FROG ZEW

When the Norwegian Academy of Science and Letters announced Masaki Kashiwara as the 2025 recipient of the Abel Prize – often referred to as the “Nobel of Mathematics” – the spotlight naturally turned to his groundbreaking work in algebraic analysis and representation theory. But what the public may not have seen was how close the final decision had been. Behind the scenes, another name stood shoulder to shoulder with Kashiwara: George Lusztig, a Romanian-born mathematician whose towering influence in the field has shaped the landscape of modern mathematics. ‘The work of the Abel Prize winner this year is very, very closely related to the work of George Lusztig’, says Olivier Schiffmann, a French mathematician and external expert for this year’s Abel Committee. In an interview with Edupedu.ro, Schiffmann, who is Professor at Paris-Saclay University and Director of Research at the French National Centre for Scientific Research (CNRS), offered rare insights into the internal logic and nuances behind one of the most prestigious decisions in the world of mathematics. Both Kashiwara and Lusztig are luminaries in the realm of representation theory, a branch of mathematics that investigates symmetries using algebraic tools. According to Schiffmann, ‘In representation theory I think it is fair to say that Lusztig is the number one’. Yet the committee ultimately leaned toward Kashiwara, not necessarily for greater brilliance, but for the breadth of his influence: ‘The difference between them was a small one. I think that the Abel Committee decided to go for Kashiwara because he also worked in algebraic analysis. Basically, Kashiwara worked in two areas and Lusztig was very, very influential in one’. Masaki Kashiwara / Foto: The Abel Prize 2025 Kashiwara’s contributions, detailed in the official citation, include his development of D-module theory – an algebraic framework for tackling partial differential equations – as well as his formulation of the Riemann–Hilbert correspondence and the discovery of crystal bases in quantum groups. His work is a bridge between algebra and analysis, theory and application, geometry and logic. But Lusztig’s achievements are no less monumental. ‘He founded an area which is now called geometric representation theory’, Schiffmann explains, referring to the way Lusztig brought deep geometric intuition into the study of abstract algebraic structures. His theories reach even into number theory, enabling mathematicians to understand how groups behave over finite fields – a crucial aspect of modern cryptography and coding theory. Born in 1946 in Timișoara, Romania, George Lusztig is one of the most influential Romanian-born mathematicians, internationally recognised for his contributions to representation theory and algebraic groups. A professor at MIT since 1978, Lusztig has authored over 250 research papers and a widely cited monograph on quantum groups, says West University of Timișoara (UVT) in a presentation. George Lusztig / Foto: captură Youtube.com/ Tom Rocks Maths His collaboration with David Kazhdan led to the Kazhdan–Lusztig polynomials, now essential tools in the field. He also pioneered the use of intersection cohomology in representation theory and co-founded the theory of canonical bases in quantum groups – a concept closely linked to the work of Masaki Kashiwara. Their paths converged and, at times, competed. ‘There was a competition between the two. Because they defined the same objects. So it’s always a question – who discovered first the very important thing called canonical basis?’ Schiffmann says. While Lusztig may have arrived at the concept earlier, Kashiwara’s contributions extended the theory into new terrain. That a Romanian-born mathematician was so close to winning the Abel Prize is no surprise to those familiar with the country’s long-standing mathematical tradition. ‘Romanian mathematics is really very strong’, Schiffmann affirms. He cites not only Lusztig, but also Ciprian Manolescu, another Romanian mathematician of international renown, as emblematic of the country’s intellectual depth. Still, challenges remain – particularly when it comes to keeping top talent engaged in Romania. Schiffmann notes that while Romania excels in nurturing young mathematical minds through olympiads, maths clubs, and programmes like APEX, ‘the main point is the salaries’. Many top scholars, though tied emotionally and intellectually to their homeland, are inevitably drawn to better-funded institutions abroad. ‘It’s very hard to compete’, he says, ‘but what Romanian mathematicians who come back enjoy is the vibrant community’. As the mathematical world turns its gaze toward next year’s Abel Prize, the story of 2025 remains a poignant reminder of the thin line between recognition and near-miss. For now, Kashiwara wears the Abel laurels. But for many, including Schiffmann, George Lusztig’s moment may only be a matter of time. The following is the full interview with Olivier Schiffmann, conducted by Edupedu.ro: Edupedu.ro: Could you tell us more about this year’s finalists? What were they appreciated for and what are the main discoveries or contributions that brought them into the final selection? Olivier Schiffmann: The Abel Committee works like this as far as I know: it asks people for nominations and I think this year the topic they chose was representation theory. Or maybe they were looking for someone who works in the representation theory field. And in representation theory there are two obvious candidates: MasakiKashiwara who won the Abel Prize and George Lusztig, who is Romanian and was a professor at MIT. Very close work related to Kashiwara is the work of George Lusztig. The work of the Abel Prize winner this year is very, very closely related to the work of George Lusztig. The difference between them was a small one. I think that the Abel Committee decided to go for Kashiwara because he also worked in algebraic analysis. Basically, Kashiwara worked in two areas and Lusztig was very, very influential in one area. In representation theory I think it is fair to say that Lusztig is the number one. Olivier Schiffmann / Foto: APEX-Maths 2024 Edupedu.ro: From your perspective, was it a surprise for the international math community to see a Romanian researcher as a finalist in such a prestigious competition? Olivier Schiffmann: No. I think that certainly Lusztig is such a towering figure in Mathematics. I would expect him to win the Abel in a few years. The next years might be a hard time because they would change topics every year. Certainly I think that, once the topic goes back to representation theory, Lusztig will be an obvious candidate. I do not speak for the committee, but he is a strong candidate. Romanian Mathematics is really very strong. There was a very strong contender for the Fields Medal a few years ago, Ciprian Manolescu, and he was rumoured to be on the short list because of his work in topology. In science, I would say Mathematics is where Romania is the strongest and definitely he was very strong. Edupedu.ro: In your view, how can countries like Romania better support world-class mathematical research? What do you think it should do better? Olivier Schiffmann: What is already done is very well and this is highschool training, but also math clubs, the IMAR [n.r. the Institute of Mathematics of the Romanian Academy], the APEX School Camp we are trying to run but there are other that are more olympiad oriented. When I come at APEX I see a lot of highschool students and early university students who come and listen to seminars – there’s a very good sense of community in mathematics. At least in Bucharest, I cannot speak about other cities because I don’t know. What it would take to keep them… We see that they often come back. They don’t stay, they come back for a few weeks, a few months. For instance, right now, Ciprian Manolescu is at IMAR for a few months, this is really a world-class mathematician who’s a professor at Stanford and he decided to come back for a few months. And so I think the sense of community remains throughout the career, but it’s very hard to compete against the salaries. I think the main point is the salaries. I think what Romanian mathematicians who come back enjoy is the fact that there are many students, a vibrant community. So it’s really pleasant to come back here and you have seminars and you have students and you can talk to lots of people and encourage the younger generation. But of course, salaries are what I think one would need to increase. We have the same problem in France. Best professors get an opportunity to go to places – it could be England, it could be Germany, the United States, Japan, Korea where they get much higher salaries. Edupedu.ro: Can you explain a little bit for our public that might not be specialized on this topic regarding mathematics – in simple terms, of course – what did Masaki Kashiwara research and what did the Romanian one research? What were their theories about, their research about? Olivier Schiffmann: MasakiKashiwara worked in two areas that he was able to connect. One is the area of differential equations, even partial differential equations who have many variables. He was able to develop an algebraic way to to think about partial differential equations. The name of the theory is D-Module. D-Module is an algebraic way to deal with differential equations. And that really completely changed the way people think about differential equations, as it allows you to use all the fancy techniques in algebra and especially the revolutionary work in algebraic geometry Alexander Grothendieck, the famous french-german mathematician. It is one of the areas Romania is the strongest. He [Masaki Kashiwara] was able to transfer all the techniques from algebraic geometry to analysis and partial differential equations. And that really changed the landscape. And then he was able to use that to study group representation. It means we have a group and you want to realize elements of the group in terms of matrices. So that two multiplied elements of the group correspond to the multiplication of the matrices. We want to understand how a group can be realized in all the different ways in terms of matrices. This way you can understand the group much better. So the example that I’d like to give is the following: imagine that there is a picture on the wall, an old fresco that comes from ancient times but unfortunately it was essentially all broken, except for maybe a 20 degrees sector. Everything is destroyed except the 20 degrees sector, which you can see, but you know you have extra information that the whole picture remained the same if you rotated it by 20 degrees. And so if you have just two pieces of information, just a very small part of the whole picture, which is this 20 degree sector, and you also know that by rotating you remain the same, then you can reconstruct everything. You rotate your 20 degree sector, you get 40 degrees altogether, and then you rotate again, and so on. So the idea is that using symmetry of something, you can recover the entire space by knowing just a little thing. You know that there’s a group of symmetry, then from a small part you can recover everything. That’s how symmetry is important: it’s important in physics but you can also study directly for mathematics That’s the area in which Kashiwara and Lusztig worked and that’s the area in which Lusztig is definitely the best in the world. What Lusztig was able to do was to use some very deep geometric intuition to study groups. So that’s, you know, groups belong more to algebra. But Lusztig was able to use geometry to study groups. So he founded an area which is now called geometric representation theory. And using that, he was able to even study groups in very, very almost number theory problems. For advanced: we can also talk about finite field modulo – modulo 5, modulo 11, modulo prime number. This is a very number theoretic setup, but you can work with groups over a finite field. So you can look at how a group can be represented using matrices over finite fields. You have a group, and now you want to realize it’s not a matrix with real or complex coefficients, but the coefficients of the matrix, you want them to belong to, say, Z modulo 11Z. This is really number theory. This is now a mixture between groups and number theory. And it’s a very important area for number theory and Lusztig was really able to develop that theory very, very much. So there are lots of conjectures and theorems of Lusztig that explain how you can study groups over finite fields. And then the two mathematicians, Kashiwara and Lusztig – their work intersects in a theory of so-called quantum groups. These are also groups, but not quite groups, inspired by physics. Both Lusztig and Kashiwara worked on quantum groups and they had very strong results there and actually there was a competition between the two. Because they define the same objects. So it’s always a question – who discovered first the very important thing called canonical basis? And so I think they share the discovery. Maybe Lusztig a little bit earlier, Kashiwara also did some other things but anyway there was competition between the two. Sursa

T/c

Profesoara Irina Căpățînă a vorbit pentru TVR Craiova despre situația în care recomandările de lectură pot să devină o „forțare”: „Pentru un copil căruia în clasa VI-a sau a VII-a i se recomandă să citească „Maitreyi” sau „Moromeții”, cred că, în momentul acela, calea de lectură este o fundătură”. „Forțăm și îndepărtăm copilul, deși poate intențiile noastre sunt bune”, a precizat cadrul didactic. Aceasta predă Limba și literatura română la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova. Irina Căpățînă a menționat că vorbește din perspectiva unui profesor care află la începutul liceului că elevii au primit recomandări de lectură fără să fie potrivite cu vârsta lor: „Eu vorbesc acum din perspectiva unui profesor de literatură, care primește în clasa a IX-a, la începutul anilor de liceu, un feedback nu tocmai potrivit despre experiența de lectură a copiilor, de la care aflu că au avut pe listele lor de lecturi obligatorii titluri care nu sunt potrivite cu vârsta, titluri din literatura română în special, care ne duc așa către o forțare a lecturii, care trebuie să fie un fenomen firesc.” Întrebare: Din discuțiile pe care le aveți cu elevii de la clasele dumneavoastră, care ar fi motivele pentru care nu se mai apleacă atât de mult asupra cititului? Lipsa timpului sau, eu știu, cărțile nu mai sunt atrăgătoare pentru ei? Irina Căpățână: Nu cred că nu mai sunt atrăgătoare cărțile, pentru că se scrie în continuare și se scrie literatură bună și ei au o ofertă foarte largă. Timpul poate să fie, într-adevăr, un factor, dar, cum știm foarte bine, este cel mai des invocată scuză: „nu avem timp să facem anumite lucruri. Prin urmare, nu avem timp nici măcar să citim”. Ține de prioritizare, ține de organizare, ține de felul în care ne gestionăm timpul și ține, evident, și de a vrea să citești. Dar cred că un motiv pentru care copiii se îndepărtează de lectură trebuie să fie găsit și în școală, pentru că mie nu-mi place să mă ascund pe după deget. Din nou, este o realitate. Contează foarte mult cu ce venim de la școală sau dinspre școală către elevi, cu ce ofertă de lectură și se întâmplă, de foarte multe ori, ca alegerile să nu fie tocmai cele potrivite. Eu vorbesc acum din perspectiva unui profesor de literatură, care primește în clasa a IX-a, la începutul anilor de liceu, un feedback nu tocmai potrivit despre experiența de lectură a copiilor, de la care aflu că au avut pe listele lor de lecturi obligatorii titluri care nu sunt potrivite cu vârsta, titluri din literatura română în special, care ne duc așa către o forțare a lecturii, care trebuie să fie un fenomen firesc. Pentru un copil căruia în clasa VI-a sau a VII-a i se recomandă să citească „Maitreyi” sau „Moromeții”, cred că, în momentul acela, calea de lectură este o fundătură, pentru că intră atât de multe aspecte în lectură și în înțelegerea a ceea ce citim. Și pentru că este un proces atât de delicat, forțăm și îndepărtăm copilul, deși poate intențiile noastre sunt bune. Atunci, da, și ceea ce se întâmplă în școală este un motiv pentru care copiii nu citesc. Informații de context Puțin peste 20% dintre românii de peste 18 ani au citit între una și cinci cărți în 2023, arată Barometrul de consum cultural, publicat pe 12 noiembrie 2024. Doar 10% dintre respondenți au citit până la 12 cărți pe an, adică una pe lună. O altă concluzie a studiului privind lectura este aceea că după vârsta de 36 de ani scade procentul celor care citesc în scop profesional sau educațional și aleg să citească de plăcere. Emil Munteanu, profesor de Limba și literatura româna la Colegiul Naţional Iaşi, spune că Bacalaureatul “înseamnă doar câteva opere, adică îl condamni pe elev în cel mai bun caz să citească cinci romane”. “E o mare greșeală că Bacalaureatul este gândit așa, pentru că el impune nivelul de lectură”, este de părere Emil Munteanu. O altă problemă semnalată de el legată de examenul de Bacalaureat este faptul că unii profesori încep să pregătească elevii pentru examenul de BAC încă din clasa a IX-a. “Dacă pregătește elevi în funcție de aceste subiecte, este clar că elevul va citi niciodată nimic. Sau după ce s-a terminat liceul, nu va mai pune mâna pe nicio carte de literatură, eventual pe niște cărți motivaționale, că sunt la modă”, atrage atenția profesorul. „Dacă adolescentul va percepe textul doar ca un divertisment uşor, o modalitate de ieşire facilă din realitate, cu ajutorul unui text fantasy, citit între două sesiuni de TikTok sau Instagram, mă tem că pariul cu lectura poate fi uşor pierdut”, spune profesoara Lidia Cotea, directoarea Departamentului de Limba și literatura franceză (DLLF) al Universității din București, într-un interviu acordat Edupedu.ro. În contextul unor schimbări rapide în preferințele de lectură ale tinerilor, influențate de mediile digitale, profesoara subliniază riscul ca lectura să își piardă din valoarea formativă dacă este văzută doar ca o formă de divertisment. În interviul pentru Edupedu.ro, Lidia Cotea subliniază importanța unei selecții de lecturi care să fie valoroase și să contribuie la formarea caracterului și a gândirii critice a adolescenților. „Un tânăr are nevoie, în mod cert, de multiple repere pentru a se forma ca cititor avizat”, afirmă profesoara, făcând un apel la editori și cadre didactice să sprijine accesul elevilor la o literatură diversă și profundă, capabilă să ofere perspective durabile, dincolo de influențele efemere ale platformelor online. Sursa

Name: FROG Proof: Imgur: The magic of the Internet Other information: Feedback: Misiune grea.

Domnule Ministru al Educației, mă străduiesc să fiu elegant și să nu fac un argumentum hominem paleae. Sincer, nici nu știu cum să încep. Colegii mei sunt la fel de debusolați, parcă suntem niște găini fără cap. Nu știm dacă să plângem sau să râdem, ne uităm după camere ascunse, ne așteptăm să iasă domnii Ionesco și Kafka de după cortină să ne zică să luăm o pauză. Citesc următoarele știri: PROIECT Fizica, Chimia și Biologia, scoase din trunchiul comun, pentru liceenii de la real, în clasele a XI-a și a XII-a PROIECT Istoria și Geografia, eliminate din trunchiul comun, la clasele a XI-a și a XII-a, pentru elevii de la uman, real și tehnologic / Aceștia vor studia obligatoriu în clasele finale Istoria comunismului și Istoria evreilor, Holocaustul Spuneam în vară (aici) cât de mare este pericolul ca materii precum Geografia, Biologia, Fizica și Chimia să rămână fără suficienți studenți, cel puțin în universitățile mici, și ca toți viitorii profesori ai acestor materii să fie școlarizați doar la București, Cluj și Iași. Retrăim momentele în care Ceaușescu (și nu, nu Ceaușescu personal, ci regimul acelor vremuri, dar așa ne exprimăm, fără atenție la detalii și nuanțe) la mijlocul anilor ’70 a închis Institutele Pedagogice pentru ca toate domeniile pedagogice să fie studiate doar în cele trei centre universitare. Oricum e o luptă cu morile de vânt, se pare că nu va mai fi nevoie de astfel de profesori în viitor, căci nu prea vor mai fi ore de științe. Nu-i așa că cele mai frumoase rezolvări ale problemelor complexe sunt cele simple și elegante? Criza profesorilor din aceste domenii se va rezolva prin faptul că nu vor mai exista suficiente ore. Dacă vor mai exista titularizări, postul va fi compus din ore la 5-7 școli. Îmi pot imagina cât de atractive vor fi pentru viitorii profesori, sau pentru profesorii existenți, aceste posturi imposibil de titularizat, sau fără viabilitate, și îmi pot imagina cine le va preda și cu câtă dăruire și pasiune. Probabil orele de științe vor fi acoperite de restul profesorilor titulari din școală: profesorii de română, matematică și limbi străine au suficiente ore, ba chiar și la PO, profesorii de Istorie, profesorii de Istoria comunismului și profesorii de Istoria Evreilor, au la fel de multe ore, mai rămân profesorii de consiliere profesională, cei de Religie și cei de Sport. Dar și aceștia au multe ore. Chiar nu știu. O să se găsească cineva să predea și orele de științe, cât poate să fie de greu? Vorba partenerilor noștri strategici: it’s not rocket science, adică e la mintea cocoșului, pe românește. Că tot veni vorba de minte, în mintea noastră (mă rog, cel puțin în a mea, căci nu e frumos să fac generalizări) ministrul clujean, rectorul, probabil celei mai bune universități din România, a venit pe un cal alb providențial al speranțelor că școala va fi iar… școală, că populismul și extremismul vor fi combătute cu materii și discipline care dezvoltă gândirea critică, dezbaterile, scepticismul și rigoarea mentală specifice unei gândiri științifice. A apărut ca un erou călare al luptei împotriva pseudo-științei cu… știința… aș fi zis eu. Dar se confirmă iar că nu prea știu pe ce lume trăiesc. Dar ce este mult mai grav este nu doar că pseudo-știința nu este combătură cu știință, ci știința este mătrășită aproape complet. Chimia, Fizica, Biologia și Geografia au aceleași număr de ore în trunchiul comun precum Educația muzicală și plastică. Sportul și Religia au dublu, la fel ca TIC și Dezvoltare personală și consiliere pentru carieră și bineînțeles… nenumăratele Istorii. Nu știu de ce și nu știu ce este în mintea mea creață, dar nu aș fi crezut niciodată că pseudo-știința se poate combate cu Religie, Sport și multiplele Istorii (căci e nasol să lăsăm istoria cu o singură denumire și mai ales e de prost-gust să învățăm istoria propriei țări). Am o vagă impresie că pentru viitor trebuie să ne depersonalizăm, să ne rupem de loc, să fim amorfi, insipizi, inodori, incolori și fără identitate. Trebuie să menționez în acest moment că nu sunt psiholog, ba chiar cred că sunt un pedagog mediocru. Mi-e rușine să recunosc că mi-a luat vreo 2 ani să înțeleg conceptul de disonanță cognitivă, însă acuma stau să mă întreb dacă nu cumva ce faceți domnule ministru al Educației, nu se încadrează la disonanță cognitivă? Înfrângem balaurul pseudo-științei, fără știință, doar cu română, matematică, o grămadă de istorii, limbi străine, TIC, consiliere profesională, educație fizică și religie? Aventura merge mai departe, citesc și următoarea știre: Daniel David, apel către elevi, profesori, părinți: M-aș bucura ca dezbaterea pe noile planuri-cadru să se realizeze cu responsabilitatea analizei și eleganța exprimării punctelor de vedere, pentru că este vorba de educație. Vocea vă va fi ascultată / Calendarul dezbaterilor naționale Sper că reușesc să fiu elegant în acest material, dar chiar dacă trăiesc într-un vis, de mult timp nu mă aștept ca vocea noastră să fie ascultată. De mult timp nu mai aștept nimic, cel puțin nimic bun. E destul de trist ca cineva să își piardă visele și speranțele. Eu sunt un ardelean cinic și sceptic, dar oare ce să mai zic de profesorii tineri, care au 2-3-5-6 ani în care sunt în marele sistem al educației? Nu aș vrea să știu ce e în sufletul lor. Oare cum se simt știind că dacă nu vor face facultatea de Sport și cea de Teologie, sau chiar ambele, tinerii profesori de Geografie, Biologie, Chimie și Fizică vor rămâne toată viața lor suplinitori, asta dacă nu abandonează educația și pleacă în structurile de forță ale statului ca să iasă și ei la pensie cu mintea măcar ușor sănătoasă. În articolul următor suntem învățați, așa cum se face de obicei, cu costul propriilor vieților (mă refer la capacitatea de a ne asigura traiul propriu și al familiei), care este diferența dintre principiu și practică: Impactul noilor planuri-cadru asupra profesorilor. Daniel David: Per ansamblu, pe sistem, numărul de norme nu scade, iar cei care sunt titulari, în principiu, nu vor fi afectați / Gabriel Vrînceanu: Abia de la clasele XI-XII să apară schimbări. Există posibilitatea de a face o recalificare, o formare care să-ți asigure un supliment de ore. E clar pentru toată lumea. Dacă ai avut norocul să prinzi un post titularizabil ai scăpat, dacă nu ai apucat (noroc că nu e domnul Werner să ne zică empatic: ghinion), nu face nimic, domnul Vrînceanu ne îndeamnă să ne luam tălpășița și mătăniile și ne apucăm de alergat și de rugat (nu știu în care ordine). Adică să facem o recalificare, ce e așa de greu după ce ai făcut o facultate de științe să mai faci și o alta? Ce îmi pare rău e că dacă am fi avut un pic de materie gri în tărtăcuța noastră și dacă am fi înțeles nițel mai bine lumea în care trăim, ne-am fi făcut toți profesori de Sport și de Religie (nu că ar fi ceva în neregulă în a fi astfel de profesori). Ni se spune că analfabetismul funcțional este o problemă de securitate națională, întrucât copii noștri cred că tot ce zboară se și mănâncă. Drept consecință nu se mai poate așa ceva: Analfabetismul funcțional este problemă de securitate națională, avertizează ministrul Daniel David: Lipsa de alfabetizare științifică a peste 40% dintre români și faptul că avem 3 Românii antagonizate pun la risc statul pe care îl avem. Avem România tradițională, România antisistem și România euroatlantică Soluția e foarte simplă: eliminăm ușor-ușor materiile care ne învață principiile zborului, a circulației maselor de aer sau a consecințelor biologice ale organismelor aeropurtate, ale vaccinării. E atât de simplu, nu? Daniel David: Să ne fie rușine și să nu se mai întâmple! Pe scurt și la cald despre România între euroatlantism și bizarerii Domnule ministru, dacă ați știi d-voastră câtă rușine ne este în fiecare zi: de rușinea noastră, de rușinea părinților care știu ei cum se face educația, de rușinea elevilor cu care facem mai mult cei 7 ani de acasă decât să le predăm, de rușinea sistemului educațional și de cum ne tratează, de rușinea cu care mergem la instituțiile publice, de rușinea cu care mergem la spitale și la doctori, dar mai ales de povara de a trăi zi de zi într-o țară care face tot posibilul să ne dea afară din ea. Zi de zi, neîncetat…nerușinat. Nu vă supărați că vă spun, dar cred că rușinea e ultima grijă e educației. Prima reacție a lui Daniel David la atacurile lui Călin Georgescu despre „cipuri” sau „Soroș”: Sunt și voi fi un adversar al ideilor dumneavoastră despre lume, pentru că eu cred că lovesc în știință și religie, deci în șansa bunăstării românilor, trezind vechiul obscurantism care ne poate menține în bizarerii, izolare și subdezvoltare Știți cine mai lovește în Știință domnule ministru, înafară de domnul Georgescu? chiar dacă nu lovește și în Religie (deși educația s-ar presupune că ar fi laică, așa am auzit)? D-voastră o faceți domnule ministru, prin degradarea materiilor precum: Fizică, Chimie, Biologie, Geografie și multitudinile de Istorii (care chiar dacă nu pierd din ore, ba chiar câștigă, împărțirea acesteia îi face un mare deserviciu). Și atunci aș putea să mă întreb dacă nu cumva sunteți un agent care lucrează la „agenturili străini”? Profesorii trebuie să iasă în spațiul public, spune ministrul Educației, Daniel David: Să ducem din nou lumina cunoașterii în zone în care a început să reapară întunericul și obscurantismul Să ieșim în public așadar, căci suntem o țară unde domnește statul de drept. În scandalul de lașitate și lipsă de camaraderie a domnului Ciucă, în care a stat la căldurică în Nassirya în timp ce colegii lor italieni erau atacați de insurgenți, am spus prietenilor mei, din comoditatea fotoliului în care stăteam: dacă eram în armată și eram acolo, mă urcam în jeep și mă duceam să îi ajut. Prietenii mi-au spus atunci: de asta tu nu ești în armată. Adică că sunt un visător și că nu văd planul pe termen lung. Acuma, dacă aș fi fost ministru al educației, nu cred că aș fi ieșit în public cu această reformă până nu mă asiguram că am făcut toate simulările necesare pentru ca nicio materie care poate contribui ca elevii noștri să nu creadă pseudo-știința, să nu aibă de suferit. Pseudo-știința se poate combate doar cu știință, cu minți limpezi, critice și analitice. Însă dacă aș fi fost obligat să fac asta presat de “agenturili străini” sau de “agenturili interni” mi-aș fi dat demisia de onoare. Dar prietenii mei îmi vor zice: de asta nu ești tu ministru al educației. De asta e bine să mă înconjor de oameni mai deștepți ca mine. Ca final: Ad orbem per techicam. PS: îmi pare rău că nu am apucat să zic nimic de importanța latinei pentru specializările socio-umane. Însă dacă științele (Fizică, Chimie, Biologie și Geografie) pățesc asta, latina… alea iacta est. __________ Despre autor: Andrei Schvab este lector la Universitatea Ovidius din Constanța (UOC) și cercetător la Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate privind Dinamica Teritorială (CICADIT). Are, de asemenea, câțiva ani de experiență în predarea Geografiei din programa britanică și a altor discipline umaniste la o școală internațională din București. Cu un masterat, o licență și un doctorat în geografie, compasul său academic inițial s-a îndreptat în spre geografia umană și turism. Timp de peste 10 ani, munca sa a aplicat (cu succes discutabil) teoria complexității pentru a descoperi modele spațiale de nedreptăți sociale, economice și, foarte recent, de mediu. Sursa

Future Ready – Dezvoltăm competențele generațiilor viitoare ediția 5.0 continuă să ofere copiiilor cu oportunități limitatele posibilitatea de a ajunge acolo unde își doresc. Astfel, pe durata desfășurării proiectului, participanții pot dobândi abilități esențiale pentru a face față cererilor pieței muncii din viitor, atât prin dezvoltare personală, cât și prin obținerea unor competențe tehnice. Modulul din luna februarie aduce cursurile care atrag cel mai mult interesul elevilor. Astfel, în perioada 4 – 6 Februarie, doritorii pot participa la cursul de Securitate cibernetică, iar în perioada 18 – 20 Februarie va avea loc cursul de Inteligență artificială. Elevii participanți vor învăța, teoretic și practic, cum să se prezinte și să se comporte în mediul online, dar și cum să își securizeze dispozitivul mobil pentru a fi mereu în siguranță. Participanții vor învăța cum să se protejeze de viruși și cum să identifice tentativele de phishing în diverse împrejurări. Mai departe, copiii vor descoperi ce înseamnă Inteligența Artificială și vor face cunoștință cu aplicații utile pentru divertisment sau educație. Înscrieri deschise: 4 – 6 februarie curs de Securitate cibernetică și 18 – 20 februarie curs de Inteligență artificială. Future Ready 5.0 se desfășoară la nivel național, până la finalul lunii aprilie 2025 și este adresat copiilor cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani, care provin din zone cu oportunități limitate. Cursurile se vor desfășura online, susținute de trainerii Simplon România, cu implicarea voluntarilor Societe Generale Global Solution Centre, iar în primăvară vor avea loc și ateliere fizice interactive. Toate activitățile din program, online sau offline, sunt gratuite pentru participanți. Înscrierile se pot face în link-ul de aici: https://www.simplonromania.org/proiecte/future-ready-5/. Future Ready este dezvoltat de Simplon România și susținut de Societe Generale Global Solution Centre ca parte din activitatea companiei de susținere a dezvoltării abilităților, nivelului de educație și integrării profesionale a grupurilor vulnerabile. Despre Simplon România Simplon România creează programe educaționale pentru dezvoltarea competențelor digitale, tehnice și interpersonale, dedicate copiilor și adulților din diverse medii sociale. Proiectele Simplon România au un caracter dinamic și un conținut interactiv care stimulează creativitatea participanților. Simplon România susține cele mai noi tehnologii din mediul digital pentru dezvoltarea abilităților necesare în viitor. Despre Societe Generale Global Solution Centre Societe Generale Global Solution Centre a fost fondată în România, în anul 2011, ca un centru de servicii pentru Grupul Societe Generale. Compania oferă o gamă largă de servicii profesionale de înaltă calitate în diverse domenii de activitate pentru entitățile Grupului din întreaga lume: finanțe și contabilitate, resurse umane, IT, Know Your Customer sau compliance. Societe Generale Global Solution Centre în România înseamnă performanță, inovație și cei mai buni profesioniști. Având o echipă de 2.800 de experți, compania deservește 35 de țări pentru toate liniile de business majore ale Societe Generale. Sursa

Elevii care susțin proba la limba engleză, de certificare a competențelor într-o limbă de circulație internațională – BAC 2025, trebuie să fie atenți la cuvintele-cheie de la proba de înțelegere a textelor scrise. La proba orală este indicat să fie relaxați, dar și respectuoși față de evaluatori, să nu citească răspunsurile scrise pe ciornă și să arate mai degrabă spontaneitate și coerență în gândire. Recomandările vin de la profesoara Cristina Mocanu de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași. Edupedu.ro a discutat cu aceasta pentru a veni în sprijinul cititorilor Edupedu.ro, parte dintre ei elevi de liceu care se pregătesc pentru primele probe de Bacalaureat. Ghidul realizat de profesoara Cristina Mocanu în anul 2024 este reluat de Edupedu.ro pentru sesiunea de probe de competențe BAC 2025 cu acordul acesteia. Când sunt probele de competențe lingvistice la limbile moderne. Conform calendarului de Bacalaureat 2025, evaluarea competențelor de comunicare în limba străină (proba C) are loc pe 3 – 5 februarie 2025. Candidații nu pot schimba biletul primit la proba orală și subiectele de examen nu devin publice după probă, arată procedura ministerului Educației pentru probele de competențe BAC 2025. Profesoara a explicat structura probei de competențe lingvistice la limba engleză și a oferit și indicații sub formă de ghid pentru candidați. Dintre sfaturile Cristinei Mocanu: pentru proba de ascultare a textului audio (listening), elevii să parcurgă întrebările de două ori pentru a se familiariza cu tema discuției și să asculte cu atenție participanții înregistrați pentru a repera termenii-cheie care să-i ajute în alegerea răspunsurilor. În ceea ce privește proba de redactare, candidații trebuie să folosească un vocabular cât mai variat, să folosească conectori pentru a-și marca ideile relevante alese pentru dezvoltarea subiectului dat, dar și să utilizeze structuri gramaticale diverse din cele învățate în liceu pentru a-și maximiza șansele către cel mai mare punctaj, scrie profesoara. Sursa

Transformarea digitală reprezintă „un mare experiment care se petrece în unitățile de învățământ din America”, unde la grădiniță sunt predate lecții și se numără cu voce tare după clipuri YouTube, temele de gimnaziu se fac pe laptop și proiectele de grup din liceu se finalizează cu bife în Google Docs, scrie Wall Street Journal (WSJ) într-o amplă analiză despre impactul tehnologiei asupra educației din SUA. Potrivit publicației, „ecranele au pus stăpânire pe clase” într-o manieră în care până și mulți dintre elevi spun că e prea mult. Potrivit sursei citate, digitalul a devenit regulă în condițiile pandemiei Covid-19, fără prea multă dezbatere și în condițiile unor cercetări cu rezultate adesea neconcludente, iar în prezent există foarte multe semne de întrebare, în rândul profesorilor, dacă digitalizarea adoptată atât de rapid chiar aduce suficiente beneficii – lecții mai active, educație personalizată, eliminarea multor bariere între diverse categorii de elevi – sau mai degrabă predomină efectele negative în rândul copiilor. Publicația citează elevi care se plâng de faptul că trebuie să stea atât de mult timp cu ochii în ecrane, în scopuri educaționale, context în care arată, pe baza unor statistici analizate de specialiști (date culese de compania Lightspeed Systems în rândul a peste 2,8 milioane de elevi din toată țara) la solicitarea Wall Street Journal: Elevii din învățământul preuniversitar din SUA (clasele 1-12) petrec în medie 98 de minute din timpul de școală pe dispozitive asigurate de unitățile de învățământ, reprezentând peste 20% din timpul de învățare. Timpul petrecut pe ecrane atinge un maxim de 2 ore și 24 de minute în clasa a 6-a (35% din timpul de învățare) Timpul scade pe parcursul liceului până la 70 de minute pentru elevii din clasa a 12-a, când orele de școală sunt mai flexibile și mulți elevi trec preferă să folosească dispozitivele personale. Aceeași publicație arată că, dacă înaintea pandemiei circa 20% dintre profesori spuneau că elevii lor și-au terminat cel puțin jumătate din activitățile la clasă pe dispozitive digitale, procentul a ajuns la 50% în prezent, în condițiile în care cercetările privind eficiența folosirii tehnologiei în educație sunt adesea contradictorii și nu există, încă, răspunsuri clare. Dar, după cum este citată o profesoară din San Antonio, Texas, care încearcă să găsească un echilibru între folosirea tehnologiei pentru școală și evitarea elementelor care îi distrag pe elevi, în acest moment „tehnologia este ca oceanul: nu poți să-i întorci spatele”. Wall Street Journal menționează exemplul unei școli din statul Washington, lăsată fără acces la sistemul informatic timp de peste o lună, în urma unui atac cibernetic. O profesoară care predă la clasa a 6-a este citată povestind cum s-a panicat pentru că nu mai avea acces la curriculumul digital, singurul pe care îl folosise de când a început să predea, în 2019, dar care a ajuns să se adapteze la lucrul cu obiecte, afișe sau scris de mână în cadrul orelor de matematică, iar în aceste condiții a constatat că elevii lucrează mai bine. Potrivit publicației, cercetările cu privire la utilitatea tehnologiei sunt adesea divergente: O analiză a 24 de studii publicate anul trecut arată că studenții rețin mai multă informație când își iau notițe de mână, iar unele cercetări afirmă că nivelul de înțelegere este mai ridicat în cazul cititului pe hârtie, în locul ecranului. Pe de altă parte, cercetări asupra unor produse tehnologice arată îmbunătățiri în învățare, la nivelul elevului. Unii profesori citați spun că tehnologia este esențială pentru a-i sprijini pe elevii cu nevoi specifice, precum instrumentele de traducere instant pentru elevii din familii care tocmai au imigrat sau programele de afișare pentru elevi cu dislexie. Dar multe companii pretind, pe baza unor analize interne, că produsele lor au rezultate foarte bune pe învățare, rezultate care nu se regăsesc, însă, în verificări independente. Wall Street Journal menționează că, în acest moment, accesul la calculatoare este aproape universal în școlile publice americane – 95% dintre acestea declară că au oferit elevilor dispozitive în ultimul an școlar. Acest lucru a eliminat multe bariere între elevii din medii avantajate și cei din medii dezavantajate, în ceea ce privește accesul la instrumente educaționale. sursa

Nume: FROG[ZEW] Rang: Sergeant (3) Activitate: Last man Standing & Duels 1vs1 (DEAGLE ONLY) Data și ora: 18 ianurie 2025 20:30 20:35. Membri prezenți: 1V9DEMON - Castigator LMS, locul 1 (3.000.000$) ZINC - Castigator LMS, locul 3 (1.000.000) CHAOS. - Castigator LMS, locul 2 (2.000.000$) FACRAPORT - Castigator DUELS (1.000.000) AlbanezulP (doar la prima activitate din ce am observat) Tovarasul.Nasul Alte precizări: Mulțumesc pentru prezenta, v-am dat si un bonus pentru participare, imi pare rau ca nu ati fost mai multi.

La Școala Gimnazială „Bogdan Vodă” din Câmpulung Moldovenesc, elevii au participat în anul școlar trecut la o serie de ore pe care le-au considerat foarte interesante și în care gradul lor de implicare a fost unul foarte mare, potrivit cadrelor didactice. Asta pentru că școala lor a fost implicată la programul LifeLab by BCR, în care noțiunile de educație financiară au fost predate și exersate de cadrele didactice la clasă în mod transdisciplinar. Una dintre activitățile desfășurate sub coordonarea profesoarei Maria Mocriciuc a avut ca scop să le dezvolte elevilor competențe esențiale pentru o gestionare responsabilă a banilor. Maria Mocriciuc / Foto: Edupedu.ro Ora a debutat cu o conversație deschisă despre bani și istoria acestora. Elevii au răspuns la întrebările învățătoarei. Pentru că arătau că au deja bazele unei discuții aplicate despre bani, prin cunoștințele lor despre subiecte precum formele banilor, trocul sau primele monede realizate din aur și argint, au trecut la un joc interactiv pe echipe, folosind o platformă digitală, care a testat rapiditatea și corectitudinea răspunsurilor lor. VIDEO Conversație deschisă despre bani și istoria acestora – activități desfășurate prin programul LifeLab al BCR, sub coordonarea profesoarei Maria Mocriciuc Învățătoarea Maria Mocriciuc a evidențiat impactul pozitiv al activităților de educație financiară. „Ideea Băncii Comerciale Române de a implementa secvențe de educație financiară în fiecare lecție este extraordinară. Copiii, bineînțeles, sunt foarte interesați, iar părinții sunt încântați de ceea ce copiii spun sau fac acasă, pentru că observă că și comportamentul lor, și atitudinea față de bani s-a schimbat”, a declarat aceasta. Maria Mocriciuc / Foto: Edupedu.ro Un alt moment cheie al lecției a fost discuția despre diferența dintre veniturile active și cele pasive. Elevii au identificat exemple concrete, precum salariul sau bursa ca venituri active și pensia sau dobânda bancară ca venituri pasive. Prin utilizarea unor fișe educaționale, elevii au lucrat în echipe pentru a genera exemple, dezvoltându-și spiritul de colaborare și gândirea analitică. Orice profesor poate descărca gratuit cele peste 300 de fișe didactice transdisciplinare de pe platforma școaladebani.ro. Sunt conforme cu programa școlară și au fost create de profesori pentru profesori, validate de inspectori școlari și experți educaționali, gata pentru aplicarea la clasă. Proiectul LifeLab a fost apreciat atât de cadrele didactice, cât și de părinți. Iulia Niță, directorul școlii, a subliniat entuziasmul comunității școlare: „Colegii mei au fost extrem de încântați când au aflat că suntem parte din acest proiect, cu atât mai mult cu cât suntem pionieri în cele 10 școli din țară. Vom încerca să-i ajutăm pe copii să conștientizeze de unde vin banii, cum ar trebui să-i împărțim, cum ne temperăm anumite emoții și dorințe.” Proiectul își propune să dezvolte abilități utile pentru viață, folosind activități practice și interactive. Conform declarațiilor profesorilor implicați, astfel de inițiative contribuie la formarea unei generații responsabile, care înțelege valoarea banilor și importanța unei planificări financiare corecte. Inițiativele LifeLab demonstrează cum educația financiară poate fi integrată cu succes în curriculum și pot aduce schimbări pozitive în viața elevilor, pregătindu-i nu doar pentru viitoarele provocări academice, ci și pentru cele din viața reală. Sursa

- Nume: FROG[ZEW] - Rang:3 - Echipa curentă:ROADS - Echipa în care doresc:SWAT - Motivul:doresc sa ma duc dupa wanted - Alte precizări:Multumesc frumos!

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați este monitorizată timp de un an de zile, potrivit unui ordin publicat vineri, 3 ianuarie, în Monitorul Oficial. Conform documentului, s-a aprobat monitorizarea de către Ministerul Educației a modului de desfășurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante. Edupedu.ro a solicitat ministerului precizări în legătură cu motivele acestei hotărâri și le va publica în momentul în care le va primi. Remarcăm că în ordinul ce prevede monitorizarea specială este invocată hotărârea Consiliului de etică și management universitar nr. 18 din 24.10.2024, hotărâre care nu a fost publicată pe site-ul instituției. Potrivit informațiilor Edupedu.ro, echipa de monitorizare include un reprezentant al Comisiei Naţionale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), un reprezentant al Agenției responsabile cu asigurarea calității în învățământul superior (ARACIS) și reprezentanți ai Ministerului Educației. În ce constă monitorizarea specială Monitorizarea specială se referă la modul de desfășurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante ale Universității „Dunărea de Jos” din Galați. Potrivit ordinului, pe perioada monitorizării, instituția de învățământ superior este obligată să transmită, pentru concursurile organizate: calendarul concursului; data apariției anunțului în Monitorul Oficial al României; numărul persoanelor înscrise la concurs; metodologia de concurs; raportul comisiei de concurs; orice alte documente solicitate de membrii comisiei de monitorizare. Ministerul Educației va colabora cu Direcția generală învățământ universitar, se mai arată în document. Sursa

Noul ministru al Educației, Daniel David a declarat, într-o intervenție la Euronews, că va porni, în elaborarea planurilor-cadru pentru liceu, de la ce s-a lucrat până acum, sub conducerea Ligiei Deca. Acesta a menționat însă că va aduce și contribuții proprii, „care să corespundă unei viziuni pe care o am și eu”. „Evident că pornesc că, n-am cum, altfel n-aș fi putut să le pun [N. red. Planurile-cadru pentru liceu] în discuție în ianuarie dacă nu porneam de la ceea ce s-a lucrat până acum, și de la rezultatul experților implicați în acest demers, la care sigur am avut și încă voi mai avea, până le pun în discuție publică, și contribuțiile care să corespundă unei viziuni pe care o am și eu”, a explicat Daniel David. Noul ministru a anunțat acum câteva zile că planurile-cadru pentru liceu vor fi analizate în cadrul unei dezbateri naționale, care va avea loc în luna ianuarie a acestui an, după cum a relatat Edupedu.ro. Acesta a avertizat că principala problemă a sistemului de învățământ este reprezentată de metodele de predare ineficiente și de manualele care „nu sunt destul de prietenoase”. El a spus că va crea „oportunități pentru training, pentru modalități moderne de predare” și va îmbunătăți manualele. Daniel David a precizat că nu susține introducerea de materii noi în programa școlară, ci includerea unor unități de învățare cu accent pe subiecte precum educație pentru mediu sau educație juridică în cadrul disciplinelor deja existente. Întrebat dacă Educația pentru sănătate va deveni materie obligatorie, ministrul a menționat că „se teme de lucrurile obligatorii în școli” și că nu poate promite acest lucru, întrucât „după aceea, repet, tot noi ne vom plânge că avem prea multă materie”. Amintim că elevii care au început clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 ar fi trebuit să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis. Or, la nivel de liceu, lansarea noilor planuri-cadru a fost amânată în mod repetat pe parcursul ultimului an, sub diverse pretexte, în condițiile valului de alegeri programate în 2024 – locale. europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, o ultimă țintă propusă pentru punerea lor în consultare fiind ianuarie 2025. Sursa

Anamaria Prodan a dezvăluit recent cum George Copos i-a spus un adevăr crunt soției unui fost fotbalist de la FCSB, în momentul în care a văzut-o. Aceasta a povestit că soția lui Alex Bourceanu, Ana, a fost criticată de fostul patron al celor de la Rapid București pentru faptul că era supraponderală. Ce i-a spus George Copos soției lui Alex Bourceanu Ana Bourceanu, soția fostului căpitan de la FCSB, Alex Bourceanu, a fost aspru criticată de către George Copos. Fostul patron de la Rapid București i-a spus acesteia un adevăr crunt în momentul în care a văzut-o, într-o perioadă în care se lupta cu kilogramele în plus. Anamaria Prodan a asistat la tot acest moment și a dezvăluit recent conversația pe care au avut-o cei doi. „Mă întâlnesc cu Copos în aeroport: «Ce faci, Ana?»… ne luăm în brațe. «Uite, plecăm și noi la meci, cu toate nevestele». «Dar cine e ea?». «Nevasta lui Bourceanu, căpitanul Stelei». «Ce, mă? Aoleu, asta e nevasta lui Bourceanu?». Zic: «Vă rog eu, domnul Copos, e nevasta…». «Ia vino, mă, încoa. Mă, cine ești tu?». Ea zice: «Adina Bourceanu». «Cum să fii, mă, așa? Mă, tu te uiți la tine? Tu te uiți la tine ce bărbat ai? Nu ai pic de mândrie în tine… să poți să faci chestia asta, cum așa ceva?» La care eu zic: «Domnul Copos, stați puțin, că a născut». La care Adina se uită așa și zice: «N-am născut, domnul Copos, am născut de ceva vreme. Așa sunt eu». Și zice: «Te rog frumos, un an îți dau. După un an te aduce Anamaria la mine la birou, vreau să te văd exact așa cum trebuie să fie o femeie»”, a povestit Anamaria Prodan, conform iAMsport.ro. Ana Bourceanu a slăbit după un an Se pare că vorbele lui George Copos au încurajat-o pe Ana Bourceanu, care a reușit să slăbească într-un an de zile. „După un an a slăbit, a făcut Adina operație. Doamne, arăta cel mai bine dintre toate nevestele de fotbaliști. Și a văzut-o Copos. Așa de fericit era, că datorită lui. Dar noi oricum vorbeam în fiecare zi. Noi eram nedespărțite. Uite, după chestia asta, Adina s-a hotărât. Dar a fost… deci așa cum s-a întâmplat. Eu îi spuneam: «Adina, trebuie neapărat să facem ceva, trebuie să slăbești, adică trebuie să facem ceva o operație, o neoperație pentru că uite cum arată bărbati-tu…». Adina făcea: «Pe mine nu mă deranjează, sunt ok, pe Alex nu îl deranjează». Într-adevăr, Alex Bourceanu, oricâte tentative au fost chiar făcute de grup să îi aducă miss-uri, femei de toate felurile, slabe, superbe, care mai de care mai frumoasă, întotdeauna a zis: «Afară! La mine pe mama copilului meu și pe nevasta mea cu care am plecat de la 13-14 ani în viață nu are cum să o înlocuiască nimeni»”, a mai povestit Anamaria Prodan, conform sursei menționate anterior. Sursa