FROG ZEW

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat că neînceperea anului școlar 2026-2027 este o măsură pe care o iau în calcul, în contextul nemulțumirilor generate de proiectul Legii salarizării 2026. „Decizia finală aparține angajaților, după ce aceștia se vor întoarce în cancelarii”, a spus liderul sindical pentru adevarul.ro. „Aceasta este o măsură pe care o vom lua în calcul, dar decizia finală aparține angajaților, după ce aceștia se vor întoarce în cancelarii. Profesorii sunt foarte indignați și așteaptă un deznodământ. Adică speranța noastră este că Legea salarizării nu va trece sau, dacă va trece, să treacă în forma propusă de noi, în care să fie fiecare profesor așezat acolo unde este locul lui, unde se vede și evoluția în carieră, și în care debutantul să plece de la salariul mediu brut pe economie”, a spus Simion Hăncescu. Anul școlar 2026-2027 începe la data de 1 septembrie 2026, se încheie la data de 31 august 2027 și are o durată de 36 de săptămâni de cursuri, potrivit calendarului oficial. Cursurile anului școlar 2026–2027 încep la data de 7 septembrie 2026. Informații de context Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că niciunul dintre sindicatele care contestă proiectul noii legi a salarizării nu a prezentat o alternativă concretă la reforma propusă de Guvern. Într-un interviu acordat Digi24, Pîslaru a recunoscut că proiectul nu este încă pregătit pentru a fi trimis în Parlament, în condițiile în care negocierile cu sindicatele din sănătate și educație continuă. „Este clar că încă nu suntem pregătiți cu legea salarizării pentru a fi asumată de Parlament din rațiuni foarte simple: avem două sectoare sănătate și educație, unde tensiunile sociale din cauza acestei campanii majore de dezinformare și pe de altă parte, din cauza problemelor pe care sistemele le au în mod obiectiv, nu există încă un consens că proiectul ar putea într-adevăr să să treacă. Și atunci, până nu lămurim situația legată de lucrul cu sindicatele pe sănătate și pe educație, nu avem în acest moment o majoritate parlamentară de susținere. Ne propunem ca să mai stăm 2 săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea ceea ce credem că vom avea – îmbunătățiri semnificative și îmbunătățirea inclusiv a dialogului cu sindicatele – să putem ajunge la o formă în care încă o dată să putem arăta și susține că proiectul acestei legi nu numai că e bun, pentru că primim niște bani pe PNRR și face bine România”, a declarat ministrul. Premierul Ilie Bolojan a explicat că, din costul total de 12 miliarde de lei al noii legi a salarizării, aproximativ 3 miliarde de lei nu reprezintă majorări salariale, ci sume destinate diferențelor salariale tranzitorii, mecanism prin care sunt protejate veniturile angajaților pentru care noua grilă ar genera salarii mai mici decât cele aflate în prezent în plată. Restul de aproximativ 9 miliarde de lei reprezintă creșteri salariale efective. Potrivit explicațiilor premierului, mecanismul este cel care stă la baza afirmației Guvernului că „niciun venit nu va scădea” odată cu aplicarea noii legi. Într-un interviu acordat Digi24, Ilie Bolojan a afirmat că profesorilor li s-au creat „pe bună dreptate” așteptări prin legea adoptată după greva din 2023, însă respectarea integrală a acelor angajamente ar necesita aproximativ 8 miliarde de lei, față de cele 3 miliarde prevăzute în actualul proiect al legii salarizării. „În învățământ, unde, pe bună dreptate, sunt niște nemulțumiri, dar legate de așteptările pe care le au din 2023. Vă aduceți aminte când a fost greva din educație, atunci când s-a trecut de la Guvernul Ciucă la Guvernul Ciolacu, s-a dat o lege care a creat niște așteptări privind dinamica, adică creșterea salariilor în educație, că o să le crească salariul în educație aproape de nivelul medicilor”, a declarat Ilie Bolojan. Amintim că sindicatele din Educație au anunțat că nu vor participa la discuțiile din 23 iulie despre Legea salarizării 2026 de la Ministerul Muncii. Acestea au publicat propria variantă de salarizare cu altă formulă pentru plata cu ora, grilă mai mare și sporuri păstrate ca acum. „Nu putem sta la masa unor negocieri false. Actualul proiect de lege încalcă flagrant tocmai actele normative adoptate de Executiv odată cu finalizarea grevei generale din 2023”, au transmis sindicatele într-un comunicat de presă. Proiectul legii salarizării unitare, în forma finală, înainte să ajungă la Parlament, a fost publicat vineri, 17 iulie, pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Documentul conține coeficienții de salarizare pentru profesorii, directorii și inspectorii din învățământul preuniversitar, cadrele didactice din învățământul universitar și personalul didactic auxiliar și administrativ. Un lector universitar cu 3-5 ani vechime are coeficientul 1,98, în timp ce un asistent universitar cu aceeași vechime are coeficientul 2,02, deși lectorul este funcția didactică superioară, au semnalat cititorii Edupedu.ro, la articolul cu grilele și coeficienți de salarizare pentru învățământul superior din proiectul noii legi a salarizării, publicat pe 17 iulie. Proiectul noii legi a salarizării are un sistem de remunerare bazat pe coeficienți de salarizare, care se înmulțesc cu o valoare de referință unică. În varianta de proiect inițială sumă era 4350, valoarea de referință în proiectul final este de 4.100 de lei. Salariul de bază pentru fiecare funcție rezultă din înmulțirea coeficientului aferent funcției și tranșei de vechime cu această valoare. De exemplu, un coeficient de 2,00 corespunde unui salariu de bază brut de 8.200 de lei, iar un coeficient de 2,05 înseamnă un salariu brut de 8.405 lei. Valoarea de referință ar urma să fie decisă anual de către Guvern, conform proiectului. Sursa

Reintroducerea examenului separat de admitere la liceu, începând cu vara anului 2027, a venit în urma propunerilor făcute de școli, a declarat secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării Sorin Ion într-un interviu pentru Libertatea. Nici la propuerea măsurii, în 2023, șici nici de atunci oficialul sau vreun alt reprezentant al Ministerului Educației nu au indicat existența vreunui studiu, a unei analize pedagogice sau a unei evaluări de impact care să fi fundamentat modificarea sistemului de admitere. Demnitarul a explicat că „logica” prevederii a fost să le ofere elevilor „o șansă în plus” după Evaluarea Națională. În practică, admiterea proprie organizată de licee va funcționa ca un examen din runda a doua: elevii vor susține mai întâi Evaluarea Națională, vor putea participa apoi la concursul unui liceu, iar dacă nu sunt admiși vor intra ulterior în repartizarea computerizată. „Această prevedere a venit ca urmare a propunerilor din partea școlilor”, a declarat Sorin Ion. Potrivit secretarului de stat, Ministerul vede noul mecanism drept „o șansă în plus pentru elevi”. „Elevii susțin Evaluarea Națională, după ce susțin Evaluarea Națională pot decide dacă merg la un concurs de admitere la un liceu, susțin admiterea la liceu, ulterior putând participa, în caz de insucces, și la repartizarea computerizată”, a spus acesta. Sorin Ion a explicat că noul concurs ar putea compensa situațiile în care un elev obține un rezultat mai slab la Evaluarea Națională din cauza presiunii sau a unei zile proaste. „Principala problemă în acest moment cu examenul de la finalul clasei a VIII-a este că noi concentrăm în două probe foarte multă presiune, adică de acele patru sau șase ore depinde parcursul ulterior al unui copil la liceu și atunci poți avea o zi proastă și din cauza unei astfel de zile să-ți ratezi obiectivul”, a declarat secretarul de stat. „Atunci vine o a doua șansă, poate să constituie o a doua șansă, de fapt prima, pentru că a doua șansă rămâne repartizarea computerizată. Cam asta a fost logica pentru care la acel moment, în Legea învățământului preuniversitar, a fost introdusă prevederea”, a continuat acesta. Din explicația oferită de oficialul Ministerului nu rezultă că măsura ar fi fost precedată de o cercetare privind efectele pedagogice ale introducerii unor examene suplimentare, de o analiză a inegalităților pe care le-ar putea genera sau de o evaluare a modului în care liceele ar urma să organizeze concursurile. Noua formulă nu înlocuiește Evaluarea Națională și nici repartizarea computerizată, ci introduce între ele o etapă suplimentară de selecție. Elevii care aleg această variantă vor putea ajunge astfel să susțină două probe la Evaluarea Națională și încă două probe la concursul organizat pentru admiterea la liceu. Reamintim, examenul separat de admitere la liceu se va aplica pentru prima dată în vara anului 2027, pentru elevii care intră în clasa a VIII-a în toamna acestui an. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 permite oricărui liceu să organizeze concurs de admitere pentru maximum 50% dintre locurile unei specializări, după Evaluarea Națională și înaintea repartizării computerizate. Elevii care nu sunt admiși prin această procedură participă în continuare la repartizarea computerizată, iar locurile rămase neocupate prin concurs sunt redistribuite în această etapă. Concursul va avea două probe stabilite de liceu în funcție de profil, dar cu subiecte standardizate și unice la nivel național, elaborate sub coordonarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. Redăm mai jos articolele referitoare la admiterea la liceu din Legea 198/2023: Articolul 101 – „(1) După absolvirea învățământului gimnazial, elevii susțin evaluarea națională, obligatorie. Evaluarea națională a absolvenților clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele limba și literatura română, matematică, respectiv limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), fiind organizată conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. (2) Unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, raportat la numărul de formațiuni de studiu după susținerea de către elevi a evaluării naționale. (3) Până la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională și conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată, de către elevi cu dizabilități și/sau CES și de către elevi de etnie romă. (4) Locurile rămase neocupate după organizarea concursului și repartizarea în urma acestuia conform alin. (2) și (3) se atribuie pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată. (5) În situația în care la concursul de admitere, pentru fiecare specializare, se înscrie un număr de elevi mai mic decât numărul locurilor scoase la concurs, unitatea respectivă nu are dreptul de a organiza concurs de admitere pentru specializarea respectivă în anul școlar următor. (6) Data desfășurării concursului de admitere se stabilește prin ordinul ministrului educației privind aprobarea calendarului de desfășurare a probelor evaluării naționale, a repartizării și admiterii în învățământul liceal și se face publică la începutul fiecărui an școlar. (7) Organizarea concursului și criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administrație al unității de învățământ, care se publică pe site-ul acesteia, la începutul fiecărui an școlar. Concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unității de învățământ, care vizează discipline aferente profilului/ specializării. (8) Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate și unice la nivel național, fiind elaborate sub coordonarea CNCE, pe baza programei școlare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. (9) Pot participa la concursul de admitere elevii care au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare probă a evaluării naționale. Candidații sunt admiși în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, în limita locurilor disponibile, cu condiția promovării fiecărei probe cu minimum nota 5 (cinci). Elevii care nu au fost admiși la concursul de admitere participă la repartiția computerizată. (10) Prin excepție de la prevederile alin. (2) și (3), unitățile de învățământ organizează, pentru filiera vocațională, anterior susținerii evaluării naționale, probe de aptitudini specifice pentru admitere. (11) Unitățile de învățământ din cadrul învățământului liceal tehnologic și tehnologic dual stabilesc condițiile de acces în colaborare cu operatorii economici parteneri. (12) Pentru situațiile prevăzute la alin. (10) și (11) unitățile de învățământ au obligația de a publica pe site-ul lor disciplina sau disciplinele la care se susțin probele de aptitudini, programele și procedurile de organizare a acestora, pentru fiecare generație, până cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Probele suplimentare de admitere se susțin la cel mult două discipline. (13) Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a repartizării și admiterii în învățământul liceal este aprobată prin ordin al ministrului educației. Calendarul de desfășurare a repartizării și admiterii în învățământul liceal se publică, pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul anului școlar.” Sursa

Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, a anunțat pe pagina de socializare că „până mâine, la ora 12:00, vor fi afișate rezultatele examenului național de Bacalaureat”. Ministrul le transmite elevilor care nu promovează examenul să nu renunțe. „Celor care nu reușesc să promoveze le transmit un mesaj simplu: nu renunțați! Nu vă aflați la un capăt de drum. Bacalaureatul are și o sesiune de toamnă și veți avea o nouă șansă”, a spus Mihai Dimian. Potrivit lui Mihai Dimian, „până mâine, la ora 12:00, vor fi afișate rezultatele examenului național de Bacalaureat.” „Celor care nu reușesc să promoveze le transmit un mesaj simplu: NU RENUNȚAȚI! Nu vă aflați la un capăt de drum. Bacalaureatul are și o sesiune de toamnă și veți avea o nouă șansă. Folosiți săptămânile care urmează pentru a vă pregăti, înscrieți-vă la sesiunea de toamnă și reveniți cu încredere. Un rezultat nu vă definește, însă perseverența vă poate defini viitorul!”, a spus ministrul Educației și Cercetării. Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții (cumulat): susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale; susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea; obținerea cel puțin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obținute la probele scrise). Rezultatele inițiale de la Bacalaureat 2026, sesiunea iunie-iulie vor fi publicate pe 7 iulie. Cererea de vizualizare se depune doar pe 7 iulie 2026, între orele 14.00 – 18.00, iar contestațiile în perioada 7-9 iulie, conform calendarului oficial. Ce trebuie să știi înainte de a depune contestație Art. 13. — (1) Candidații care depun contestații completează și semnează o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință de faptul că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica nota inițială prin creștere sau descreștere, după caz, conform metodologiei. Redăm mesajul integral al ministrului Mihai Dimian: „Până mâine, la ora 12:00, vor fi afișate rezultatele examenului național de Bacalaureat. Pentru mulți dintre voi va fi un moment de bucurie. Alegeți cu înțelepciune calea pe care o veți urma, în funcție de ceea ce vă pasionează și de ceea ce vă doriți să deveniți, nu doar de ceea ce pare mai ușor. Celor care nu reușesc să promoveze le transmit un mesaj simplu: NU RENUNȚAȚI! Nu vă aflați la un capăt de drum. Bacalaureatul are și o sesiune de toamnă și veți avea o nouă șansă. Folosiți săptămânile care urmează pentru a vă pregăti, înscrieți-vă la sesiunea din august și reveniți cu încredere. Un rezultat nu vă definește, însă perseverența vă poate defini viitorul! Mult succes tuturor!” Sursa

Canicula nu înseamnă doar disconfort, ci poate avea efecte grave asupra sănătății, avertizează Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Stresul termic poate agrava bolile cardiovasculare, diabetul, astmul și afecțiunile psihice, iar insolația reprezintă o urgență medicală. În contextul temperaturilor extreme prognozate în această perioadă, specialiștii recomandă evitarea expunerii la soare, hidratarea constantă și măsuri speciale de protecție pentru copii, vârstnici și persoanele cu boli cronice. EXCLUSIV Edupedu.ro Lista orașelor sub caniculă extremă la Bacalaureat 2026. ANM: până la 40°C în ziua probei la Limba română și temperaturi maxime recorduri absolute ale lunii iunie INSP: Căldura extremă poate deveni periculoasă pentru sănătate Căldura extremă este definită ca o perioadă de două-trei zile în care temperaturile depășesc 32,2°C și sunt însoțite de umiditate ridicată, conform Institutului Național de Sănătate Publică. Specialiștii atrag atenția că stresul termic este principala cauză a deceselor asociate fenomenelor meteorologice extreme și poate agrava afecțiuni cardiovasculare, diabetul, bolile psihice și astmul. De asemenea, temperaturile foarte ridicate cresc riscul accidentelor și al transmiterii unor boli infecțioase. INSP subliniază că insolația reprezintă o urgență medicală. Persoanele vulnerabile în timpul caniculei Cele mai expuse categorii sunt: persoanele în vârstă; sugarii și copiii; persoanele cu boli cronice; cei care lucrează în aer liber sau în spații fără ventilație ori aer condiționat; persoanele aflate în situații socio-economice vulnerabile. Mortalitatea cauzată de căldură în rândul persoanelor de peste 65 de ani a crescut cu aproximativ 85% între perioadele 2000–2004 și 2017–2021. În Europa, în vara anului 2022, aproximativ 61.672 de persoane au murit din cauza temperaturilor extreme, conform INSP. Expunerea la soare afectează și pielea Institutul avertizează că expunerea prelungită la radiațiile ultraviolete poate provoca arsuri ale pielii, iar în timp poate favoriza apariția cancerelor cutanate. Recomandările INSP pentru zilele cu temperaturi extreme Evitați expunerea la soare în intervalul 11:00–18:00 Specialiștii recomandă evitarea deplasărilor și a activităților solicitante în aer liber în intervalul orar 11:00-18:00, atunci când radiația solară este cea mai puternică. De asemenea, este indicată folosirea cremelor cu protecție solară și petrecerea a două-trei ore pe zi într-un spațiu răcoros. Cum păstrați locuința răcoroasă INSP recomandă: închiderea ferestrelor în timpul zilei și acoperirea lor cu jaluzele sau obloane; aerisirea locuinței pe timpul nopții; oprirea aparatelor electrocasnice nefolosite; folosirea ventilatoarelor doar dacă temperatura este sub 40°C; setarea aerului condiționat la 27°C și utilizarea concomitentă a unui ventilator pentru creșterea confortului termic și reducerea consumului de energie. Cum preveniți deshidratarea Specialiștii recomandă: consumul regulat de apă, fără a aștepta apariția senzației de sete; aproximativ un pahar de apă pe oră și cel puțin 2-3 litri de lichide pe zi; purtarea hainelor lejere, din fibre naturale și în culori deschise; utilizarea pălăriilor și a ochelarilor de soare; efectuarea de dușuri răcoritoare; consumul de fructe și legume bogate în apă, precum pepenele, castraveții, roșiile sau prunele. INSP recomandă evitarea alcoolului, băuturilor energizante, cafelei în exces, băuturilor cu mult zahăr și alimentelor greu digerabile. Atenție la copii: sugarii nu trebuie expuși direct la soare Institutul Național de Sănătate Publică recomandă ca bebelușii cu vârsta sub șase luni să nu fie expuși direct la soare. Aceștia trebuie protejați prin îmbrăcăminte lejeră care acoperă brațele și picioarele, pălării cu boruri largi și, la nevoie, ochelari cu protecție UV. Pentru sugarii între șase și 12 luni pot fi utilizate produse de protecție solară destinate acestei categorii de vârstă, la recomandarea medicului. În cazul copiilor mai mari, INSP recomandă evitarea ieșirilor în intervalul 11:00-18:00, alegerea zonelor umbrite pentru joacă și educarea copiilor și a adulților care îi îngrijesc cu privire la măsurile de protecție împotriva caniculei. Un avertisment important: nu lăsați niciodată copiii în mașină Institutul Național de Sănătate Publică atrage atenția că nici copiii și nici animalele nu trebuie lăsați în vehicule parcate, nici măcar pentru perioade scurte, deoarece temperatura din interior poate crește rapid până la valori care le pun viața în pericol. Sursa

Universitățile în general trebuie să îi asculte pe tinerii care știu cel mai bine „piața” și știu ce meserii ce meserii vor fi căutate peste 10, 15 ani, iar noi trebuie rapid să dezvoltăm programe de studii, spune Ion Tomuș, profesor universitar la Facultatea de Litere și Arte din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și directorul Școlii Doctorale. Deși întregul domeniu al studiilor doctorale a fost „zdruncinat” de reducerea indemnizației pentru doctoranzi, nu crede că interesul tinerilor pentru doctoratul în Teatru și Artele Spectacolului va scădea. În opinia sa, însă, „motivația financiară a dispărut”, iar cea care rămâne este „motivația artistică”. Ion Tomuș este profesor universitar la Facultatea de Litere și Arte din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, unde predă istoria teatrului și teoria dramaturgiei. Totodată, este directorul Școlii Doctorale de Teatru și Artele Spectacolului, program dezvoltat în strânsă legătură cu Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. În interviul acordat Edupedu.ro în marja FITS 2026, profesorul afirmă că universitățile trebuie să mențină un dialog permanent cu tinerii și să îi implice în dezvoltarea programelor de studii. „Universitatea, în general, trebuie să asculte tinerii și să continue acest dialog pe care îl are cu ei. Noi avem acest dialog la Sibiu, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și al Festivalului Școlilor”, spune Ion Tomuș. Întrebat cum poate universitatea să rămână un spațiu relevant pentru formarea noii generații de artiști și cercetători într-o societate tot mai digitalizată, profesorul susține că studenții trebuie luați în serios. „Ei știu cel mai bine cum evoluează piața și pot să ne spună ce meserii vor fi căutate peste 10, 15 sau 20 de ani. Ei trebuie să ne spună repede, iar noi trebuie să dezvoltăm rapid programe de studii sau măcar cursuri care să îi pregătească pentru aceste profesii”, afirmă acesta. Directorul Școlii Doctorale de Teatru și Artele Spectacolului oferă și un exemplu concret: în cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu există un curs dedicat actorilor, în care aceștia învață cum să se promoveze pe rețelele sociale, cum să se filmeze cu telefonul mobil și cum, când și ce să posteze pentru a-și construi o imagine profesională. În interviu, Ion Tomuș vorbește și despre rezultatele Barometrului de Consum Cultural 2025, care indică un interes în scădere al românilor pentru teatru, precum și despre impactul reducerii indemnizației acordate doctoranzilor. Ion Tomuș: „Festivalul Internațional din Teatru de la Sibiu a început în 1993, a schimbat orașul, a transformat orașul capitala culturală europeană în 2007 și este în mod cert singurul festival de teatru din lume care a înființat o școală de teatru. Școala de Teatru din Sibiu a pornit în 1997 cu secția de actorie, în 1998 s-a înființat secția de teatrologie și management cultural. În 2015-2016 au înființat specializarea de coregrafie. Masterul există aproape de la început și în 2015 s-a înființat domeniul „studii de doctorat”. A fost o cunună a activității noastre de cercetare aplicată în cadrul acestui domeniul pentru că mai sus de nivelul doctoral nu poți merge. Domnul Constantin Chiriac, președintele festivalului și cel care a înființat Școala sibiană de Teatru a avut viziunea ca înainte de înființarea școlii de doctorate în cadrul universității, cu un an sau doi ani înainte, să înființeze această platformă ca o rețea de universități care au studii doctorale, iar înființarea acestei platforme de studii doctorale în teatru și artele spectacolul să fie un argument pentru înființarea domeniului de studii „teatru și artele spectacolului”. Lucrurile au funcționat și în 2015 s-a înființat acest domeniu. Avem deja multe promoții de doctori care au ieșit, de la nume foarte mari ale scenei românești – colegul nostru Dragoș Buhagiar, care este un nume esențial în ceea ce înseamnă scenografia contemporană, este și președintele UNITER, Ofelia Popii care nu mai are nevoie de niciun fel de prezentare, o actriță extraordinară din Faust și nu numai, Bineînțeles că au mai fost și alte nume importante care au terminat doctoratul la noi: Silvia Macrea, care este directorul Centrului de Creaţie „Junii Sibiului”, care a terminat la noi. Avem și nume la fel de importante, care sunt artiști în devenire, tineri care vor fi peste ani de zile următorii Ofelia Popii sau Dragoș Buhagiar. Edupedu.ro: Ce se studiază la Școala Doctorală de Teatru și Artele Spectacolului? Ion Tomuș: Din punct de vedere birocratic este foarte simplu. Este nevoie de un număr de credite pe care studentul trebuie să-l aibă, adică trebuie să aibă ciclul de licență și ciclul de masterat ca să aibă numărul complet de credite să poată să dea admitere la doctorat, iar programul de pregătire doctorală conține 4 ani, 8 semestre, cum spunem noi. Primul semestru este dedicat unor cursuri pe care doctoranzii le au împreună cu cadrele didactice din școala doctorală, iar din semestrul II până în semestrul VIII este program de cercetare individuală, relație «one on one» cu conducătorul de doctorat, dar și cu alți specialiști care sunt în comisia de îndrumare, specialiști din domeniu, pentru că încercăm să nu încurajăm prea tare relația asta, care de fapt este foarte importantă: doctorant – mentor, dar încercăm să mai adăugăm câteva elemente la ecuația asta pentru că încurajăm foarte mult dialogul artistic și pentru că în artă, fără dialog nu prea poți să faci nimic. Nu este ca în medicină sau ca în științele exacte, unde relația conducător – doctorand funcționează probabil altfel, din câte înțeleg de la colegii mei și din câte văd din universitate și din industria doctoratului. Edupedu.ro: În cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu vin foarte mulți profesori de la alte universități din străinătate, care aduc tineri studenți cu spectacole de teatru. Care sunt beneficiile platformei pentru studenți? Ion Tomuș: Este o expunere în ceea ce înseamnă breasla, probabil la cel mai înalt nivel. Și oricât de formal și de serios sună toată titulatura asta întreaga a platformei, noi încercăm să fim cu picioarele cât mai bine înfipte în pământ și să păstrăm nu neapărat un caracter relaxat la conferința platformei, dar încercăm să fim poate mai puțin formali și fără acea „morgă academică”, care este importantă și care recunoaște însemnătatea, tocmai pentru că este vorba de artiști, tocmai pentru ca „să nu speriem” tinerii și doctoranzi încercăm să-i cucerim. Pentru că dacă le-am propune o conferință științifică de 2 zile, pe artele spectacolului, care să fie plictisitoare, plină de morgă academică, plină de sobrietate și de un festivism old school, atunci i-am speria, i-am pierde. Nimeni n-ar mai vrea să facă doctorate în teatru și artele spectacolului. Oricum tot domeniul doctoral este cumva zdruncinat acum de tăierile care s-au aplicat pe indemnizația de doctor. Și dacă înainte existau acei 920 lei net care erau importanți pentru un tânăr la început de carieră, acum cei 920 lei s-au transformat în vreo 410, cred că e mai puțin, cred că e sub pragul de 400, bani care nu îi mai motivează financiar ca înainte. Știu de la colegii mei mai tineri, cei 920 lei sunt o rată, o rată la apartament, o rată la mașină – o rată. Edupedu.ro: Ați resimțit această tăiere? Credeți că va afecta programul doctoral? Va scădea interesul tinerilor? Ion Tomuș: Pe card simt deja de vreo trei-patru luni. Nu știu ce se va întâmpla… Este prima admitere care o dăm în septembrie la doctorat, după această tăiere. Sunt convins că vom avea aceeași concurență și că tinerii vor fi în continuare extrem de motivați să facă doctoratul, dar este vorba de o motivație artistică. Este vorba de ambiția personală, de a se dezvolta ei, de a citi mai mult, de a lucra, de a avea dialog. Motivația financiară din păcate, a dispărut și asta este trist. Sperăm cu toții ca lucrurile să se schimbe. Edupedu: Spuneați că 90% dintre studenții Facultății de Arte se înscriu ca să joace pe scena de teatru. La final, până termină facultatea, mai au această dorință sau se îndreaptă mai mult către TV, către comercial? Ion Tomuș: Această proporție de 90% pe care am spus-o nu este o statistică oficială este o concluzie a mea personală, la care am ajuns în urma dialogului cu studenții. Există noțiunea asta care este foarte importantă în teatru, noțiunea de „scândură”. Scândura pentru breasla asta este sfântă și asta fascinează în primul și în primul rând: scena, scândura, lumina reflectorului. Sunt și câțiva care spun că vor să facă film, televiziune, seriale, reclame. Facultatea ajută, dezvoltă niște competențe în sensul acesta, dar scândura, scena în sensul old school, foarte tradițional, are încă puterea de a fermeca și sunt convins că mult timp lucrurile vor rămâne așa. Edupedu: Într-o perioadă în care tinerii sunt atrași de forme tot mai diverse de exprimare artistică și digitală, cum poate universitatea să rămână un spațiu relevant pentru formarea noii generații de artiști și cercetători? Ion Tomuș: Cred că universitatea în general trebuie să asculte tinerii și cred că universitatea trebuie să continue acest dialog pe care îl are cu tinerii și să-l dezvolte. Noi avem dialogul la Sibiu, în cadrul Festivalul Internațional de Teatru Sibiu, în cadrul festivalul școlilor, în cadrul platformei doctorale. Cel mai important lucru este, din punctul meu de vedere, să-i întrebăm ce vor și să-i luăm în serios când ei ne spun ce vor, pentru că de multe ori răspunsurile lor ni se vor părea amuzante și poate riscăm să nu le tratăm cu seriozitate. Dar ei știu cel mai bine piața, ei știu la ce se înhamă și cheia succesului în mediul universitar ar fi ca noi, care deja avem o vârstă și mă refer la generația mea 40 plus, să încercăm să aflăm ce meserii vor fi căutate peste vreo 10, 15, 20 de ani. Ori nouă ne este destul de greu. Cel mai bine, ei pot să ne spună cam ce meserii vor fi căutate peste 10, 15, 20 de ani, dar ei trebuie să ne spună repede și noi trebuie rapid să dezvoltăm programe de studii sau măcar cursuri care să îi ajute în meseriile acelea. Edupedu: Ați dezvoltat un curs în acest sens? Ceva nou adaptat zilelor noastre? Ion Tomuș: În urma dialogului cu studenții, am dezvoltat niște cursuri care au venit cumva exact ca un răspuns la propunerile lor. De exemplu, am dezvoltat un curs de mult timp, de aproape 20 de ani. Este un curs de «one man show» – cum se spune acum, corect din punct de vedere politic, «one person show» – în care studenții sunt învățați, ajutați să-și facă aceste one person show-uri care sunt foarte fascinante și foarte atractive pentru industrie. De ce? Pentru că sunt foarte ușor de montat, de plimbat de la festival la altul. Spectacolul colegilor noștri din Egipt este un «one person show», e ușor să-l duci, cumperi mai puține bilete de avion, mai puține decoruri, mai puține cazări. Plus că studenții noștri care au venit cu ideea, care ne-au propus înființare a acestui curs, au avut șansa extraordinară să lucreze cu domnul profesor Constantin Chiriac, care într-adevăr este un expert în domeniul one person show-lui, el însuși fiind autorul multor spectacole care mi-au marcat începuturile activității. Un alt exemplu ar fi un curs de competențe digitale pe care îl au studenții la actorie, practic cum se numea mai demult «actorie pentru filme». Acum, în cazul acestui curs nou ei sunt învățați, de exemplu, de colegul meu Alexandru Condurache, cum să se promoveze pe social media, cum să-și facă un canal pe social media, cum să se filmeze cu telefonul, cum să posteze, când să posteze, ce să posteze, pentru că deși spuneam înainte că scena este sfântă și scândura este sfântă, până să ajungi acolo trebuie să te promovezi și ei învață asta. Și Alex Condurache este cel care gestionează scena digitală la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu și cred că este cea mai potrivită persoană din Univers să lucreze cu studenții în direcția asta. Edupedu: Inteligența artificială a ajuns și în teatru? Ion Tomuș: Cred că Inteligența artificială a ajuns și era normal să ajungă și eu cred că este foarte bine că a ajuns. Cred că ar fi o greșeală să privim inteligența artificială ca pe o amenințare. Da, poate fi o amenințare dacă o lași să fie amenințare. Atâta timp cât folosești inteligența artificială ca să te dezvolți și ca să-ți faci ordine în ce ai de făcut și ca să gestionezi proiectele pe care le ai tu, ca student la teatru, cred că este de foarte mare ajutor. Eu nu cred în inteligența artificială care va fura job-urile din teatru. Nu cred nici măcar în inteligența artificială care va fura job-urile din cinematografie. Pentru că deși rezultatele pot fi într-adevăr spectaculoase, filme făcute cu AI, sunt convins că publicul va vrea să vadă în continuare sufletul – apropo de tema din acest an a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu – publicul va vrea să vadă sufletul pe ecran, pe scenă. A fost un foarte mare val de discuții acum câteva luni. legat de niște melodii create cu AI-ul. Dacă AI ar fi scăpat de sub control și va ajunge să creeze de unul singur așa ceva, eu cred că va fi ultima noastră problemă dacă va crea muzică. Edupedu: Barometrul de consum cultural 2025 arată că „participarea la spectacole de teatru a înregistrat o scădere constantă în ultimii zece ani”. Barometrul explică și cauzele: „non publicul este categoria cea mai afectată de toate barierele culturale, sociale, financiare și fizice”, iar soluțiile sunt „complexe, cu accent foarte mare pe alfabetizarea/educația culturală”. Se regăsește educația culturală în școli, mai ales în clasele primare sau gimnaziu? Cum poate școala sau / și părinții să dezvolte educația culturală? Ion Tomuș: Din păcate, în România distanțele sunt mari și când spun distanțe mă refer la distanțe sociale, mă refer la distanțe culturale. Eu nu locuiesc în Sibiu, locuiesc la 25 km de oraș. O viață întreagă am făcut naveta. Acolo este o altă lume. Nu știu ce argumente și cum ar trebui făcut ca omul de rând, dintr-un orășel la 25 km de o capitală culturală europeană, să se urce în mașină și să vină să consume cultură. Ei consumă cultură. Și apropo de barometrul de care spuneați – străzile sunt pline, sunt zeci de mii de oameni în fiecare seară, sunt sute de mii de oameni care ies. Este o întreagă industrie care are de câștigat de pe urma a ceea ce se întâmplă pe străzi în FITS. Dar mie mi-ar plăcea ca o familie din clasa de mijloc să ajungă la următorul scenariu: o familie care locuiește poate și la o distanță mai mare de un oraș important cultural, să-și permită o dată, de două ori pe lună să se urce în mașină, să se ducă la 50 km, să vadă un spectacol, să mănânce în oraș și să se întoarcă acasă, trei sau patru persoane. Or asta, la cum sunt lucrurile acum în România, ar consuma poate un sfert de salariu. Edupedu: Din 2029, elevii care acum intră la liceu și atunci vor fi în clasa a XI-a vor face obligatoriu o oră de educație teatrală, indiferent de profil. Pentru cei care sunt la tehnologic, de exemplu, sau la alte filiere, e un lucru bun? Cum simțiți această oră de educație teatrală? Ion Tomuș: Cred că este cea mai bună chestie care se poate întâmpla acum, în învățământul pe universitar, pentru că așa se creează gustul pentru teatru, așa se deschid orizonturile, așa copiii vor mai lăsa un pic ecranele. E bine că le folosesc, dar vor lăsa un pic ecranele și vor intra unul cu altul într-o anumită formă de dialog, vor intra, poate, cu generații diferite într-o altă formă de dialog. Această inițiativă sunt convins că poate aduce și alte beneficii: un interes pentru un anumit tip de lecturi, un interes pentru o anumită posibilitate de a-ți desfășura cariera, un interes pentru a duce un alt membru al familiei la teatru. Poate un copil de liceu care altfel n-ar fi avut acces la un mediu teatral, are un frate sau o soră mai mică, și să descopere împreună spectacole ca Micul Prinț, sau Caragiale, sau orice. Cred că este un bulgăre care se poate transforma într-o avalanșă fericită. Edupedu: Dacă ar fi să transmiteți un mesaj unui student care își dorește o carieră în teatru, care este cea mai importantă competență pe care ar trebui să o aibă astăzi? Ion Tomuș: Posibilitatea de a avea dialog, să se ridice de pe scaunul care este comod, să se pună într-o postură puțin confortabilă și să aibă dialog cu persoana de lângă el. Cu oricine să aibă dialog – cu mediul social din care face parte, cu părinții, cu profesorii – pentru că așa se creează o stare de efervescență din care cel care va vrea să facă o carieră artistică poate să iasă din mediul confortabil, să deschidă ușa, să cunoască”. Sursa

good, keep going!

Luciana Antoci, consilier pe educație al premierului demis, Ilie Bolojan, a anunțat pe pagina sa de Facebook că împreună cu conducerea PNL Iași, nu îl susține pe Adrian Veștea ca premier desemnat de Nicușor Dan. Amintim, anunțul Lucianei Antoci vine în contextul în care doi foști miniștri ai Educației, ambii PNL, s-au plasat deja în tabere opuse față de Adrian Veștea: Monica Anisie, în tabăra anti-Bolojan și a salutat desemnarea lui Veștea pentru funcția de prim-ministru, iar Sorin Cîmpeanu, trecut prin trei partide, îl susține pe Adrian Veștea: ”Este un om foarte potrivit. În plus, este de 30 de ani membru al PNL”. Edupedu.ro a scris că premierul desemnat de Nicușor Dan și-a început facultatea după o pauză de 4 ani de la liceu, la o universitate particulară neacreditată la acea vreme, evaluată cu calificativul „lipsă de încredere” și apoi desființată. CV-ul lui Adrian Veștea „Conducerea PNL Iași nu susține propunerea de premier desemnat de Președintele României, în persoana domnului Adrian Veștea. În cadrul Biroului Politic Județean al PNL Iași, am votat, astăzi, alături de colegii mei, pentru susținerea Președintelui PNL Ilie Bolojan, pentru respectarea statutului PNL și a valorilor pe care s-a construit și consolidat, în decursul unui secol și jumătate, cel mai vechi partid politic din România”, este anunțul scurt al consilierului pe educație din Guvern, Luciana Antoci. Mesajul vine în contextul în care în această seară conducerea PNL va vota dacă îl susține pe Adrian Veștea în funcția de premier. El a fost desemnat duminică de președintele Nicușor Dan, după ce Eugen Tomac, propunerea inițială, și-a depus mandatul. Sursa

Candidații la funcția de inspector școlar să nu aibă condamnări definitive pentru infracțiuni de hărțuire, luare şi dare de mită sau trafic de influenţă, este una dintre condițiile nou impuse în proiectul de Metodologie de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector școlar pus în dezbatere publică luni, 15 iunie. În actuala metodologie, aplicată din 2020, nu erau specificate infracțiunile și nici o serie de alte condiții pe care trebuie să le îndeplinească viitori inspectorii școlari. De precizat, Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică proiectul în condițiile în care reforma inspectoratelor școlare este amânată până în 2027-2028, după următorul val de alegeri pentru posturile de directori în școli. Aceasta stabilește reguli pentru funcțiile din cadrul Direcțiilor Judeţene de Învăţământ Preuniversitar / Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, prevăzute de Legea învățământului preuniversitar 198/2023, prevedere care a fost amânată în mod repetat de Guvern în ultimii ani. Candidații pentru funcția de inspector școlar trebuie să îndeplinească câteva condiții noi pentru a putea participa la concurs, potrivit documentului pus în dezbatere publică, azi de Ministerul Educației. Nu este vorba despre o metodologie pentru concursurile de șefi ai inspectoratelor/direcțiilor județene, ci pentru concursurile de inspectori școlari care vor face parte din aceste direcții. Proiectul prevede că la concursul pentru posturile de inspector vor putea să participe titulari în învățământul preuniversitar, angajați pe perioadă nedeterminată, care au diplomă de licență, au cel puțin gradul didactic II sau titlul de doctor, vechime de minimum 6 ani în învățământul preuniversitar. Perioada scade cu un an față de cum este în prezent, când e necesară o vechime minimă de 7 ani. Rămâne condiția prin care candidatul trebuie să fi obținut calificativul anual „foarte bine” în ultimii cinci ani și să nu si avut sancțiuni disciplinare. Dar aici apar precizări suplimentare. Candidații nu trebuie să fi fost condamnați penal definitiv pentru luare sau dare de mită, hărțuire, trafic de influență și altele, să fie apți medical și să nu îndeplinească condițiile legale de pensionare. ART. 3 (1) La concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar cadrul DJIP/DMBIP poate candida cadrul didactic care îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii: a) este titular în învăţământul preuniversitar, angajat cu contract de muncă individual pe perioadă nedeterminată într-o unitate de învăţământ preuniversitar sau într-o unitate de educaţie extraşcolară din sistemul naţional de învăţământ; b) are diplomă de licență; c) a dobândit cel puţin gradul didactic II sau titlul ştiinţific de doctor echivalat cu gradul didactic I, cu vechime efectivă la catedră de minimum 6 ani în învăţământul preuniversitar; d) a obţinut calificativul anual „foarte bine” în ultimii 5 ani şi nu a fost sancţionat disciplinar în aceeaşi perioadă, până la înscrierea la concurs, sau, în cazul în care a fost sancţionat disciplinar, a obţinut hotărâre definitivă de anulare a sancţiunilor; e) nu a fost condamnat penal definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii, contra libertăţii persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărţuire, trafic de minori, proxenetism, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals, furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea; f) este apt din punct de vedere medical; g) la data susţinerii concursului nu îndeplineşte condiţiile legale de pensionare, luând în calcul limita de vârstă şi stagiul de cotizare. În plus, apar 3 noi condiții de îndeplinit, potrivit art 3, alin (2): „Nu pot ocupa funcţii de inspector școlar în inspectoratele școlare persoanele care desfăşoară activităţi cum sunt: a) prestarea oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă – minimum 300 m; b) comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale, cu droguri sau substanţe psihotrope; c) practicarea, în public, a unor activităţi cu componentă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului”. Este specificat în detaliu și ce studii trebuie să aibă candidații care vor post de inspector școlar pentru educație timpurie și primară, în învățământul special sau pentru funcţiile de inspector şcolar pentru organizarea și monitorizarea examenelor naţionale. „Pentru funcţiile de inspector şcolar pentru educație timpurie și învățământ primar, candidații trebuie să aibă obţinute prin studii, specializări care să le permită ocuparea de posturi didactice de predare cu statut de cadru didactic calificat în educația timpurie, respectiv în învățământul primar. Pentru funcţiile de inspector şcolar pentru organizarea și monitorizarea examenelor naţionale, a concursurilor de admitere şi a examenelor de certificare a calificării profesionale din unităţile de învăţământ, precum şi a concursurilor şcolare pe discipline şi pe meserii, tehnicoaplicative, ştiinţifice, cultural-artistice şi sportive, candidații trebuie să aibă obţinute prin studii specializări care să le permită predarea uneia dintre disciplinele aferente ariilor curriculare, conform planurilor-cadru de învățământ. Pentru funcția de funcția de inspector școlar pentru învățământ special și integrat, candidații trebuie să dețină, prin studii sau specializări, competențe care să le permită ocuparea posturilor didactice de predare în învățământul special ori desfășurarea de activități educaționale destinate copiilor/elevilor cu cerințe educaționale speciale, potrivit prevederilor legale în vigoare”. Probele concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar Probă scrisă în profilul postului Interviu în fața comisiei de concurs Probele se înregistrează audio-video, iar la lucrările comisiei de concurs participă ca „observatori” un reprezentant al sindicatelor. Proba scrisă constă într-un test-grilă alcătuit din 20 de itemi (6 de management educațional, 14 de legislație), iar notele obținute în această probă nu se pot contesta. Candidații care obțin minimum nota 7 pot participa la interviu. La proba de interviu, punctajul maxim este de 10 puncte (media aritmetică a punctajelor acordate de fiecare membru). Pentru promovare este necesar un minimum de 7 puncte (medie aritmetică). Proba va presupune prezentarea unui studiu de caz, extras aleatoriu – analiza și soluționarea unei situații specifice activității de inspector școlar. Informații de context Secretarul de stat în MEC Sorin Ion anunțase, în luna mai, că acest proiect era cale să fie pus în dezbatere: „O metodologie privind concursurile pentru inspectori va fi pusă în dezbatere publică „mai curând decât credeți”. Ministrul Educației, Mihai Dimian, anunțase că Ministerul Educației și Cercetării pregătește metodologia pentru organizarea concursurilor de inspectori școlari, în paralel cu concursurile pentru directori. În contextul în care din comisia de organizare a concursurilor de directori vor face parte și inspectori școlari, directoarea adjunctă Colegiului B.P Hasdeu din Buzău, Anca Florea a atras atenția recent: Oare nu este corect ca întâi să avem inspectori numiți prin concurs, fără influență politică? Reorganizarea inspectoratelor școlare și a ARACIP au fost amânate până la începutul anului școlar 2027-2028, prin legea Bolojan – lit. c) a alin. (1) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025. Edupedu.ro a scris că în august 2025 Ministerul Educației a făcut noi numiri din pix pentru inspectorii școlari prin „detașare în interesul învățământului” tot pe o perioadă de câte un an. Ministrul Mihai Dimian a declarat recent că, odată cu finalizarea metodologiei pentru directori, ministerul lucrează și la regulile pentru ocuparea posturilor de inspectori: „Eu am ajuns la minister și când mă uit în legislație, mi se vorbește despre 2027- 2028 ca intrarea în vigoare a acestei transformări. Finalizăm cu metodologia de directori, dăm drumul la concursurile de director, măcar să avem clar calendarul, să se poată lumea pregăti pentru aceste concursuri. Când spuneam înainte că în paralel cu profilul lucrăm la metodologie, acum în paralel cu metodologia concursului director, lucrăm la metodologia pentru concursurile de inspectori în cadrul direcțiilor, pe lângă conducerile direcțiilor, sigur că vor rămâne inspectori și atunci pentru acele posturi de inspectori pregătim metodologia de concurs”, a spus Mihai Dimian. Acesta a precizat că documentul va fi pus în dezbatere publică: „O să o avem și pe aceasta în dezbatere, vedem ce rezultă în final.” Dimian a atras atenția că reorganizarea inspectoratelor în direcții județene, prevăzută de legea educației, nu a fost aplicată: „Constatăm că nu s-a întâmplat acest lucru. Din 2023, suntem în 2026, nu a avut loc o astfel de mutare a atribuțiilor.” Mi-aș dori să mă asigur legea este respectată, ceea ce s-a gândit în 2023 și a fost aprobat de către Parlament să punem în aplicare, să nu mai amânăm. Eu personal, în momentul de față aș dori să pregătim toate aceste instrumente pentru transformare, conform cu ceea ce a fost aprobat în 2023”, a declarat ministrul Educației. Mihai Dimian a avertizat că reluarea dezbaterii ar duce la noi întârzieri: „Dacă societatea dorește o nouă dezbatere privind această transformare sau nu a inspectoratelor în direcții, putem s-o avem, dar asta ar însemna o amânare și mai mare a acestei schimbări.” Sursa

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a declarat într-un interviu-eveniment pentru G4Media.ro că nu va intra „categoric” în politică. Întrebată ce va face după încheierea mandatului în luna octombrie, după 7 ani la Parchetul European, Kovesi a spus că „exact ce o să fac nu am un răspuns în acest moment, pentru că este o diferență între ce aș putea să fac și ce mi-aș dori să fac. Cu siguranță, ce mi-aș dori să fac ar fi să mă îndrept spre mediul academic”. „Mi-ar plăcea foarte mult să fiu implicată în educație. A tinerilor, a tinerilor magistrați, în România sau în alt stat membru, depinde unde este nevoie de mine. Am să repet acest lucru: în România, oricând va fi nevoie de mine și de experiența mea, sunt dispusă să o dau. Nu-mi doresc o funcție politică, nu trebuie să fiu angajată pentru a face acest lucru”, a declarat Kovesi în interviul acordat jurnalistului Dan Tăpălagă. „Deci dacă România are nevoie de mine și o să fiu chemată să fac ceva în România, voi face. Încă în acest moment nu am luat o decizie să urmez o carieră în structurile europene sau nu, mai am încă câteva luni de mandat. Probabil spre finalul mandatului o să am și un răspuns. În acest moment, deocamdată îmi canalizez toată energia spre a termina acest mandat și a-l termina cât se poate de bine. Sunt multe opțiuni pe care pot să le iau în considerare”. Sursa

Profesoara de limba și literatura română Adriana Bozdoro, de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, scrie în cel mai recent număr al Revistei Scriptor că, la liceu, profesorii se confruntă tot mai des cu „reticența adolescenților în fața autorilor canonici” și cu respingerea textelor care nu mai au legătură cu experiența de viață a elevilor. În eseul „Mărturisiri din spatele catedrei”, publicat în ediția mai-iunie 2026 a revistei editate de Junimea, profesoara explică strategiile prin care încearcă să-i apropie pe adolescenți de lectură și de literatura clasică. „La liceu, te întâlnești ca profesor de literatură cu reticența adolescenților în fața autorilor canonici, respingerea automată a textelor care nu au legătură cu experiența lor de viață sau care li se par depășite și lipsite de farmec”, notează Adriana Bozdoro în textul publicat de Revista Scriptor. Profesoara spune că a încercat să reducă această distanță dintre elevi și literatura obligatorie prin dezbateri, comparații cu situații actuale și trimiteri la literatura contemporană. „Strategia la care am apelat pentru a-i atrage în actul lecturii a implicat dezbaterea unor aspecte din lecturile obligatorii, realizarea unor paralele cu situații actuale, trimiteri și la opere din literatura contemporană română, dar și universală sau propunerea unor proiecte”, explică aceasta. Una dintre metodele folosite la clasă este organizarea unor proiecte de lectură în echipă. În prima parte a anului școlar, profesoara propune o listă de cărți, iar ulterior elevii aleg singuri volumele pe care vor să le prezinte colegilor. Potrivit Adrianei Bozdoro, prezentările trebuie realizate „într-o manieră cât mai originală”, astfel încât să fie interactive și să-i convingă pe ceilalți elevi să citească respectivele cărți. Ea spune că, de multe ori, aceste activități se transformă într-o competiție a creativității între grupe, iar orele dedicate prezentărilor devin printre cele mai așteptate de elevi. În același text, profesoara de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” descrie și presiunea resimțită de cadrele didactice: pregătirea lecțiilor, simulările, activitățile extrașcolare și incertitudinile din sistemul de educație. „Agitație, stres, multe ore”, rezumă aceasta experiența de zi cu zi a profesorilor. Eseul Adrianei Bozdoro face parte din dosarul tematic „Profesorul meu” al Revistei Scriptor, ediția mai-iunie 2026, dedicată rolului profesorilor, motivației și provocărilor din educație. Redăm fragmentul în care profesoara descrie strategiile prin care îi apropie pe elevi de literatură: „Îmi place ceea ce fac, îmi sunt dragi copiii și cred că fac tot ce pot să îi apropii de literatură. Nu e ușor. Trăim într‑o lume în care poți afla orice informație, în câteva secunde, la un clic distanță, o lume în care oricine (mai ales un tânăr) poate fi tentat să caute scurtături. Invitația la lectură adresată adolescenților din ziua de azi devine o provocare. Și profesorul de română nu poate renunța. Trebuie să lupte cu inerția, cu revolta că poate lumea prezentată în romanul dat spre lectură nu are (cred ei) legătură cu lumea lor. E o provocare și, recunosc, nu e ușor să îi convingi că e foarte important să citească. Apelând la exemple personale de bună practică, pot spune că la clasele de gimnaziu, orele destinate lecturii și discutării operelor citite se bucură, cred, de un real succes. E drept că la început a fost dificil ca unii copii care nu citeau în mod frecvent să renunțe la activitățile cu care își petreceau timpul liber sau să poată termina în timp util cartea recomandată. Ulterior însă, aceste ore au devenit foarte antrenante și plăcute de toți elevii, operele alese fiind atât din literatura română, cât și din cea universală, atât opere clasice, cât și apariții recente. Este important de precizat că și eu trebuie să am proaspătă lectura cărții respective la momentul discutării ei la clasă și, de aceea, poate fi o activitate care cere efort și timp de pregătire pentru toți cei implicați, inclusiv pentru profesor. Aceste ore presupun o pregătire suplimentară, care poate părea cronofagă, căutarea și alegerea celor mai bune metode și strategii necesită oarecare efort, dar am ajuns la concluzia că, datorită acestor ore, elevii nu mai reprezintă un element de referință pasiv, un simplu beneficiar al ofertei de informație estetică, ci devin adevărați parteneri de dialog, în discutarea și interpretarea textelor propuse și atunci orice efort merită, iar satisfacția devine cu atât mai mare atunci când observ că elevii mei își doresc și cer mai multe ore de lectură în program. La liceu, te întâlnești ca profesor de literatură cu reticența adolescenților în fața autorilor canonici, respingerea automată a textelor care nu au legătură cu experiența lor de viață sau care li se par depășite și lipsite de farmec. Strategia la care am apelat pentru a‑i atrage în actul lecturii a implicat dezbaterea unor aspecte din lecturile obligatorii, realizarea unor paralele cu situații actuale, trimiteri și la opere din literatura contemporană română, dar și universală sau propunerea unor proiecte. De pildă, în prima parte a anului școlar, propun eu o listă cu lecturi pentru proiectele ce vor fi realizate în grupe, iar în partea a doua a anului, fiecare grupă propune o carte preferată/ aleasă de ei. Ce este foarte important la aceste proiecte este faptul că, așa cum le precizez de la început, el trebuie să fie prezentat într‑o manieră cât mai originală, astfel încât să capteze atenția colegilor, să fie interactiv și să‑i convingă să citească respectiva carte. De multe ori, prezentările devin și o oarecare formă de competiție, pentru că fiecare grupă vrea să iasă în evidență prin originalitate, creativitate, iar orele destinate prezentărilor de carte sunt foarte așteptate și apreciate. Trebuie să recunosc că aceste proiecte au devenit o sursă de inspirație și pentru mine, unele grupe folosind într‑un mod creativ resurse tehnice și virtuale, care implică metode interesante și interactive, jocuri, concursuri la care poate nu m‑aș fi gândit și pe care îmi propun să le folosesc în viitor. Dacă partea frumoasă, strălucitoare, este în timpul prezentării, partea serioasă și puțin chinuitoare pentru (unii) elevi rămâne redactarea unei recenzii pe care trebuie să o predea la sfârșitul activității.” Sursa

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ akirasmith435 Data şi ora sancţiunii: 20.05.2026 16:41 Sancţiune: Avertisment verbal. Motivul sancţiunii: Invalid post. Link către topicul sancţiunii: Link Alte precizări: Have more atention.

When you create a new topic, it has to include on topic news report. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic. You must include a centred, representative image at the beginning of the topic, and a link to the source-article at the end of the topic. Violation of the rule leads to receiving a verbal warning and closing the topic.

Liderul partidului extremist AUR, George Simion, și structurile de conducere ale partidului „au obligația publică și morală de a se delimita explicit, ferm și fără ambiguități de asemenea poziții și de a clarifica dacă susțin sau nu mesajele și inițiativele promovate în interiorul propriului partid”, spune SNSPA. Reacția SNSPA vine după ce organizația din Balotești a partidului extremist AUR a cerut printr-o petiție transmisă guvernului și parlamentului desființarea Institutului „Elie Wiesel” și a Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, potrivit documentului publicat luni de institut, relatează G4Media.ro. Comunicatul integral al SNSPA: „SNSPA condamnă ofensiva AUR împotriva Institutului «Elie Wiesel» și a memoriei Holocaustului Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) condamnă ferm solicitările formulate de reprezentanți ai AUR privind desființarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și a Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Demersurile care vizează desființarea unor instituții dedicate studierii Holocaustului și memoriei istorice nu sunt simple dispute administrative sau ideologice. Acestea spun ceva profund îngrijorător despre modul în care AUR se raportează la trecut și la limitele democratice pe care este dispus să le respecte. O democrație solidă nu se teme de cercetarea istorică, de memoria victimelor și de asumarea critică a unor episoade incomode din trecut. Din contră, tocmai aceste instituții au rolul de a preveni banalizarea extremismului, a antisemitismului și a discursurilor care încearcă să transforme responsabilitatea istorică într-o problemă de opinie sau într-o chestiune ideologică. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Muzeul Holocaustului reprezintă instituții fundamentale pentru educația democratică, pentru protejarea memoriei victimelor și pentru consolidarea unei culturi publice bazate pe adevăr, responsabilitate și respect față de valorile europene. Contestarea existenței lor reprezintă o formă de agresiune simbolică împotriva memoriei istorice și o încercare periculoasă de relativizare a crimelor fascismului și antisemitismului. SNSPA consideră că liderul AUR, George Simion, și structurile de conducere ale partidului au obligația publică și morală de a se delimita explicit, ferm și fără ambiguități de asemenea poziții și de a clarifica dacă susțin sau nu mesajele și inițiativele promovate în interiorul propriului partid. În același timp, nu poate fi ignorat faptul că, de-a lungul timpului, mai mulți reprezentanți ai AUR sau persoane susținute public de această formațiune au promovat mesaje anti-Holocaust, antisemite sau nostalgice față de legionarism, unele dintre aceste persoane ocupând funcții de conducere în partid ori beneficiind de toleranță și susținere politică. Repetarea constantă a unor teme și atacuri împotriva instituțiilor care studiază Holocaustul, precum și tolerarea discursurilor nostalgice față de Mișcarea Legionară, ridică semne grave de întrebare privind direcția ideologică asumată de această formațiune politică. Într-un stat democratic, memoria Holocaustului nu poate deveni obiectul unor campanii politice motivate de resentiment, populism sau radicalism extremist. Negarea, minimalizarea sau delegitimarea instituțiilor care documentează crimele trecutului reprezintă o amenințare directă la adresa culturii democratice și a valorilor constituționale. SNSPA amintește că și universitatea a fost ținta unor atacuri și campanii de stigmatizare venite din partea reprezentanților AUR în octombrie 2023, într-un context în care discursul agresiv și ostil valorilor democratice a fost folosit pentru a delegitima spațiul academic și vocile critice. Aceste precedente confirmă existența unui tipar de comportament politic orientat împotriva instituțiilor dedicate educației, cercetării, memoriei istorice și culturii democratice. SNSPA reafirmă importanța educației istorice, a combaterii antisemitismului și a apărării instituțiilor care contribuie la înțelegerea critică a trecutului. România are nevoie de mai multă memorie, mai multă educație democratică și mai multă responsabilitate publică, nu de atacuri împotriva instituțiilor care protejează adevărul istoric. Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) își exprimă solidaritatea cu Institutul „Elie Wiesel”, cu comunitatea academică și cu toate instituțiile și organizațiile care apără memoria Holocaustului, valorile democratice și combaterea extremismului”. Sursa