South Silviu.

Pentru Hitman ati putea adauga un obiect sau 2 de tip sniper ( ID object: 358 sau 2036 ) pe vehiculul lor specific (buffalo / sultan), iar la School Instructors tot asa adaugarea unui obiect din SA:MP specific factiunii pe un vehicul al factiunii... acordarea unui skin specific nu ar fi prea fair, parerea mea.

Românii ortodocşi din capitala Croaţiei l-au cinstit pe Sfântul Ioan Botezătorul cu prilejul sărbătorii din 24 iunie. Capela românească din Zagreb are ca hram principal sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Liturghia din 21 iunie a fost oficiată de părintele Nicolae Ceruţă care a reamintit că este „al patrulea an de când comunitatea sărbătorește hramul istoric”. „În cuvântul de învățătură am evidențiat puterea postului și a rugăciunii pentru a obține de la Dumnezeu anumite daruri și, în special, pentru obținerea celui mai important dar al vieții: copiii”, a declarat pentru Agenţia de ştiri Basilica pr. Nicolae. „Ne-am bucurat să îi avem prezenţi pe domnul Ambasador Constantin Mihail Grigore și pe doamna Corina Mihaela Galațanu, Consulul Ambasadei”, a precizat pr. Ceruţă. După liturghie, părintele Nicolae a oficiat o slujbă de pomenire pentru ctitorii lăcaşului de cult. Parohia Ortodoxă Română din Zagreb a fost înființată în ședința Consiliului Național Bisericesc din 16 martie 2017. Lăcaşul de cult care deservește românii ortodocşi din regiunea capitalei croate are hramurile „Sfântul Ioan Botezătorul” şi „Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena”. Sursa

Dacă dăm timpul în urmă cu câțiva ani, munca de acasă sau work from home (așa cum este mai cunoscut conceptul) era o activitate considerată, în marea ei majoritate, part time. O alternativă de a câștiga o sumă de bani prin activități suplimentare locului de muncă existent. La o căutare simplă pe internet, joburi precum împărțirea de pliante publicitare la metrou, realizarea de goblenuri, „confecționarea“ de scrisori sau aplicarea unor chestionare pentru diverse sondaje de opinie erau printre cele mai întâlnite. Pe parcursul anilor, au apărut liber profesioniștii – care, după modelul american, au început să lucreze pe proiecte, reușind să-și realizeze activitatea de oriunde (de acasă, de la o cafenea, de pe o terasă etc.). Ulterior, anumite corporații au introdus regula ca ziua de vineri să fie lucrată de acasă, fie scindând echipele, fie făcând prin rotație acest schimb. În primăvara anului 2020, lucrurile stau cu totul și cu totul altfel. Odată cu apariția pandemiei de COVID-19, majoritatea angajatorilor și-au reconfigurat activitatea și au optat pentru ca angajații să lucreze de acasă, în scopul de a-i proteja împotriva virusului nemilos. Pentru prima dată în istorie, am văzut clădiri de birouri goale, străzi pustii și am fost nevoiți să dăm explicații asupra motivului pentru care alegem să ieșim din case. Ne-am adaptat mai greu condițiilor de acasă, pentru că deodată locuința a devenit și spațiu de joacă, și serviciu, și zonă de relaxare, asemeni unui decor de teatru, cu aceiași actori. Recalibrarea concentrării a fost sportul extrem pe care am fost nevoiți să îl facem, întrucât – având atâtea elemente distorsionante în jur – găsirea unui echilibru era destul de greu de pus în practică. Și totuși, am făcut tot ce ne-a stat în putere să ne adaptăm, am învățat să folosim aplicații necesare pentru a fi în legătură cu echipele din care facem parte și am simțit cum obosim mai repede. Însă, osteneala nu era doar o senzație pe care o percepeam, ci avea să devină parte din toată această balanță a lucrului de acasă. De altfel, conform unui studiu, s-a demonstrat că cei ce își desfășoară activitatea de acasă lucrează cu 1,4 zile pe lună mai mult decât cei ce lucrează de la birou, de unde rezultă 3 săptămâni suplimentare de muncă pe an. Munca de la distanță elimină problema navetei zilnice, ajută la practicarea unui stil de viață mai sănătos și, implicit, la creșterea productivității. Una dintre cele mai pregnante probleme, întâlnită la majoritatea celor ce lucrează de acasă, a fost însăși lipsa pauzelor (31% dintre cei incluși în studiu precizând că au avut nevoie de o zi liberă, pentru sănătatea lor mintală). Scurtarea pauzelor a determinat multe nemulțumiri ale angajaților, deoarece – deși se spune că sunt binevenite și chiar încurajate la un anumit interval – cu toate acestea, salariații nu se puteau încadra în acele 30 de minute alocate zilnic. De altfel, una dintre tehnicile pe care specialiștii ne îndeamnă să le utilizăm pentru a ne decomprima și a reveni cu forțe proaspete ulterior este tocmai Tehnica Pomodoro (pe care o vom dezvolta mai jos). Desigur, temerea majoră a angajatorilor este însăși calitatea productivității angajaților, în contextul telemuncii. Unii dintre aceștia deja adoptaseră parțial tipul de lucru de acasă, alții au încercat să-și monitorizeze salariații, pentru a menține calitatea muncii lor la același nivel ca la birou. În 2019, compania Airtasker a realizat un sondaj asupra productivității angajaților ce lucrează în sistem de telemuncă. Astfel că 1004 angajați cu normă întreagă din SUA au fost întrebați despre productivitate, navetă și multe alte subiecte de viață (în acest grup, 505 dintre ei lucrau de acasă). Studiul relevă faptul că munca de la distanță elimină problema navetei zilnice, ajută la practicarea unui stil de viață mai sănătos și, implicit, la creșterea productivității. Deopotrivă, în egală măsură, telemunca nu înseamnă că salariatul este scutit de stres, ci, din contră, însăși cifrele arată că 29% dintre repondenți au declarat că au întâmpinat greutăți în a menține un echilibru sănătos în viața profesională. Mergând mai în detaliu, studiul arată că 54% dintre angajații ce lucrau de acasă și 49% dintre cei ce lucrau la birou au menționat că s-au simțit „deosebit de stresați pe parcursul zilei de muncă“; 45% dintre cei ce își desfășurau activitatea prin telemuncă și 42% dintre cei ce veneau la locul de muncă „au experimentat un nivel ridicat de anxietate în timpul orelor la serviciu“; în timp ce 37% dintre lucrătorii de la distanță și 35% dintre salariații ce se deplasau la birou „au amânat o sarcină până la termenul maxim admis“. În acest context guvernat de emoții amestecate și bilanțuri negative primite de la autorități, rolul angajatorilor a fost esențial. Încrederea, susținerea, stabilitatea, compasiunea sunt doar câteva dintre atributele pe care aceștia ar fi indicat să le aibă și să le exercite, constant, în relația cu subordonații lor. Însă, dacă aceste comportamente întârzie să apară, este necesar să ne creăm un echilibru intrinsec, să apelăm la resorturile de care dispunem, în vederea combaterii altor probleme de natură fizică și psihică ce pot apărea, inevitabil, în astfel de momente. Ce facem, pentru a avea grijă de sănătatea noastră emoțională în vremuri grele? Ne asigurăm că facem pauze. Chiar dacă pauzele au fost diminuate, ele sunt o componentă esențială în ceea ce reprezintă productivitatea angajaților. Deși monitorizate, acestea au capacitatea de a ventila emoțiile și de a oferi o altă perspectivă salariaților, chiar dacă am putea spune că este doar în beneficiul acestora din urmă. De altfel, studiul Airtasker susține pauzele, în vederea creșterii randamentului profesional. Încurajarea angajaților și acordarea libertății de a-și lua o mică pauză pentru a se bucura de aer proaspăt, de un fruct sau de o gustare sănătoasă înseamnă un plus, venit din partea superiorilor. Metoda Pomodoro, de care aminteam la începutul textului, reprezintă o modalitate prin care ne putem decomprima și deveni mai concentrați. Aceasta implică să alegem o sarcină, să ne concentrăm asupra ei 25 de minute, să ne oprim după ce acest timp a trecut și să facem o pauză de 5 minute (acesta reprezentând un „sprint Pomodoro“). Experții ne sfătuiesc ca, după 4 astfel de sprinturi, să ne permitem o pauză mai mare. Iar acest ciclu poate fi reluat, pe tot parcursul zilei. Recunoaștem că avem nevoie de rutină și structură. Rutina este extrem de importantă, atât în viața profesională, cât și în cea personală. Ea ne ajută să ne structurăm și are capacitatea de a îndepărta haosul, instabilitatea, teama, emoțiile negative – mai precis, alungă stresul ce își poate face apariția pe parcursul unei zile. Dacă în mod normal, mintea noastră percepea programul de lucru 9-18, de când lucrăm de la distanță, tendința primară este aceea de a ne decala intervalul orar și adeseori de a-l depăși (fapt ce nu înseamnă că ne ajută la creșterea productivității, ci, din contră, ajungem să nu mai facem distincția între timpul liber și programul de lucru). Păstrăm o listă de activități. Este eminamente necesar să avem o listă cu atribuții pe care vrem să le bifăm în acea zi. Văzându-le notate, ne va fi mult mai facil să ne centrăm și să ne dozăm energia în așa fel încât să le rezolvăm pe rând. Cu atât mai mult cu cât lucrăm în echipe, în care comunicarea este esențială, fiindcă în lipsa acesteia nu putem realiza nimic. Chiar dacă ne folosim de tehnologia audio-video, este important să ne ierarhizăm sarcinile și să menționăm termenele-limită alocate. Eliminăm, pe cât posibil, factorii ce ne distrag. Pe parcursul zilei, avem tendința de a căuta informații, de a vorbi pe chat, de a citi o știre. Sau copiii ne pot solicita ajutorul pentru a se conecta cu colegii lor – tot acest timp fiind catalogat drept timp pierdut. Am putea crede că reconectarea e greoaie. Se poate, totodată, să fie nevoie de un timp suplimentar, față de cel necesar în condițiile în care ne-am fi desfășurat activitatea la birou. Dar, contrar așteptărilor, cercetătorii articulează că angajații ce lucrează de acasă au pierdut, în medie, 27 minute/zi în urma lipsei trecătoare de atenție, pe când la birou dedicau, în medie, 37 minute acestor elemente care distrag atenția. Studiul a mai subliniat și că doar 8% dintre salariații de la distanță și 6% dintre cei ce mergeau la birou au menționat că le este greu să se concentreze pe ceea ce au de făcut. Pentru a lucra la capacitate maximă de concentrare, specialiștii ne îndeamnă să ne creăm un birou cât mai asemănător celui de la serviciu, să ne lăsăm telefoanele pe modul silențios și să ne ținem la distanță de alte elemente ce ne pot perturba atenția. Beneficiile lucrului de acasă sunt multiple. Unul dintre cele mai raportate puncte forte ale acestuia este însăși eliminarea navetei, care, conform studiului Airtasker, a determinat cel puțin 1 din 4 repondenți să renunțe la un loc de muncă. Având în vedere că în SUA naveta durează în medie aproximativ 30 de minute, angajații ajung să aibă mai mult timp liber. Dincolo de acest lucru, componenta financiară alocată transportului a ajuns să fie eliminată – și nu ne referim doar la prețul combustibilului, ci și la cele de reparație și întreținere, precum și la asigurările obligatorii, în egală măsură. Construim noi obiceiuri sănătoase. Existența unui timp liber (cât de scurt) înseamnă posibilitatea de a-l petrece făcând ceva pentru propria persoană. Sportul, una dintre activitățile preferate ale angajaților, a ajuns să fie realizat cu mai multă sârguință și cu mai mult entuziasm, de când lucrăm de acasă. Studiile arată că angajații ce au lucrat de acasă au petrecut 2 ore și 44 de minute în fiecare săptămână făcând sport, adică cu 25 de minute în plus față de cei ce lucrează de la birou. Gestionarea relațiilor cu colegii. Lucrul în echipă implică și o familiaritate, o chimie necesară între membrii acesteia, pentru a avea rezultate palpabile. Izolarea și munca individuală ce trebuie coroborată cu activitatea celorlalți pot crea disensiuni, scoțând la suprafață orgolii sau chiar frustrări. Conform studiului, 70% dintre repondenți au apreciat locul de muncă la fel de important ca relațiile în cadrul acestuia; un procent de 19% au susținut că au dat prioritate muncii în defavoarea relațiilor; iar 11% au menționat că relațiile cu colaboratorii au avut un grad mai înalt de interes. Specialiștii subliniază importanța sentimentului de apartenență la echipă. De aceea, le sugerează angajatorilor să ia în calcul ideea videoconferințelor săptămânale – drept generatoare de idei și proiecte, precum și de susținere și mobilizare a salariaților. Pe de altă parte, prietenia la locul de muncă are suișuri și coborâșuri. Pe de-o parte, camaraderia are rolul de găsire a unor puncte comune, de a detensiona situații apărute, de a schimba puncte de vedere diferite. Însă, în egală măsură, poate fi catalogată drept un timp mort, dedicat unor subiecte ce nu au legătură cu serviciul. Experții menționează că, în medie, 66 de minute pe zi sunt dedicate la birou subiectelor ce nu sunt corelate activității profesionale, pe când în telemuncă salariații pierd 29 de minute realizând același lucru. Când vorbim despre factorii decidenți ai companiei, aceștia petrec la birou în medie 70 minute disecând subiecte ce nu se referă la activități de serviciu, pe când în sistemul la distanță aceștia au nevoie de aproximativ 38 minute pentru același ocupații. În loc de concluzii Echilibrul și adaptabilitatea sunt cuvintele de ordine, atunci când ne referim la lucrul de acasă. El are beneficii, însă și puncte slabe, de aceea este important să le putem gestiona în așa manieră încât să-l putem echilibra atât personal, cât și profesional, cu scopul de a nu ne afecta nici fizic, nici psihic. Este un exercițiu îndelung, ce necesită timp și răbdare. Important este ca, din toată această experiență (indiferent de felul în care va arăta noul sistem de lucru după finalizarea pandemiei COVID-19), să ne putem bucura unii de ceilalți și să facem ceea ce ne place cel mai mult – ca să nu simțim că lucrăm. Sursa

Articulaţiile sănătoase sunt temelia sănătăţii întregului tău corp. Sedentarismul, dar şi alimentaţia nesănătoasă sunt principalii duşmani ai articulaţiilor sănătoase. Dr. Tarek Nazer, chirurg ortoped explică ce boli apar în timp din cauza sedentarismului. Din păcate, sedentarismul determină apariţia atrofiei musculare, de asemenea, asigură un mediu propice pentru dezvoltarea osteoporozei. Bolile cardiovasculare sunt, iarăşi, patologii care apar într-un procent îngrijorător de mare în cazul oamenilor sedentari!”. Hernii de disc, îngrăşare, ateroscleroză În cazul sedentarismului, din punct de vedere medical, se instalează hipotonia musculară generalizată, scăderea masei musculare şi a vascularizării pe genunchi, şolduri, destabilizare posturală la nivelul coloanei, care pot duce la următoarele afecţiuni - hernii de disc, predispoziţie la creşterea în greutate (îngrăşat) până la creşterea riscului de obezitate, risc cardiovascular. În cazul sedentarismului, circulaţia sângelui încetineşte, ceea ce poate duce şi la un diagnostic de ateroscleroză. Diabet zaharat, osteoporoză - alte boli provocate de sedentarism Pacientele cu sedentarism pot dezvolta de la diabet zaharat până la scăderea densităţii osoase, dezvoltându-se, astfel, osteoporoza. Totodată, acestea au un proces accelerat de îmbătrânire, ceea ce face să crească nivelul de stres şi predispoziţia la depresie şi anxietate. Cum să scăpăm de sedentarism? Este foarte important să conştientizăm că suntem sedentari şi să începem cu paşi mici, dar siguri să avem un stil de viaţă activ. Fiecare pas în plus, fiecare treaptă urcată sunt un progres. Trecerea de la sedentarism la modul de viaţă activ se face treptat, prin pregătirea organismului la efort astfel: evaluarea clinică şi paraclinică interpretarea rezultatelor investigaţiilor medicale şi stabilirea unei diete, dar şi a unui ţel principal evaluarea bioritmului actual şi stabilirea creşterii acestuia, progresiv, în funcţie de perioada maximă de timp a pregătirii organismului stabilirea nutrienţilor (vitaminele şi mineralele) necesari dietei, pentru a feri organismul de eventualele accidentări, în timpul efortului fizic în funcţie de vechimea sedentarismului, se stabileşte dacă este necesar să se apele la un medic de recuperare, pentru întocmirea unui plan adecvat, astfel încât organismul să se dezvolte armonios. Sursa

Susan Bowerman ne prezintă şi explică câteva mituri comune şi adevăruri despre alimentele congelate. Bowerman este dietetician autorizat, deţine două atestate din partea Academy of Nutrition and Dietetics (SUA) ca specialist autorizat în alimentaţia în sport şi specialist autorizat în managementul obezităţii şi scăderea în greutate. Susan Bowerman este şi senior director of Worldwide Nutrition Education and Training în cadrul Herbalife Nutrition şi unul dintre principalii autori ai blogului Discover Good Nutrition. Cu toţii ne-am confruntat în ultimele luni cu provocări legate de cumpărarea produselor alimentare datorită obligaţiei de a sta izolaţi acasă sau a distanţării sociale impuse de autorităţi în urma pandemiei de COVID-19. Conform celor mai noi date, vânzările de alimente congelate au crescut cu 78,8% faţă de anul trecut, în condiţiile în care multe familii s-au orientat către disponibilitatea şi convenabilitatea acestor produse. Această creştere este atribuită proviziilor făcute recent de consumatori în urma pandemiei COVID-19. În timp ce pentru multe persoane alimentaţia familiei rămâne o prioritate, în special în această perioadă, se pune întrebarea dacă alimentele congelate sunt la fel de nutritive precum alternativele “proaspete”. Răspunsul este că ambele sunt sănătoase şi cunoaşterea informaţiilor nutriţionale este una dintre cele mai bune metode de a vă asigura că pregătiţi mese sănătoase pentru familie. Informaţiile nutriţionale de pe ambalaje vă permit să comparaţi diferite produse pentru a putea alege alimente nutritive potrivite. Puteţi ţine cont de factori precum caloriile, grăsimile, proteinele şi conţinutul de zahăr ale diferitelor mărci, ceea ce vă ajută să luaţi decizii mai bune. Poate fi dificil să înţelegeţi ce scrie pe eticheta produselor alimentare însă, dacă vă informaţi puţin despre termenii incluşi pe eticheta unui produs alimentar, veţi şti la ce trebuie să vă uitaţi. Iată câteva mituri comune şi adevăruri despre alimentele congelate: 1. Mit: Proaspăt e mai bun decât congelat. Aceasta este o greşeală frecventă. Ceea ce nu înţeleg oamenii este faptul că alimentele congelate, cum ar fi fructele şi legumele, pot avea de fapt o valoare nutriţională mai mare decât alimentele proaspete. Aceste alimente sunt culese de obicei la maturitate şi apoi procesate foarte curând după recoltare, ceea ce ajută la păstrarea nutrienţilor. Produsele proaspete au o durată de viaţă mai scurtă din cauza timpului necesar pentru ambalare şi livrare, fără să mai vorbim de timpul cât stau în supermarket. Expunerea la aer, lumină şi apă în magazin poate, de asemenea, să ducă la pierderea anumitor vitamine din produsul proaspăt. 2. Mit: Toate alimentele congelate au conţinut ridicat de sodiu. Mai mulţi producători alimentari încearcă să scadă cantitatea de sodiu pentru a veni în întâmpinarea cererii din partea consumatorilor preocupaţi de sănătate. Citiţi cu atenţie eticheta înainte de a alege produsele. Când cumpăraţi legume congelate, alegeţi-le pe cele fără adaos de sare sau sosuri sărate. 3. Mit: Toate alimentele congelate au un grad ridicat de procesare. Acest lucru este posibil să fi fost adevărat în trecut, dar cu cât consumatorii sunt mai informaţi despre nutriţie, producătorii încep să iasă în faţă cu o ofertă de alimente mai puţin procesate şi mai aproape de starea lor naturală. Este mai uşor în prezent, de exemplu, să găsim mâncare congelată care conţine legume şi cereale integrale. Din nou, citirea şi înţelegerea etichetei vă va ajuta să faceţi alegerea corectă pentru voi şi familia voastră. 4. Mit: Nu este bine să se recongeleze produselor congelate. Să recunoaştem. Oricât încercăm să ne planificăm mesele, din cauza programului încărcat, planurile noastre se schimbă brusc, ceea ce înseamnă că este posibil să fim nevoiţi să punem carnea pe care am decongelat-o înapoi în frigider. Dacă decongelarea a avut loc în frigider şi nu la temperatura camerei - ceea ce nu este deloc recomandat - puteţi pune carnea înapoi în frigider. Decongelarea alimentelor la temperatura camerei permite multiplicarea rapidă a bacteriilor şi poate conduce la toxiinfecţii alimentare. Dar, cu toată sinceritatea, trebuie menţionat faptul că recongelarea poate compromite textura şi aroma alimentelor. Pentru rezultate mai bune, încercaţi să utilizaţi carnea recongelată în mâncăruri gătite la căldură umedă, cum ar fi supele şi tocăniţele. 5. Mit: Alimentele congelate expiră. Conform FoodSafety.gov alimentele păstrate în permanenţă la -18°C au o perioadă de valabilitate nelimitată. Dar multe congelatoare de acasă nu ating temperaturi atât de mici şi, de aceea, o perioadă mai realistă pentru păstrarea alimentelor congelate ar fi de 6-9 luni. Prin depozitarea alimentelor în ambalaje etanşe sau vidate şi sigilate, se elimină aerul din punga frigorifică astfel încât alimentele îşi păstrează calitatea. Sursa

Proiectul Teleșcoala, activat de TVR la scurtă vreme după suspendarea școlii față în față, la începutul pandemiei Covid-19, va continua și la toamnă, a anunțat vineri ministrul Educației, Monica Anisie, în cadrul unei Gale dedicate profesorilor care au participat la acest program difuzat de TVR. La eveniment a fost prezent și vicepremierul Raluca Turcan, potrivit căreia Teleșcoala a fost un proiect “bun”, dar care ar trebui extins. Monica Anisie, la Gala Teleșcoala: Proiectul nostru trebuie să continue. Această pandemie ne-a solidarizat în jurul educației.(…) Prin creativitatea de care ați dat dovadă (profesorii participanți la program – n.red.) și prin modul cum v-ați adaptat în fața camerelor ai ridicat meseria la nivel de artă, arta de a crea caractere. Acest proiect a apărut în timp record. A evoluat și va continua să o facă și în noul an școlar, adresându-se, poate, și mai multor beneficiari. În ceea ce o privește, la același eveniment, Raluca Turcan a pus accentul pe predarea la distanță în toate formele ei, mai ales în online. În acest context, ea a apreciat proiectul Teleșcoala, dar a insistat pe dezvoltarea educației online: Încetul cu încetul, să ajungem ca educația online să fie o alternativă la educația față în față și acestea să poată să se întrepătrundă când este nevoie Teleșcoala a fost un proiect bun, dar cred că în perioada următoare el trebuie extins, să mergem cu structura aceasta pe cât mai multe canale Gala dedicată emisiunii de la TVR a fost o ocazie pentru reprezentanții guvernului Orban să aducă mulțumiri profesorilor implicați și să insiste pe realizările lor, pe lângă succesul Teleșcoala. Emisiune pe care gazda evenimentului, realizatorul Radu Andrei Tudor, a calificat-o drept una cu succes de audiență. Tudor a arătat că la dispoziția proiectului a fost pus “cel mai performant studio virtual din România”, iar TVR “și-a atins emisiunea. Profesorii ne-au scris, elevii ne-au scris, audiențele ne-au arătat” acest lucru. Teleșcoala a fost un proiect de predare pentru elevii de clasa a VIII-a și a XII-a, pentru a-i ajuta pe aceștia în vederea examenelor naționale. Emisiunea a debutat la mijlocul lunii martie, în contextul suspendării orelor în școli, din cauza pandemiei. Programul a avut, la început, o audiență “normală” pentru un post cu audiențe foarte mici, TVR 2, iar televiziunea publică a refuzat să ofere, la cerere, date relevante despre audiența programului, care, în pline pregătiri pentru examenele naționale, a pus inclusiv probleme privind relevanța materiei predate. Proiectul s-a încheiat pe 12 iunie. Atunci, TVR prezenta câteva date despre emisiune: 55 de profesori participanți (19 pentru nivelul gimnazial, 36 pentru liceu) 192 de cursuri (96 pentru elevii din clasa a VIII-a, respectiv 96 pentru liceenii clasei a XII-a). Pentru audiențe, în loc să spună câți telespectatori s-au uitat, în medie, la emisiune, adică informații esențiale de audiență, TVR a anunțat “reach-ul” programului (toți oamenii care au ajuns pe acest post măcar o dată, cât timp a fost difuzat): 2,5 milioane de telespectatori, dintre care aproape jumătate în mediul rural (1,1 milioane). Sursa

Cel mai mare număr de contestații din istoria recentă a examenului de Bacalaureat a fost înregistrat la sesiunea care tocmai s-a încheiat: peste 62 de mii de cereri de recorectare a lucrărilor. Iar acest număr uriaș de contestații vine în condițiile în care la rezultatele inițiale s-a înregistrat cel mai mare număr de note de 10 din ultimii ani, peste 24 de mii de note între 9 și 9,99, dar în același timp și o rată de eșec de peste 40%. Însă cea mai mare problemă este una de lipsă a încrederii. În ultimii ani, numărul contestațiilor de la Bacalaureat a fost în jurul a 40 de mii. O creștere cu peste 20 de mii de cereri de recorectare înseamnă un semnal de alarmă. Unul pe care niciun ministru, secretar de stat, director din minister nu l-a dezamorsat, nu l-a combătut sau nu l-a explicat. După 3 luni de școală online și de pregătire acasă pentru examen, candidații au intrat în Bacalaureat în același timp în care colegii lor din clasa a VIII-a primeau rezultatele la Evaluarea Națională. În săptămâna în care s-au dat probele scrise la Bacalaureat, toți cei care erau în examen asistau la o avalanșă de informații despre cum aproape toți care au contestat corectarea de la Evaluarea Națională au primit puncte în plus. Cazurile care au contat au fost extremele „Doi elevi din Bâlteni, de la agonie la extaz”, titra Impact Gorj care a relatat inițial cazul a doi elevi notați cu 2,25 și 6, la matematică, iar la contestații au obținut 7,90 și 10. Cazurile au fost preluate de presa centrală: „Un elev care a luat 6 la matematică a primit 10 după recorectare”, potrivit Digi24.ro, care îl pune în titlu pe profesorul Radu Gologan spunând: „Este incredibil. E o problemă mare”. Știrea începe cu generalizarea că „rezultatele Evaluării Naționale par la fel de neobișnuite precum a fost și examenul”. Tot în știrea menționată este și memoriul unui părinte din Brașov pentru recorectarea lucrărilor la Limba germană pentru că „unele lucrări la Limba Germană au primit cu 4 puncte în plus, la a doua corectare”. „O fetiță din Gorj a suferit un șoc după ce a văzut că a luat nota 6 la proba de Matematică la Evaluarea Națională. Părinții i-au dat calmante și s-au speriat că face semipareză”, scria Digi24 marți, pe 30 iunie, în ziua publicării rezultatelor de la Bac. După care urmează și declarația directorului, care țintește către profesorii corectori: „Directorul școlii unde învață fetița, considerată unul dintre cei mai buni elevi din localitate, este revoltat și spune că după o astfel de greșeală profesorii corectori ar trebui dați afară din învățământ”, potrivit sursei citate. Mai sus sunt doar câteva exemple ilustrative, dar știrile au fost preluate de toate televiziunile și de cele mai cunoscute site-uri. Peste aceste cazuri excepționale a venit mărturia unei profesoare care a explicat într-o postare pe Facebook „Vă întrebați cum e posibil ca după contestație să ajungi de la nota 6 la 10? Iată cum se desfășoară o zi de corectare la examenele naționale” În postarea respectivă, profesoara a explicat perspectiva proprie asupra corectării, apăsând și mai tare pe starea de dubiu și neîncredere care deja învăluia acest proces de corectare a lucrărilor după cele două cazuri mediatizate. Imediat majoritatea publicațiilor centrale și locale au preluat textul profesoarei fără alte explicații, chiar dacă zeci de profesori scriau în comentariile postării că lucrurile expuse acolo nu existau în realitate, iar dacă ar fi existat, cel mai probabil ar fi fost într-o comisie, izolat, nu în toate. Iată unul dintre comentarii, ales aleatoriu: „E regretabil că lansați în spațiul public asemenea acuzații sub masca “apărării” bietilor profesori stresați. In primul rând, nu s-a demonstrat că e o greșeală la corectare, cel mai probabil fiind o greșeală de transcriere de pe borderou. De aceea există contestația, pentru a repara astfel de greșeli. În al doilea rând, regulile sunt foarte clare la corectat: borderourile individuale sunt preluate de comisie atunci când se face schimbul de lucrări, dacă există diferențe mari, iar cei doi corectori au constatat verificând borderourile si lucrările că nu sunt de acord, se desemnează alți doi corectori care evaluează lucrările. Dacă dumneavoastră ați asistat la o situație așa cum ați descris-o înseamnă că ați acceptat, devenind complice la o neregularitate. Acest lucru nu înseamnă că așa este peste tot”. Expunerea profesoarei a fost preluată fără nicio minimă verificare a acelor aspecte de unele dintre cele mai cunoscute site-uri din România, printre care: Libertatea Spotmedia Digi24 (și pe TV și pe site) Mediafax În toată această atmosferă niciun oficial, fie el ministru, secretar de stat, inspector sau un director din minister ori purtător de cuvânt nu a ieșit cu explicații, nu a adus niciun contra-argument. Așa că dacă nimeni nu contrazice știrile vânturate pe toate canalele, asta înseamnă că sunt reale, nu? Cei mai mulți dintre candidații la Bacalaureat și părinții lor asta au crezut. Neîncrederea în profesorul corector a ajuns la un moment de maxim istoric, odată cu un vârf al numărului de contestații. Și cred că a mai contat ceva în această revărsare de nemulțumire legată de rezultatele de la Bacalaureat. În sfârșit, elevii au putut depune online aceste cereri. Le-a fost atât de ușor să conteste, atât de ușor să încerce să aibă dreptul la o a doua opinie (pe care la clasă nu l-au avut niciodată). Nu toți profesorii corectori au pregătirea să evalueze acele lucrări Problema formării profesorilor este una dintre cele mai grave și care trebuie rezolvate urgent, atrăgea atenția Comisia Europeană în toamna anului trecut. Semnalul de alarmă a fost tras și de raportul OECD făcut la comanda Administrației Prezidențiale, în cadrul proiectului România Educată. Un posibil argument ar putea fi și inexistența programelor de formare continuă pentru evaluare. În registrul programelor de formare continuă al ministerului există un singur program de formare pentru profesori, la nivelul întregii țări, pentru evaluarea de la examenele naționale, cel de la Casa Corpului Didactic Argeș. Sursa

Restricțiile privind numărul de elevi care participă la ore, aplicate în școlile din Anglia din momentul în care acestea au început să-și reia activitatea, acum o lună, vor fi ridicate în septembrie. Așa au anunțat oficial, joi, autoritățile de la Londra, care au prezentat în ce condiții se vor reîntoarce toți elevii la clasă, începând cu următorul an școlar. Principalele măsuri de intervenție vizează situațiile în care apar cazuri pozitive de Covid-19 în instituțiile de învățământ. Informații despre intențiile guvernului circulă de mai multă vreme, în condițiile în care se relaxează restricțiile de distanțare fizică între persoane, iar autoritățile caută să compenseze eșecul din iunie, când planul de redeschidere treptată a școlilor s-a lovit de probleme majore. În Anglia, școlile sunt administrate separat de cele din celelalte teritorii britanice și intră sub autoritatea guvernului de la Londra. Departamentul pentru Educație a anunțat, joi, că toate restricțiile actuale privind dimensiunea grupurilor de elevi vor fi ridicate pentru școli, licee și creșe/grădinițe, în condițiile scăderii ratei de infectare cu noul coronavirus. Vor fi păstrate “bulele” – limitarea contactului între grupuri de elevi: școlile vor fi nevoite să delimiteze elevii după clasă sau după anul de studiu, așa încât să scadă la minimum legăturile între acestea. În plus, elevii din clase mai mari vor fi încurajați să păstreze cât mai mult distanța unul față de celălalt și față de personalul școlii, “acolo unde este posibil acest lucru”. Măsurile sanitare, precum curățarea regulată a spațiilor de învățământ și spălatul pe mâini cât mai frecvent, vor fi menținute. Ce se va întâmpla în școlile englezești dacă apar cazuri de Covid-19 Potrivit planurilor anunțate joi: Dacă apare un caz pozitiv de Covid-19 într-o școală, echipele locale de sănătate publică vor spune care e cea mai bună cale de intervenție. Printre opțiuni – grupuri mici de elevi și personal școlar, în bulele unde apar astfel de cazuri, să fie trimise în autoizolare pe perioade de până la 14 zile. Acolo unde există două sau mai multe cazuri confirmate, în interval de o săptămână, echipele de sănătate publică ar putea cere ca un număr mai mare de elevi și personal să se autoizoleze, ca măsură de precauție. Dacă apare un focar într-o școală, va fi trimisă o unitate mobilă de testare pentru investigații detaliate, după caz, pentru a-i teta pe cei care ar fi putut intra în contact cu persoana testată pozitiv. Testarea va începe cu elevii din clasa respectivă, apoi va fi extinsă la nivelul întregului an și, dacă va fi necesar, la nivelul întregii școli. Personalul școlar, elevii și familiile acestora vor avea acces la testare în cazul apariției unor simptome Covid-19, iar școlile vor primi kituri de testare pentru cei care nu pot obține un test. Școlile vor fi nevoite să pună la punct planuri pentru predarea la distanță în cazul elevilor care intră în autoizolare. În cazul grădinițelor, creșelor și centrelor de îngrijire a copiilor, restricțiile actuale sunt eliminate începând cu data de 20 iulie. Măsurile au fost salutate de o organizație a directorilor de școală, NAHT, care a arătat, însă, că e nevoie și de un plan B, în cazul în care acest plan A este nefuncțional: “Anunțul de azi reprezintă planul A al guvernului pentru revenirea completă în septembrie. (…) Este esenial ca guvernul să continue să monitorizeze datele și, când va veni momentul revenirii la școală, să aibă la dispoziție și un plan B, dacă va fi nevoie.” Sursa

Vizitatorii Cetăţii de Scaun a Sucevei pot beneficia, din această săptămână, de tur audioghidat în limbile română, engleză, germană şi maghiară cu aplicaţia Discover România. Turul poate fi accesat în urma achiziționării unui cupon în valoare de 7 lei de la casa de bilete a Cetăţii de Scaun a Sucevei. Cei interesați, specifică limba în care doresc ghidajul și primesc cuponul corespunzător limbii alese. „Muzeul Național al Bucovinei a colaborat cu dezvoltatorul aplicației, punând la dispoziție imaginile și textele explicative în limbile română, engleză, germană și maghiară, pentru fiecare dintre sălile expoziției permanente și istoricul Cetății de Scaun a Sucevei, astfel încât vizitatorul să poată beneficia de o vizită ghidată, exact așa cum își dorește, cu aplicația accesată direct de pe telefonul mobil”, precizează reprezentanții Muzeului Național al Bucovinei care administrează cetatea. Prin utilizarea acestei aplicații, publicul străin, altul decât cel vorbitor de limba română, va beneficia de o înțelegere mai bună a istoriei, a semnificației și în general a poveștii în ansamblu a obiectivului vizitat, beneficiind de explicații pe înțelesul său. Discover Romania este o aplicație de tip audioguide creată pentru a oferi turiștilor informații utile despre cele mai importante obiective turistice din România. Cetatea de Scaun se află în circuitul de pelerinaje interne propus de Basilica Travel. Sursa

Episcopul Iustin al Maramureşului şi Sătmarului a sfinţit duminică noua biserică a Parohiei Breb, situată la baza Munţilor Gutâi. În omilia rostită la această ocazie, Părintele Episcop a evidenţiat importanţa sfinţirii unui lăcaş de cult. Sfințirea unei biserici este „ca o reîntemeiere a comunității, ca o reafirmare a credinței nezdruncinate; o rememorare și actualizare a gestului celor care – în vremi prea vechi pentru a fi uitate vreodată – au ridicat, din puținul lor, prin mulțimea vicisitudinilor istorice, una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe românești”, a spus Preasfinţia Sa. Lucrările de construcţie a noii biserici, ocrotită de „Sfânta Treime”, au început în anul 1981. În anul 2018 s-au încheiat lucrările de pictura, iar în acest an s-au încheiat lucrările de finisare exterioară. Cu ocazia sfinţirii, biserica a primit şi hramul „Duminica Sfinţilor Români”. Biserica veche de lemn din Breb cu hramul „Sfinților Arhangheli” datează din 1531. Sursa

„Sunt trei cerințe pe care Hristos ni le pune înainte ca exigențe ale intrării noastre în împărăția cerurilor”, a subliniat Episcopul Canadei într-un cuvânt transmis în contextul Duminicii Sfinților Români: „mărturisirea, dragostea, purtarea crucii”. Mărturisirea „Mărturisirea este un element central al vieții creștine” spune ierarhul și citează un comentariu anonim la Evanghelia după Matei: „Este cu neputință ca cineva care tăgăduiește cu buzele sale să poată crede în inima sa. Căci rădăcina mărturisirii este credința inimii. Mărturisirea este astfel rodul credinței. Atâta timp cât rădăcina trăiește, ea trebuie să producă fie ramuri, fie frunze, iar dacă planta nu produce acestea, știm, fără îndoială, că rădăcina sa este uscată în pământ. În același mod, atâta timp cât credința inimii este sănătoasă, întotdeauna seamănă cu buzele semințele mărturisirii. Dar dacă nu există nicio mărturisire cu gura, ar trebui să știți, dincolo de orice îndoială, că credința inimii s-a vestejit deja”. „Mărturisirea vine din convingere. În cazul Sfinților Apostoli, ei au fost martorii învierii lui Hristos și convingerea aceasta au transmis-o mai departe prin norul celor care au crezut până la noi astăzi”, explică Episcopul Canadei. Ierarhul amintește că „Sfinții sunt cei care au crezut lui Hristos și l-au mărturisit pe El. Căci fiecare sfânt prin cuvintele și viețile lor au îndreptat privirea contemporanilor către Dumnezeu izvorul a toate”. Dragostea Părintele Episcop argumentează prin mai multe pasaje scripturistice ideea că „centralitatea a tot ce se întâmplă din punct de vedere al lui Dumnezeu o ocupă dragostea”. „Ea este cea care manifestă relația omului cu Dumnezeu și cu semenii. Cele două direcții ale dragostei sunt diferite: una este verticală îndreptată către Dumnezeu și una orizontală către aproapele. Ele sunt complementare dar nu egale și nici simetrice. Ele reflectă incomparabila poziție a lui Dumnezeu de Creator față de creatura Sa dar și desăvârșita relație contemplată de Dumnezeu și sădită în om de iubire a aproapelui ca pe sine”. Purtarea crucii „Cea de-a treia exigență a intrării în împărăția cerurilor este urmarea lui Hristos prin purtarea crucii”, semnalează Episcopul Ioan Casian. Ierarhul evidențiază că „cel care dorește împărăția lui Dumnezeu are o singură cale, aceea de a urma lui Hristos. Căci mântuirea nu stă în puterea noastră ca oameni ci este o lucrare a lui Dumnezeu” „Cel care poartă crucea tuturor este Hristos. Crucea fiecăruia este crucea lui Hristos prelungită în viața fiecăruia. Harul crucii lui Hristos alimentează crucea noastră personală. Căci mântuirea este un dar al lui Dumnezeu primit de noi prin credință. Nu stă în puterea noastră să-l realizăm. Iar faptele care manifestă vizibil credința nevăzută sunt toate roade ale harului care irigă, alimentează și face să crească și să sporească viața care le produce”. Sursa

Părintele protosinghel Joachim Bejenariu, consilier eparhial la Serviciul Colportaj București, invită la o reflecție privind cele două nume purtate de Sfântul Apostol Pavel: „Saul”, nume evreiesc, care înseamnă „cel dorit” și „Pavel”, nume roman, însemnând „cel mic”. Protos. Joachim Bejenariu prezintă premisele formulate de diferiți exegeți și învățați sau istorici. Redăm articolul integral publicat în Ziarul Lumina. Cele două nume ale Sfântului Apostol Pavel Sfântul Apostol Pavel are două nume: Saul şi Pavel. Saul, nume evreiesc, care înseamnă „cel dorit”, Pavel, nume roman, însemnând „cel mic”. În Faptele Apostolilor, unde ni se vorbeşte despre convertirea lui Pavel la creştinism şi despre activitatea lui apostolică, până la cap. 13, 9, este numit numai Saul, iar de aici până la sfârşit, numai Pavel. Schimbarea pare a fi adusă în legătură cu convertirea la creştinism prin Pavel a proconsulului roman Sergius Paulus din Pafos. Se pune întrebarea dacă Pavel încă de copil a purtat două nume, sau numai după ce s-a încreştinat şi-a schimbat numele iudeu de Saul în numele roman asemănător, Paul, o practică pe care o întâlnim de multe ori în Biserica veche. Părerile învăţaţilor în această privinţă sunt împărţite. Cei mai mulţi, pe bună dreptate, cred că Pavel, încă de când a fost tăiat împrejur, a primit, după obiceiul iudeu, numele de Saul, dar, fiindcă tatăl său era şi cetăţean roman şi se bucura de mare vază între păgânii din Tars, i-a dat şi un nume roman, asemănător celui iudeu, numele de Pavel. Desigur, acesta din urmă la început era numai de ochii lumii. În familie şi între iudei se numea numai Saul. Când, însă, primind creştinismul, este obligat să lupte împotriva iudeilor rătăciţi şi să activeze în mijlocul lumii păgâne greco-romane, îşi lasă numele iudeu, folosindu-l pe cel roman (The Interpreter’s Bible – Holy Scriptures, Abingdon Press, Nashville, vol IX, p. 119). Alţi învăţaţi, sprijinindu-se pe părerea fericiţilor Rufin şi Ieronim, cred că Apostolul n-a avut de la început două nume, ci numai cu prilejul convertirii proconsulului păgân Sergius Paulus, Apostolul şi-a schimbat numele. Explicarea pe care o aduc este următoarea: regii în vechime obişnuiau ca după învingerea duşmanilor să-şi adauge numelui lor şi numele popoarelor învinse. La fel Saul, după câştigarea pentru creştinism a unui proconsul păgân, a luat numele acestuia. În fine, o a treia grupă de învăţaţi susţin că Saul, îndată ce s-a botezat creştin, voind să se rupă de trecutul său de iudeu şi prigonitor al creştinilor, şi-a lăsat numele cel vechi, luând unul nou, asemănător. Voia oarecum să se considere un om cu totul nou, precum de altfel a şi fost. Deşi nici ultimele două păreri nu sunt fără temei, cea mai apropiată de adevăr rămâne totuşi prima, că Apostolul de la început a avut două nume, l-a folosit pe cel iudeu între iudei şi pe cel roman după ce s-a încreştinat şi a predicat între păgâni. Înaintea istoriei, Saul este iudeul care-i prigoneşte pe creştini, ducându-i în temniţe, iar Pavel este Apostolul care-L propovăduieşte pe Hristos în toate părţile împărăţiei romane. Sursa

Consumul de cafea este asociat cu numeroase efecte benefice asupra sănătăţii. Numeroase studii au arătat că acest lichid poate menţine tensiunea arterială în limitele normale şi reduce riscul de diabet şi boli cardiovasculare. Dar care este cea mai bună metodă de a prepara cafeaua, astfel încât aceasta să îşi păstreze antioxidanţii care neutralizează acţiunea radicalilor liberi ce pot cauza stresul oxidativ? Potrivit unui studiu observaţional publicat recent în European Journal of Preventive Cardiology, se pare că modalitatea cea mai potrivită de a prepara cafeaua este la filtru, nu la ibric, aşa cum mulţi dintre noi obişnuim să facem zi de zi. Cercetătorii au analizat răspunsurile a peste 500.000 de cafegii cu vârsta între 20 şi 79 de ani, care au fost monitorizaţi pe parcursul a aproximativ 20 de ani. Ei au constatat că persoanele cu vârsta sub 60 de ani care beau între una şi patru ceşti de cafea, în special cafea făcută la filtru, prezentau rate scăzute de boli cardiovasculare şi erau mai longevive. Aceste efecte benefice dispăreau însă pe măsură ce cantitatea de cafea consumată era mai mare. Cu alte cuvinte, ce-i prea mult strică! Studiul a mai arătat că, spre deosebire de cafeaua la ibric, cafeaua preparată la cafetieră îşi menţine mai bine proprietăţile, dar mai există un lucru interesant scos la iveală. Savanţii au descoperit că diterpenele, substanţe organice care favorizează creşterea colesterolului în sânge şi care se găsesc în boabele de cafea, sunt reţinute de filtrul de hârtie din cafetieră. O ceaşcă de cafea nefiltrată ar conţine de 30 de ori mai multe diterpene decât una de cafea la filtru, susţin oamenii de ştiinţă. Nu uita că şi zaţul de cafea are o mulţime de utilizări, aşa că nu îl arunca la gunoi! Astfel se explică efectul benefic observat în rândul persoanelor studiate pe parcursul a două decenii. De reţinut însă că moderaţia este cuvântul-cheie, indiferent că este vorba despre cafea sau despre un aliment, oricât de sănătos ar fi acesta. Aşadar, limitează consumul de cafea la maximum trei ceşti pe zi şi prepar-o cât mai simplu, fără adaosuri de calorii, cum ar fi zahărul sau frişca. Sursa

Multă lume laudă celebrele măsline Kalamata, dar oare cât de bune sunt în comparaţie cu mult mai consumatele măsline înnegrite prin oxidare? Despre măsline în general ştim că sunt bogate în antioxidanţi şi grăsimi sănătoase, substanţe care aduc organismului numeroase beneficii. Măslinele Kalamata (apropo, Kalamata este oraşul grecesc de unde sunt originare) au o culoare mov-maroniu închis şi sunt, în general, mai mari decât măslinele negre – nu acele măsline negre gigant, „umflate cu pompa”, ci acelea naturale, ajunse la deplina maturitate. Află în continuare câte calorii au măslinele Kalamata, ce substanţe nutritive conţin şi efectele benefice ale acestora asupra sănătăţii, dar şi aspectele mai puţin pozitive, respectiv conţinutul crescut de sare din acestea. Măsline Kalamata: valori nutriţionale şi calorii În 100 de grame de măsline Kalamata se regăsesc aproximativ 230 de calorii, aproape 17 grame de grăsimi, 13 grame de carbohidraţi, 7 grame de fibre, dar şi 2.130 miligrame (2,3 grame) de sodiu – adică limita maximă admisă/zi. De asemenea, conţin vitaminele B, C, E, K (benefice pentru sănătatea inimii şi a ochilor), precum şi minerale (calciu, magneziu, fier, fosfor, cupru, potasiu) care reduc riscul de anemie şi întăresc sistemul osos şi cardiovascular. Conţinutul crescut de grăsimi nu ar trebui să te sperie, pentru că 75% dintre acestea sunt mononesaturate (în principal acid oleic), deci benefice pentru sănătate, în special pentru inimă. Măsline Kalamata: beneficii pentru sănătate Consumul de măsline Kalamata este asociat cu un risc mai mic de instalare a bolilor de inimă şi a cancerului, precum şi cu îmbunătăţirea vederii şi a sistemului osos. Iată care sunt posibilele efecte benefice ale consumului de măsline Kalamata! Măslinele Kalamata, bogate în antioxidanţi cu efect anticancerigen Conţinutul crescut de antioxidanţi din măslinele Kalamata, în special polifenoli, ar putea reduce riscul de boli cronice, inclusiv cancer. Oleuropeina este un astfel de antioxidant şi compusul care conferă măslinelor gustul amar specific. Împreună cu hidroxitirosolul, acest antioxidant reduce nivelul de inflamaţii din corp şi protejează organismul de stresul oxidativ, una dintre principalele cauze ale degradării celulare. Nu este de mirare că incidenţa redusă a bolilor de inimă şi a cancerului este mult mai scăzută în ţările în care sunt frecvent consumate alimente indicate în dieta mediteraneeană. Studiile pe animale de laborator au arătat că antioxidanţii din măsline pot avea rol preventiv în ceea ce priveşte cancerul de piele, de sân, de colon sau de plămâni. De asemenea, s-a demonstrat că oleuropeina poate avea proprietăţi antimicrobiene şi antivirale, luptând cu diverse bacterii şi virusuri (herpes, rotavirus etc.). Măslinele Kalamata susţin sănătatea inimii Acidul oleic din măslinele Kalamata reduce procesul inflamator în organism, una dintre cauzele principale ale bolilor cardiovasculare (boli de inimă, infarct, atac cerebral). Numeroase studii au arătat că obezitatea şi ateroscleroza pot fi prevenite printr-un consum frecvent de grăsimi sănătoase, precum cele care se regăsesc şi în măslinele Kalamata. De asemenea, acidul oleic este mai uşor metabolizat, ceea ce înseamnă că organismul îl foloseşte pentru a produce energie. Totodată, studiile au arătat că polifenolii din măsline pot reduce în mod natural nivelul colesterolului „rău” din sânge, prevenind astfel hipertensiunea şi alte afecţiuni asociate acesteia. Măslinele Kalamata protejează creierul Aceiaşi antioxidanţi menţionaţi mai sus pot preveni degradarea celulară la nivelul creierului, scăzând astfel riscul unor boli precum Alzheimer sau Parkinson, asociate de regulă cu înaintarea în vârstă. De asemenea, aceste substanţe benefice protejează pielea de efectul nociv al razelor ultraviolete. Testele de laborator au arătat că polifenolii au rol neuroprotector, iar măslinele Kalamata conţin din belşug astfel de substanţe, aşa că ar trebui consumate cât mai des. Atenţie la conţinutul crescut de sare din măslinele Kalamata! Deşi au numeroase efecte benefice, măslinele Kalamata trebuie consumate cu măsură, mai ales de către persoanele care iau tratament pentru hipertensiune. Asta, deoarece măslinele Kalamata au multă sare, ca urmare a ţinerii acestora în apă cu sare, pentru conservarea lor. Aşadar, cu cât mănânci mai multe măsline, cu atât aportul de sare adus organismului este mai crescut. Iar consumul excesiv de sare este asociat nu numai nu probleme la nivelul inimii, ci şi cu retenţie de apă în ţesuturi şi osteoporoză. Moderaţia este cuvântul de ordine! Sursa

Foamea este un răspuns firesc al organismului, care se manifestă prin apariţia unor zgomote în stomac, dureri de cap, iritabilitate, dificultăţi de concentrare. Această reacţie poate apărea la interval de câteva ore, însă, în cazul anumitor persoane, foamea poate avea caracter persistent. În astfel de situaţii, este foarte posibil ca regimul alimentar să nu fie tocmai corect sau persoana respectivă să se confrunte cu o afecţiune medicală de care nu este conştientă. Aportul insuficient de proteine, grăsimi şi fibre, stresul, deshidratarea, anumite medicamente sau afecţiuni se numără printre posibilele cauze ale senzaţiei persistente de foame. Află care sunt explicaţiile pentru ai mereu senzaţie de foame şi care sunt soluţiile! Boli care se pot manifesta prin senzaţie exagerată de foame Foamea persistentă poate fi uneori un simptom al anumitor afecţiuni medicale, cel mai frecvent al diabetului zaharat, ca urmare a nivelului crescut de zahăr din sânge. Setea excesivă, scăderea în greutate şi oboseala sunt, de asemenea, simptome frecvent asociate diabetului. Însă şi hipoglicemia (nivelul redus al glucozei din sânge) poate cauza senzaţie de foame, mai ales dacă obişnuieşti să mănânci la intervale mari de timp. O altă cauză medicală a senzaţiei de foame poate fi hipertiroidismul, din cauza producţiei în exces a hormonilor tiroidieni, care cresc pofta de mâncare. De asemenea, foamea excesivă poate fi o consecinţă a depresiei, anxietăţii sau a sindromului premenstrual. Medicamente care cresc pofta de mâncare Anumite medicamente ar putea avea ca reacţii adverse creşterea apetitului alimentar. Printre acestea se numără: antipsihoticele, antidepresivele, corticosteroizii, antiepilepticele, insulina, contraceptivele orale. Stresul poate creşte apetitul Ca urmare a producţiei în exces de cortizol în situaţii stresante, este foarte posibil să resimţi acut senzaţia de foame. Un studiu a demonstrate că femeile stresate consumă mai multe calorii (provenite în special din dulciuri) pe parcursul zilei decât femeile care nu se confruntă cu această problemă. Pentru a combate stresul, fă cât mai multă mişcare, practică respiraţia profundă, meditează, citeşte o carte sau ascultă muzica preferată. Nu dormi destul? Rişti să mănânci mai mult decât ai nevoie Odihna este esenţială pentru sănătate în general. Somnul odihnitor menţine creierul sănătos, întăreşte sistemul imunitar şi reduce riscul de boli cronice, inclusiv boli de inimă sau cancer. Totodată, somnul reglează nivelul de leptină, hormonul care transmite creierului că eşti sătul. În schimb, lipsa de odihnă duce la creşterea nivelului de grelină, un hormon care stimulează pofta de mâncare, motiv pentru care ai permanent senzaţia de foame. Pentru a ţine la distanţă senzaţia de foame, este recomandat să dormi cel puţin 8 ore pe noapte. Greşeli de alimentaţie care sporesc senzaţia de foame Alte posibile cauze ale senzaţiei persistente de foame ar putea fi: Aportul insuficient de proteine – alimente bogate în proteine sunt carnea, peştele, ouăle, produsele lactate, legumele, nucile, seminţele. Consumul excesiv de carbohidraţi rafinaţi (pâine albă, paste, sucuri carbogazoase îndulcite, prăjituri, produse de patiserie etc.) – înlocuieşte-i cu fructe şi legume proaspete şi cereale integrale. Consumul redus de grăsimi – corectează prin adăugarea în dietă a următoarelor produse: ulei de cocos, peşte gras (somon, ton, macrou), nuci, seminţe de in, avocado, ulei de măsline, ouă, iaurt grecesc. Consumul redus de fibre – acestea au rolul de a ţine sub control senzaţia de foame deoarece se digeră într-un timp mai lung, asigurând astfel saţietatea. Sunt indicate alimente precum ovăzul, seminţele de in, cartofii dulci, portocalele, varza de Bruxelles etc. Aportul insuficient de apă – acest lichid vital asigură senzaţia de saţietate şi reduce pofta de mâncare, mai ales dacă este consumat înainte de mesele principale. De multe ori, senzaţia de foame poate ascunde lipsa de apă din organism. Aşa că bea un pahar cu apă atunci când simţi că ţi-e foame şi vezi cum reacţionează organismul. Este indicat consumul a minimum 2 litri de apă/zi, precum şi legumele şi fructele bogate în apă. Nu în ultimul rând, foamea persistentă poate fi cauzată şi de ritmul în care mănânci. Dacă hăpăi şi nu mesteci suficient alimentele, creierul nu primeşte semnalul că eşti sătul şi, în consecinţă, vei mânca mai mult pentru a ajunge la senzaţia de plenitudine. Prin urmare, mănâncă lent, savurează pe îndelete gustul preparatelor şi creierul îţi va ţine sub control senzaţia de foame. Sursa