Alucard ToV

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat, joi, că primele cantităţi de vaccin cu noua formulă împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2 au sosit în ţară în această săptămână. Demnitarul a precizat că vaccinul va fi accesibil în cabinetele medicilor de familie şi în centrele de vaccinare din principalele spitale din România. „Au sosit deja în această săptămână primele cantităţi de vaccin cu noua formulă împotriva infecţiei cu coronavirus. Acest vaccin va fi în curând accesibil la cabinetele medicilor de familie, în centrele de vaccinare din principalele spitale din România. Toţi cei care au făcut deja două doze de vaccin în formula veche se pot vaccina doza a treia sau, după caz, doza a patra cu acest vaccin care protejează împotriva celei mai noi variante BA4, BA5 Omicron. Cred că este o bună oportunitate să îl administrăm în această perioadă în care se face şi vaccinarea antigripală", a declarat Rafila la dezbaterea online "Industria inovatoare de medicamente, partener strategic pentru societate, economie şi sănătatea românilor", organizată de DC Media Group, potrivit Agerpres. Sursa

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a confirmat printr-un comunicat de presă, joi, declarațiile făcute în cursul dimineții de rectorul Daniel David pentru Edupedu.ro, potrivit cărora instituția va analiza din nou teza de doctorat a lui Lucian Bode, după ce jurnalista Emilia Șercan a publicat dovezi de plagiat extins în acest caz. Potrivit UBB, Comisia sa de etică s-a autosesizat și va analiza din nou teza, pe baza noilor informații. Totodată, instituția precizează că va coopta în analiză și experți internaționali independenți”. “Precizăm că analiza poate fi reluată ori de câte ori este cazul, pe baza noilor dovezi prezentate de către cei interesați”, se arată în comunicat. Mesajul UBB, integral: “UBB reia analiza tezei de doctorat a domnului Lucian Bode." Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a luat act de noile informații apărute în spațiul public despre noi suspiciuni privind plagiatul în teza domnului Lucian Bode. Așa cum s-a angajat public pornind de la bunele practici internaționale de a aborda integritatea cu integritate, Comisia de Etică a UBB s-a autosesizat și va analiza teza din punctul de vedere al eticii academice pe baza acestor noi informații, după practici și mecanisme academice de referință, dincolo de analizele și dezbaterile sociale sau politice absolut naturale într-o democrație. Ținând cont de interesul public față de acest caz, UBB va coopta în analiză și experți internaționali independenți. Reamintim faptul că abaterile de etică se analizează exclusiv în urma unor sesizări sau prin autosesizare când există în spațiul public dovezi clare și doar în limitele acestora. Orice altă abordare ar fi ilegală și contrară prezumției de nevinovăție, depășind și practicile academice standard. De asemenea, pornind de la bunele practici internaționale, precizăm că analiza poate fi reluată ori de câte ori este cazul, pe baza noilor dovezi prezentate de către cei interesați.” Jurnalista Emilia Șercan a scris, joi, într-o anchetă jurnalistică publicată în pressone.ro, că ministrul de Interne Lucian Bode a plagiat în teza de doctorat cel puțin 18,5%. Ea susține că a identificat 6 ilustrații complet plagiate și alte 30 incorect citate în lucrarea analizată. „În urma analizării întregii lucrări, am descoperit text plagiat în nu mai puțin de 65 dintre cele 194 pagini ale tezei, reprezentând 10.139 cuvinte, ceea ce ridică procentul de conținut plagiat la 18,5%”, potrivit sursei citate. Tot joi dimineață, rectorul UBB, Daniel David, a declarat pentru Edupedu.ro că instituția va reanaliza teza, în urma noilor informații. Sursa

Patru directori de școală din România din Ditrău (jud. Harghita), Curcani (jud. Călărași), Popricani (jud. Iași) și Iași, care au avut rezultate excepționale precum reducerea abandonului școlar sau a analfabetismului funcțional în școlile pe care le conduc au fost premiați la Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2022, organizată de Asociația pentru Valori în Educație (AVE). Directorul Anului 2022 a fost desemnată Cristina Hadâmbu, director la Liceul Tehnologic „Puskás Tivadar” din Ditrău (jud. Harghita). S-au înscris la competiție 270 de directori de școli care au povestit despre transformările pe care le-au făcut în școlile pe care le conduc. Patru directori de școală din România, dintre care doi din județul Iași au fost premiați pentru că au contribuit la reducerea abandonului școlar sau a analfabetismului funcțional, în școlile pe care le conduc. Cristina Hadâmbu, directorul Liceului Tehnologic „Puskás Tivadar” din Ditrău (Jud. Harghita), a primit premiu pentru Directorul Anului 2022 pentru că a reușit să aducă la școală elevii, să îi ajute să nu renunțe la cursuri, și să îi trimită la stagii de practică la companii din Portugalia, Polonia sau Spania. Liceul Tehnologic „Puskás Tivadar” se află în mediul rural, într-o zonă slab industrializată, iar elevii înscriși în această unitate se confruntă cu multe probleme economice și sociale. Foarte mulți dintre ei provin din familii dezorganizate, monoparentale sau cu părinți plecați în afara țării la muncă, lăsați în grija rudelor sau a vecinilor, cu risc mare de abandon școlar timpuriu. În acest context, în 2018, Cristina Hadâmbu, împreună cu profesori, autoritățile locale și parteneri privați, a înființat o unitate de învățământ de tip profesional – dual. „Prin acest sistem de învățare am reușit să școlarizăm peste 100 de elevi proveniți din familii foarte sărace, elevi care ar fi părăsit timpuriu școala dacă nu ar fi avut o sursă de venit. În anul 2018 am fost în parteneriat cu patru operatori economici, iar în prezent, în 2022 avem 28 de operatori parteneri implicați în educarea tinerilor prin învățământul dual”, declara Cristina Hadâmbu. “Directoarea Liceul Tehnologic „Puskás Tivadar” a implementat proiecte Erasmus, prin intermediul cărora elevii au putut face stagii de practică la companii din Portugalia, Polonia sau Spania. Cadrele didactice au urmat de asemenea cursuri de perfecționare, s-au creat programe pentru protecția mediului în care elevii de la specializarea „Pădurar” au plantat în perioada 2018 – 2022 peste 15.000 de puieți de brad. Printr-un proiect susținut de Asociația de Dezvoltare a județului Harghita, în 2022 directoarea liceului tehnologic și cadrele didactice au amenajat un laborator de gastronomie modern, în valoare de 30.000 de euro, necesar studiului specializărilor cofetar – patiser, bucătar, ospătar. În anul școlar 2021 – 2022, liceul și-a schimbat locația într-o clădire nouă, modernă, cu săli dotate corespunzător, și au fost autorizate 6 noi profile liceale și postliceale prin care s-au oferit șanse la educație elevilor cu posibilități financiare reduse”, se precizează în comunicat. Premiul Directorul Anului pentru Antreprenoriat a fost câștigat la această ediție de Simona Elena Voinescu, director la Școala Gimnazială Popricani, județul Iași, care, prin intermediul unui proiect finanțat din fonduri europene, a digitalizat toate cele 16 spații de învățământ cu table interactive, laptopuri, videoproiectoare, dotând un laborator de TIC cu 24 de desktopuri. Cele 31 de cadre didactice au primit laptopuri performante în custodie cu ajutorul cărora, profesorii de matematică, de exemplu, au creat un site cu teste pentru Evaluare Națională, ale căror rezultate erau accesibile elevilor în timp real. Această resursă educațională a fost pusă la dispoziția profesorilor din toată țara. Rezultatele la Evaluarea Națională a crescut cu 93,3% în anul școlar 2021-2022, iar la disciplina matematica, pentru prima data în ultimii 8 ani, procentul de promovabilitate a fost de 100%. Premiul Directorul Anului pentru Inovare a fost acordat lui Viforel Dorobanțu, director al Școlii Gimnaziale Nr. 1 Curcani (Jud. Călărași), școală pilot din 2021. În această pilotare, Viforel Dorobanțu a propus o nouă arhitectură curriculară, aducând câteva noutăți notabile: studierea fizicii începând cu clasa a V-a și a chimiei începând cu clasa a VI-a; renunțarea la lucrările scrise la limba română și matematică (lucru preluat și de Ministerul Educației, începând cu anul școlar 2022-2023); scăderea numărului de ore la matematică de la 4 la 3. Proiectele derulate de directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Curcani (Jud. Călărași) au implicat 60 de elevi care au început studiul fizicii din clasa a V-a și 60 de elevi care au început studiul chimiei din clasa a VI-a. Mai mult, acestea au contribuit la scăderea ratei de absenteism de la 40% la 10% și procentul de elevi corigenți la matematică, limba română, fizică, chimie, limbi străine de la 30% la 15%. Georgiana Livia Antoci a primit premiul pentru Directorului Anului pentru Egalitate de Șanse Ea conduce Școala Gimnazială „Elena Cuza” din Iași. În anul școlar 2021-2022 a inițiat sub deviza „Fiecare copil merită să știe mai mult!” proiecte prin care “cadrele didactice au putut să sprijine mai mult integrarea rapidă și ușoară a tuturor copiilor, în ritmul cu care erau obișnuiți înainte de pandemie. Fiind o școală integratoare și multiculturală formată din peste 650 de elevi, provocările au fost numeroase și diverse, mai ales că populația școlară e formată și din elevi din medii dezavantajate, fie că e vorba de o situație economica precară, fie că prezintă cerințe educaționale speciale sau sunt de etnie rromă,” precizează comunicatul organizatorilor Galei Directorii Anului 2022. Sursa

Deputatul PNL Pavel Popescu a depus în Parlamentul României un proiect de lege care, dacă va fi adoptat, ar putea bloca accesul universităților din țară care colaborează cu Institutele Confucius, finanțate de Partidul Comunist Chinez, la fondurile din bugetul de stat destinate finanțării cercetării științifice universitare, potrivit unui comunicat de presă. Edupedu.ro scria marți că institutele Confucius din Marea Britanie, acuzate că fac jocurile regimului comunist de la Beijing, așteaptă să-și afle soarta. Studiu de caz despre impactul jocurilor politice asupra mediului academic – University World News. – mai multe detalii aici Deputatul Pavel Popescu și-a motivat inițiativa prin acuzațiile de spionaj care planează asupra acestora. În acest moment, cele patru universități din România care au colaborări cu Institutul Confucius sunt Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea București, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. Sursa

Fie că un elev câștigă mai multe olimpiade naționale la discipline diferite, fie că ia premiu doar la una, are dreptul la o singură bursă de performanță, de 500 de lei, conform răspunsului Ministerul Educației, primit la solicitarea Edupedu.ro. Asta deși nu există nicăieri în legislație mențiunea că mai multe premii la olimpiade nu pot genera câte o bursă pentru fiecare performanță, după cum a semnalat părintele unui elev la o școală din București. Părintele susține că Ordinul Ministrului Educației nr. 5379/2022 și Hotărârea de Guvern nr. 1138 14/09/2022 nu prevăd situația copiilor care au obținut rezultatele prevăzute la criteriile din Anexa la Ordinul Ministrului Educației la discipline diferite. „Tu, ca Minister, ai copiii aceștia de o asemenea valoare și nu investești în ei, nu-i pregătești și nu apreciezi și vrei să-ți rămână în țară? Copiii aceștia vor pleca pentru că eforturile lor nu sunt recunoscute”, spune părintele copilului, a cărui identitate o păstrăm anonimă. Ministerul Educației a răspuns solicitării EduPedu și a precizat că bursele de performanță nu se pot cumula. Cine poate lua bursa de performanță de 500 de lei pe lună Bursele de performanță se acordă elevilor din învățământul preuniversitar de stat și particular înscriși la cursurile cu frecvență, în funcție de rezultatele la concursurile/competițiile naționale organizate de Ministerul Educației sau la competițiile sportive internaționale la care participă loturile naționale ale României potrivit Ordinului Ministrului Educației nr. 5379/2022, Art. 6. Criterii pentru bursa de performanță Bursele de performanță se acordă elevilor care se încadrează în cel puțin unul dintre cazurile următoare, conform Art. 7. – (1) : a) au obținut locurile I, II sau III la etapele naționale ale competițiilor școlare naționale organizate de Ministerul Educației; b) s-au calificat în loturile de pregătire organizate de Ministerul Educației pentru competițiile internaționale; c) au obținut locurile I, II sau III la etapele naționale ale competițiilor/concursurilor cultural-artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-științific, organizate de Ministerul Educației; d) au obținut locurile I, II sau III la competițiile sportive internaționale la care participă loturile naționale ale României. Lista competițiilor școlare naționale, precum și lista competițiilor/concursurilor pentru care se acordă bursele de performanță este aprobată și publicată anual de Ministerul Educației. Ordinul de ministru 3.066 / 27.01.2022 cuprinde listele actualizate cu olimpiadele și concursurile școlare din acest an. Cazul unui elev din București, aflat pe primele trei locuri la Olimpiada Națională de Fizică și Olimpiada Națională de Informatică, calificat în lotul de pregătire organizat de Ministerul Educației pentru competițiile internaționale de matematică Părintele unui elev de la o școală din București ne-a semnalat faptul că actualele criterii ale burselor ridică probleme de inechitate socială, iar în cazul copilului său sunt două probleme. „Legea nu spune explicit că nu se cumulează bursele de performanță. Mie se pare nedrept, pentru că efortul pe care îl depune un copil să ajungă pe locul 1, 2 sau 3 la o Olimpiada Naționala este enorm. Imaginați-vă la 3 materii”, spune părintele elevului. „Cei care au rezultate foarte bune la mai multe discipline trebuie să fie apreciați la adevărata lor, pentru toate rezultatele lor. Poate nu se pot acorda 5 burse pentru 5 premii la matematică, dar dai pe disciplină, pentru că nu poți să ajungi la asemenea nivel la 2 sau 3 materii. E foarte greu și chiar sunt foarte puțini copii”, propune părintele. „Tu, ca Minister, ai copiii aceștia de o asemenea valoare și nu investești în ei, nu-i pregătești și nu apreciezi și vrei să-ți rămână în țară? Copiii aceștia vor pleca pentru că eforturile lor nu sunt recunoscute și apreciate”, spune părintele. A doua problemă ar fi valoarea burselor. Părintele consideră că nu este echitabil față de copil ca același efort să fie recompensat în funcție de fiecare primărie. „Pot să vă spun că pentru locul 3 pe țară la informatică copilul meu a primit 85 de lei. Și sunt copii din țară care au primit 5.000 de lei pentru un rezultat similar. Pentru respectarea principiului egalității de șanse, bursele trebuie sa fie stabilite de minister în cuantum fix și acordate direct elevilor fără implicarea consiliilor locale”, spune părintele. „În prezent, copiii cu performanțe similare sunt recompensați diferit în funcție de decizia consiliului local. Astfel, un copil care a obținut locul I la un concurs recunoscut de Ministerul Educației primește o bursă de 1.100 lei în sectorul 1 și de 500 lei în sectorul 3. Copilul din sectorul 3 este discriminat. El a depus același efort, a obținut același rezultat, dar primește o recompensa mult mai mică”. Mama elevului propune o soluție Ministerului și Primăriilor: „Primăriile care vor și pot să recompenseze suplimentar copiii pot gândi alte metode nonfinanciare dar stimulative și în linie cu misiunea Ministerului Educației: organizarea de tabere de pregătire/ de științe/de cultură generală/ de supraviețuire/ recreative/ culturale, excursii la munte sau la anumite obiective istorice/ culturale/ naturale, oferirea de abonamente gratuite la bazin/ teatru/ operă, premii in cărți, jocuri de logică/ de strategie etc.”. „Este o chestiune de principiu. Poate copilul meu nu va beneficia anul acesta de cumularea bursei de performanță, dar anul viitor, alt copil în aceeași situație va beneficia. Am depus sesizări la Primăria sectorului 3 de care aparține școala, la inspectoratul școlar județean și voi depune sesizare și la CNCD”, încheie părintele copilului. Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației o poziție oficială legată de cumularea burselor de performanță și a cerut numărul elevilor cu bursa de performanță în anul școlar 2022-2023 și câți dintre aceștia ar fi eligibili pentru a cumula burse de performanta pentru materii diferite. Bursele de performanță nu se pot cumula / 9.996 de elevi beneficiază de bursă de performanță în anul școlar curent, potrivit răspunsului Ministerului Educației: Potrivit prevederilor art. 82 alin. (1), (2) şi (3) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 (LEN), cu modificările şi completările ulterioare: „(1) Elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de performanţă, de burse de merit, de burse de studiu şi de burse de ajutor social.” Singura modalitate de cumulare a burselor este prevăzută la art. 19 din Anexa Ordinului ministrului educației 5.379/2022, privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar, cu modificările ulterioare: „(1) Bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanță, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu. (2) Elevii care au dreptul să primească atât bursă de performanță, cât și bursă de merit sau bursă de studiu trebuie să opteze pentru una din acestea, putând să o aleagă pe cea cu valoare mai mare sau acordată pentru o perioadă de timp mai mare. (3) Elevii cu cerințe educaționale speciale pot obține bursă de studiu/merit/performanță/ajutor social, indiferent dacă beneficiază și de o măsură de protecție socială.” De asemenea, elevii care beneficiază de sprijinul financiar „Bani de liceu” sau „Euro 200” pot obține bursă de performanță/merit/studiu, dacă îndeplinesc criteriile prevăzute în ordinul de ministru. Potrivit datelor comunicate de inspectoratele școlare județene, 9.996 de elevi beneficiază de bursă de performanță în anul școlar curent, conform Ministerului Educației. Sursa

Photographer Benjamin Barakat has spent the last four years working on his skills as a night sky photographer and now helps others create masterful scenes in beautiful locations. Barakat says he has always been fascinated by the night sky and the idea of capturing it is how he got into photography to begin with. “[In 2018] after spending many nights under the night sky with my wife and looking up and fascinating over it, I finally decided to get a camera and try capturing it,” he says. “I had no idea what I was getting myself into, but here I am attending to my calling! There’s nothing I love more (second to my family) than going out and photographing the night sky and sharing and teaching others to do what I do.” By day, Barakat is a real estate photographer and researcher at the highest observatory in Europe, the Sphinx Observatory in Switzerland, where he researches light pollution. But by night, he points his camera at the sky and teaches others how to create stunning visuals of their own. “I am lucky enough to teach others and lead tours internationally sharing the knowledge and inspiring others to get out more and take in the night sky,” he tells PetaPixel. Barakat’s most recent project took him to Jordan where he captured some breathtaking photos of the landscape set against the Milky Way. “Being half-Lebanese, my goal has been to explore the middle east more and share awareness of the beautiful landscapes to encourage others to visit these places,” he says. “Petra is what first attracted me to Jordan, and it was a wish of mine to capture it under the night sky. Getting in during closing hours to one of the seven wonders of the world isn’t easy, so I had to build a relationship with the local Bedouin people to gain such access.” The effort was worth it, as his photos of the iconic location are breathtaking. “Wadi Rum is another stunning highlight Jordan has to offer, with some of the darkest skies and stunning landscape scenery. I spent just over a year planning with locals to geotag all of the spots in my collection of images before capturing them all.” As mentioned, Barakat leads tours to help teach people how to take these kinds of photos. He plans to lead a group of 11 photographers on a journey through Jordan in 2023, the details of which can be found on his website. For more from Barakat, make sure to check out his website and Instagram. Source

An art collection amassed by Microsoft co-founder Paul Allen have been sold for a record $1.5bn, with a flurry of records for works by Van Gogh, Cezanne, Gauguin, Seurat and Klimt. The auction set a record for the most valuable single-owner art collection ever sold at auction, Christie's said. The previous most expensive collection sold at auction was the Macklowe collection whose two tranches netted $922 million. The five centuries of touchstone works featured some of the most significant creators in history. Pointillist pioneer Georges Seurat’s 'Les Poseuses, Ensemble (Petite version)', an 1888 oil on canvas depicting three nude women, fetched $149.2m, a record for a Seurat piece. Paul Cézanne’s La Montagne Sainte-Victoire, painted in 1888-1890 - Christie’s Images Limited 2022 Klimt's Birch Forest - Courtesy of www.Gustav-Klimt.com Cézanne’s 'La Montagne Sainte-Victoire' sold for $137.8m, another record, and a Gustav Klimt 1903 painting, 'Birch Forest', set the high mark for a Klimt work, selling for $104.6m. The highest price ever for a van Gogh painting was also achieved; with the artist’s 'Verger avec cyprès' sold for $117.2m. "I think this is a sale that sort of exhausts superlatives," said Johanna Flaum, vice-chairman of 20th and 21st Century Art at auctioneers Christie's. "This is the most valuable collection ever sold at auction. It's really a once-in-a-generation type of event." Allen co-founded Microsoft with Bill Gates in 1975, becoming fabulously rich as the company grew into the computing behemoth it is today. By the time he died in 2018 at the age of 65, he had bought some of the most important works created in the last half a millennium. Source

Trei medici din Focșani sunt cercetați penal pentru ucidere din culpă în cazul unei tinere de 17 ani, care a murit la 4 luni după ce a născut, prin cezariană, un băiețel. Tragedia a avut loc în vară, iar medicii asupra cărora planează această suspiciune se duc în fiecare zi la spital, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Unul dintre ei le-a declarat jurnaliștilor Digi24 că se consideră nevinovat. Familia minorei e devastată și susține că timp de două luni fata s-a tot plâns de dureri, dar la control, i-au zis că totul e bine. Bebelușul este sănătos și se află acum în grija tatălui. În luna aprilie, Cătălina năștea, prin cezariană, la Spitalul Sf. Pantelimon din Focşani, un băiat perfect sănătos. Câteva zile mai târziu, tânăra a fost externată și a plecat acasă împreună cu nou-născutul. Avea însă dureri și starea ei, spune familia, se înrăutățea de la o zi la alta. Rodica Miroiu, mama fetei decedate după cezariană: După operație, fata nu se simțea bine. La externare i-a dat o rețetă și i-a spus să nu alăpteze copilul. Deci, ceva ceva știa, ce a făcut... Timp de două luni de zile fata s-a plâns, a fost la control, i-au zis că totul e ok. În luna iulie, Cătălina murea în același spital, după 3 intervenții chirurgicale făcute în nicio săptămână. Cazul ei a ajuns în instanță, iar trei medici sunt puși acum sub acuzare. Ionuţ Drâmbă, prim-procuror Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani: În cauză s-a început urmărirea penală sub aspectul săvârșirii de ucidere din culpă, pentru ca ulterior să fie extinsă și pentru fals intelectual și favorizarea făptuitorului. Cristian Onia, medic cercetal penal: Sunt total nevinovat, dar o să stabilească organele de anchetă. Nu vreau să intru în amănunte. Eu am dat declaratii deja, deci nu am absolut nimic de ascuns! Conducerea Spitalului Județean din Focșani nu a dorit să comenteze situația. Dana Costache, jurnalist Digi24: Tot în același dosar, polițiștii din Vrancea sub coordonarea unui procuror au făcut șapte percheziții domiciliare, la locuințele mai multor persoane, dar și la sediul Spitalului de Urgență. Pentru ucidere din culpă sunt cercetați și 7 medici de la Spitalul Județean din Galați, în cazul unui bărbat decedat anul trecut în noiembrie. Aceștia au fost puși sub control judiciar și au fost suspendați din funcție pentru 60 de zile. Sursa

Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat, joi, că a solicitat ca în testele PISA să fie inclusă, în chestionarul de bază, din anul 2025, și zona de tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), potrivit Agerpres. Ea a făcut această solicitare către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care se ocupă de administrarea testelor, după cum a confirmat Deca pentru EduPedu.ro. “Ultimul raport de literaţie digitală din mai anul acesta spunea că în intervalul de vârstă 6 – 18 ani nivelul înalt funcţional al literaţiei digitale este de doar 25%. Deci, pe cifrele de acum, acesta este procentul pe care sperăm că vom educa viitorii specialişti în IT&C. Ne dorim să avem date şi mai bune şi atunci pentru PISA 2025, anunţ acum în premieră, că am avut în vedere şi am solicitat ca în chestionarul de bază pentru elevi să acoperim şi zona de TIC, pentru a înţelege mai bine performanţa elevilor, apropo de competenţe. Asta ne va permite şi să adaptăm mult mai bine lucrurile pentru viitor”, a afirmat Deca, la evenimentul “România Digitală, România Liberală”, organizat de PNL, conform sursei citate. PISA este abrevierea Programme for International Student Assessment și este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la care România aspiră să adere, cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, în trei domenii principale: lectură, matematică şi ştiinţe. Ligia Deca citează Raportul Național de Literație Digitală, din primăvara acestui an, în care se menționează clar, textual, lipsa de reprezentativitate a rezultatelor studiului pentru copiii și adolescenții din România. Ministrul a mai spus că în pandemie s-a văzut că învăţământul online a căpătat o altă amploare, menţionând că “după frustrarea iniţială, lumea a activat sentimentul de rezilienţă şi a învăţat rapid”, adăugând, însă, că pentru ca şcoala să fie “un vector de mobilitate digitală şi socială”, trebuie să existe condiţii minimale de conectare la internet, dispozitive şi cadre didactice care să poată forma elevii. “Pentru a putea avea un învăţământ online sau chiar hibrid de calitate, avem nevoie de trei lucruri: acces la internet, dispozitive şi în şcoală şi competenţe digitale într-o masă critică la nivelul corpului profesoral. Pandemia ne-a adus mai aproape de acest deziderat, dar nu l-am atins încă”, a subliniat Deca. “Deci, dacă vom dori ca şcoala să fie un vector de mobilitate digitală şi socială, atunci trebuie ca fiecare şcoală să aibă aceste condiţii minimale: conectare la internet, dispozitive, laboratoare sau alte tipuri de dispozitive şi un grup de cadre didactice care să poată forma elevii şi alte cadre didactice cu competenţe minimale şi eu cred că, dacă ar fi să prioritizăm, împreună cu platformele naţionale care să poată asigura coordonarea unei astfel de reţele, acolo trebuie să investim, încă avem zone gri, apropo de acces. Încă avem probleme cu dispozitivele, care, după ce au fost achiziţionate în vremea pandemiei, au şi ele nevoie de mentenanţă, de reînnoirea abonamentelor de acces la internet. Lucrurile în educaţie trebuie să fie gândite strategic”, a mai spus ministrul Educaţiei, notează Agerpres. Sursa

Numele tău: Alucard ToV Numele jucătorului sancţionat: @ uS RAULL Data şi ora sancţiunii: 31.10.2022 18:35 Sancţiune: 2x Avertisment verbal Motivul sancţiunii: Post simplist Link către topicul sancţiunii: Click, Click Alte precizări:

Post simplist, vei primi un Avertisment Verbal.

Post simplist, vei primi un Avertisment Verbal.

Răspunsul la această întrebare e, în același timp, simplu și complicat. Simplu, deoarece poate fi formulat în câteva cuvinte: pentru că lucrările elevilor/studenților nu sunt citite (nici măcar la examene) și ei nu sunt ascultați niciodată la nivelul a ceea ar avea de spus, ci doar puși să recite diverse lucruri pe care profesorii le consideră necesar a fi însușite (cel mai adesea, tot în perspectiva examenelor). Ceea ce li se cere nu e să spună ceva gândit de ei, ci să recite niște prefabricate livrate de cei care vând meditații. Totuși, a înțelege rațiunile acestei stări de lucruri nu e tocmai ușor. Și asta deoarece problemele sistemului nostru educativ au în spate o istorie. Ceea ce noi vedem – mai curând ocazional – ca probleme sunt, de fapt, realități care au evoluat vreme îndelungată pentru a ajunge așa cum le vedem noi acum. De-a lungul acestei evoluții ele și-au creat pattern-uri, habitudini, mecanisme de funcționare (formale sau informale), de așa manieră încât – exceptând scurtele momente de indignare (născute cel mai adesea din frustrări personale) – ele reprezintă normalitatea însăși. Asta vrea să spună că lucrurile care nu ne plac, problemele adânci ale educației, nu sunt accidente petrecute recent, pe care le putem corecta din mers, ci – dimpotrivă – sunt structuri stabile, rezultate dintr-un proces de adaptare și de selectare care a durat decenii. Cum spunea Voltaire: ”Progresul nu înseamnă doar progresul binelui. Din păcate, odată cu binele evoluează și răul.” Cred că aceasta e explicația faptului că, mai peste tot – și în educație în mod special – lucrurile sunt atât de greu reformabile. Orice tentativă de a schimba ceva pune în discuție o întreagă ordine și, mai ales, atentează la ”pricipiul bunului dobândit”: în speță la niște câștiguri extrasalariale (percepute tot mai mult ca ”drepturi”), la o ierarhie de influență (convertibilă în varii beneficii) și – dincolo de acestea – la o narațiune legitimatoare cu bătaie mai mare, în care nu e clar dacă cineva chiar a crezut vreodată, dar care s-a impus prin forța repetiției. O remarcăm abia când – naționalistă și/sau fundamentalistă – devine caricaturală, însă (și) ea crește în această ”seră” a discursurilor unidirecționale care se cer recitate de toți cei cărora le sunt adresate. Așa cum bine știm, în orice domeniu, ceea ce reglează logica lucrurilor este finalitatea lor. Finalitatea ciclurilor școlare gimnazial și liceal e reprezentată de examenele cu care acestea se încheie. Felul în care se susțin aceste examene și – mai ales – cel în care se corectează condiționează predarea disciplinelor de examen și are o legătură directă cu meditațiile elevilor ce le susțin. Întrucât cu (mulți) în urmă am fost – singura dată în viață – președinte al unei comisii de Bacalaureat, mi-a fost dat văd, cât se poate de concret, cum se face ”evaluarea” cele scrise de elevi. Lucrările lor, aduse din ziua precedentă la Centrul de evaluare, erau împărțite (pe baza unei distribuții aleatorii) în pachete de câte 50 de lucrări care mergeau la grupuri de doi corectori. Se pornea de la ambele capete și fiecare ajungea să le citească pe toate. Apoi treceau la următorul pachet de 50. Și – în general – mai primeau unul. În total erau 150 de lucrări parcurse de fiecare corector în cele 2 zile de 8 ore în care avea loc evaluarea. O lucrare (de română – limbă maternă în cazul meu) avea – în medie – 6 pagini (cele 4 de pe foaie standard plus încă o filă), asta dând un total de 900 de pagini pe cele trei calupuri de lectură. Adică 450 pe zi, respectiv la 480 de minute (8 ore x 60 de minute). Scoțând momentele de negociere – acolo unde nota nu se compatibiliza de între cei doi profesori – și de nevoi fiziologice (pe vremea aceea corectorilor nu li se dădea de mâncare), rezultă că ei aveau de evaluat practic o pagină pe minut. Evaluare înseamnă: lectură (și e vorba de grafii diferite), înțelegere (care nu întotdeauna e direct accesibilă), judecare, notare și completare a borderoului. Totul într-un minut, pe fiecare pagină! Profesorii experimentați rezistă cam trei ore (maximum patru) la faptul de a citi (deși mulți nu o fac decât acolo unde li se pare că văd ceva interesant); cei tineri – porniți cu entziasm – mai puțin. Și totuși, cum se corectează lucrările? Simplu: profesorul știe – de pe borderoul de notare (care are structura baremului) – care sunt punctele pe care elevul trebuie să le atingă. Exercițiul îi permite să-și dea seama din capătul de paragraf dacă e vorba de ”portretul fizic”, de ”cel moral”, de ”genul liric”, de ”figuri de stil” etc. În general – la ore, dar mai ales la meditații – lucrurile acestea sunt codificate de așa manieră încât, în redactarea de la examen, ”să-i fie servite” corectorului cu toată claritatea. Atunci, acesta bifează unul după altul paragrafele și le trece – ca fiind rezolvate – pe borderou. Rareori, atunci când e vorba de o lucrare excepțională – fie prin calitate, fie prin enormitate – aceasta e citită in extenso. Oricât de paradoxal ar părea: într-un examen nu sunt citite lucrările candidaților, ci doar se verifică gradul de conformitate al paragrafelor din textele lor cu rubricile baremului de corectare. Acest lucru înseamnă, de facto, că la o disciplină (aparent) liberă – precum Literatura Română – există un singur șablon de răspuns: cel în care corespondența paragrafelor textului lucrării cu rubricile baremului este de unu la unu. Elevul căruia profesorul i-a bifat toate rubricile are șansă la o notă (foarte) mare. Asta indiferent de cum scrie și aproape fără nici un interes față de ce scrie. În felul acesta devin inteligibile anumite lucruri care – ocazional – sunt subiecte de presă: aceeași lucrare, apreciată de un profesor care a citit-o de la cap la coadă poate fi considerată mediocră și de unul care a bifat corespondențele excelentă. Sau elevi cu reale probleme de exprimare, dresați ”să atingă” tot de pe barem pot lua note mai mari decât elevi realmente talentați și care scriu de la ei, dar care ”nu au atins” tot. Morala acestei istorii e aceea că, la noi, ”evaluarea” nu e examinare iar nota nu e o măsură a cunoștințelor elevului. Examenele sunt, în general, atestate de conformitate: diploma (cu notele foarte mari) atestă faptul că elevul ”a respectat cerințele baremului”, altfel spus, în urma dresajului meditațiilor a scris un text fără nici un conținut, dar a cărui formă (debitată în paragrafe) corespunde exact practicii de evaluare (așa cum s-a încetățenit ea în experiența comisiilor). Ceea ce reglează această stare de lucruri e timpul limitat de care dispun corectorii și suprasolicitarea la care sunt expuși. După trei – patru ore, aproape nici unul dintre ei nu mai vede ce a scris elevul și ”trece prin lucrare” bifând corespondența secvențelor de borderou de notare cu ”cuvintele – cheie” ce marchează paragrafele. Uimit de această ”metodă” – care anulează conținutul lucrărilor și, implicit, reduce la monotonie individualitatea vocilor celor care le-au scris – am întrebat reprezentantul Ministerului (care ”superviza” examenul în județul în care eram) de ce se procedează așa. Cu un surâs condescendent, omul mi-a răspuns: ”Ca să se evite posibilitatea fraudării”. Altfel spus, ideea era aceea că lucrând summa cum diligentia – de așa manieră că se trecuse la introducerea în sistem informatic a a datelor înainte de-a fi terminată corectarea pentru toți elevii – nu li se lasă timp posibililor fraudori să-și facă jocul. Ironia sorții e aceea că și eu și omul Ministerului am avut de-a face, atunci și acolo, cu o fraudă de proporții industriale! Rămâne un lucru: lucrările nu sunt citite sau sunt citite superficial, iar conținutul lor – care individualizează persoana celui care le-a scris – nu contează aproape deloc. Ca peste tot în lumea noastră, singurul lucru care are valoare sunt ”criteriile formale”. De aceea nu e de mirare faptul că se cere, tot mai insistent, introducerea ”testărilor standardizate” și, dacă se poate, ”cu itemi închiși”. Acestea ar reprezenta apogeul mecanizării corectării: la fel ca la școala de șoferi, rezultatul ar fi stabilit fie prin suprapunerea unui șablon, fie printr-o procesare a lucrărilor de către o mașină/un calculator. Felul în care ne dorim să arate ”evaluarea obiectivă” e mărturia cea mai bună a faptului că, în realitate, examinarea e pentru noi o problemă de care am fi foarte bucuroși dacă am fi degrevați. Întrebarea este: de ce? Primul răspuns ține – ca mai peste tot – de latura materială a lucrurilor: corectarea lucrărilor de la examenele naționale fie nu le e plătită de loc evaluatorilor (fiind trecută ca obligație în norma de bază), fie e tarifată simbolic (fiecare lucrare cu o sumă de ordinul leilor, de așa manieră că totalul abia acoperă costul unui de bilet de autobuz/tren pentru cei ce nu sunt în localitate). Și aceasta fără ca oamenilor aduși la corectat să li se ofere o masă – căci, totuși, stau opt ore la lucru – sau, în unele cazuri, măcar apă. În felul acesta, corectarea devine un soi de pedeapsă, la începutul vacanței, la care profesorii sunt constrânși de către directori sau inspectori (și, cum e de așteptat, constrângerea funcționează cel mai eficient în cazul suplinitorilor). Nu trebuie să fii specialist nici în economie, nici în teoriile educației ca să înțelegi că – în situații de genul acesta – logica generală e aceea a efortului minim. Un om constrâns să facă ceva se va face, cât poate, că face ceea ce i se cere, inventând tot timpul strategii de a ocoli și simplifica munca ce i se impune. Verificarea conformității paragrafelor din lucrări cu punctele din barem nu e decât o asemenea strategie: corectorul e acolo, stă în fața lucrării dar – în același timp – nu se ocupă de ea și se gândește la ale lui, la problemele ce-l așteaptă după ce iese din ”centrul de evaluare”. În fine, o știm bine și pe aceasta: e greu să soliciți responsabilitate atunci când îi impui celuilalt ceva. Și, cel mai adesea, această impunere funcționează în trepte succesive, căci fiecare – profesor, director, inspector, om din Minister – are de ”raportat” ceva. Și fiecare știe că, dacă dacă nu raportează ceea ce superiorul lui vrea să audă (căci ”performanțele” ”raportate” se traduc în ”indemnizații” ce se adaugă salariului), va avea de suferit. Astfel că presiunea de sus în jos pentru ”a adapta” lucrurile de așa manieră ”ca să iasă bine” e enormă. Concluzia e aceea că, dacă dorim să avem examene adevărate, primul lucru ce trebuie făcut nu ține în nici un fel de teorii pedagogice și de reforme ale educației, ci de niște probleme logistice: spațierea timpului de corectat și plata corespunzătoare a celor ce fac această muncă. Dacă oamenii văd că merită – în termeni economici, mai înti – să o facă și dacă au timpul să o facă așa cum trebuie putem spera că ceva se va schimba. Atâta timp cât mecanismul va rămâne unul de presiune pusă asupra evaluatorilor (atât la nivelul obligativității acestei activități, cât și la nivelul timpului de corectare) nu se va întâmpla absolut nimic, indiferent care sunt discursurile cu care va fi ambalat – an de an – procesul. Încă un lucru: plata muncii se cuvine a făcută față de corectori, nu față de ”comisii”, ”reprezentanți ai Ministerului”, inspectori și alte asemenea structuri de putere activate cu ocazia examenelor. E o bună ocazie de-a pune capăt – măcar într-un loc – la ceea ce, în lumea noastră, a devenit o practică cutumiară: concentrarea beneficiilor la vârf și delegarea obligațiilor / respunsabilității la bază. Oricum am lua-o, această practică e demotivantă și efectul ei – la ambele capete – nu e decât generalizarea imposturii: cei de jos, apăsați de obligații, ”se fac că fac”, iar cei de sus, ca să nu iasă cu scandal, ”închid ochii”. În bună măsură cele două – mimarea activității reale și ignorarea (interesată) a acestei stări de lucruri – sunt cauze majore ale dezastrului din educația românească. Iar ele, la rândul lor, sunt rezultatul feudalizării învățământului care ca rezultat crearea unei caste de profitori ai funcțiilor la vârf și a unei mase de pălmași ai obligațiilor la bază. Or, așa cum ar trebui să se știe din orice comparație cu modernitatea, principala caracteristică a feudalismului e ineficiența. Păstrând actualii parametri tehnici de organizare a examenelor, niciodată nu va putea fi vorba de nici o calitate a evaluării și de nici o judecată onestă asupra cunoștințelor elevilor. Al doilea lucru – și cel mai important – este transformarea notei într-o măsură a cunoștințelor elevului. Deocamdată, cu toții – elevi, părinți și profesori – cunoaștem acest lucru: nu contează ce ști, ci ce notă ai. Pentru că în funcție de notă – nu de cunoștințe – intri într-un liceu bun sau obții un loc fără taxă la o facultate. De ce? Pentru că notele, acelea care contează cu adevărat, sunt premii: ele nu spun cât e de pregătit elevul la o materie sau alta, ci – pur și simplu – faptul că e ”cel mai bun”. Altfel spus, sunt – la nivelul școlii – echivalentul onorurilor sociale de care beneficiază părinții ”cu posibilități / funcții”. Și, într-un soi de difuziune verticală a prestigiului social, statutul copiilor devine reflectarea celui al părinților. Aici e, evident, o logică tribală: copilul e ”al lui X” (adică răspunde la întrebarea rurală ”a’ cui ești?”) și ”într-o familie bună” virtuțile se moștenesc la fel ca averea. Acesta e motivul pentru care, cu cât mergem mai jos în geografia patriei, copiii notabilităților sunt ”apreciați” altfel decât ceilalți. Această ”discriminare pozitivă” are ca efect același automatism al notei indiferent de ce știe elevul: cel ”remarcat” va răspunde întotdeauna bine, cel ”fără posibilități” va avea, adesea, probleme. Or, menirea școlii nu e aceea de-a confirma ierarhiile sociale ”premiind”, la nesfârșit, odraslele celor care își permit familiaritatea cu profesorii și ”orele particulare” (ce – măcar în speranțele dascălilor – leagă și mai mult astfel de relații). Nu, școala e pentru toți și scopul ei de bază este acela de-a-i unifica pe elevi sub semnul unei cunoașteri comune care, asumată de aceștia din urmă, devine amprenta universalului uman în fiecare. De aceea ar fi normal ca interesul profesorului să fie acela ca toți elevii lui să înțeleagă cunoștințele predate (adică trecute – prin munca lui – din neutrul formulării de manual în forma specifică de înțelegere a celor cărora li se adresează) și nu acela de-a crea ierarhii (al căror efect e excluderea unora de la înțelegere și – implicit – marginalizarea lor în raport cu universalul uman pe care-l oferă școala). Altfel spus, datoria adevărată a profesorului nu e față de Minister, de Inspectorat sau de administrația școlară (care, toate, cer – imperios – doar statistici cu ”realizările”), ci față de elevii cărora le vorbește. Ceea ce înțeleg elevii din ceea ce predă el e măsura exactă a capacităților lui didactice și, implicit, motivația ce-l determină să continue. Toate acestea vor să spună că formalismul ”performanțelor” și al ”raportărilor” nu e nimic altceva decât impedimentul major al unei școli de calitate în România. Tocmai pentru că acest formalism crează o emulație proastă, bazată pe impostura ”adaptării” rezultatelor la ”cerințe” pe întregul lanț ”de conducere” al școlii românești. În mod concret, el crează două disfuncționalități majore: prima e trecerea de la judecata adecvată, în context și în raport cu posibilitățile a ceea ce poate fi făcut în fiecare clasă la discursuri ”meta”. Nu se mai vorbește de situații efective, pe care profesorii le pot cunoaște și în care pot acționa, ci de ”indicatori”, ”grafice”, ”tabele sintetice” etc. care n-au legătură cu nici o școală reală, ci trimit mereu la ”clasamente” și ”ranking-uri” Fiecare din acestea în parte, distruge ceva din școala reală. Și crează o castă a șmecherilor care știu ”cum se fac raportările” ca să iasă cu ”premii” și ”indemnizații”. Ca peste tot, nu contează ceea ce se face în mod real de către dascălii ce intră în clase, ci ”se premiază” munca administrativă. Ajunși aici s-ar cuveni să ne punem o întrebare legată de o problemă mai profundă: dacă nu cumva, într-o lume în care conformismul și obediența sunt valori sociale, noi suntem în situația de a-i cere școlii să facă exact contrariul a ceea ce le solicită, deopotrivă elevilor, părinților și profesorilor societatea? Căci meditațiile – cu exercițiul învățării ”pe de rost” – la fel ca și copiatul (și, la altă scară, plagiatul) nu sunt nimic altceva decât o disciplină a conformismului și a obedienței. Se fac lucrări standardizate la fel cum se fac ”raportări” standardizate și toate se fac ”pentru că așa trebuie”, deși nimeni n-ar putea spune de ce trebuie să se facă așa. Or, dacă societatea le cere zilnic asemenea probe părinților și profesorilor, la ce bun i-ar învăța aceștia pe elevi gândirea clară, discernământul, responsabilitatea formulării și libertatea lăuntrică a gândului dus la expresie? Eu unul cred că aceasta e problema majoră a meditațiilor și a imposturilor de tot felul de care auzim ocazional (și care încep cu copiatul de pe clasele mici): faptul că acest exercițiu al repetării plate, fără nici un aport personal, exagerarea ”în sus” (prin formule ditirambice) și ”scurtătura” pentru a fi evidențiat sunt exact lucrurile pe care le valorizează cel mai mult societatea pe care noi am făcut-o. Știm că nu e bine, dar nu ne mai putem opri. Căci deceniile de platitudini sterile ne-au văduvit tocmai de ceea ce ne-ar fi deschis unii către alții: imaginația. Pur și simplu cu excepția ”mai mult”-ului cu care umplem formularele nici măcar nu ne putem imagina un mai bine. Dacă e să-l numim, el se concentrează într-un singur cuvânt: „afară”. În lumea de-afară, de dincolo de granițele noastre, copiii torturați aici cu meditații au șansa de-a învăța cu adevărat ceva. Dar, pentru asta, trebuie mai întâi să se dezvețe de tot ce au lăsat aici. Abia atunci, adulți împliniți sub alte zodii, își vor regăsi copilăria pierdută în România. Și, odată cu ea, bucuria de a cunoaște. Și de-a se cunoaște. Sursa

Nick: Alucard Rank: Special Agent in Charge Am dat test cu: Biaaa. Data: 15.10.2022 Rezultat proba teoretica: 2.5/3 Rezultat proba armelor: 4/6 Rezultat proba practica: 0/3 Rezultat total (Admis/Respins): Admis Observator test: - Alte menţiuni: -

Jocurile video ar putea provoca aritmie cardiacă ce poate pune în pericol viața copiilor cu afecțiuni nediagnosticate ale inimii, arată un studiu medical, potrivit Sky News. Cercetătorii au spus că au descoperit un tipar neobișnuit dar distinct printre copiii care își pierd cunoștința în timp ce joacă jocuri video. Ei au avertizat că jocuri de război multiplayer tip Call of Duty sunt cele mai frecvente declanșatoare pentru astfel de episoade. În documentul publicat în jurnalul Heart Rhythm, oamenii de știință au îndemnat părinții să-și ducă copiii care suferă de pierderi de cunoștință la un cardiolog. „Jocurile video ar putea reprezenta un risc serios pentru unii copii cu probleme de aritmie; ar putea fi letale la pacienții cu predispoziție la aritmie care deseori nu a fost anterior recunoscută”, a spus cercetătorul-șef și specialistul Dr Claire M Lawley. „Copiii care dintr-o dată își pierd cunoștința în timp ce se joacă jocuri video ar trebui consultați de un cardiolog, acesta fiind primul semn serios al unei probleme de inimă”. Ea și echipa ei au făcut o revizie sistematică a literaturii din domeniu alături de cercetare pentru a identifica cazurile copiilor cu o pierdere subită a cunoștinței în timp ce joacă jocuri video. La cele 22 de cazuri găsite, jocurile de război multiplayer (cu mai mulți jucători online) au reprezentat cel mai frecvent declanșator iar unii dintre copii au murit ca urmare a infarctului. Bolile de ritm cardiac includ tahicardie ventriculară polimorfă catecolaminergică și sindromul congenital de QT lung tip 1 și 2 erau printre cele mai comune cauze. Studiul a arătat și o incidență mare a potențialelor variante genetice relevante (63%) printre pacienți, despre care oamenii de știință au avertizat că a avut implicații semnificative pentru familiile lor. În unele cazuri, copiii care și-au pierdut cunoștința în timp ce se jucau au făcut ca mulți membri de familie să fie diagnosticați cu o problemă importantă a ritmului cardiac în familie. Oamenii de știință au sugerat că jocurile video nu sunt întotdeauna „alternativa sigură” la sporturile competitive, așa cum au fost deseori considerate, scrie Sky News. Aceștia spun că la momentul incidentelor cardiace, mulți dintre pacienți erau în stări excitate, după ce tocmai câștigaseră sau pierduseră jocuri sau se aflau în conflict cu partenerii de joacă. Deși fenomenul nu este o întâmplare obișnuită, studiul a găsit că a devenit mai prevalent. „Uitându-mă la copiii cu probleme de ritm cardiac timp de mai bine de 25 de ani, am fost uimit să văd cât de prevalentă este această prezentare emergentă și să găsesc că un număr de copii chiar au murit din cauza asta”, a spus cercetătorul Dr Jonathan Skinner. Acesta a mai adăugat că cei luați în considerare pentru competiții e-sports ar trebui consultați pentru potențiale probleme în același fel ca atleții din sporturile tradiționale. Sursa

Universitățile Franței, asociația care reunește instituțiile de învățământ superior franceze, a transmis printr-un comunicat de presă că îi solicită fostului ministru al Educației Sorin Cîmpeanu să se retragă din funcția de președinte al Agenției Universitare a Francofoniei, în urma acuzațiilor de plagiat cu care este confruntat, anunță publicația PressHub. „Din cauza acuzațiilor de încălcare a eticii științifice al căror subiect este, Universitățile Franței îl invită pe Sorin Cîmpeanu să opteze pentru prudență, prin retragerea de la președinția Agenției Universitare a Francofoniei (AUF). Universitățile din Franța nu pretind că vorbesc în locul dreptății și nu se pot alătura campaniei critice care se desfășoară pe rețelele de socializare. Universitățile din Franța solicită să se analizeze acuzațiile aduse lui Sorin Cîmpeanu în lumina valorilor și regulilor etice în care comunitatea academică internațională se recunoaște și se adună. Ca atare, președintele AUF este chemat să-și asume responsabilitățile pentru a menține buna funcționare a agenției pe durata procedurii”, se arată în comunicatul transmis de Universitățile Franței. Sursa

România își tratează bolnavii decent... doar la centru. Nu doar că nu avem suficienți medici, dar și cei care au mai rămas se bat pe locurile din spitalele mari. În acest moment, situația e dramatică. Jumătate din medicii din România sunt concentrați în 6 județe, cele mari și cu ceva dotări prin spitale. În restul țării, se practică medicina de ocazie. În unele județe s-a ajuns în situația în care nici măcar la terapie intensivă nu e medic de gardă. În tot acest timp, pacienții pleacă bolnavi la sute de kilometri de casă, ca să găsească un spital să-i trateze. Cum am ajuns aici și cum putem scăpa, vedem azi la Pacient în România. Suntem la Spitalul de Urgență din Petroșani, unde pacienții ar trebui să se îmbolnăvească doar în anumite intervale orare ca să-i poată consulta un medic. Marea problemă e la pediatrie, unde au mai rămas doar 3 doctori. Părinții sunt îngroziți la gândul că în cazul unei urgențe, trebuie să-și ia copiii în brațe și să meargă zeci de kilometri până la un spital. Andreea - mama unui pacient: E medic de la 8 la 13, și după aia, dacă se întâmplă ceva, ne trimit la Vulcan, Lupeni, până la Lupeni sunt 5 km, Vulcan 30. Dacă soțul nu e acasă, eu nu conduc... Maria Baciu - asistent-șef Pediatrie: E un factor de stres, evoluția bolii se poate complica în orice moment. Bogdan Diu - medic-șef secția Pediatrie: Ne-ar mai trebui cel puțin 2 medici ca să asigurăm linia de gardă. Este o problemă cu care nu se confruntă numai spitalul Petroșani, se confruntă toate spitalele din Valea Jiului. Nu doar la pediatrie e lipsă cruntă de medici. Sunt 6 secții care au deficit mare de medici și ar fi nevoie de cel puțin 10 doctori, până acum nu s-a prezentat nici măcar unul. Secțiile sunt pediatrie, cardiologie, oncologie, radiologie, imagistică, ATI. Spitalul de Urgență din Petroșani deservește peste 120 de mii de oameni din Valea Jiului. Conducerea spitalului din Petroșani spune că a cerut ajutor altor unități. A trimis o adresă către toate spitalele din țară, prin care solicită specialiști. Situația acolo e atât de gravă încât au fost perioade în care o secție a fost închisă cu totul pentru că n-a mai fost niciun medic. Alin Vasilescu - manager Spitalul de Urgență Petroșani: S-a întâmplat numai în cazul în care acolo e medic unic și a plecat în concediu, e dreptul lui. Pe perioada respectivă s-a închis secția. Dezastrul de la Petroșani e tras la indigo în mai bine de jumătate din țară. Statisticile arată prăpastia dintre orașele cu spitale mari și fonduri și cele mici. Jumătate din totalul medicilor din România sunt concentrați în 6 centre universitare: București, Dolj, Timiș, Cluj, Târgu Mureș și Iași. Restul țării îi împarte pe cei rămași. Sunt 3 județe care au mai puțin de 300 de medici, Călărași, Tulcea și Giurgiu, iar 14 unde sunt sub 1.000 de doctori. Medicii fug de spitalele care nu mai au ce să le ofere ca să-și facă meseria. Iar bolnavii sunt forțați să-și găsească sănătatea în puținele spitale care îi pot trata decent. Daniel Coriu - președinte Colegiul Medicilor: Medicul tânăr vrea să practice medicina în condiții cum a învățat să fie în Spitalul Universitar, într-un centru universitar, cu echipamente moderne, are nevoie de clădiri moderne. Diana este unul dintre medicii tineri care, după o experiență de 2 ani în două spitale de stat din sudul țării, a decis să plece din România. Diana Dan - medic obstetrică ginecologie: Deficitul de materiale, medicamente, și aici mă refer la lucruri de bază, esențiale, fire de sutură, betadină, medicamente uzuale. În al doilea rând e vorba de deficitul de medici. Eu, ca obstetrician, aveam jumătate din gărzile dintr-o lună. Fără garda ATI, fără gardă pe neonatologie. Am zis că nu mai pot lucra în condițiile alea și am plecat. Diana vorbește deschis despre cea mai dureroasă rană a sistemului de sănătate, pe care puțini medici au curaj să o expună public. Diana Dan - medic obstetrică-ginecologie: Pentru cancer, stabileam diagnosticul și rămâneam la faza de diagnostic. Nu exista de multe ori nici gardă de radiologie. Eram nevoită să-i trimit la București și între timp pacienții se pierdeau, bineînțeles. Cifrele sunt sumbre. 25 de județe nu au în acest moment niciun medic radioterapeut, iar altele au un singur oncolog la zeci de mii de locuitori. Paul este medic oncolog și a plecat din România în urmă cu 30 de ani. Tratează pacienți la New York, unde e și profesor la cunoscuta universitate Cornell. Periodic vine în țară pentru a ajuta pacienții români, dar... Doru Paul- medic oncolog: În momentul de față nu aș lucra în România, într-un spital public, din simplul motiv că administrația e obositoare. Un manager de spital când vine la serviciu ar trebui să verifice dacă există hârtie în toalete și când pleacă de la serviciu ar trebui să verifice dacă în continuare există hârtie în toalete. Mi se pare absolut penibil, când intri într-un spital privat sau de stat să nu găsești hârtie la toaletă, e vorba de bază, de toaletă, e firul ierbii. Ce să mai discutăm acum de lucruri complicate. Situația distribuției inegale a medicilor în spitalele din România e cunoscută la vârful ministerului. Deci problema a fost identificată. Pare că și soluția există. Însă doar sub forma unei strategii... încă neaplicate. O meteahnă tipic românească: facem planuri pe hârtie și le băgăm apoi în sertar. Alexandru Rafila - ministrul Sănătății: Soluția nu este una miraculoasă. Soluția este o politică de resurse umane pe termen mediu, măcar de 5 ani și lucrăm foarte intens la chestiunea asta. În România sunt aproape 54 de mii de medici, potrivit datelor de la Colegiul Medicilor și ar mai fi nevoie de încă 5 mii. Sursa

Olimpiada Balcanică de Informatică – Seniori are loc în perioada 3-8 octombrie 2022, la Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu din Capitală, fiind organizată de Inspectoratul Școlar al Municipiului București, potrivit unui comunicat de presă. La competiție participă elevi din 16 țări (Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cipru, Elveția, Grecia, Italia, Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Turcia, Ungaria și Ucraina). Fiecare echipă este formată din 4 elevi și 2 profesori însoțitori. Festivitatea de deschidere va avea loc marți, 4 octombrie 2022, ora 17.00, în sala de festivități a CN Tudor Vianu. Sursa

Nume: Alucard Rank: 3 Actiuni namecover: https://imgur.com/a/7lbfzpq Numarul de actiuni namecover: x1 posesie folosire drugs Alte precizari: -

Lumea se confruntă în prezent cu un şoc alimentar cel puţin la fel de grav cu cel cunoscut în urmă cu peste un deceniu, iar insecuritatea alimentară se va agrava, a avertizat joi Fondul Monetar Internaţional. FMI a făcut un apel pentru o abordare decisivă şi coordonată, potrivit Bloomberg, citat de Agerpres. Chiar dacă preţurile mondiale la alimente au scăzut în ultimele luni, insecuritatea alimentară este posibil să se agraveze din cauza mai multor factori precum blocajele de aprovizionare, obstacolele care stau în calea recoltelor din Ucraina şi preţurile ridicate la îngrăşăminte şi energie, a apreciat FMI într-un raport publicat joi. Criza actuală este cel puțin la fel de gravă ca cea din 2007, care a provocat decese și turbulențe sociale Potrivit instituţiei financiare, criza alimentară actuală este cel puţin comparabilă cu cea din 2007-2008, care a provocat probleme grave în aprovizionarea cu alimente, multiple decese şi turbulenţe sociale şi politice. Cele mai afectate de criză au fost identificate ca fiind 48 de ţări, din cauza unor presiuni semnificative asupra balanţei de plăţi, insecurităţii alimentare acute, iar cele mai sumbre perspective sunt pentru regiunea Sahel şi alte părţi din Africa sub-sahariană. Pe lângă suferinţele umane, costurile pentru economiile acestor state sunt de ordinul miliardelor de dolari, conform FMI. Problemele alimentare ar putea cauza turbulențe sociale și migrație în masă „Efectele combinate ale creşterii preţurilor la alimente şi energie şi constrângerile de aprovizionare nu doar că reduc standardele de viaţă, dar este posibil să majoreze sărăcia şi să reducă creşterea pe termen lung, fiind posibil să alimenteze turbulenţele sociale şi migraţia pe scară largă”, au subliniat autorii raportului, Bjorn Rother, Sebastian Sosa, Lukas Kohler şi Gaelle Pierre. Perspectivele extrem de incerte, diminuarea stocurilor de alimente şi prognozele negative cu privire la recoltele de orez vor afecta de asemenea pieţele, susţin autorii raportului. Aceasta pe lângă şocurile climatice, conflictele şi pandemia de Covid-19, care au dus la creşterea insecurităţii alimentare în ultimii cinci ani. În prezent, Fondul Monetar Internaţional se gândeşte la introducerea unei aşa-numite „ferestre pentru şocul alimentar”. Noua facilitate a FMI pentru ţările afectate de criza alimentară va fi disponibilă timp de 12 luni de la aprobare. Directorul FMI, Kristalina Georgieva, a spus săptămâna trecută că nu există îndoieli că FMI va aproba, în curând, noua facilitate. Sursa

Ieșirea lui Sorin Cîmpeanu pe ușa din dos a Guvernului e un act de dreptate pentru societatea civilă. Și un avertisment că România încă are resurse să frâneze mafiotizarea statului. Niciun pas înapoi în fața tentativelor de transformare a educației într-o vacă de muls pentru rechinii imobiliari, rectori, sindicate ori afaceriști prieteni cu politicienii. Zero toleranță pentru legile moștenite de la Cîmpeanu și Iohannis. Viitorul ministru trebuie presat zilnic până renunță la cele două proiecte catastrofale pentru elevi și școala românească. Cîmpeanu și-a datorat ascensiunea politică unor fire invizibile din stat, capacității de a trăda fără să clipească (Victor Ponta știe cel mai bine), dar și unui comportament similar cu cel al gestionarului unui depozit de vinuri din celebrul film comunist Secretul lui Bachus. Omul s-a făcut util, a împrăștiat cadouri scumpe politicienilor în vogă și s-a cățărat în funcții. Visa chiar la șefia Senatului și, de ce nu, candidatura la prezidențiale în 2024. Tot statul român l-a ținut în brațe, în ciuda dezastrului din proiectele legilor educației, criticate aproape unanim în sistemul de învățământ. Același sistem l-a aruncat însă rapid din barcă după ce plagiatul dezvăluit de Emilia Șercan s-a transformat într-o vulnerabilitate pentru șefii săi. A fost suficient un mic protest, cu 20 de oameni, ca președintele Iohannis să înțeleagă că bulgărele se va mări, în ciuda tăcerii totale pe subiect de la televiziunile plătite de PNL. Perspectiva unui miting spontan la deschiderea de luni a anului universitar trebuie să-i fi grăbit decizia președintelui Iohannis. Omul său de încredere, căruia i-a pus în brațe mărgica numită ”România educată”, a devenit rapid un balast. Și a fost înlăturat fără avertisment, fără remușcări. Sursa

Majoritatea şcolilor racordate la sistemul centralizat de încălzire din municipiul Timişoara nu au pornit, încă, încălzirea, dar în judeţ sunt multe unităţi şcolare care au deja căldură în clase, a anunţat, miercuri, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Timiş, Aura Danielescu, potrivit Agerpres. „În municipiul Timişoara, majoritatea unităţilor de învăţământ sunt racordate la sistemul centralizat de încălzire, respectiv la Colterm, care până în prezent nu a pornit încălzirea. Deci, în Timişoara, unităţile de învăţământ sunt neîncălzite. Sunt câteva excepţii la unităţile de învăţământ care dispun de centrale termice proprii (patru grădiniţe cu program prelungit, o şcoală gimnazială şi una specială – n.r.). La acestea se adaugă unităţile de învăţământ particular care beneficiază de încălzire, în mare parte”, a detaliat Aura Danielescu. În judeţ sunt multe unităţi care beneficiază de căldură, dar şi unităţi care consideră că bugetul este insuficient pentru plata căldurii, cum este cazul Liceului Tehnologic Jimbolia, Şcoala Gimnazială Jimbolia. Potrivit ISJ Timiş, căldura funcţionează în unităţile şcolare din Brestovăţ, Pişchia, Dumbrava, Giroc, Săcălaz, Mănăştiur, Biled, Curtea, Moraviţa, Tormac şi altele. Probleme legate de încălzire au următoarele unităţi de învăţământ din afara municipiului Timişoara: Şcoala Şandra (este debranşată de la reţeaua de gaz pentru neplata facturilor), Clubul Sportiv Lugoj (contract expirat, iar E-On nu mai vrea să semneze un nou contract cu unitatea de învăţământ), Şcoala Primară Corneşti şi Grădiniţa Corneşti (nu au aprovizionate lemne pentru încălzire). În anul trecut şcolar, peste 10.000 de elevi din şcolile timişorene au fost nevoiţi să facă şcoala online din cauza temperaturilor scăzute din clase. „Voi solicita Colterm să facă o informare cu privire la motivele pentru care e frig în şcoli şi să dea drumul imediat la căldură în aceste unităţi. Dacă în urmă cu două săptămânii bolnavii stăteau în frig în spitale, iar ca urmare a presiunii exercitate acolo s-a rezolvat problema, înseamnă că se poate, dacă se vrea. (…) Peste 10.000 de elevi din Timişoara sunt obligaţi să facă şcoală online din cauza frigului din clase. Sunt închise din cauză că nu au căldură 19 unităţi de învăţământ (şase grădiniţe, cinci şcoli gimnaziale şi opt licee), cu un număr total de 10.568 de elevi. Discutăm de unităţi de prestigiu, precum Liceul Economic, Liceul „Grigore Moisil”, Colegiul Naţional Bănăţean sau Liceul de Arte Plastice. (…)”, afirma, atunci, prefectul Mihai Ritivoiu. Colterm nu a început furnizarea agentului termic nici la abonaţii casnici. Sursa

Academia de Studii Economice din București anunță, pe site-ul propriu, că în anul universitar 2022-2023, care începe luni, 26 septembrie, “organizarea și desfășurarea activităților didactice (…) se va realiza cu prezența în campus”. Reprezentanții instituției au precizat pentru Edupedu.ro că activitățile didactice se vor desfășura, cu foarte puține excepții, exclusiv față în față. “Mesajul nostru este că învățarea se face doar în amfiteatru și în sala de seminarii”, potrivit acestora. În august, agenția care asigură standardele în învățământul superior, ARACIS, a aprobat standardele pentru predarea online în universități. În acest sens, instituția a stabilit că, la ciclul de licență, până la 50% din cursuri și 25% din activitățile practice pot fi online; la master și studii doctorale – maxim 60% online pentru activități de învățare-predare, maxim 35% pentru activități practice și cercetare. Mai multe universități au anunțat, la rândul lor, fie la nivel general, fie detaliat, cum vor desfășura activitățile în noul an. Între altele, Universitatea din București a decis, săptămâna aceasta, că activitățile online, la nivel de licență, nu trebuie să depășească 25% din totalul activităților. La Iași, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” a anunțat că activitățile vor fi integral față în față, la nivel de licență. Sursa

Nume: Alucard Rank: 3 Actiuni namecover: https://imgur.com/a/kKXRQyL Numarul de actiuni namecover: x1 posesie folosire drugs Alte precizari: -

- Nume: Alucard - Linkul catre profilul de website / RPG bar: https://www.rpg.b-zone.ro/players/general/Alucard - Tipul de interviu dorit: Normal - Numele celorlalți participanți (dacă există): - - Linkul catre profilul de website al participanților / RPG bar: - - Am luat la cunoștință regulile prezentate pe prima pagină: Da - Alte precizări: Nu am.