http://darklovee.wordpress.com/jude%C8%9Bul-in-imagini/caracal/
Prima „minune“, cea care a deschis calea pentru aparitia celorlalte, este cea a „carului cu prosti rasturnat la Caracal“. Din spusele viceprimarului se pare ca au existat nu una, ci doua carute care s-au rasturnat. Ambele evenimente s-au petrecut in perioada Revolutiei de la 1848. Primul car rasturnat in oras a fost incarcat cu plosti, obiecte artizanele din lemn in care se punea vin la nunti. Carul cu plosti venea dinspre Valcea, la un targ din Caracal. Cea de-a doua caruta s-a rasturnat la Caracal in 1848 si in ea se aflau taranii care participasera la Revolutie si erau adusi la tribunal. „S-a rupt oistea carului cu taranii revolutionari, prostimea cum erau numiti atunci, si de aici pana la carul cu prosti nu a fost decat un pas facut imediat de presa vremii“, povesteste Magnea. Despre Caracal se mai stie ca aici a fost furata poarta de la sediul politiei, insa, potrivit documentelor, informatia este partial corecta. O alta istorie de „minune“ mentioneaza ca a luat foc chiar unitatea de pompieri a orasului. Si aceasta poveste este numai partial confirmata de fapte.
Nici inchisoarea din Caracal nu a fost vreodata pe strada Libertatii. Legenda are la baza faptul ca pana in 1947 inchisoarea din Caracal functiona pe Strada Iancu Jianu, numita in perioada comunista Strada Libertatii. Insa cu cativa ani inainte de se fi schimbat numele strazii din Iancu Jianu in Libertatii, inchisoarea a fost desfiintata.
Alte doua „minuni“ ce au contribuit la renumele orasului Caracal sunt fabrica de paine pe strada Foametei si cimitirul pe strada Invierii. Despre acestea doua viceprimarul Magnea sustine convins ca nu au existat niciodata in oras si nu au nicio baza reala.
CIne sta in Caracal? Io nu as vrea sa stau