DanieI

Biserica Neagră din Brașov, cel mai vizitat obiectiv turistic al orașului, atrage în această perioadă un număr impresionant de vizitatori, astfel că monumentul istoric este un adevărat furnicar, primind sute de mii de turiști anual, potrivit observatornews.ro. Cea mai mare biserică gotică din Europa de sud-st își datorează numele unui incendiu devastator de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Mulți vizitatori revin an de an aici, transformând vizita într-o tradiție personală. Ce spun turiștii care au mers la Biserica Neagră din Brașov Statisticile arată un interes constant pentru acest lăcaș de cult din Brașov. În 2023, Biserica Neagră a primit peste 337.000 de vizitatori, iar în anul precedent, numărul a depășit 362.000. Vizitatorii sunt impresionați de atmosfera și obiectele de patrimoniu ale bisericii din Brașov. „Nu sunt religioasă de fel, dar e frumos aici şi linişte şi sunt multe obiecte de interior superbe. Chiar mi-a plăcut”, spune o turistă străină. O altă vizitatoare care a mers la lăcașul din Brașov a adăugat: „Picturile sunt superbe, din interior şi altarul, de asemenea, merită văzut”. Obiecte de patrimoniu la lăcașul de cult din Brașov „Un tur durează între 30 şi 40 de minute şi acoperă părţile principale ale bisericii şi obiectele de patrimoniu”, explică Sabina Călburean, asistent director al Bisericii Negre din Brașov. Vizitatorii pot admira arhitectura gotică, o cristelniță din 1462 și un clopot uriaș de șase tone. Un element de atracție deosebit este orga Bisericii Negre din Brașov. Frank Ziegler, purtător de cuvânt al Bisericii Negre, subliniază: „Orga Bucholz este cea mai mare orgă mecanică din sud-estul Europei, e renumită. Are 12 metri înălţime şi 7 metri lăţime, deci e absolut deosebită în orice privinţă”. Concerte și evenimente, la Biserica Neagră din Brașov Pentru a oferi o experiență completă, Biserica Neagră din Brașov organizează frecvent concerte la orgă, cu participarea artiștilor români și internaționali. Aceste evenimente adaugă o dimensiune culturală vizitei, atrăgând atât turiști, cât și localnici pasionați de muzică. Biserica Neagră rămâne astfel nu doar un simbol al Brașovului, ci și un centru cultural viu, care continuă să fascineze și să atragă vizitatori din întreaga lume prin istoria sa bogată și frumusețea sa arhitecturală. Sursă: https://www.libertatea.ro/stiri/biserica-neagra-brasov-cea-mai-mare-orga-europa-300000-turisti-anual-5459919

Marți, 30 septembrie 2025, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește 18 ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Daniel în demnitatea de Patriarh. Întrucât în perioada 29-30 septembrie 2025 se va desfășura ședința de toamnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în vederea pregătirii evenimentelor care vor avea loc cu prilejul sfințirii Catedralei Naționale și a discutării altor teme care se vor afla pe ordinea de zi, sărbătorirea va avea loc într-un cadru sinodal ca recunoștință adusă lui Dumnezeu pentru binecuvântările revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române și a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în cei 18 ani de slujire patriarhală rodnică. Persoanele care doresc să transmită mesaje de felicitare se pot adresa Cabinetului Patriarhal prin e-mail (cabinet.patriarhal@patriarhia.ro), fax (0040.21.406.71.62) sau poștă la adresa: Str. Patriarhiei nr. 2, RO-040161, sector 4, București. Sursă: https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/comunicate-de-presa/18-ani-de-la-intronizarea-preafericitului-parinte-daniel-ca-patriarh-al-bisericii-ortodoxe-romane-200899.html

De curând, povesteam cu un grup de prietene despre restaurante și locuri frumoase din Cluj, unde am fost la întâlniri, în ultimul timp, cu jumătatea mea de cuplu, și, în același timp, îmi luam notițe cu locuri noi de vizitat. În acest context, o amică m-a întrebat de ce noi mai mergem (încă) la date-uri sau, după cum am înțeles eu, „Care-i faza cu date-urile, Oana?“. Această conversație m-a inspirat să scriu articolul de față, gândindu-mă că poate sunt și alte persoane care-și pun respectiva întrebare. În acest proces de scris, m-am documentat din trei paradigme relaționale pe care le voi aborda pe rând. Despre începuturile relației de cuplu Când ești la începutul unei relații, întâlnirile romantice ți se par firești și se întâmplă cu ușurință, pentru că-ți dorești să petreci tot timpul din lume împreună cu jumătatea ta – ieșiți la film, cină sau plimbări, fiindcă totul e nou, proaspăt și plin de mister. Însă, după un timp, care poate să varieze în funcție de cât timp petreceți împreună, întâlnirile se răresc sau nu se mai întâmplă deloc (de exemplu, în cazul cuplurilor cu copii mici, care n-au ajutor). Totuși, cercetările și teoriile din psihologia relațiilor arată clar că a continua să mergi la întâlniri cu partenerul/partenera este esențial pentru sănătatea relației voastre de cuplu, și nu e doar un moft. Mai mult, e și un limbaj de iubire – de a petrece timp alături de persoana iubită. Prin acest timp petrecut împreună, te vei simți mai apropiat(ă) de jumătatea ta, mai plin(ă) de viață și de vitalitate. În plus, e un context foarte bun pentru a-ți deschide inima la toate experiențele emoționale pe care le împărtășește celălalt, de a-l asculta cu atenție, de a-i oferi empatie și căldură. Este practic un context foarte bun pentru vulnerabilitate – acel ingredient esențial în orice relație de cuplu. Îți amintesc că suntem vulnerabili doar atunci când ne simțim în siguranță. Iar atunci când celălalt îți împărtășește lucruri intime este un privilegiu și un indicator al faptului că se simte în siguranță în relație. 1. Perspectiva Gottman: întreținerea „rezervorului emoțional“ John și Julie Gottman au studiat mii de cupluri și au descoperit că relațiile de cuplu durabile și fericite se bazează pe o relație de prietenie și pe existența unei conexiuni emoționale. Pentru a cultiva această conexiune emoțională, cuplurile fericite oferă mici invitații de apropiere (în engleză, bids for connection) – o întrebare, o privire, o atingere, un refren pe care-l cântă împreună. Întâlnirile sunt o modalitate de a răspunde acestor invitații de apropiere și reprezintă un context nemaipomenit pentru a descoperi lumea interioară a jumătății tale de cuplu. Gottman arată că timpul petrecut intenționat împreună reduce conflictul și întărește sentimentul că sunteți o echipă. O ieșire la o cină, un concert sau chiar o plimbare (fără telefon) prin parc creează contexte în care-ți poți exprima recunoștința și admirația – două elemente fundamentale ale unei relații de cuplu. 2. Perspectiva imago: vindecare prin conexiune conștientă Terapia de cuplu imago a fost dezvoltată de Harville Hendrix și Helen LaKelly Hunt. Aceasta pornește de la ideea că relațiile intime activează răni vechi din copilărie și asta înseamnă că oferă un context de dezvoltare și de vindecare, mai ales atunci când ai alături o persoană deschisă, care să-ți ofere ceea ce n-ai primit în copilărie. Sursă: https://www.paginadepsihologie.ro/stiinta-relatiilor-de-ce-sa-mergi-la-intalniri-cu-propriul-partener-chiar-si-atunci-cand-esti-intr-o-relatie/

AIM PHOTO este noua capsulă anuală Mobius, creată pentru a investiga diversitatea practicilor fotografice contemporane. Este un spațiu dedicat explorării pe termen lung, în care fotografia devine mediu de reflecție susținută, asupra producției de imagine și a rolului acesteia în discursul artistic și cultural actual. Pentru ediția inaugurală, organizată în colaborare cu The Institute și Cartierul Creativ, AIM PHOTO transformă Piața Amzei într-un peisaj fotografic dinamic, desfășurat în patru locații-cheie din zonă. Curatoriată de Michele Bressan, expoziția reunește lucrări de Dani Ghercă, Bogdan Gîrbovan, Nicu Ilfoveanu și Iosif Király. Sub tema curatorială Diorama, proiectul examinează subtilul joc dintre prezență și absență: figura umană apare doar ca urmă, inserată în medii extinse, nu ca protagonist, ci ca element care definește perspectiva și scara. Această primă ediție stabilește cadrul AIM PHOTO ca program dedicat regândirii modului în care fotografia mediază percepția și construiește sens, aducând în prim-plan artiști reprezentativi pentru generațiile din care fac parte. „Încă de la apariția sa, fotografia a vizat înregistrarea oamenilor. Portrete sau autoportrete menite să confirme prezența subiectului într-un moment unic, capabil să acompanieze afirmația „m-am aflat atunci, acolo.” De la autoportretul timpuriu Self Portrait as Drowned Man, realizat de Hippolyte Bayard în 1840, la portretele de studio ale lui Carol Pop de Szathmari sau deadpan-urile ale lui August Sander, până la lucrari recente, există o trăsătură comună: recognoscibilitatea subiecților. Fotografiile pot fi clasificate în multiple feluri, dar în cazul de față invocăm doar o cheie de citire – cea fundamentală și relevantă discursului ce urmează: fotografii în care apar oameni și fotografii lipsite de prezență umană” – Michele Bressan. Sursă: https://www.elle.ro/lifestyle/prima-editie-aim-photo-aduce-fotografia-contemporana-in-patru-locatii-cheie-din-piata-amzei-1032103

Seria de evenimente Noaptea Albă a Galeriilor (NAG) are loc anul acesta în 18 orașe din țară, în perioada 3 – 5 octombrie. În al 19-lea an de la debut, la NAG sunt înscrise mai mult de 200 de proiecte în galerii, spații alternative, hub-uri creative și ateliere de creație din București, Alba Iulia, Arad, Brașov, Cluj-Napoca, Craiova, Galați, Hunedoara, Iași, Mediaș, Râmnicu Vâlcea, Reșița, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Târgu Mureș, Timișoara, Petrila și Petroșani. Spațiile pot fi vizitate în intervalul orar 18:00 – 00:00, în 3 și 4 octombrie, iar în 5 octombrie, între 16:00 și 22:00. Accesul este liber. Pentru programul specific fiecărei locații, informațiile sunt disponibile pe noapteagaleriilor.ro, pe paginile de eveniment dedicate fiecărui oraș, precum și pe conturile social media ale NAG. NAG București – 24 Hour Party People / 2000-2020 Ediția din acest an are în centrul său expoziția „24 Hour Party People / 2000-2020”, deschisă publicului pe toată durata lunii octombrie la Rezidența9, un omagiu adus celor care au conturat scena culturii contemporane din București în ultimele două decenii. „Proiectul nu invită la răsfoirea nostalgică a unui album de amintiri, ci este un exercițiu vizual care să ne reamintească tuturor că vremurile bune trec, dar și cele rele. Este o formă alternativă de re-enactment a unor momente trăite, când ziua și noaptea erau un loop etern de evenimente, când nu eram singuri niciodată”, spune Suzana Dan, fondatoare NAG. Co-curator al expoziției, descrisă ca un film documentar, este fotograful Mircea Topoleanu. Sursă: https://curatorial.ro/arta/noaptea-alba-a-galeriilor-2025-in-18-orase/

Tot mai multe voci avertizează asupra efectelor secundare grave ale injecțiilor pentru slăbit, utilizate pe scară largă în Marea Britanie, conform Daily Express. Efecte secundare alarmante Medicamentele din clasa agoniștilor GLP-1, precum Ozempic și Munjaro, dezvoltate inițial pentru diabet, sunt acum folosite de milioane de oameni pentru pierderea în greutate. Însă farmacista Deborah Grayson, cu trei decenii de experiență, avertizează: „Văd și aud despre o creștere a numărului de pacienți care suferă de probleme intestinale grave și de lungă durată, cauzate chiar de injecțiile pentru pierderea în greutate care ar trebui să îi ajute. Aceste afecțiuni le schimbă viața. Acești agoniști ai receptorilor GLP-1 funcționează prin încetinirea activității stomacului pentru a face oamenii să se simtă sătui mai repede. De aceea sunt atât de eficienți pentru pierderea în greutate, dar pentru unii, acest efect poate deveni un blestem.” Farmacista a subliniat că nu ar lua niciodată astfel de injecții pentru slăbit. Gastropareza – „blestemul” invizibil Cel mai frecvent diagnostic raportat este gastropareza, o afecțiune în care stomacul nu mai golește alimentele normal. Simptomele includ sațietate rapidă, greață, balonare și dureri de stomac. „Deși am crezut întotdeauna că aceste probleme se vor rezolva odată cu oprirea injecțiilor, acum descoperim că acest lucru nu este întotdeauna adevărat, lăsând mulți pacienți cu simptome permanente.”, spune farmacista. În Marea Britanie, doar 14 din 100.000 de persoane sunt diagnosticate cu gastropareză. Boala poate afecta orice vârstă, dar este de două ori mai frecventă la femei și apare cel mai des între 18 și 39 de ani, potrivit Guts UK. NHS recomandă consultarea medicului de familie în cazul simptomelor precum sațietate rapidă, greață, vărsături după mese, dureri stomacale persistente, arsuri la stomac sau balonare ce durează peste trei săptămâni, posibile semne ale gastroparezei. Farmacista Grayson avertizează că aceste simptome duc frecvent la prescrierea excesivă a inhibitorilor pompei de protoni (IPP), care nu tratează cauza și pot agrava starea. „Prevăd că vom vedea mai mulți oameni care se confruntă atât cu gastropareză persistentă, cât și cu dependență de IPP.”, subliniază farmacista. Alte riscuri asociate injecțiilor de slăbit Pe lângă tulburările digestive, au fost raportate și cazuri de pancreatită acută și cronică. Unele cazuri de pancreatită, despre care se pare că sunt legate de medicamentele GLP-1 (agoniști ai receptorilor peptidici-1 de tip glucagon), au dus la decese. Sursă: https://www.libertatea.ro/lifestyle/efecte-adverse-termen-lung-injectii-slabit-ozempic-munjaro-5457943

Federația Română de Culturism și Fitness anunță desfășurarea Cupei Federației 2025, unul dintre cele mai așteptate evenimente sportive ale anului, care va avea loc la Bacău, în perioada 31 octombrie – 1 noiembrie 2025. 📌 Programul competiției Vineri, 31 octombrie – între orele 16:00 și 19:00, va avea loc cântarul oficial, la Sala 18 Gym – Central Plaza, Bacău. Sâmbătă, 1 noiembrie – de la ora 10:00, startul competiției se va da la Teatrul de Vară din Bacău 📌 Categorii de concurs Competiția se adresează tuturor categoriilor de vârstă și nivel de pregătire, reunind discipline pentru: Juniori și Junioare (16–23 ani) Seniori și Senioare (24–39 ani) Seniori+ și Senioare+ (peste 40 de ani, respectiv 35 de ani la feminin) Vor fi prezente probe spectaculoase, precum: Culturism clasic și bodybuilding Men’s Physique și Women’s Bikini Wellness, Bodyfitness și Fit Model Categorii speciale precum Wheelchair Bodybuilding și Fit Pairs 📌 Ordinea probelor și festivitățile de premiere Concursul se va desfășura pe parcursul întregii zile de sâmbătă, cu secțiuni dedicate juniorilor, seniorilor și seniorilor+, urmate de festivitățile de premiere și momentele OVER ALL pentru cele mai bune evoluții ale zilei Federația Română de Culturism și Fitness vă așteaptă la Bacău, pentru a celebra forța, disciplina și eleganța sportivilor noștri! Sursă: https://www.frcf.ro/cupa-federatiei-2025-spectacolul-culturismului-si-fitnessului-la-bacau/

Elevii cu media 10 la Evaluarea Națională 2025 vor primi 2.000 de lei, iar cei cu media 10 la Bacalaureat 2025 vor primi 5.000 de lei, potrivit proiectului de hotărâre privind acordarea de stimulente financiare absolvenților care au obținut media 10 la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, sesiunea 2025 și la examenul național de bacalaureat, sesiunea specială și sesiunea iunie 2025, pus în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării. Sumele acordate elevilor care iau medii de 10 la examenele naționale sunt aceleași din 2022: 2000 de lei pentru fiecare absolvent de clasa a VIII-a cu media 10 și câte 5000 de lei pentru fiecare elev care a luat media 10 la Bac. Lista cu elevii care vor primi stimulentele financiare și modalitatea de acordare a acestora se vor aproba ulterior prin ordin al ministrului educației și cercetării, conform proiectului de HG. Astfel, conform proiectului: Elevii care au obținut media 10 la evaluarea națională 2025 vor primi 2000 de lei, Elevii care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat, sesiunea specială și sesiunea iunie 2025 vor primi 5000 de lei. Art. 1. „Se aprobă acordarea de stimulente financiare în valoare de 2000 de lei fiecărui absolvent al clasei a VIII-a care a obținut media 10 la evaluarea națională, sesiunea 2025. Art. 2. Se aprobă acordarea de stimulente financiare în valoare de 5000 de lei fiecărui absolvent de liceu care a obținut media 10 la examenul național de bacalaureat, sesiunea specială și sesiunea iunie 2025. Art. 3. Sumele necesare acordării stimulentelor financiare prevăzute la art. 1 și 2 se alocă din bugetul aprobat pe anul 2025 Ministerului Educației și Cercetării, titlul 57. „Asistență socială”, cap. 65.01 „Învăţământ”. Art. 4. Lista beneficiarilor stimulentelor financiare prevăzute la art.1 și 2 și modalitatea de acordare a acestora se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.” 127 de elevi vor fi premiați, iar bugetul total este de 380.000 lei Conform notei de fundamentare: 42 de absolvenți de liceu au obținut media 10 la bacalaureat 2025 (32 la sesiunea iunie, 1 la sesiunea specială și 9 la bacalaureatul german). 85 de absolvenți de gimnaziu au obținut media 10 la evaluarea națională 2025. În total, 127 de elevi vor fi premiați în 2025. Bugetul total alocat este de 380.000 lei, sumă deja prevăzută în bugetul Ministerului Educației pentru anul 2025: 170.000 lei pentru premierea elevilor de clasa a VIII-a, 210.000 lei pentru premierea elevilor de clasa a XII-a. În anul 2025, 42 de absolvenți de liceu au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat (32 la examenul național de bacalaureat, sesiunea iunie 2025, 1 la sesiunea specială și 9 la examenul de bacalaureat german, sesiunea iunie 2025), iar 85 de absolvenți de clasa a VIII-a au obținut media 10 la evaluarea națională. Proiectul de act normativ nu are impact asupra bugetului general consolidat, deoarece suma totală de 380000 lei – în mii lei (RON), reprezentând stimulente pentru elevii de clasa a VIII-a: 170000 lei și de clasa a XII-a: 210000 lei, se încadrează în limita fondurilor aprobate în bugetul MEC pentru anul 2025, se precizează în nota de fundamentare. Sursă: https://www.edupedu.ro/127-de-elevi-cu-media-10-la-evaluarea-nationala-si-bacalaureat-2025-vor-fi-premiati-cu-2-000-de-lei-si-5-000-de-lei-proiect/

Nick: DanieI Rank: 4 (LV DIspatcher) Data: 21.09.2025 Am dat test cu: Tiribomba Rezultat regulament (x/3): 3/3 Rezultat traseu (x/5): - Rezultat proba de teren (x/4): - Rezultat final: Respins Alte precizari: Mult succes data viitoare! Nick: DanieI Rank: 4 (LV DIspatcher) Data: 21.09.2025 Am dat test cu: sylwybank Rezultat regulament (x/3): 2/3 Rezultat traseu (x/5): 2/5 Rezultat proba de teren (x/4): - Rezultat final: Admis! Alte precizari: Bine ai venit!

Guvernul elen a adoptat o serie de măsuri de schimbare a Codului Rutier, pentru reducerea numărului accidentelor și a urmărilor deosebit de grave cauzate de conducerea periculoasă a vehiculelor, noile reguli de circulație fiind de interes inclusiv pentru șoferii din România, informează Consulatul General al României din Salonic. Legea 5209/2025 a intrat în vigoare în 13 septembrie. Nu este despre sancțiuni, spun autoritățile, ci despre monitorizare și prevenție. Pentru controale, poliția rutieră utilizează tehnologii de ultimă generație care permit identificarea fără dubiu a contravenienților, întocmirea dosarului electronic al șoferului, inclusiv retragerea digitală a permisului de conducere (dacă este cazul). Destinațiile turistice nu fac excepție Controalele vizează în principal: conducerea fără centură de siguranță sau cască, utilizarea telefonului mobil, parcarea pe locuri nepermise, condusul pe benzile alocate mijloacelor de transport în comun și, nu în ultimul rând, viteza excesivă. Destinațiile turistice nu fac excepție. Controalele s-au extins și pe insule, o atenție deosebită fiind acordată cazurilor de conducere sub influența alcoolului, precum și vehiculelor neasigurate sau ilegale. Care sunt măsurile Care sunt măsurile? Iată numai un exemplu (poate cel mai frecvent), folosirea telefonului mobil în timpul conducerii vehiculului: daca un șofer este surprins utilizând telefonul mobil, fără a provoca un accident, acesta va fi obligat să plătească o amendă de 350 € și i se va retrage permisul de conducere pentru 30 de zile. La prima recidivă, amenda crește la 1.000 € și permisul este suspendat pentru 180 de zile. La a doua recidivă, amenda ajunge la 2.000 € și permisul este suspendat pentru un an. Dacă șoferul cauzează un accident în timp ce folosește telefonul mobil, amenda ajunge la 4.000 €, iar permisul este suspendat pentru 8 ani. Sezonul estival a adus în atenția Consulatului General al României la Salonic un număr foarte mare de cazuri în care bugetul turișilor români a fost afectat serios în urma unor episoade contravenționale. Pentru toate încălcările legii, măsurile sunt drastice. Sursă: https://www.digi24.ro/stiri/externe/noi-reguli-de-circulatie-in-grecia-valabile-din-septembrie-controalele-s-au-extins-inclusiv-in-destinatiile-turistice-3416535

Singurul lăcaș de rugăciune din București care păstrează în patrimoniul său sacru fragmente din cinstitele moaște ale Sfinților Mari Mucenici Eustație și soția sa, Teopista, cu cei doi fii ai lor, Agapie și Teopist, biserica Parohiei Iancu Vechi-Mătăsari, și-a cinstit astăzi, 20 septembrie 2025, ocrotitorii. Manifestările liturgice care au marcat hramul de toamnă al parohiei din sectorul 2 al Capitalei au debutat în ajun, când soborul de slujitori ai sfântului lăcaș a oficiat, după Taina Sfântului Maslu, slujba Vecerniei cu Litie. În ziua prăznuirii celor patru sfinți ocrotitori, comunitatea parohială s-a adunat în rugăciune pentru a-i cinsti pe membrii acestei familii sfinte și a le mulțumi pentru ajutorul și mijlocirea lor înaintea lui Dumnezeu. În dimineața zilei de sâmbătă, după oficierea Utreniei, racla ce adăpostește cinstitele moaște ale sfinților ocrotitori a fost purtată în procesiune, potrivit tradiției, pe străzile din jurul bisericii. În continuare, un sobor format din slujitorii lăcașului de închinare și din alți clerici a săvârșit Sfânta Liturghie. La final, părintele paroh Constantin Stoica ne-a vorbit despre particularitățile hramului din acest an și despre programul amplu al sărbătorii: „Sărbătoarea Sfinților Mari Mucenici Eustație împreună cu soția sa, Teopista, și cu cei doi fii, Agapie și Teopist, reprezintă hramul de toamnă al parohiei noastre. De 185 de ani, biserica noastră păstrează părticele din sfintele lor moaște aduse de la Baia, prima cetate de scaun a Moldovei, de către un credincios din București, Mihai Zitaru, un om «harnic și darnic», așa cum am găsit în documentele vremii. Ca în fiecare an, cu ocazia hramului de toamnă organizăm mai multe evenimente. Este vorba, în primul rând, de cele liturgice: aseară am oficiat Taina Sfântului Maslu și Vecernia cu Litie, iar astăzi, slujba Utreniei care a fost urmată de o procesiune cu racla în care se păstrează sfintele lor moaște pe străzile din jurul bisericii, după care am săvârșit Sfânta Liturghie. Programul din acest an va continua după-amiază cu un moment al Federației Asociațiilor Vânătorești din România, care îl au ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Eustație, iar dânșii au un invitat special, pe maestrul Grigore Leșe. În continuare, corurile «Canticum» și «Vox Coelestis», dirijate de domnul Răzvan Rădos, vor prezenta pe treptele bisericii un concert coral foarte apreciat aici, în zonă. Anul acesta, mottoul sub care organizăm acest hram este «Credință, spiritualitate, cultură și tradiție românească». Nu întâmplător, în premieră, am organizat un târg de produse tradiționale, bio și vânătorești, în parteneriat cu Asociația Producătorilor din Agricultura BIO și cu Federația Asociațiilor Vânătorești din România. Astăzi și mâine, în curtea bisericii, locuitorii din zonă, dar și din alte părți ale Capitalei, pot găsi astfel produse tradiționale. Am organizat acest târg cu scopul de a-i conștientiza pe semenii noștri în privința importanței unei alimentații sănătoase și de a încuraja și susține producătorii români“. Manifestările dedicate sărbătorii de toamnă a Bisericii Iancu Vechi-Mătăsari se vor încheia în seara aceasta când, după momentul Federației Asociațiilor Vânătorești din România, cele două grupuri vocale dirijate de Răzvan Rădos vor susține tradiționalul concert „Bucuria credinței”, ajuns în acest an la ediția a 16-a. Sursă: https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/sfantul-mare-mucenic-eustatie-si-familia-sa-praznuiti-in-capitala-200798.html

Cu toții întâmpinăm dificultăți în a percepe și înțelege realitatea (sau realitățile) în care trăim. Ar putea fi acesta un aspect definitoriu pentru momentul actual al istoriei? Trăim în mijlocul unui zgomot existențial constant: zi de zi, sub presiunea propagandelor de tot felul, de la cele religioase la cele ideologice, asaltați de explicații, informații, teorii manipulate, trunchiate, trucate. Realități multiple și personale E suficient să petreci un timp pe rețelele de socializare – aceste vehicule globale cu ajutorul cărora oamenii se exprimă pe sine, adică spun ce simt, ce gândesc, ce plăceri sau ce temeri au etc., intrând instantaneu în dialog unii cu alții – ca să realizezi că, deși trăim pe aceeași planetă, uneori chiar în același oraș sau în aceeași familie, nu împărtășim aceeași realitate, uneori pare că trăim în epoci diferite de-a dreptul. Personalitatea, frustrările, traumele și fobiile, adică vulnerabilitățile noastre mentale și emoționale, nivelul de educație și de încredere în știință, credințele noastre religioase și convingerile politice și, deloc în ultimul rând, propagandele, teoriile conspirației și prelucrarea informației vizuale cu ajutorul tehnologiei – toate acestea contribuie la conturarea unor realități primare, unice, alternative, compensatorii, false – le putem numi în fel și chip – în interiorul cărora oamenii, bieți oameni, se retrag de bunăvoie, uneori brusc, alteori pe nesimțite, de-a lungul unui proces natural în felul lui. Sub presiunea acestor vremuri complicate și conflictuale (marcate de crize financiare, violență stradală și domestică, pandemii și războaie, propagande și monopoluri, un avans tehnologic pe care nu-l mai înțelegem), preluăm de la alții sau ne construim noi înșine o realitate la purtător, în căutarea unor sensuri, al înțelegerii și acceptării, al unor variante personale de confort psihic. Dezinformarea și solidaritatea credulității Pseudoștiința, dezinformarea, manipularea, falsul, toate acestea găsesc teren fertil în slăbiciunile, fricile, ignoranța, egoismul și aroganța noastre. Mase enorme de oameni se unesc nu într-o solidaritate a binelui, ci într-o solidaritate a credulității. Mediile de socializare (un nume mai exact ar fi „medii de disocializare“) ne încurajează să fim dispuși să credem (în) orice realitate ni s-ar putea potrivi, una în interiorul căreia să avem măcar iluzia apartenenței la o comunitate și, implicit, a unui surplus de sens ori de control: mintea, religia și spiritualitatea, corpul și identitățile sexuale și de gen, naționalitatea, etnia și rasa, toate reclamă – ni se spune – un alt fel, uneori radical diferit, de a vedea realitatea. Care realitatea pare că e peste tot și totodată mereu în altă parte. Realitatea personalizată Algoritmii marilor companii de tehnologie generează variante de realitate personalizată (vedem doar ce vrem să vedem, auzim doar ce vrem să auzim, credem doar ce suntem dispuși să credem) și ni le servesc prin tot felul de aplicații, afectându-ne existența în moduri în care nici geografia, nici religiile, nici ideologiile n-au făcut-o de-a lungul istoriei umanității. Istoria evadărilor din realitate Sigur, cum am punctat și cu altă ocazie, niciodată realitatea n-a părut să fie de-ajuns, iar de-a lungul istoriei, religiile, artele, drogurile au oferit omenirii forme și posibilități de evadare care mai de care mai temporare, mai iluzorii, mai profunde, mai tulburătoare. Suferința, plictisul, lipsa de control, căutarea sensului, frumosului, adevărului, teama de insignifianță, teama de moarte, pentru a nu le numi decât pe acestea, fiecare a motivat omenirea să (încerce să) străpungă țesătura a ceea ce a părut să fie o realitate nesatisfăcătoare ori nedemnă. Noile realități tehnologice Dar acum, din curiozitate, dar mai mult din fragilitate și singurătate, există oameni care folosesc deja aplicații de relaționare privată și intimă cu entități AI (futurologii prevăd că sexroboții vor concura serios relațiile umane într-un viitor neașteptat de apropiat), platformele de realități imersive (virtuală sau augmentată) oferă experiențe deopotrivă de reflecție și de loisir tot mai diverse, iar influenceri din social media, creați de inteligența artificială, atrag milioane de urmăritori umani. VR (realitatea virtuală) îți oferă o lume complet artificială, dar pe care o trăiești cu tot corpul, scos din cotidian și trecut în vis programat. AR (realitatea augmentată) suprapune informații digitale peste ce vedem cu ochiul liber, adăugând realității un fel de subtitrare. MR (realitatea mixtă) e un amestec, o lume complexă unde digitalul interacționează cu fizicul, iar elementele 3D țin cont de spațiul existent. Aceste „realități“ sunt expresia nevoii noastre de evadare din propriul spațiu, din propriul corp, din propria identitate, dar totodată și forme noi de a controla toate acestea în lipsa interacțiunii cu lumea. Riscul fragmentării umanității În voiajul nostru existențial comun, ca specie, traversăm forme ale realității parțial suprapuse, tangențiale, paralele, uneori complementare, alteori de-a dreptul incompatibile. Putem însă supraviețui trăind incompatibil, îndepărtați unii de alții? Căci am uitat, sau nu mai recunoaștem, sau respingem beneficiile traiului într-o realitate împărtășită de toți, o realitate ancorată în fapte, valori și idealuri comune. Viitorul și sănătatea mintală Ce existență va genera această dispersie a omenirii? Cu ce sănătate mintală vom întâmpina viitorul? Existența în această post-istorie necesită deja un continuu efort psihic. Statistic, bolile și afecțiunile mintale se află pe o culme istorică. În viitor, fiecare va avea dreptul la 15 minute de stabilitate psihică – iată o foarte probabilă mantră a omenirii. Sursă: https://www.paginadepsihologie.ro/realitatea-pe-bucati-de-ce-fiecare-traieste-alta-versiune-a-lumii/

Camerele foto DLSR si cele compacte point & shoot au fost mereu la mare cautare. Dar a fost nevoie si de o categorie de mijloc, de o serie de camere care sa ofere o calitate foarte buna a fotografiilor ca la DSLR-uri si flexibilitatea de la aparatele point & shoot. Asa au aparut camerele foto tip Bridge. Istoria lor, desi scurta, este interesanta si aduce in atentia fotografilor si celor pasionati de fotografie un altfel de camera foto care inca nu a disparut de pe piata si din atentia profesionistilor din domeniu. Termenul camera foto tip Bridge a aparut undeva pe la 1988, cele mai populare aparate foto din aceasta categorie fiind Yashica Samurai, Ricoh Mirai, Chinon Genesis. Camerele aveau autofocus, un singur obiectiv, zoom incorporat mare. Designul lor era deosebit, inedit chiar, pentru a nu fi asociate cu SRL-urile conventionale, prea dificile si complexe pentru fotografi. De aici si denumirea Bridge, erau o punte de legatura intre camerele compacte point & shoot si SLR-urile venite la pachet cu avantajele unor fotografii de calitate. In epoca, camerele tip Bridge erau cunoscute in randul fotografilor profesionisti ca „Prosumer cameras” sau ZLR-uri, de la Zoom Lens Reflex-seria Olympus IS de camere tip Bridge e doar un exemplu. Practic aveam un SLR cu obiectiv ce nu se putea detasa. In mod normal, camerele foto tip Bridge au senzori mai mici, obiectivele sunt mai micute decat obiectivele SLR 35mm sau APS-C, dar cu acelasi zoom oferit utilizatorilor, limita de zoom teleobiectiv e de 400mm, dar se poate ajunge si la peste 2000mm. Canon Digital Rebel/300D a venit ca o tornada in piata, in 2003, la un pret de 1.000 dolari, iar DSLR-urile au avut preturi din ce in ce mai mici. Cei care detineau deja camere tip Bridge s-au orientat rapid spre DSLR-uri, producatorii de camere tip Bridge au fost nevoiti si ei sa se indrepte spre alte piete. Imbunatatirile aduse in zona EVF-urilor i-au determinat pe producatori sa se duca spre camerele cu forma DSLR-urilor cu un vizor un pic modificat, obiective cu zoom bun si control total asupra functiilor. Doar seria Canon G a supravietuit si aminteste de modelele originale de camere foto tip Bridge. Revolutia camerelor digitale nu a insemnat deloc disparitia camerelor tip Bridge. S-a trecut la formatul digital, aparetele foto din aceasta categorie ofereau control manual asupra functiilor importante, obiective cu zoom mai „lung”, fara a avea costuri uriase ca in cazul DSLR-urilor. Nu exista vizor optic, dar aveam un vizor electronic EVF. Marimea camerelor digitale tip Bridge era apropiata de cea a DSLR-urilor mai mici, pe unele camere tip Bridge aveam si teleobiective. Senzorii de mari dimensiuni introdusi pe camerele tip Bridge au fost o alta etapa importanta in istoria acestor camere. Sony a inceput cu Cyber-shot DSC-RX100 in 2012, venind cu un senzor de 1 inch, dupa care a venit si RX10 in 2013, Panasonic FZ1000 in 2014, cu zoom foarte mare pentru camerele tip Bridge. In anii 2000, Olympus lansa E-10, camera tip Bridge cu obiectiv 35-140mm/2-2.4 (echivalentul a 35mm). Dar vanzarile nu au fost asa de bune si Olympus a renuntat la idee pentru ca apareau camerele de la telefoanele smart si alte variante de camere cu un zoom ridicol de mare. In 2024, Panasonic a readus in atentia fotografilor camerele tip Bridge. Era vorba despre Panasonic Lumix FZ80D/FZ82D, o incercare modesta de refacere a unui model din 2017. Noua versiune lansata pe piata are incarcare USB, un upgrade EVF si ecran in partea din spate, functie asistenta zoom utila in relocarea subiectilor in cadru cand exista zoom. La final, cateva aparate foto tip Bridge importante, mai recente, care au definit si conturat istoria camerelor din aceasta serie: 2000 Olympus C‑2100 UZ – super‑zoom stabilizat timpuriu. 2001 Canon Pro90 IS – IS la Canon în zona bridge. 2003 Panasonic FZ10 – 12× f/2.8 constant. 2003 Sony F828 – high‑end avansat al epocii. 2005 Panasonic FZ30 – zoom manual, ergonomie pro. 2010 Fujifilm HS10 – 30× devine mainstream. 2012 Canon SX50 HS – 50×, etalon al clasei. 2013 Sony RX10 – primul bridge cu senzor 1″ orientat spre calitate. 2014 Panasonic FZ1000 – 1″ + 4K, foarte popular. 2015 Nikon P900 – 83×, zoom extrem. 2016 Panasonic FZ2000/2500 – orientare video (4K, ND intern). 2017 Sony RX10 IV – AF foarte rapid, 24 fps. 2018 Nikon P1000 – 125×, record de zoom. 2015–2018 Panasonic FZ200/FZ300 – 24× f/2.8 constant, rezistent la intemperii (clasă 1/2.3″). Sursă: https://www.photomagazine.ro/istoria-camerelor-foto-tip-bridge

Mihai Băncilă oferă în expoziția „For my people walking blindly spreading, losing time…”, deschisă la galeria Orizont, un experiment plastic. El îi reunește pe oamenii din viața sa în picturi pe pânză, și de 10 metri lungime, alături de miniaturi sculptate din sticlă, totul explicat pe muzică, la căști. Curatoriată de Ana Negoiță, expoziția din centrul Bucureștiului se încadrează perfect în peisajul urban: „oamenii” artistului dialogheză cu trecătorii, cu cei care trec zilnic prin fața galeriei. Pentru Mihai Băncilă „my people” reprezintă prietenii, familia, profesorii, cunoscuții, oamenii întâlniți ad-hoc, dar care au lăsat urme, toți cei care au marcat în vreun fel sau altul istoria lui personală și care s-au sedimentat în memoria acestuia. Figurile lor, deși estompate, chiar standardizate conform unui model plastic care generează o anatomie schematizată, asexuată, depersonalizată, au capacitatea de a trimite inechivoc la personaje și figuri identificabile prin raportare la biografia artistului. Titlul expoziției redă un vers din poemul ”For My People” semnat de poeta americană Margaret Walker (1915-1998), alegerea acestuia fiind motivată de existența unui context care integrează similitudini la nivel personal glisate pe experiențe punctuale ale artistului, context care a generat, a catalizat o serie de emoții transpuse într-o dimensiune cu un puternic caracter personal, autoreferențial (Curatorul expoziției – Ana Negoiță). Expoziția poate fi vizitată până în 13 octombrie. Sursă: https://curatorial.ro/arta/oamenii-lui-mihai-bancila-la-galeria-orizont-galerie-foto/

În miezul unei adevărate furtuni, brăzdate de „valurile” măsurilor de austeritate, România se regăsește într-un punct de răscruce, al cărui deznodământ implică, aproape paroxistic, conștientizarea mării primejdioase pe care aceasta navighează. Plecând de la temeiul complexului de dificultăți pe care țara noastră îl întâmpină, anume deficitul bugetar galopant, observăm, cu tristețe, că situația nu cunoaște îmbunătățire pe numeroase planuri sociale. Observăm cum instituții cruciale pentru bunăstarea poporului român, plecând de la facilități educaționale și medicale și ajungând la proiecte de infrastructură, fie acestea noutăți sau simple revigorări ale unor idei vehiculate în trecut, ajung să piardă finanțare esențială derulării activității în condiții optime, dacă nu chiar minime. Spitale, școli, drumuri rămân, în prezent neterminate, lucrările fiind sistate pe termen nedefinit. În virtutea ideii de sacrificiu, asemenea pierderi ar fi putut fi admise, temporar, în măsura în care acestea s-ar fi dovedit rodnice și, într-adevăr, ar fi contribuit la diminuarea deficitului bugetar. Așa cum a fost lămurit în articolul precedent, însă, se constată o compensare a celor șapte procente deficitare cu numai 0,02% din Produsul Intern Brut. Pentru un elev din cadrul învățământului preuniversitar, persistența unor asemenea dificultăți în viața națiunii pesemne că nu prezintă un interes deosebit, în afara acelor măsuri cu un impact direct asupra activității acestuia. În fond, totuși, povara suplimentară a austerității nu face decât să se integreze în rândul celorlalte neajunsuri prezente în sistemul de învățământ, a cărui natură teoretică pare a se confrunta, cel puțin la nivel declarativ, cu realitatea. Dorința actuală a Ministerului Educației și, în esență, a Guvernului, așa cum ne-am obișnuit de mai bine de două decade, este aceea de a structura învățământul pe baza unor modele europene, percepute drept superioare. Prin prisma acestui raționament, se vizează, aproape paradoxal, modernizarea instituțiilor educaționale și, mai mult decât atât, simplificarea aparatului administrativ, prin intermediul digitalizării și optimizării cu tentă economică. Dacă primul obiectiv este, în prezent, neutralizat tocmai de actualele strategii de guvernare, al doilea este compromițător la adresa formațiunilor politice care s-au consolidat și care se consolidează pe „supremul jilț al guvernării”. Firește că efectul este vizibil pe băncile elevilor. Observăm cum manuale școlare redactate cu câțiva ani anterior nașterii prezenților elevi umplu bibliotecile liceelor, laboratoarele școlare lipsesc dintr-un număr îngrijorător de mare de unități, în timp ce are loc o strictă conformare la numărul de elevi maxim alocat fiecărei clase, dar și cum populația didactică nu posedă, în prezent, capabilitatea de reînnoire, atât cantitativ, prin numărul redus de noi profesori, cu precădere în disciplinele exacte, cât și calitativ, pregătirea acestora fiind una îndoielnică. Sentimentul care guvernează masele tinere, în zilele noastre, însă, privitor atât la calitatea propriei educații, cât și la viitoarea societate în care vor activa este, din păcate, una apatică, inertă, în afara strictei utilități. Trebuie, de asemenea, constatat, fără niciun fel de aluzii, că o asemenea atitudine, indiferentă față de depășirea propriei condiții, indolentă față de concepte depășind spectrul nevoilor primare, facilitează întocmai consolidarea controlului clasei politice responsabile de inocularea acesteia în rândurile tineretului și populației generale. Absolventul clasei a XII-a din zilele noastre, în situația în care acesta este conștient de prezenta condiție națională, cu siguranță a avut cel puțin o dată gândul de a părăsi România în urmărirea studiilor superioare, posibil fără a se întoarce. Comparația în termeni de calitate a actului educațional între cele două medii nu se poate face, însă, printr-o simplă relație de ordine. În timp ce învățământul universitar occidental, spre exemplu, este caracterizat de o mai amplă aplicabilitate a programelor educaționale, fapt datorat, printre altele, și finanțării adecvate a instituțiilor superioare, permițând modernizarea acestora și a tehnicii de care dispun în corespondență cu cerințele și valențele economice regionale și globale, sistemul este, totodată, atacat de problema supra-specializării, față de care mediul universitar românesc se află tocmai în polul opus, optând pentru o abordare teoretică, conexiunea acesteia cu realitatea economică diminuându-se în mod explicit ca rezultat al subfinanțării. Întrucât necesitatea unui loc de muncă primează asupra celei care presupune deschiderea spre multiple specializări, un număr covârșitor de tineri absolvenți, remarcabili prin performanțe precum olimpiadele internaționale, competiții de renume mondial sau activități creatoare deosebite preferă să aleagă drumul străinătății. Mediul economic românesc devine unul ostil în fața inteligenței, uneori pare-se voit. Departamentele de cercetare naționale, neglijate cronic, atât financiar, cât și tehnic, rostesc un îndemn la exil tineretului capabil să revoluționeze cunoașterea, posibil chiar pe plan global, în timp ce universități de prestigiu de pe întregul mapamond izbutesc în pregătirea, pentru această populație, a unei școlarizări garantate, beneficiind de bursă de studiu, precum și integrarea viitorului absolvent în activitatea economică specifică regiunii și statului respectiv, într-o poziție de maximă valorificare a potențialului acestora. Câștigul este, evident, compunerea de personal calificat, de exemplu, în rândurile giganților tehnologici globali, nicidecum cea de îmbunătățire a imaginii României pe plan internațional, cel puțin în manieră statală. Un alt impediment perceput, adeseori, în învățământul superior românesc, de către absolvenții de liceu care iau în calcul părăsirea hotarelor, este scăderea, în cadrul majorității departamentelor de studiu și facultăților, a standardelor educaționale, în vederea sporirii numărului de absolvenți și atingerea unei proporții de absolvenți universitari în rând cu alte state dezvoltate. Ceea ce se omite, însă, atât în cazul particular al României, cât și în cel general, prin care facem referire la politica educațională occidentală, este faptul că sporirea numărului de absolvenți ai învățământului superior nu reflectă o sporire a nivelului general de educație atât de mult pe cât reflectă o diminuare a calității adjectivului „superior”. Demonstrația logică a acestei constatări reiese din simpla absurditate a ideii că admiterea într-o instituție de învățământ superior garantează ridicarea drastică a nivelului de cultură a individului în cauză. Asemenea definiției economice, și în rândul diplomelor acordate într-o societate este prezent fenomenul de inflație, în sensul în care valoarea și prestigiul pe care o diplomă le acordă sunt invers proporționale cu numărul de asemenea diplome acordate. Însăși renunțarea la organizarea examenelor obligatorii pentru admiterea în învățământul superior certifică faptul că, atunci ca și în momentul de față, atitudinea sistemului de învățământ față de populație și, implicit, de viitorul țării, pare a fi nu una de modernizare și interes vădit, ba, dimpotrivă, una anti-competițională, a cărei finalitate este, în fond, eliminarea oricărui imbold de depășire a mediei, a mediocrului. Întrebarea care sosește de data aceasta este: „De ce?” În fond, atitudinea funcționalistă a guvernării actuale demonstrează că, în fapt, inhibarea dezvoltării intelectuale pe plan național pare a deservi interesul conducerii. În această privință, aș dori să las chiar cititorii să își răspundă la aceste dileme. De ce ar dori statul o plafonare totală a forței intelectuale și a dezvoltării naționale pe plan cultural-științific, îndepărtând și, prin aceasta, dezrădăcinând elementele conștiente, condamnându-le la indiferență, și cufundând restul într-o mediocritate aflată în perpetuă cădere? În interesul cui este un popor dorit incult, incapabil de o deșteptare națională, a cărui interes nu depășește pragul nevoilor fiziologice? În ce fel confirmă sau infirmă această atitudine pretinsele valori democratice ale societății românești? În calitate de elev în clasa a XII-a, viitor candidat al examenului de Bacalaureat, pot spune, însumând toate cele antepuse, că politica actuală și menținută a Guvernului, perspectiva acestuia față de situația critică din învățământ, dar și față de nevoile, doleanțele și aspirațiile națiunii, nu îmi aduc, în gând și în simțire, decât sentimentul de a fi dat afară din propria țară, din propria casă. Adeseori, privind emisiunile de știri, citind articole despre noile evenimente la nivel național sau, în mod specific, din învățământ, mulți tineri, printre care mă regăsesc, sunt cuprinși de o arzătoare dorință de completă detașare. Dezamăgirea, frustrarea, lipsa de ascultare din partea Guvernului și Statului care, în fond, ar trebui să evoce interesele poporului în lupta pentru integritate și dezvoltare națională, devin dominante în constelația de perspective și simțiri ce cuprind pe mulți în această perioadă a deciziei. Aproape ca și cum ar fugi pământul de sub picioare, frontul rece al conștientizării tragicei realități naționale aduce, pentru mulți, o senzație de înstrăinare, față de țară, oraș, chiar și propria locuință, conturând o imagine sumbră a zadarnicului, a zădărniciei trecutului față de prezent, a poporului față de stat, a culturii față de educație, tocmai pentru că, de fapt, statul se înstrăinează de noi, de națiune, iar „educația” triumfează asupra culturii. Sub asemenea împrejurări, plecarea din țară devine un fenomen cu o nuanță obligativă, prin prisma căreia, asemenea unui Jean Valjean fugar, a cărui crimă a fost, de această dată, conștiența privitor la criza națională, tânărul absolvent este supus unei surghiuniri umilitoare. Exilul devine, așadar, un fenomen involuntar, care decurge din banala necesitate a unui viitor. Sursă: https://www.edupedu.ro/exilul-act-voluntar-sau-involuntar-perspectiva-unui-elev-de-clasa-a-xii-a-op-ed-david-dumitrescu/

Staţiunea Băile Govora va avea un parc de aventură, cu tiroliană, alpine coaster şi chiar piste de biciclete off-road, anunţă administraţia publică locală, care luni a semnat contractul de execuţie al acestei investiţii. Potrivit reprezentanţilor Primăriei Băile Govora, finanţarea acestui parc de agrement a fost obţinută prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia, scopul investiţiei fiind acela de a dezvolta şi turismul de agrement în această staţiune renumită pentru apele minerale iodurate, bromurate şi sulfuroase, ideale pentru tratarea afecţiunilor respiratorii şi reumatismale. "Povestea acestui proiect nu începe azi. Ea a prins contur încă din anul 2020, când am demarat proiectarea, finanţată prin Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică (finanţare nerambursabilă - fonduri europene). De atunci şi până acum, prin multă muncă, documentaţii, proceduri şi determinare, am reuşit să transformăm acest vis în realitate. Este un proiect de amploare şi viziune, construit cu efort şi perseverenţă, care va completa turismul balnear cu o componentă modernă de agrement. Va aduce emoţie, curaj, distracţie şi adrenalină, dar şi locuri de muncă, oportunităţi economice şi un nou magnet pentru turiştii care aleg Govora ca destinaţie de vacanţă", a precizat primarul staţiunii, Mihai Mateescu. Investiţia se ridică la peste şase milioane de euro, lucrările, care ar trebui finalizate în 2029, presupunând realizarea de trasee de tiroliană şi parc de aventură pe niveluri de dificultate, alpine coaster (pista de bob pe structură metalică), tubbing pentru toate anotimpurile, zone de relaxare şi spaţii de joacă pentru copii, precum şi perete de căţărare şi circuit de biciclete off-road. Sursă: https://stirileprotv.ro/stiri/travel/statiunea-baile-govora-va-avea-parc-de-aventura-cu-tiroliana-alpine-coaster-si-piste-de-biciclete-off-road.html

Miercuri, 17 septembrie, la Salonul Carol din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, a avut loc dezbaterea „Antim Ivireanul”, un eveniment cultural și spiritual dedicat personalității marelui ierarh, cărturar și martir al Bisericii Ortodoxe Române. La această manifestare au participat reprezentanți ai mediului academic, ai Bisericii și diplomați, care au subliniat actualitatea operei și jertfei Sfântului Antim Ivireanul. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Ambasada Georgiei la București, aducând în atenția publicului legătura spirituală și culturală dintre poporul român și cel georgian prin figura luminoasă a Sfântului Antim Ivireanul. Printre invitații de seamă s‑au numărat Excelența Sa, doamna Tamar Beruchashvili, ambasadoarea Georgiei în România; Laura Bădescu, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române; părintele arhimandrit Policarp Chițulescu, consilier patriarhal și director al Bibliotecii Sfântului Sinod; precum și prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române. Excelența Sa, doamna Tamar Beruchashvili, ambasadoarea Georgiei în România, le‑a vorbit celor prezenți despre viața și opera Sfântului Antim Ivireanul, evidențiind totodată legăturile strânse și de durată dintre Biserica Ortodoxă Română și cea a Georgiei. „Evenimentul organizat în această seară la Biblioteca Centrală Universitară, cu sprijinul părintelui arhimandrit Policarp Chițulescu, a oferit publicului o proiecție captivantă a unui film documentar dedicat vieții și activității Sfântului Antim Ivireanul. Documentarul a scos în evidență contribuția sa remarcabilă la dezvoltarea culturii românești, a tiparului religios și a limbii liturgice române, dar și rolul său de păstor grijuliu și promotor al valorilor Ortodoxiei. Un moment deosebit al evenimentului l‑a constituit lectura unui poem scris de Sfântul Antim, inițial în greacă și ulterior tradus în română și georgiană. Versurile reflectă virtuțile răbdării, dăruirii și hărniciei, omagiind atât efortul tipografilor și lucrătorilor, cât și devotamentul credincioșilor care au contribuit la răspândirea Cuvântului lui Dumnezeu”. În continuare, părintele arhimandrit Policarp Chițulescu a evidențiat contribuția deosebită a Sfântului Antim Ivireanul la dezvoltarea culturii românești: „Sfântul Antim Ivireanul rămâne una dintre cele mai importante personalități ale culturii și spiritualității românești, recunoscut pentru darurile sale excepționale. Ca tipograf, om de cultură și traducător, el a contribuit în mod decisiv la dezvoltarea limbii liturgice românești și a literaturii române, lăsând o moștenire de neprețuit în patrimoniul spiritual și cultural al țării. Ca ierarh, Sfântul Antim a fost întotdeauna aproape de oameni, un adevărat păstor de suflete. Predicile și scrierile sale au călătorit nu doar în Țările Române, ci și până în Basarabia și dincolo de granițe, aducând mângâiere și încurajare celor aflați în suferință, indiferent de neam sau limbă”, a spus părintele arhimandrit Policarp Chițulescu, consilier patriarhal. La finalul evenimentului, cei prezenți au putut viziona filmul documentar „Georgian Heritage. In the Bosom of Europe”, care a evidențiat frumusețea moștenirii spirituale și culturale georgiene, arătând profunzimea acestei tradiții în context european. Sursă: https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/eveniment-dedicat-sfantului-antim-ivireanul-la-biblioteca-centrala-universitara-carol-i-200746.html

La început, totul părea „normal“. Aveam zile bune și mai puțin bune, ca toată lumea. Doar că, treptat, acele zile mai puțin bune au început să se simtă mai grele. Mai tăcute. Mai singuratice. Aveam momente în care zâmbeam pe dinafară, dar în interior era un gol ciudat. Nu o tragedie. Nimic spectaculos. Doar un fel de „nu mă mai recunosc“. Știi sentimentul? Până într-o zi, când cineva mi-a spus ceva simplu, dar care m-a lovit în plex: „Nu trebuie să ajungi la capătul puterilor ca să ceri ajutor“. A cere ajutor nu e slăbiciune, e înțelepciune, e curaj Am crescut într-o cultură unde „te descurci singur“ e semn de putere, iar „te plângi“ înseamnă că nu ești suficient de… ceva. Așa că ideea de a merge la terapie îmi părea, sincer, exagerată. Mă gândeam: „Dar nu am traume grave, nu sunt depresivă, n-am motive «serioase»“. Apoi am aflat că psihoterapia nu e despre a fi „stricat“. Este despre a înțelege cum funcționezi. E despre a-ți auzi vocea autentică într-o lume care urlă la tine cum ar trebui să fii. Prima ședință de terapie Mi-a fost frică. M-am simțit vinovată, rușinată. Dar am intrat. Psihoterapeutul nu m-a „analizat“. Nu mi-a dat soluții magice. Nu m-a judecat. A fost un spațiu în care am putut, pentru prima dată, după mult timp, să respir sincer. Am învățat să pun limite. Să spun „nu“ fără să mă simt vinovată. Am învățat să recunosc furia, tristețea, oboseala – și să nu le mai îngrop. Am învățat că a fi bine nu înseamnă să fii perfect. Ci să fii prezent. Ce spune știința (și sufletul confirmă) Un studiu publicat în JAMA Network Open în 2025 a analizat aproape 44.000 de tineri care au trecut prin intervenții de psihoeducație. Concluzia? Când înțelegi cum funcționează mintea ta, scade stigma, crește încrederea, iar curajul de a cere ajutor devine mai natural. Un alt studiu de la Universitatea Cambridge a arătat că introducerea programelor de mindfulness și autoreflecție în școli a dus la o reducere semnificativă a stresului la adolescenți. Nu vorbim despre teorii abstracte. Vorbim despre oameni reali. Despre tine. Despre mine. „Dar ce o să zică lumea?“ E cea mai des întâlnită întrebare. Sincer? „Lumea“ va vorbi oricum. Dar nu „lumea“ e cea care adoarme cu gândurile tale. Nu „lumea“ trăiește în pielea ta. Așa că de ce ai lăsa lumea să decidă ce faci cu viața ta interioară? Am învățat, cu pași mici, că vulnerabilitatea e o superputere. Și că atunci când începi să spui adevărul tău, încep să apară oameni care te aud cu adevărat. Dacă te regăsești în povestea asta… Poate e momentul să faci acel pas mic. Să cauți sprijin. Să nu te mai judeci pentru ce simți. Psihoterapia nu e pentru „cei slabi“. E pentru cei care au curajul să se întâlnească cu ei înșiși. Și poate, într-o zi, vei spune și tu: „Mi-am dat voie să mă vindec. Și viața mea s-a schimbat“. Și, totuși, nu e ușor… Să intri într-un cabinet de terapie poate părea, uneori, mai greu decât orice alt pas din viață. E acel moment în care te recunoști, fără mască, fără pretexte. În care înfrunți gânduri pe care le-ai îngropat ani la rând. Și da, doare. Uneori e inconfortabil. Alteori te întrebi dacă chiar „merită efortul“. Dar întreabă-te și altceva: cât te costă să rămâi în același loc? Cât te costă să zâmbești fals zi după zi? Să spui „sunt bine“, când nu ești? Să trăiești pe pilot automat, deconectat de la propria viață? Adevărul e că vindecarea nu e liniară. Vei avea zile bune și zile în care simți că te întorci la început. Dar, de fiecare dată când alegi să stai cu tine, cu adevărul tău, se întâmplă ceva tăcut, dar esențial: devii mai blând(ă), mai prezent(ă), mai liber(ă). Și, într-o zi, fără să-ți dai seama exact când, o să observi că nu te mai minți. Că respiri altfel. Că, în loc de rușine, începi să simți compasiune. În loc de teamă, curiozitate. În loc de vină, încredere. Terapia nu schimbă totul peste noapte. Dar îți dă ceva ce poate ai uitat că meriți: un spațiu sigur unde poți fi tu. Cu tot ce ești. Fără măști. Fără frică. Și dacă încă te întrebi „Oare chiar am nevoie de terapie?“, reformulează întrebarea: „Cum ar fi viața mea dacă aș avea sprijin?“ sau „Ce s-ar schimba dacă nu m-aș mai lupta singur(ă)?“. Nu trebuie să ai toate răspunsurile. Nu trebuie să „fii pregătit(ă)“. Trebuie doar să fii sincer(ă) cu tine și să faci primul pas. Dacă ai ajuns până aici cu cititul, poate acel pas a și început deja. Sursă: https://www.paginadepsihologie.ro/povestea-din-spatele-unui-pas-tacut-despre-terapie-rusine-si-curaj/

Fotografia de razboi sau fotografia sociala sunt tipuri de fotografie foarte greu de pus in valoare si de adus in fata publicului larg. Doar fotografii pasionati si cu experienta pot sa aduca in prim plan fotografii care sa fie de un realism ravasitor si sa permita intelegerea unui moment din istorie, din societate. Sir Donald McCullin reuseste insa in fiecare fotografie sa surprinda realismul si sa socheze, adeseori, prin compozitia si ineditul instantaneelor sale. Cu o cariera care se intinde pe mai bine de 60 de ani, Sir Don McCullin este unul dintre cei mai apreciati si mai respectati fotojurnalisti, fotografi sociali si fotografi axati pe documentarea evenimentelor din secolele 20-21. Cunoscut pentru fotografia de razboi si pentru surprinderea saraciei din partea estica a Londrei, pentru fotografiile urbane, McCullin a stiut sa puna in valorea compozitia fotografica in asa fel incat sa rezulte un narativ coerent. Desi cariera sa fotografica incepea in 1959, a avut timp destul pentru a surprinde si atrage atentia celor pasionati de fotografie. Fotojurnalistul britanic Sir Donald McCullin CBE se nastea in St. Pancras, Londra, pe 9 octombrie 1935. Isi petrece o parte din viata in Finsbury Park, dar e evacuat la o ferma din Somerset in timpul Blitz. A avut o dislexie moderata, insa a fost foarte talentat la desenat. Castiga o bursa la Hammersmith School of Arts and Crafts, dar, pentru ca tatal sau a murit, a renuntat la scoala la 15 ani si a avut un loc de munca in catering la compania de cai ferate. Din 1953 se inroleaza in National Service with the Royal Air Force (RAF). In timpul serviciului militar, McCullin ajunge in zona Canalului Suez in timpul crizei din 1956, fiind asistent de fotograf. Devine fotograf in RAF ceva mai tarziu si isi petrece cam toata perioada ramasa din armata in camera intunecata, developand fotografii. In acea perioada, McCullin a cumparat prima camera foto, un model Rolleicord pentru 30 de lire pe cand se afla in Nairobi. La intoarcerea in Marea Britanie, din lipsa de bani, a amanetat camera foto, dar mama s-a a platit banii pe ea si a luat-o de la amanet. Dupa ce isi face meseria de fotograf in Egipt, Kenya, Cipru, se reintoarce la Londra cu o camera Rolleicord. In 1961 castiga British Press Award pentru eseul legat de constructia Zidului Berlinului. Pe langa aceasta distinctie a mai castigat si World Press Photo Award pentru fotografiile din Cipru. Colaboreaza pentru urmatoare decada cu Observer, The Sunday Times, merge si in Congo, Biafra, Uganda, Ciad, Vietnam, Cambodgia, Israel, Iordania, Liban, Iran, Afghanistan, Irlanda de Nord. In 1958 realizeaza o fotografie pentru on banda locala din Londra intr-o cladire bombardata. De atunci incepea practic cariera sa de fotograj si fotojurnalist. Intre 1966 si 1984 a fost corespondent Sunday Times Magazine, documentand prin fotografii castrofe ecologice si cele aparute de la interventia omului, de la razboaie, Biafra in 1968, la victimele epidemiei de SIDA din Africa. Conflictul din Irlanda de Nord si Razboiul din Vietnam sunt printre cele mai importante momente surprinse si documentate din cariera sa de fotograf profesionist. Tot el a fost cel care a fotografiat in Maryon Park din London, iar fotografiile sale au fost folosite mai departe in filmul lui Michelangelo Antonioni din 1966, Blowup. In 1968, camera sa foto, Nikon F, l-a salvat de la moarte: un glont s-a oprit in camera. In acelasi an, in iulie, a fost invitat sa fotografieze formatia The Beatles, sesiunile foto urmau sa fie cunoscute ca The Mad Day Out. In 1977 apare un document despre McCullin, Just One More War, regizat de Jana Boková, film difuzat in reteaua ITV. In 1982, guvernul britanic nu ii ofera o legitimatie de presa ca sa poata fotografia Razboiul din Insulele Falkland, asta pentru ca… vasul era plin. De-a lungul vietii sale, Sir Donald McCullin CBE a scris mai multe carti, printre care si Beirut: A City in Crisis (1983), Don McCullin in Africa (2005), Shaped by War (2010), The Palestinians (1980). In 2012 am putut vedea si un film documentar despre viata sa, McCullin, regizat de David Morris and Jacqui Morris, nominalizat ceva mai tarziu si pentru premiile BAFTA, doua la numar. In anii ce au urmat, McCullin s-a intors si spre peisaje, natura moarta si portrete la comanda. Peste 3 ani a aparut alt documentar, The Road To Palmyra, cu subiectul vizita sa in Siria alaturi de Dan Cruickshank, istoric. In noiembrie 2020 a fost anuntat un film regizat de Angelina Jolie despre McCullin, cu Tom Hardy in rol principal. Sursă: https://www.photomagazine.ro/sir-donald-mccullin-cbe-fotojurnalistul-si-fotograful-social-pentru-care-viata-reala-in-fotografii-e-mai-importanta-decat-orice

Prima expoziție personală a artistului Marco Verhoogt la Zina Gallery din Cluj-Napoca este deschisă în 25 septembrie și va putea fi vizitată și cu prilejul seriei de evenimente Noaptea Albă a Galeriilor, în 3 și 4 octombrie, între orele 18:00 – 00:00, și în 5 octombrie, între 18:00 – 22:00. Vor fi expuse fotografii recente, alături de o instalație sculpturală care surprinde incursiuni discrete ale naturii în intimitatea lumii civilizate. „Primul solo show al lui Marco Verhoogt pornește de la un paradox: impulsul de a te contopi cu natura și, în același timp, de a-i păstra autonomia. Lucrările sale nu sunt declarații, ci mai degrabă repetiții, scene experimentale în care atenția e autentică, dar și stângace, ca la început. Pe marginea drumului stă un urs de lemn, așteptând să fie mângâiat. Scoici și pietricele așezate pe marginea unei căzi sunt deodată domesticite straniu, dezlocate, umede, strălucitoare. Un personaj hibrid, jumătate om, jumătate câine, strânge în brațe un os mult prea greu pentru propriul corp. Aceste obiecte devin proxy-uri, experimente ale proximității, care te întreabă cum să ții, să privești, să mângâi, să aduni, fără să distrugi. Viziunea artistului se joacă cu ideea de armonie, construind o serie de încercări și eșecuri în negocierea unui viitor care încă nu e aici. Când weekendul imaginar se încheie, mulțimea dispare. Gândacii vin înapoi. Buștenii rămân umezi. Ceea ce persistă nu e fuziunea, ci natura care privește înapoi, păstrând în memorie gesturile tale și disponibilitatea de a încerca din nou”, notează Daniela Custrin în textul curatorial. Expoziția va fi deschisă până la 9 noiembrie. Marco Verhoogt (n. 1997, București) este artist și realizator de documentare. A studiat la Royal Academy of Art din Haga și în prezent trăiește și lucrează în București. Practica lui artistică are la bază o amplă cercetare de teren. Fotografia este punctul de plecare, dar lucrările sale se ramifică spre video, sculptură, poezie și peisaje sonore. Sursă: https://curatorial.ro/arta/marco-verhoogt-prima-expozitie-la-zina-gallery/

Dacă ești în căutarea unui eveniment dedicat fitnessului și sănătății, notează-ți data de 19 octombrie în calendar! Creatin Open Day aduce o zi plină de activități sportive și informații valoroase pentru toți cei pasionați de un stil de viață activ și echilibrat. Evenimentul promite să fie unul dinamic, cu o combinație de clase de aerobic și un seminar dedicat nutriției, totul într-o atmosferă prietenoasă și energică. Mini-maraton de aerobic – Mișcare pentru toate gusturile Unul dintre punctele centrale ale evenimentului este mini-maratonul de aerobic, care include patru clase diferite, fiecare cu propriile beneficii: Pump – O clasă perfectă pentru tonifierea și întărirea mușchilor, folosind greutăți și exerciții repetitive. Ideal pentru cei care vor să își îmbunătățească forța. Tabata – Un antrenament HIIT intens, perfect pentru arderea caloriilor în timp record. Este provocator, dar extrem de eficient pentru cei care caută rezultate rapide. Pilates – Conceput pentru a îmbunătăți flexibilitatea și postura, Pilates este perfect pentru oricine dorește un antrenament care pune accent pe controlul mișcărilor. Yoga – O clasă care aduce liniște și echilibru, fiind ideală pentru relaxare și întinderea mușchilor după o zi intensă de mișcare. Seminar de nutriție despre alimentația antiinflamatoare Pe lângă antrenamentele energizante, participanții vor avea ocazia să afle mai multe despre alimentația antiinflamatoare într-un seminar susținut de nutriționiști. Tema este de actualitate și extrem de utilă pentru cei care își doresc să reducă inflamațiile din corp și să își îmbunătățească sănătatea pe termen lung. Vei învăța ce alimente sunt benefice și ce schimbări poți face în dietă pentru a te simți mai bine și a preveni problemele de sănătate. Intrare gratuită, dar locuri limitate Chiar dacă participarea este gratuită, locurile sunt limitate, așa că înscrierea în prealabil este esențială. Dacă vrei să faci parte din acest eveniment plin de energie și informații valoroase, înscrie-te cât mai repede! Informații utile despre eveniment: Data: Sâmbătă, 19 octombrie, începând cu ora 13:00 Locația: Creatin, Șoseaua București - Târgoviște 219, Mogoșoaia Înscriere: https://creatin.upfit.live/events/registration_1 Acesta este un eveniment perfect pentru oricine vrea să îmbine mișcarea cu informațiile utile despre sănătate, într-un cadru relaxat și prietenos. Nu rata ocazia de a experimenta ceva nou! Sursă: https://fitnet.ro/noutati-fitness/descoperati-stilul-de-antrenament-la-creatin-open-day_1

Metodologia-cadru pentru bursele sociale în anul școlar 2025-2026 prevede că părinții care nu au reușit să depună dosarele pentru burse până la termenul limită de 2 octombrie 2025 nu mai pot face asta ulterior, însă există câteva excepții. Potrivit documentului, listele elevilor pot fi actualizate pe parcursul anului școlar în cazuri precum transferul, decesul unui părinte, apariția unei situații medicale sau corectarea unor erori materiale, dar și atunci când intervin schimbări în situația socială, financiară ori medicală a elevului. Amintim că metodologia-cadru pentru bursele școlare în anul școlar 2025-2026, aprobată prin hotărâre de guvern și publicată pe 5 septembrie în Monitorul Oficial, conține prevederi care impun depunerea dosarelor pentru bursă socială în termen de 25 de zile calendaristice de la debutul cursurilor. Potrivit Hotărârii de Guvern, excepțiile sunt: -actualizarea listei din motive obiective „cum ar fi transferul elevilor, decesul unui părinte, apariția unei situații medicale dintre cele prevăzute în prezenta metodologie-cadru, o eroare materială a personalului unității de învățământ” -modificări ulterioare de situație socială/financiară/medicală. Totuși, dosarele depuse în termenul prevăzut pot fi corectate sau completate după data de 2 octombrie, dar numai la cererea școlii, mai este precizat în document. Prevederile care arată în ce situații părinții pot depune sau completa dosarele pentru bursele sociale după termenul-limită de 2 octombrie 2025, extrase din HG 732: „Art. 13 alin. (7) Lista elevilor beneficiari de burse sociale poate fi revizuită lunar, la cererea beneficiarilor, prin includerea celor a căror situație financiară/socială/medicală s-a modificat pe parcursul anului școlar și fac dovada încadrării în condițiile prevăzute. Art. 24 alin. (5) După expirarea termenului de depunere, părinții/reprezentanții legali pot completa sau corecta dosarele incomplete sau incorecte, la solicitarea Comisiei de management al burselor, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la solicitare. Art. 26 alin. (3) Lista elevilor beneficiari se actualizează ori de câte ori este nevoie, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ, se semnează de către director și se transmite la ISJ/ISMB. Lista se modifică doar în cazuri bine justificate, cum ar fi transferul elevilor, decesul unui părinte, apariția unei situații medicale dintre cele prevăzute în prezenta metodologie-cadru, o eroare materială a personalului unității de învățământ. Nu se adaugă pe listă beneficiarii ai căror părinți nu au depus în termenul-limită dosarele pentru obținerea burselor sociale. Bursele sociale 2025-2026 se vor acorda pe criterii de venit – familii cu venituri sub 50% din salariul minim net pe economie – și pe criterii medicale sau sociale, pentru elevii orfani, cei aflați în protecție specială, cei cu dizabilități sau boli cronice, respectiv pentru cazurile speciale precum afecțiuni oncologice sau beneficiari de venit minim de incluziune. Elevii trebuie să fi promovat toate disciplinele și să aibă media 10 la purtare. Bursele de merit se acordă doar pentru maximum 15% dintre elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu, care trebuie să aibă media anuală de minimum 9,00 și media 10 la purtare. Elevii de clasa a V-a vor fi eligibili pe baza rezultatelor din primele două intervale de cursuri, iar cei de clasa a IX-a pe baza mediei de admitere sau a rezultatelor la olimpiade. Cuantumurile burselor rămân la nivelul de anul trecut: 450 lei lunar pentru bursa de merit și 300 lei pentru bursele sociale și tehnologice. Autoritățile locale pot suplimenta aceste sume din bugetele proprii, conform documentului. Ministerul Educației a introdus și o condiție comună pentru toate bursele: ele nu se mai acordă elevilor care acumulează mai mult de 10 absențe nemotivate pe lună. Pentru vacanța de vară, bursele sociale nu se plătesc elevilor care rămân corigenți la mai mult de o disciplină sau care au peste 20 de absențe nemotivate, la fel ca până acum. În fiecare unitate de învățământ se va constitui o Comisie de management al burselor, iar listele cu beneficiari trebuie transmise până la 20 octombrie. Comisia de management al burselor, care primește de la secretariatul unității de învățământ propunerile înaintate de către profesorul diriginte, verifică și analizează documentele depuse și stabilește lista elevilor beneficiari. Componența Comisiei de management al burselor este următoarea: -președinte — director/director adjunct; -membri — 3-9 profesori pentru învățământul primar/profesori diriginți; -secretar — secretar-șef/secretar/informatician. Plățile se vor face lunar, până pe 20 ale lunii pentru luna anterioară, iar prima plată va fi pe 20 noiembrie. Sursă: https://www.edupedu.ro/burse-sociale-2025-situatiile-in-care-parintii-pot-depune-dosarele-dupa-termenul-de-2-octombrie/

Mai aștept lucrări...

În topicul de față puteți reda versetul sau citatul preferat din scrierile Sfinților Părinți sau de ce nu, oricui creștin care v-a impresionat. Vă rog să respectați regulamentul secțiunii și să nu vă abateți de la el. Personal, am la suflet acest pasaj: ,,Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică" - Evanghelia de la Ioan, capitolul 3, versetul 16. Dintre cuvintele de înțelepciune transmise de sfinții noștri părinți, îl redau pe acesta: ,,Iubește și fă ce vrei" - Fericitul Augustin.

În acest topic vă puteți împărtăși călătoriile făcute în afara țării. Totodată, puteți recomanda o destinație turistică celorlalți membrii. Vă rog să respectați regulamentul secțiunii și să nu vă abateți de la el. Personal, am fost în anul 2018 în Marea Britanie. Am rămas profund impresionat de arhitectură. Recomand vizitarea clădirilor precum London Eye, Westminster Abbey, Big Ben, Buckingham Palace, Muzeul de ceară Madame Tussauds, London Bridge.