Începe procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare

[Alucard ToV]

 

Procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) va fi lansat, miercuri, la Cluj-Napoca, a anunțat Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

 

„Dacă în data de 10 septembrie, 2022, cele mai puternice organizaţii din neurologia mondială au semnat la Cluj-Napoca un memorandum imperios necesar transferului de expertiză, cunoştinţe şi bune practici către sistemul de sănătate din România, tot la Cluj-Napoca va fi lansat miercuri, 21 septembrie, procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare. Evenimentul va fi prezidat de către Ministrul Sănătăţii, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Rectorul UMF Iuliu Haţieganu, Prof. Univ. Dr. Anca Dana Buzoianu, Prof. Univ. Dr. Claudio Bassetti (fost preşedinte al Academiei Europene de Neurologie) şi Prof. Univ. Dr. Dafin F. Mureşanu, Director al Departamentului de Neuroştiinţe UMF Iuliu Haţieganu, Preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuro-Reabilitare (EFNR) şi unul dintre coordonatorii acestei iniţiative”, se arată într-un comunicat trimis, luni, de organizatori.

 

Scopul dezvoltării şi adoptării Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) este de a creşte nivelul de sănătate a populaţiei din România prin informarea şi implementarea unui plan comprehensiv de reformă în domeniul bolilor cerebrovasculare la nivel naţional, în congruenţă cu obiectivele Strategiei Naţionale de Sănătate 2022-2027.

 

„Dezvoltarea strategiei va porni de la expertiza societăţilor profesionale din domeniul neurologiei şi a altor specialităţi relevante şi va beneficia de consultarea activă şi exhaustivă a actorilor din sistemul de sănătate din România. În final, viziunea SNCBC va reuni şi integra recomandările într-un document cadru ce va servi drept reper la nivel de politici de sănătate pentru iniţiative de reformă în acest domeniu la nivel naţional”, se precizează în comunicat.

 

Potrivit sursei citate, principiile directoare ale SNCBC sunt:

 

• Descrierea magnitudinii problemei bolilor cerebrovasculare la nivel populaţional, precum şi a barierelor privind gestionarea adecvată a patologiilor asociate
• Identificarea obiectivelor specifice de dezvoltare şi optimizare a sistemului de sănătate relevante pentru bolile cerebrovasculare, precum şi a entităţilor cheie în implementarea acestora.
• Restructurarea finanţării serviciilor de sănătate funcţie de trasee ale pacienţilor
• Consolidarea reţelei de tratament în fază acută a bolilor cerebrovasculare
• Actualizarea dovezilor ghidurilor internaţionale şi implementarea acestora în plan naţional
• Creşterea accesului la servicii de recuperare neurologică
• Dezvoltarea şi implementarea unor programe eficiente de prevenţie (primordială, primară, secundară şi terţiară)
• Evaluarea implementării reformelor prin intermediul unor indicatori fiabili şi uşor de apreciat

 

Conform sursei citate, în România, tulburările cerebrovasculare reprezintă a doua cauză de deces şi o a treia cea mai frecventă cauză de dizabilitate (după bolile cardiovasculare şi cancer). Din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a creşterii factorilor de risc comportamentali (alimentaţie, nivel de activitate, etc) este previzionată o creştere semnificativă a incidenţei acestor boli în următorul deceniu.

 

„În 2019, la iniţiativa medicilor neurologi din România şi cu sprijinul World Stroke Organisation, Ministerul Sănătăţii a extins numărul de unităţi medicale speciale prin Acţiunea prioritară pentru tratamentul intervenţional al accidentului vascular cerebral de la 10 la 43 de centre. Prin acest program, pacienţii care suferă accidente vasculare cerebrale (AVC) ischemice pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4 ore şi jumătate de la debutul primelor simptome. În ciuda acestui progres remarcabil ce contribuie zilnic la creşterea calităţii şi speranţei de viaţă a pacienţilor, în România există prea puţine centre în care se poate realiza tratamentul endovascular al AVC prin trombectomie mecanică (doar 4 la nivel naţional). De asemenea, nevoia de servicii de recuperare neurologică post-AVC este slab deservită pe teritoriul României, disponibilitatea acestor servicii fiind polarizată în jurul centrelor universitare, iar finanţarea prin Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este insuficientă”, se arată în comunicatul citat.

 

Conform sursei citate, în continuarea acestui proiect început înaintea pandemiei, în data de 10 septembrie , 2022, cele mai puternice organizaţii din domeniul bolilor cerebrovasculare din lume (World Stroke Organisation – WSO, World Federation for Neurorehabilitation – WFNR, European Federation of Neurorehabilitation Societies – EFNR) s-au reunit din nou la Cluj-Napoca sub coordonarea Departamentului de Neuroştiinţe al Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu, pentru a semna un memorandum de înţelegere în vederea transferului de expertiză, cunoştinţe şi bune practici către sistemul de sănătate din România. Rezultatele acestui demers vor fi concretizate prin elaborarea Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) – proiect iniţiat de Academia Română şi Societatea de Neurologie din România (SNR), în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, WSO, WFNR, EFNR împreună cu alte societăţi de profil şi cu sprijinul Administraţiei Prezidenţiale.

 

„Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare reprezintă prioritatea absolută a neurologiei româneşti într-un context global general de transformare inovativă a sistemului de sănătate din România . Toate acestea trebuie să conducă la o îmbunătăţire substanţială a calităţii vieţii pacienţilor prin impunerea unor noi strategii şi condiţii de diagnostic, tratament, spitalizare şi de recuperare”, declară, citat în comunicat, prof. univ. dr. Dafin F. Mureşanu, Director al Departamentului de Neuroştiinţe UMF Iuliu Haţieganu şi Preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuro-Reabilitare (EFNR).

 

Conform sursei citate, cu aceeași ocazie va fi abordată o altă temă importantă, anume sprijinul din partea Ministerului Sănătăţii pentru Planul de acţiune global intersectorial privind epilepsia şi alte afecţiuni neurologice 2022-2031 (IGAP).

 

În cadrul evenimentului de miercuri, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca va acorda titlul de Doctor Honoris Causa profesorului Claudio Bassetti, fost preşedinte al Academiei Europene de Neurologie – EAN.

 

Sănătatea creierului, o prioritate la nivel mondial

 

Anul acesta, la cea de-a 75-a Adunare Mondială a Sănătăţii, a fost adoptat Planul de acţiune global intersectorial privind epilepsia şi alte afecţiuni neurologice 2022-2031 (IGAP). Prin lansarea IGAP, forurile mondiale decizionale se angajează să acorde prioritate sănătăţii creierului în următorul deceniu. Afecţiunile neurologice sunt principala cauză de dizabilitate şi a doua cauză de deces la nivel mondial. Mai mult de una din trei persoane va dezvolta o tulburare a creierului de-a lungul vieţii, multe dintre acestea putând fi prevenite şi tratate. În cele din urmă, IGAP intenţionează să consolideze strategia de luptă împotriva bolilor neurologice ca şi prioritate de top pe agenda factorilor de decizie la nivel mondial.

 

Academia Europeană de Neurologie (EAN), organizaţie ce reprezintă 47 de ţări din Europa şi din alte părţi ale lumii, este partener cheie în implementarea obiectivelor IGAP în Europa. Pe 10 mai, EAN a lansat Strategia de sănătate a creierului, conturând un program de reducere a poverii tulburărilor neurologice şi de promovare a sănătăţii creierului în Europa în următorii ani.

 

Sursa

[FROG ZEW]