, este în regulă să alegem ce vrem să citim, să nu ne ridiculizăm sau minimizăm preferințele literare, să nu ne construim standarde prea înalte, făcând din citit o corvoadă. Am încercat și eu să citesc Ulise al lui James Joyce și Muntele vrăjit al lui Thomas Mann, dar am acceptat că plăcerea cititului, în cazul meu, va fi generată în continuare de Carlos Ruiz Zafon și Jo Nesbo, pe care mă bucur că i-am descoperit. „Fiecare carte, fiecare volum, are un suflet. Sufletul celui care a scris-o și al celor care au citit-o, au trăit și au visat cu ea. De fiecare dată când ajunge la alt cititor, de fiecare dată când altcineva își plimbă privirea asupra paginilor sale, spiritul ei crește și devine mai puternic.“ Carlos Ruiz Zafon, autor spaniol Sursa
  3. Romsilva afirmă că intervenţia umană în zona Cascadei Bigăr este minimă, procesele naturale trebuind să se desăşoare liber. Din acest motiv, administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa nu a luat măsuri invazive pentru a sprijini structura de travertin a cascade, conform News.ro. “Această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă şi în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de muşchi pietrificat”, subliniază Romsilva, menţionând că în zone sunt urme ale unor fenomene similare petrecute în trecut. Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Romsilva, un perete al cascadei Bigăr din Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, cu o înălţime de aproximativ 4 metri, s-a surpat, luni, în jurul orei 18.15, din cauze naturale. Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de muşchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de muşchi, care se regenerează cu noi straturi de muşchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip creşte permanent în dimensiuni. Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate. “Menţionăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă şi în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de muşchi pietrificat. De altfel, o cascadă de acelaşi tip, cascada Moceriş, tot din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut”, scrie în comunicat. Cascada Bigăr, una dintre cele mai populare destinaţii turistice din zona Banatului, se afla în Zona de Protecţie Integrală a Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, în Rezervaţia Naturală ”Izvorul Bigăr”, o zonă în care intervenţia umană este minimă, iar procesele naturale trebuie să se desfăşoare liber. “Acesta este motivul pentru care administraţia parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcţii care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de intervenţie împiedicând procesele naturale. Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa a luat toate măsurile posibile de protecţie a cascadei Bigăr, cu avizul Consiliului Ştiinţific al parcului, respectiv îndepărtarea a doi arbori uscaţi care s-ar fi putut prăbuşi peste cascada Bigăr”, precizează reprezentanţii Romsilva. Aceştia adaugă că singurele construcţii din zona cascadei Bigăr au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul Ştiinţific al parcului, acestea fiind amplasate la o distanţă care să nu afecteze cascada. “Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva respinge cu fermitate acuzaţiile false şi lipsite de orice fundament ştiinţific ale unui ghid de turism, care a lansat în spaţiul public informaţia cum că o lucrare de captare parţială a izvorului Bigăr pentru păstrăvăria Valea Miniş, realizată în urmă cu 33 de ani, ar fi provocat prăbuşirea peretelui cascadei Bigăr. Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micşorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei”, menţioneată Romsilva. Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate au fost informate imediat de către administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa despre producerea acestui eveniment. Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, cu sprijinul Consiliului Ştiinţific, va identifica măsurile ce trebuie luate în continuare. Un ghid de turism a afirmat, luni seară, că Cascada Bigăr s-a prăbuşit după ce apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie. Sursa
  4. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) critică intenția Guvernului de a introduce posibilitatea prelungirii calității de titular până la 70 de ani pentru cadrele didactice din învățământul superior la latitudinea exclusivă a titularului, conform proiectului de lege aprobat ieri, 9 iunie, în ședința de Guvern, și solicită Parlamentului României eliminarea acestei prevederi lipsite de orice beneficiu pentru studenții din România, se arată într-un comunicat de presă al ANOSR. Mai jos, poziția integrală a ANOSR: Poziția federației este clară și fermă pe acest subiect: în modul în care este organizat actualmente sistemul de învățământ superior, toate cadrele didactice din învățământul superior ar trebui să se pensioneze la vârsta de 65 de ani, astfel cum era prevăzut inițial în Legea educației naționale. Instituirea acestei limite presupune faptul că acele cadre didactice care doresc să continue să predea studenților și care, astfel, își îndeplinesc misiunea și vocația de a transmite cunoaștere și după această vârstă o pot face în continuare, în regim de plata cu ora, fără a menține calitatea de titular în învățământ. Această regulă nu lasă loc de excepțiile introduse în art. 289 din Legea educației naționale, care prevede criterii generale privind „criteriile de performanță profesională și a situației financiare”, a căror interpretare poate fi îndoielnică. Ne punem, astfel, întrebarea retorică: Dacă o universitate nu prelungește calitatea de titular pentru un cadru didactic pentru că nu ar respecta criteriile de performanță profesională, de ce mai este acel cadru didactic titular la momentul analizei? În această ecuație cel rămas ignorat este studentul, în lipsa unor acțiuni privind formarea continuă de calitate a cadrelor didactice, astfel încât să se asigure îmbunătățirea metodelor de predare, integrarea noilor tehnologii, și, ca un corolar, respectarea învățământului centrat pe student. De asemenea, problemele cauzate de măsură ar fi atenuate dacă ar exista o sancționare efectivă a cadrelor didactice care nu fac performanță și care au, astfel, rezultate constant nesatisfăcătoare la diferitele evaluări. În ciuda faptului că mecanismul legal există, în universități de foarte puține ori se observă, în general, acțiuni concrete de sancționare în baza unei metodologii (aprobate de Senat, conform legii), care să țină seama, în același timp, în mod adecvat de evaluarea de către studenți. Limita de vârstă de 65 de ani încurajează, în primul rând, accesul tinerilor la cariera didactică universitară. Modernizarea universităților se face, fără îndoială, și prin deschiderea carierei în învățământul superior pentru tinerii cu rezultate, prin concursuri competitive care să atragă cei mai buni potențiali candidați, atât pentru a preda, cât și pentru a face cercetare în învățământului superior. Statisticile furnizate de Ministerul Educației, care arată că numărul de asistenți universitari titulari a scăzut în perioada 2015-2019 cu 27%, evidențiază și mai puternic de ce accentul ar trebui pus pe creșterea intrării în sistem. O asemenea modificare ar bulversa și mai mult parcursul profesional al tinerilor, rămași într-o incertitudine privind momentul în care ar putea fi primiți în profesie. Mai mult decât atât, o universitate în continuă evoluție, adaptare și inovare ar presupune și să nu existe funcții de conducere ocupate „la infinit” de aceleași persoane, or proiectul de lege stimulează tocmai premisele acestei situații. Astfel, Guvernul nu doar că nu dorește revenirea la varianta prevăzută inițial în lege, ba chiar intenționează să elimine orice posibilitate din universități de a decide încetarea calității de titular la vârsta de 65 de ani, indiferent de prestația cadrului didactic, oferindu-i un drept exclusiv în a stabili continuarea activității în calitatea de titular până la vârsta de 70 de ani. Nici măcar aparentele argumente ale Guvernului de oportunitate economică nu au cum să fie susținute, câtă vreme veniturile din universitate a unui cadru didactic la vârsta de 65 de ani sunt, de regulă, peste 250% din veniturile unui asistent, în contextul în care un cadru didactic cu un titlu didactic inferior trebuie să desfășoare și mai multe activități didactice pentru îndeplinirea normei. Parlamentul trebuie să îndrepte această vădită eroare propusă de Guvern și să își orienteze, astfel, atenția către alte inițiative, apte să aducă o îmbunătățire pentru educația terțiară din România. „Pentru cadrele didactice care doresc să continue activitatea în mediul universitar, există varianta continuării în sistemul de plată cu ora. Pentru cadrele didactice care nu ar mai trebui să rămână în mediul universitar, vârsta de 65 de ani este o limită clară, în contextul nesancționării anterioare, limită a cărei prelungire până la 70 de ani nu poate aduce nimic bun. Tinerii sunt puși în situația de a aștepta mai mult pentru a accede la o carieră universitară și beneficiile economice sunt doar aparente. În contextul în care în concret neperformanța nu este sancționată, o politică de genul o poate doar prelungi” a declarat Horia-Șerban Onița, președinte ANOSR. Sursa
  5. Un control efectuat în martie la Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați s-a soldat, între altele, cu recomandarea de sesizare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, pentru a verifica legalitatea unor plăți efectuate de instituție, iar Ministerul Educației a transmis, săptămâna aceasta, raportul corpului de control la Parchetul din Galați, potrivit surselor Edupedu.ro. Chestiunea plăților de taxe judiciare de timbru, în valoare de sute de mii de lei, de către instituția de învățământ superior este principala posibilă neregulă în activitatea universității, semnalată de corpul de control în raportul menționat. Edupedu.ro a semnalat, în martie, că Ministrul Educației a trimis corpul de control la universitatea gălățeană, după sesizări ce acuzau posibile nereguli și abuzuri ale rectorului Lucian Georgescu și ale actualei conduceri. În sesizarea anonimă primită atunci de mai multe autorități ale statului și consultată de Edupedu.ro, conducerea Universității Dunărea de Joș era acuzată că ar fi format “un grup infracțional organizat”. Ministrul Sorin Cîmpeanu confirma un control ce viza în principiu “nereguli administrative”. Între altele, sesizarea de la începutul primăverii susținea că s-ar fi plătit săptămânal, “cu aprobarea” rectorului, taxe de timbru în valoare de 5.000 de lei, în condițiile în care universitatea e scutită de plata acestor taxe pentru majoritatea proceselor. Ulterior, potrivit documentului, s-ar fi cerut restituirea banilor, care ar fi fost însușiți. Aceeași sesizare mai vorbea despre încălcarea Cartei universitare printr-un număr prea mare de prorectori și prodecani, presupuse nereguli în relațiile contractuale dintre PFA Lucian Puiu Georgescu (rectorul) și instituție, achiziția de servicii media, mai multe probleme în relația cu angajații. În urma controlului efectuat în perioada 22-26 martie 2021, Raportul serviciului control din Ministerul Educației a fost finalizat pe 3 iunie și semnat de Ministru, conform documentului consultat și surselor Edupedu.ro. Acesta a constatat o serie de posibile nereguli, precizează că nu a putut să se lămurească în privința altor probleme semnalate în sesizările primite și apreciază, în cazul altora, că nu au fost constatate probleme. Ce a găsit comisia de control la “Dunărea de Jos”, în cazul taxelor judiciare de timbru În problema taxelor judiciare, raportul recomandă “sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, în vederea verificării legalității achitării de către Universitatea ‘Dunărea de Jos’ din Galați, cu destinația taxă judiciară de timbru, a sumelor menționate în prezentul raport”, document care, potrivit surselor Edupedu.ro, a fost trimis la Parchet miercuri. La acest punct, raportul precizează că au fost verificate documente referitoare la plata taxelor de timbru pentru perioada 2018-2021 și s-a constatat, între altele, că: în 2018 s-au plătit ca taxe judiciare de timbru 34.150 lei În 2019 s-au plătit cu aceeași destinație 56.080 lei În 2020 s-au plătit tot în același scop 148.200 de lei (câte 5.000 de lei de aproape fiecare dată) Între 1 ianuarie – 23 martie 2021, a fost achitată, cu destinația taxă judiciară de timbru, suma de 20.000 de lei Conform legislației în vigoare, instituțiile de învățământ superior sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile ce au ca obiect venituri publice. Tot conform reglementărilor actuale, restituirea sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se face prin decizie judecătorească Documentele justificative pentru achitarea sumelor de mai sus sunt asumate de multipli reprezentanți ai instituției, inclusiv de ordonatorul de credite Nu au fost menționate date referitoare la dosarul de instanță pentru care s-au realizat plățile Nu au fost prezentate Comisiei de control documente din care să reiasă o situație la zi referitoare la sumele achitate ca taxă judiciară de timbru și neutilizate. Pe lângă sesizarea Parchetului, raportul citat mai cere Universității să redacteze o procedură privind utilizarea sumelor pentru plata taxei judiciare. Ce mai constată și recomandă, între altele, raportul serviciului control de la Ministerul Educației: La acuzația de încălcare a Cartei Universitare, printr-un număr prea mare de prorectori și prodecani: Există un număr dublu de prodecani față de cel reglementat prin Cartă. În privința prorectorilor – al căror număr este stabilit, ca în cazul prodecanilor, în funcție de numărul de studenți – controlul nu a găsit nereguli. De notat că, în timp ce Universitatea afirma în propriile prezentări că are circa 12.500 de studenți (circa patru rectori), corpul de control a ținut cont de cifrele prezentate de conducerea universității și care includ încă aproape 3.000 de studenți la “alte forme de pregătire” și 1.300 de studenți “de la modulele psihopedagogice”, totalul furnizat de universitate echipei de la minister fiind de 17.727. Comisia de control propune ca Senatul Universității să analizeze, printr-o comisie, situația prodecanilor. Comisia de control spune că nu se poate pronunța în cazul Georgescu Ella Monica, angajată cu normă întreagă la Universitate în condițiile în care este medic la un spital din Franța. Comisia propune ca acest caz să fie semnalat ITM Galați pentru un punct de vedere. Raportul notează că nici Georgescu Ella Monica, nici conducătorul instituției (Lucian Georgescu) nu au procurat documente care să demonstreze activitatea de medic în Franța, invocând faptul că în afara programului la universitate activitățile țin de viața privată a individului. După verificarea documentelor referitoare la un spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% din salariul de bază pentru prorectorul Dragoș Alexandru Opreanu (menționat și în cazul taxelor judiciare de timbru), Comisia constată că nu se încadrează în reglementările legale privind personalul plătit din fonduri publice și sesizează Curtea de Conturi pentru a verifica legalitatea acordării acestui spor). În cazul altor probleme, controlul nu a constatat nereguli, a evitat să se propunțe sau și-a declinat competența. Cine este Lucian Georgescu Rectorul Universității “Dunărea de Jos” din Galați a preluat această funcție la sfârșitul anului 2019, fiind anterior președinte al Senatului instituției de învățământ superior, iar înainte, Decan al Facultății de Științe. Cu pregătire de inginer chimist, are un doctorat în chimie alimentară și un doctorat în științele vieții. A fost secretar de stat în cadrul Ministerului Cercetării și Inovării în guvernul PSD, în februarie-iunie 2017, ministru al Cercetării și Inovării între iunie 2017 – februarie 2018, din nou secretar de stat în domeniul cercetării în februarie 2018 – aprilie 2019. Pe 22 martie, Edupedu.ro a scris că Puiu Lucian Georgescu figurează drept coautor al unor serii de articole științifice între care există similitudini substanțiale sau care au pasaje identice. Edupedu.ro a obținut și analizat mai multe astfel de materiale, publicate între 2010-2015, care au fost publicate fie în jurnale diferite, fie în același jurnal, identificând elemente comune fără citare clară, adecvată. Sursa
  6. Trebuie să punem în prim-plan și necesitatea organizării rețelei școlare în așa fel încât să avem clase cu componență socio-economică mixtă, a declarat consilierul prezidențial pentru Educație și Cercetare Ligia Deca, în cadrul conferinței de prezentare a rezultatelor detaliate ale studiului TIMSS 2019, organizată de Universitatea București. Oficialul a explicat faptul că e nevoie de „construirea unui sistem echitabil în care accesul la educație să nu fie simplu, ci să fie însoțit de o experiență de calitate pe parcursul anilor de școlarizare”. Deca a menționat și „argumente economice”, citând un studiu recent al OECD care arată că reducerea analfabetismului funcțional până în 2030 are impact economic pe termen lung de 200% din PIB, iar dacă analfabetismul funcțional ar fi eliminat, impactul ar fi de aproape 300% din PIB. Textul integral al studiului „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019 (clasa a VIII-a) poate fi accesat aici, iar o prezentare sintetică a rezultatelor raportului TIMSS 2019 pentru România poate fi accesată aici. Ligia Deca: ”Aș vrea să mă refer la trei puncte pe care eu le consider esențiale. Primul este asigurarea echitabilă a unui învățământ de calitate pentru toți elevii și aici cred că analiza rezultatelor la probele TIMSS 2019 scoate în evidență o chestiune esențială pe care cred, cu toții încercăm să o rezolvăm și anume capacitatea sistemului romanesc relativ redusă de a avea un standard acceptabil de educație de calitate pentru toți copiii. În acest sens, sigur, sunt o serie de măsuri care trebuie luate. Aș remarca inclusiv eforturile recente ale Ministerului Educației de a avea învățământ remedial pentru a recupera decalajele adunate din cauza perioadei pandemice. Însă cred că printre principiile pe care proiectul România Educată le promovează trebuie să punem în prim-plan și necesitatea organizării rețelei școlare în așa fel încât să avem clase cu componență socio-economică mixtă, să integrăm și să includem cu succes copiii cu cerințe educaționale speciale și așa mai departe. Cred că din toate studiile putem observa faptul că diversitatea socială aduce plusvaloare în procesul educațional, mai ales dacă privim școala ca acel creuzet de exersare a abilităților sociale necesare pentru ca elevii să devină mai târziu cetățeni activi. Cred că recomandările pe care raportul le aduce în prim-plan pun în valoare această nevoie de construire a unui sistem echitabil în care accesul la educație să nu fie simplu, ci să fie însoțit de o experiență de calitate pe parcursul anilor de școlarizare, în așa fel încât să valorificăm potențialul fiecărui elev. De asemenea cred că rezultatele TIMSS ne indică urgența alfabetizării științifice ai elevilor care trebuie să aibă capacitatea de a înțelege și de a explica în termeni științifici fenomenele naturii. Trebuie să poată face asocieri, să poată oferi explicații și să-și poată oferi explicații, mai ales având în vedere nevoile sporite de înțelegere a provocărilor globale. De aceea, proiectul România Educată își asumă în mod prioritar alfabetizarea funcțională, în general, și alfabetizarea științifică în particular, a tuturor elevilor. Dacă vrem și argumentele economice, ca și cum cele social-educaționale nu ar fi suficiente, un studiu recent al OECD spune că dacă reducem analfabetismul funcțional până în 2030, impactul economic pe termen lung pentru România este undeva estimat la 200% din PIB. Dacă îl reducem. Dacă îl eliminăm, sigur, scenariul optimist, vorbim despre un impact de aproape 300%. Deci există și un argument economic care este bine să fie menționat. Cred că este important să clarificăm și faptul că în următoarea perioadă proiectul România Educată va intra într-o etapă de mediere pe care președintele României are atributul constituțional s-o inițieze și să o deruleze, urmând ca începând din toamnă să vedem eforturi susținute pentru ca rezultatele și recomandările pe care proiectul le-a pus în valoare, pentru că ele vin din partea întregii societăți, a experților, a actorilor, a instituțiilor statului, ele să poată intra în niște cicluri firești de politică publică. Adică să avem inițiere de modificări normative, dar și inițierea unor programe bine finanțate care să ne ducă în punctul în care ni-l dorim. Susțin în continuare și eu, ca și domnul ministru, ca România să participe la toate evaluările internaționale care ne sunt necesare pentru a avea decizii bazate pe evidenția și aș dori să remarc angajamentul Ministerul Educației, cel puțin în ultima perioadă, pentru că acest deziderat să devină realitate”. TIMSS arată că România s-a plasat și continuă să se plaseze atât la matematică, cât și la științe, sub media internațională de 500 de puncte, poziție rămasă neschimbată de când România participă la aceste studii. La matematică și științe, scorurile obținute de elevii români de clasa a VIII-a la testele TIMSS nu s-au modificat semnificativ în ultimii 20 de ani (matematică: 479 puncte în 2019, 474 puncte în 1995; științe: 470 puncte în 2019, 471 puncte în anul 1995). Totuși, la matematică se observă o recuperare de 21 de puncte față de minimul istoric înregistrat în anul 2011 (458 puncte), atins după începutul scăderii observat în anul 2007. Această evoluție nu este valabilă în cazul științelor, unde rezultatele nu indică nicio schimbare de la începutul măsurărilor IEA. Ca atare, distribuția performanței rămâne o problemă majoră pentru sistemul educațional românesc. Aproape un sfert dintre elevii români nu reușesc să atingă criteriile minime de performanță la matematică și la științe. Totodată, raportul a evidențiat existența unui „analfabetism numeric” la 22% din populația școlară de clasa a VIII-a, în timp ce un procent de 48% dintre acești elevi se află sub nivelul mediu-funcțional de performanță, cu mențiunea că analfabetismul numeric este disproporționat de mare: jumătate din țările participante nu ating 13%. Același procent de 22% reprezintă și cota de „analfabetism științific” în cadrul populației școlare de clasa a 8-a, cel mai mare procent dintre țările europene evaluate. Un alt procent de 51% din acești elevi este sub nivelul mediu-funcțional de performanță. Potrivit concluziilor studiului, una dintre cauzele care stau la baza acestor rezultate slabe este lipsa sau calitatea inadecvată a resurselor pentru asigurarea unui proces educațional coerent. De exemplu, România se află pe ultimele locuri dintre țările evaluate la accesul la tehnică de calcul sau la numărul de laboratoare științifice: aproape 40% dintre copiii noștri au un acces redus sau deloc la acestea. Ca o consecință, 20% din copii nu au văzut nici măcar un singur experiment de-a lungul educației lor, iar alți 36% dintre copii au realizat un experiment științific doar de câteva ori pe an. Informații de context Studiul TIMSS are loc o dată la patru ani, este coordonat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA) și analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor. TIMSS 2019 a măsurat competențele elevilor de 14 ani din peste 60 de țări din toată lumea. Au participat la cercetare peste 580.000 de elevi, 310.000 părinți, 19.000 directori de școli și 52.000 de profesori din toată lumea. În România testul a implicat 4.485 de elevi, 196 de directori și 623 de profesori din 199 școli. Pentru România, studiul a fost elaborat și implementat pe parcursul anilor 2019-2020 de specialiști în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București, prin UB Learning Centre – Laboratorul de Testare Educațională. Echipa a fost coordonată de prof. univ. dr. Lucian Ciolan, Prorector UB și reprezentant al României în Consiliul Asociației Internaționale pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (IEA), precum și de prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, președinte al Diviziei de Testare și Evaluare Psihologică al Asociației Internaționale de Psihologie Aplicată și coordonatorul național al proiectului TIMSS 2019. Sursa
  7. Cerere acceptată! Facțiunea News Reporters îți pune la dispoziție 5 zile pentru a susține interviul. În caz contrar, cererea expiră. Contactează un reporter de rank 3+. Numărul interviului: 794. Participanții interviului: Dani.Negoi[VODA]
  8. Evidența concursului este corectă. _________________________________________________________ Concursuri și emisiuni realizate în săptămâna 07.06.2021 - 13.06.2021: Emisiuni: .DjC. - 07.06.2021 - emisiune de tip Smash or Pass Concursuri: .DjC. - 08.06.2021 - concurs pe tema Capitale DiKE - 08.06.2021 - concurs pe tema Autori români DiKE - 09.06.2021 - concurs pe tema Capitale DiKE - 10.06.2021 - concurs pe tema Chimie
  9. Evidența concursului este corectă. Evidența concursului este corectă. _________________________________________________________ Concursuri și emisiuni realizate în săptămâna 07.06.2021 - 13.06.2021: Emisiuni: .DjC. - 07.06.2021 - emisiune de tip Smash or Pass Concursuri: .DjC. - 08.06.2021 - concurs pe tema Capitale DiKE - 08.06.2021 - concurs pe tema Autori români DiKE - 09.06.2021 - concurs pe tema Capitale
  10. Ziar aprobat. _________________________________________ Ziare scrise în săptămâna 07.06.2021 - 13.06.2021: CozoRPG - ziar cu titlul Lionel Messi, aprobat de către Alucard Radius14 - ziar cu titlul The Rolling Stones, aprobat de către .DjC.
  11. Evidența concursului este corectă. _________________________________________________________ Concursuri și emisiuni realizate în săptămâna 07.06.2021 - 13.06.2021: Emisiuni: .DjC. - 07.06.2021 - emisiune de tip Smash or Pass Concursuri: .DjC. - 08.06.2021 - concurs pe tema Capitale
  12. Evidența emisiunii este corectă. _________________________________________________________ Concursuri și emisiuni realizate în săptămâna 07.06.2021 - 13.06.2021: Emisiuni: .DjC. - 07.06.2021 - emisiune de tip Smash or Pass Concursuri:
  13. Peste 68.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore, dintre care puțin peste 25.000 cu prima doză, conform statisticii realizate de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19. În ultimele 24 de ore au fost vaccinate 68.007 persoane, dintre care 25.007 cu prima doză și 42.986 cu cea de-a doua doză, anunță vineri Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV). Cu vaccinul produs de Pfizer au fost vaccinate 49.970 de persoane, cu moderna 4.343, cu AstraZeneca 2.686, iar cu Johnson&Johnson 11.008 persoane. În intervalul precizat au fost înregistrate 38 de reacții adverse, cele mai multe, câte 15, la Pfizer și Johnson&Johnson. În total, începând din 27 decembrie 2020, sunt 16.192 de reacții comune și minore. Până în prezent au fost vaccinate 4.404.555 persoane, cele mai multe cu Pfizer, respectiv 3.464.778 persoane, fiind administrate peste 8 milioane de doze. Vaccinul Pfizer-BioNTech se administrează din data de 27 decembrie 2020; Vaccinul Moderna se administrează din data de 4 februarie 2021; Vaccinul AstraZeneca se administrează din data de 15 februarie 2021; Vaccinul Johnson&Johnson se administrează din data de 4 mai 2021 și este în doză unică. Sursa
  14. Poluarea atmosferică reprezintă cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană. Este concluzia unui raport al Comisiei Europene, care se bazează pe evaluări ale Organizației Mondiale a Sănătății. În fiecare an, în UE, acest tip de poluare cauzează în jur de 400.000 de decese premature, iar costurile sale externe legate de sănătate se ridică la sute de miliarde de euro. "Poluarea este un ucigaș tăcut, zilnic acumulăm noxe peste noxe", a declarat la Digi24 Radu Ţincu, medic de Terapie Intensivă-Toxicologie la Spitalul Floreasca din București. Persoanele din zonele urbane sunt deosebit de expuse la acest risc. Particulele în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului sunt poluanții atmosferici considerați răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature. "Putem evita poluarea alimentară, să nu ne expunem la substanțe toxice, dar când discutăm de aer nu avem cum să ne mutăm din zonele poluate. Poluarea aerului în România e o realitate dovedită, în foarte multe din situații avem niveluri ale poluării care depășesc cu mult normele admise", a spus medicul. Radu Țincu a vorbit despre bolile grave care sunt cauzate de poluare, acest "ucigaș tăcut" cum l-a numit el. "Crește riscul cancerului și a bolilor bronho-pulmonare, dar și numărul bolilor alergice la copii. Asta vedem la cunoscuți și la prieteni care dezvoltă astfel de forme de boală. Trebuie făcut ceva, pentru că gunoiul menajer e o formă de poluare, iar managementul greșit al gunoiului menajer poate contribui la poluarea aerului. Incinerarea greșita a deșeurilor aduce particulele poluante în aer și apoi în plămânii noștri. Aceste particule sunt toxice, ajung în alveolele pulmonare, declanșează reacții inflamatorii cronice care, în ani de zile înseamnă pierderea elasticității plămânului, care nu mai este funcțional. Apoi, multe din substanțele pe care le respirăm sunt preluate în sânge și își exercită toxicitatea în întreg organismul. Aerul încărcat cu monoxid de carbon afectează capacitatea de învățare, de memorare. Copiii din zonele poluate au deficit de învățare și un IQ mai mic decât cei din zonele nepoluante", a explicat Radu Țincu. Sursa
  15. Data de 1 iulie vine cu modificări importante în ceea ce privește accesul pacienților la sistemul de prevenție a bolilor cronice. De exemplu, persoanele vor putea să-și facă mai ușor analizele medicale, promit oficialii. În plus, 3.000 de cabinete ale medicilor de familie vor fi dotate cu echipamente din fonduri PNRR. Gindrovel Dumitra, preşedintele Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale a Medicilor de Familie, a detaliat la Digi24 ce se schimbă odată cu intrarea în vigoare a noului contract-cadru cu medicii de familie. „Sunt mai multe schimbări, pentru că începând cu data de 1 iulie va intra în vigoare noul contract-cadru care va viza și aspecte în ceea ce privește prevenția, dar acele particularități care vin din PNRR le așteptăm ceva mai târziu”, a spus Gindrovel Dumitra. Conform medicului, ar urma ca pacienții - fie că este vorba despre copii sub 18 ani, despre persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani sau de persoane de peste 40 de ani - să beneficieze, cu o anumită cadență, de anumite examene profilactice, adică de o consultație de la medicul de familie, în care să fie identificați factorii de risc, căreia i se pot adăuga unele investigații de laborator care să evidențieze aceste riscuri. Aceste analize sunt necesare și pentru monitorizarea pacienților cu boli cronice - aici ne referim la astm bronșic, bronhopneumopatie, diabet zaharat, hipertensiune, boală cronică la rinichi - care și ele sunt la fel de importante în economia unui management corect al unui astfel de pacient cu boală cronică, a adăugat medicul Gindrovel Dumitra. Astfel de posibilități existau și înainte, dar problemele apăreau în momentul în care era vorba despre analize, pentru că aceste analize se încadrau într-un alt plafon, care nu era disponibil de obicei la nivelul laboratoarelor. „Mai exact, laboratoarele aveau prin contract o obligație ca 10 la sută din fondurile care erau destinate de către Casa Asigurărilor de Sănătate să fie asigurate din venitul propriu pentru prevenție. Ei bine, acest „din venitul propriu” a făcut ca această reglementare să nu poată fi aplicabilă, iar pacienții care aveau nevoie de aceste examene profilactice să nu poată să beneficieze de ele”, a explicat Gindrovel Dumitra. Așadar, până acum, plecam de la medicul de familie cu o trimitere pentru analize de bază, mergeam la o clinică și acolo ni se spunea adesea: „Nu mai avem plafon”. De la 1 iulie, autoritățile promit că accesul la analizele decontate de stat va fi mai ușor. „Am văzut și eu declarațiile oficialilor, dar eu nu pot să vă confirm încă acest lucru, pentru că aștept și eu formula finală a normelor de aplicare a contractului-cadru în care să fie evidențiat acest lucru”, a precizat Gindrovel Dumitra. În noul contract-cadru, există niște modificări și în ceea ce privește valoarea punctului per serviciu în special în serviciile ambulatorii. Pe de altă parte, în PNRR sunt cuprinse 3.000 de cabinete sau asocieri de cabinete, cu prioritate cele din mediul rural, pentru a fi dotate, dar și diverse activități de reabilitare a clădirilor în care își desfășoară activitatea medicii de familie. Nu e prevăzută, în schimb, construcția de noi clădiri, ci doar adaptarea celor existente. „Am observat că tot în PNRR este specificat că putem achiziționa un microanalyzer pentru laborator, dar și un EKG sau un ecograf necesare pentru a completa serviciile medicinei de familie”, a spus Gindrovel Dumitra. Sursa
×

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.