FROG ZEW

Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu a discutat cu ministrul Educației, Ligia Deca, despre cum ar trebui să crească interesul elevilor pentru cultură: ” Am vorbit cu doamna Ligia Deca şi am rugat-o foarte mult să considere, în momentul în care face programele, obligativitatea mergerii la teatru, la operă, la muzeu. Copiii, după ce fac această vizită, să facă un eseu despre ceea ce au văzut”, a spus ministrul Culturii într-o conferință de presă organizată luni la prefectura Iași. Ministrul Culturii a spus că a discutat cu Ligia Deca și i-a sugerat ca elevii să meargă obligatoriu la muzee sau la teatru și apoi să scrie un eseu despre vizită, pentru a crește interesul elevilor pentru cultură. Lucian Romașcanu a făcut aceste declarații, la Iași. „Am vorbit cu doamna Ligia Deca şi am rugat-o foarte mult să considere, în momentul în care face programele, obligativitatea mergerii la teatru, la operă, la muzeu. Copiii, după ce fac această vizită, să facă un eseu despre ceea ce au văzut, astfel încât să le creştem obiceiul de a face acest lucru. Acum este recomandat, foarte puţină lume se întâmplă să meargă pe la instituţii de cultură şi lucrurile nu pot merge bine în felul ăsta”, a spus Lucian Romașcanu. Întrebat dacă are o strategie cu ministerul Educației astfel încât elevii să nu mai asculte manele la școală, iar orele de muzică să se țină și să nu fie înlocuite cu alte materii, precum matematica, ministrul a spus că “ducem lipsă de modele și că trebuie să promovăm valori”: „Nu sunt pentru manele, şi o spun public, nu pentru muzica în sine, ci pentru ceea ce reprezintă ea şi cam cu cine te învecinezi când asculţi manele. Orice se întâmplă artistic, chiar şi pseudo-artistic, nu poate fi interzis. Am depăşit acel fenomen. Tot ce putem noi face este să creştem copiii de aşa natură încât să nu se mai identifice cu tipul ăla de mesaj. Avem lipsă de modele. „A fost un sondaj în Bucureşti, acum câţiva ani de zile, şi 51% din copii au spus că şi-ar dori să fie, şi nu dau nume, dar un mare proprietar de club, de fotbal şi de terenuri. Noi, clasa politică, avem o problemă pentru că trebuie să furnizăm modele. Lumea academică trebuie să furnizeze modele adevărate. Trebuie să re-respectabilizăm meseriile care contează: profesorii să fie bine plătiţi, medicii încep să fie deja bine plătiţi, să poţi să arăţi într-o vreme în care totul, din păcate, totul e foarte material, că succesul în viaţă poate veni şi altfel decât repede”, a spus Lucian Romaşcanu. Întrebat ce măsuri ar trebui să se ia în acest sens, Lucian Romașcanu a răspuns: “Să promovăm valori”. De precizat, programa școlară stabileşte materia pe care o parcurg profesorii la ore în concordanță cu prevederile din planul-cadru de învățământ. Legea Educației prevede la articolul 66, alineatul 3: “Pentru fiecare disciplină și domeniu de studiu, programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcție de caracteristicile elevilor și de strategia școlii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învățare remedială, pentru consolidarea cunoștințelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare, conform unor planuri individuale de învățare elaborate pentru fiecare elev”. Sursa

Ziua Unirii Principatelor Române este sărbătorită, în fiecare an, la data de 24 ianuarie, când este marcat un eveniment major din istoria ţării noastre reprezentând primul pas făcut spre înfăptuirea statului naţional unitar român, scrie Agerpres. La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn şi al Ţării Româneşti, după ce la 5/17 ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei, realizându-se astfel unirea celor două Principate Române sub conducerea unui singur domnitor. În urma Congresului de la Paris, ce s-a desfăşurat în perioada 13/25 februarie-18/30 martie 1856, protectoratul rusesc asupra Principatelor a luat sfârşit. În ultima zi a Conferinţei, a fost semnat tratatul ce prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări. Adunările ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească au votat, la 7/19 octombrie 1857 şi, respectiv, la 8/20 octombrie 1857, două rezoluţii în care cereau: autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România; prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei; neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat; guvern reprezentativ şi constituţional, Adunarea obştească cu putere legislativă, garantarea colectivă a celor şapte puteri. Prin Convenţia de la Paris semnată cu prilejul lucrărilor Conferinţei Puterilor garante (10/22 mai-7/19 aug. 1858), privind organizarea Principatelor Române, s-a stabilit viitorul statut politic, social şi administrativ al celor două ţări române. Acestea se aflau în continuare sub suzeranitatea Porţii şi a “garanţiei colective” a marilor puteri dar urmau “să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi” purtând denumirea “Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”, separaţia administrativ-politică fiind menţinută mai departe. Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi. Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea electivă din ţara respectivă şi Comisia Centrală nou instituită, comună Principatelor. Domnul urma să fie ales în fiecare ţară “pe viaţă”. Armatele puteau fi reunite în tabere comune sub comanda alternativă a domnilor sau a reprezentanţilor lor. În ansamblu, Convenţia de la Paris, deşi nu acorda Unirea, îi apropia pe români de momentul unificării celor două principate, se arată în lucrarea “Istoria românilor, Constituirea României moderne” (volumul VII, tom I, Editura Enciclopedică, 2003). În Moldova, lucrările Adunării Elective au fost deschise la 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859, fiind validate mandatele a 55 de deputaţi. În seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, după mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea Electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza fiind votat în unanimitate de cei 48 de deputaţi prezenţi. După alegerea sa, domnul Moldovei a rostit în faţa Adunării următorul jurământ: “Jur în faţa ţărei mele că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, că voi fi credincios constituţiei în textul şi spiritul ei, că în toată domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă pe cei ce m-au iubit şi pe cei ce m-au urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române”, potrivit lucrării “Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). În Ţara Românească, alegerile pentru Adunarea Electivă s-au desfăşurat între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859, deputaţii conservatori obţinând 46 dintre cele 72 de mandate. La 22 ianuarie/3 februarie 1859, lucrările Adunării Elective s-au deschis într-o atmosferă incendiară. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei naţionale s-au reunit la hotelul “Concordia” din Bucureşti unde atât deputaţii majorităţii conservatoare, cât şi cei ai Partidei naţionale căutau o soluţie. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri. Lucrările au fost reluate în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00. În numele Partidei naţionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu “spiritul Convenţiei”, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut o victorie importantă în realizarea statului modern român. O delegaţie a Adunării Elective a Moldovei, condusă de Costache Negri, şi o delegaţie a Adunării Ţării Româneşti, în frunte cu Ion I. Filipescu, reunite apoi într-una singură, condusă de Costache Negri, a sosit, în februarie 1859, la Istanbul, pentru a obţine de la Poartă acordarea învestiturii pentru domnitor. În toată această perioadă, din februarie şi până în iulie, în vederea obţinerii recunoaşterii dublei alegeri a lui Al. I. Cuza de către guvernele statelor europene, au avut loc o serie de misiuni diplomatice la: Paris, Londra, Torino – Vasile Alecsandri; Berlin, Viena – Ludovic Steege; Berlin, Paris – Ştefan Golescu; Sankt Petersburg – principele Obolenski. (“Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, 2003). Alexandru Ioan Cuza a sosit la Bucureşti, la 8/20 februarie, unde a fost primit cu mult entuziasm. După jurământul din Adunarea electivă a Ţării Româneşti, Alexandru Ioan Cuza, acum domn al Moldovei şi Ţării Româneşti, a emis o proclamaţie către poporul român. La 1/13 aprilie 1859, în cadrul Conferinţei de la Paris a Puterilor garante (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept.), alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite a fost recunoscută de jure. Austria a recunoscut de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. La rândul său, Poarta a emis, la 22 noiembrie/4 decembrie 1861, “Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local, potrivit sursei amintite mai sus. Primul guvern unitar al României a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862, în fruntea acestuia fiind numit Barbu Catargiu. A urmat deschiderea, la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României. Sursa

Parlamentul European (PE) oferă trei premii de până la 7.500 de euro tinerilor cu domiciliul în Uniunea Europeană, pentru proiecte europene despre comunitate și care promovează cooperarea și valorile democratice, potrivit unui anunț de pe europarl.europa.eu. Sunt vizați tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani, conform anunțului – detalii mai jos. Concursul a fost lansat pe 12 ianuarie. Pe 2 februarie este data-limită de trimitere a proiectelor, pe platforma dedicată concursului (aici). În martie 2023 se vor anunța câștigătorii pe țară, iar în aprilie va avea loc premierea, la Aachen, în Germania, anunță PE. “Înainte de a-ți depune candidatura, asigură-te că ai citit versiunea integrală a regulilor privind Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni. Proiectele care nu îndeplinesc criteriile identificate în norme nu vor fi luate în considerare pentru evaluare. Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie să îndeplinească următoarele criterii: 1. Trebuie să fi dat rezultate în următoarele domenii: promovarea cooperării și a înțelegerii atât în întreaga Europă, cât și la nivel internațional, pe baza valorilor democratice (cum ar fi, de pildă, respectarea demnității umane, libertatea, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului); promovarea unui sentiment comun al identității europene și al integrării europene; încurajarea altor tineri din Europa să se implice în democrația noastră; oferirea unor exemple concrete de europeni care trăiesc împreună ca o singură comunitate. 2. Proiectele trebuie să fi fost depuse de un tânăr rezident/o tânără rezidentă într-una dintre cele 27 de țări ale Uniunii Europene, cu vârsta cuprinsă între 16 și 30 de ani la data depunerii cererii“, mai scrie în anunțul Parlamentului European. Care sunt criteriile de evaluare și procedura de selecție: “Proiectele vor fi evaluate pe baza următoarelor criterii: cât de bine au fost atinse obiectivele premiului; creativitatea și originalitatea proiectului, inclusiv inițiativele inovatoare; se va acorda prioritate proiectelor cu dimensiune transnațională (care implică tineri din mai multe țări ale Uniunii). (…) Selecția se face în două etape. În primul rând, juriul național din fiecare țară a Uniunii decide care este cel mai bun proiect național. Ulterior, dintre cele 27 de proiecte naționale câștigătoare, juriul european decide cele trei proiecte europene câștigătoare. Juriul național din fiecare stat membru este format din doi deputați în Parlamentul European și un reprezentant al sectorului tineretului și este selectat anual. Pentru mai multe informații despre procedura națională de selecție din țara ta, te invităm să consulți Biroul de legătură al Parlamentului European din țara ta. Juriul european care selectează cei trei laureați europeni este format din: Președintele Parlamentului European; doi deputați în Parlamentul European; trei reprezentanți ai Fundației pentru Premiul Internațional Charlemagne din Aachen; doi reprezentanți ai sectorului tineretului (inclusiv foști laureați ai premiului)”, mai scrie în anunțul despre concurs. Câștigătorii vor face și o vizită la Parlamentul European de la Bruxelles sau de la Strasbourg Cele trei proiecte europene câștigătoare primesc următoarele premii: premiul întâi este în valoare de 7 500 EUR, premiul al doilea este de 5 000 EUR, iar premiul al treilea este de 2 500 EUR, potrivit anunțului. Reprezentanți ai fiecărui proiect național câștigător sunt invitați la ceremonia de decernare a Premiului Charlemagne pentru tinerii europeni. Premiul include și o invitație oferită celor trei laureați de a vizita Parlamentul European (de la Bruxelles sau de la Strasbourg), conform sursei citate. Sursa

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ Claudiu L Data şi ora sancţiunii: 24.01.2023 14:21 Sancţiune: 1x Avertisment verbal Motivul sancţiunii: Nespecificare sursa la sfarsitul topic-ului. Link către topicul sancţiunii: Click Alte precizări: Grija pe viitor

2. Este obligatorie adăugarea unei imagini reprezentative la începutul topicului, centrată, şi a unui link către articolul-sursă la finalul topicului. Încălcarea regulii duce la primirea unui avertisment verbal şi închiderea topicului.

„Toate competențele „soft” se pot învăța, se pot preda și atunci când faci materiile fundamentale, dar materiile fundamentale nu pot fi predate când le predai copiilor soft skills”, spune Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, într-un interviu pentru platforma studențească Media Hub UVT, de la Universitatea de Vest din Timișoara. Funeriu spune că „este urgentă revenirea la fundamental în școli” și explică de ce vede ca pe o „capcană pedagogistă” abordarea conform căreia „nu mai trebuie să dăm informații, pentru că și le pot găsi pe internet și că trebuie să le dăm competențe”. Redăm opinia lui Daniel Funeriu: „Este urgentă revenirea la fundamental în școli. Numărul de ore pe care un copil le petrece în școală e limitat și întrebarea este ce-i oferi copilului în acele ore? Și veți vedea tot felul de ciudați, mai ales prin Parlament, care vă spun „trebuie educație verde”. Mi se pare că Iohannis a dat acum că se face educație pentru mediu. Vin alții – „educație sexuală, că nu știu ce”, sau vin alții – „educație financiară”… Păi, frate, le faci pe toate astea, dar matematică când faci? Fizică când faci? Istorie, chimie, română, gramatică? Pentru că, vedeți dumneavoastră, toate acestea se numesc soft skills. O vă spună toți marii pedagogi ai nației, „domne, sunt importante aceste soft skills pentru că mergi pe piața muncii, tre să fii generalist să poți să sari de la una la alta”… Da, numai că, vedeți dumneavoastră, toate aceste soft skills se pot învăța, se pot preda și atunci când faci materiile fundamentale, dar materiile fundamentale nu pot fi predate când le predai copiilor soft skills. Eu cred că transferând din timpul copilului petrecut la școală, din orele de la științe fundamentale, matematică, fizică, chimie, umanioare, istorie, geografie și arte, transferând spre astfel de soft skills-uri, de fapt creăm generații întregi de copii care sunt formați intelectual pe o bază foarte fragilă. Franța este un foarte bun exemplu. Vă dați seama, a scos matematica din liceu! Matematica nu mai este obligatorie în liceu. (n.red. în anul 2023 fiind programată reintroducerea Matematicaii la toate clasele). Franța este o țară care și-a demolat propriul sistem educațional, care era fantastic în anii 80, făcând tot felul de inovații de genul ăsta. Vă invit să citiți rapoartele testelor PISA din 2018 unde țările care au performat cel mai bine sunt țările care niciodată nu s-au dezis de fundamental. Era un tânăr care spunea la un moment dat „domnule, școala ne învață chestii de la 1.900 păi, să știți că teorema lui Pitagora nu s-a schimbat din 1.900 încoace. Sigur, sunt chestii care merg în pas cu vremea, trebuie updatate, trebuie tot timpul schimbate lucrurile, dar adevărurile științifice, adevărurile filozofice sunt chestiuni imuabile. Trebuie tratate diferit pentru că mintea copiilor de azi e diferită de mintea copiilor din trecut, posibilitățile pe care le au oamenii astăzi sunt diferite, dar nu trebuie să cădem în capcana pedagogistă că nu mai trebuie să dăm informații, pentru că și le pot găsi pe internet și că trebuie să le dăm competențe. (…) Hai să fim înțeleși, competențe fără cunoștințe nu există. Nu poți să creezi o competență, dacă n-ai cunoștințe. Și o mare parte din tinerețe, din adolescență, cred că creierul este formatat astfel încât să acumuleze cunoștințe, după care, sigur, de la o anumită vârstă pot să începi, pe baza cunoștințelor pe care le ai, să-ți formezi anumite competențe. Vorbim de gândire critică. Păi, să mă ierte Dumnezeu, dar vă imaginați un copil de clasa a III-a, spunând doamna, dar de ce 6 x 6 = 36? Sigur, gândirea critică este esențială, dar îi invit pe apostolii gândirii critice să-și formeze înainte de toate gândirea. Sigur că lucrurile trebuie predate diferit – nici eu nu știu exact cum trebuie făcut, pentru că lucrurile se schimbă foarte repede, însă nu cred că trebuie să renunțăm la transferul de cunoștințe. Chiar învățatul pe de rost. Nu sunt un apologet al învățatul lui pe de rost, dar n-am cunoscut niciun chimist care n-a învățat pe de rost tabelul lui Mendeleev. Și nu cred că există un singur om pe lumea asta, fie el și un laureat nobel de chimie care copil fiind, s-a trezit spunând, „genial, mă duc să învăț pe de rost tabelul lui Mendeleev”! Nu! A învățat, probabil, de forță că l-a forțat careva la școală să învețe tabelul lui Mendeleev. Deci de-aia eu tot spun să revenim la fundamental, pentru că prea o luăm undeva pe un teren, era să zic pe arătură, dar e un teren foarte nearat și foarte periculos. (…) Deci în educație sunt pentru o revenire la fundamental. În științele exacte, umanioare, arte trebuie să inovăm. Sunt un cercetător, cred că trebuie să inovăm în toate domeniile, dar să păstrăm măsura lucrurilor”. Sursa

Proiectele legilor educației lansate de Ministerul Educației în vara acestui an “au ieșit prost”, iar asta deoarece proiectul prezidențial din spatele lor, România Educată, “este complet dezamăgitor, aș spune foarte clar: incompetent”, apreciază profesorul universitar Mircea Miclea, fost ministru al Educației, într-un interviu acordat jurnalistei Ioana Nicolescu la Euronews România. Într-un rezumat al evenimentelor din educație din anul 2022 care tocmai se încheie, Miclea a comentat și alocarea de 2,1% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru Ministerul Educației pentru anul 2023, spunând că “cei care decid consideră că o țară se apără mai bine prin arme decât prin educație, ceea ce este complet greșit“. “Într-o economie cum este cea din viitor, în care principala resursă nu sunt mineralele și nici capitalul, ci mintea oamenilor, în această economie educația este elementul esențial care-ți asigură prosperitate, care te apără de orice altceva, de boli, de războaie. Ce se poate face cu acest buget alocat educației? Probabil supraviețuirea, adică să ne târâm încă un an de zile în același mod în care am făcut-o până acum, fără să rezolvăm niciuna din problemele majore ale educației“, a continuat fostul ministru al Educației din perioada decembrie 2004 – octombrie 2005. Mircea Miclea a mai spus în interviu că “pentru educație, o țară săracă așa cum era România în 2005, se aloca 3,73% din PIB, ceea ce mi s-a părut insuficient, iar acum ajungem la 2,1% din PIB și nimeni nu demisionează, probabil consideră că acest lucru este adecvat…”. Amintim că Miclea este psiholog, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cercetător și antreprenor. Este singurul ministru al Educației din România care și-a dat demisia din funcție fiindcă nu a primit procentul din PIB pe care îl ceruse Guvernului pentru Educație, pentru a putea face reformele propuse. În ceea ce privește proiectul de lege a învățământului preuniversitar și cel pentru legea învățământului superior, Miclea a spus despre forma propusă a bacalaureatului că “este foarte prost rezolvată așa cum este formulată în momentul acesta în legi”. “Practic, înveți ceva și dai bacalaureatul din cu totul altceva”, a mai spus fostul ministru în interviu, referindu-se la faptul că absolvenții de liceu ar urma să susțină o singură probă scrisă la limba română, matematică, științe, istorie și geografie, plus competențe în limbi străine și digitale la care condiția este obținerea nivelului „independent”. Un alt lucru problematic, “major”, este admiterea la liceu, potrivit acestuia: “Ideea ca admiterea să se facă întâi la colegiile naționale, adică ele să fie cele care stabilesc admiterea și abia după aceea se organizează evaluarea națională, mi se pare o soluție total greșită, extrem de discriminatorie”. “În ceea ce privește învățământul superior, sunt iarăși destul de multe aspecte care sunt problematice: de pildă mandatul rectorilor. Ideea aceasta de a avea un număr nelimitat de mandate mi se pare greșită pentru însănătoșirea instituțiilor”, a mai spus el pentru Euronews. Sursa

Name: FROG Rank: 5 Candidate: StaRyon Result: Passed Result at arms test: 5/8 Other information: Congratulations ❤

„Crăciunul în tradiția culturii noastre semnifică generozitatea. Când suntem generoși, ne simțim în siguranță. Simțim că aparținem, că nu suntem singuri. Copiii învață acum prin ceea ce facem noi că această sărbătoare înseamnă recunoștință, nu consum și îndreptățire – trebuie să-mi cumperi cadouri”, spune Domnica Petrovai, psiholog clinician și psihoterapeut. Coordonatoare a Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului din România, Petrovai a acordat un interviu pentru Edupedu.ro, în care a vorbit despre provocările sărbătorilor, de la cadoul perfect, bradul perfect, la interacțiunile cu partenerul, copiii, familia extinsă și prietenii. Însă „această lună vine și cu o stare de anxietate și stres și antidotul stresului este bunătatea față de noi și ceilalți. Nu trebuie să ne dezechilibrăm bugetul familiei pentru a ne face cadouri sau a sărbători. Sunt atât de multe lucruri valoroase pe care ni le putem oferi și de care avem mare nevoie”, spune Domnica Petrovai, care ne oferă exemple de acte de bunătate care ne echilibrează emoțional. „Cu cât ne distragem atenția de la noi, stăm pe telefon, la TV, prin cumpărături și nu ne dăm un timp zilnic de re-conectare, cu atât vom traversa și această perioadă mai stresant”, spune Domnica Petrovai, care remarcă faptul că așteptarea de a avea cadouri perfecte, casa perfectă, bradul perfect și masa perfectă pot crea efecte adverse dacă nu sunt realiste. În plus, aceasta spune că „fotografiile sunt minunate pentru identitatea și memoria autobiografică a unei familii, dar sunt o experiență privată, nu publică”, iar atunci când le publicăm pe rețelele de socializare trebuie să ne gândim și la cei care sunt singuri. „Este și o oportunitate de a învăța să sărbătorim altfel, fără să fie despre perfecțiune, anxietate și fără prea mult trebuie”, explică psiholoaga. „A găti împreună, a face o plimbare sau o conversație despre recunoștință sunt experiențe mult mai valoroase pentru copii și familia noastră. Reglează stresul și previn depresia și anxietatea”, spune aceasta. Mesaj de recunoștință în familie sau printre colegi și prieteni În familie, fiecare membru să scrie o scrisoare de recunoștință sau, între colegi, fiecare scrie un mesaj de recunoștință pentru ce a însemnat anul împreună, cum au depășit momente dificile împreună și pentru ce îl prețuiește pe un anumit coleg. Să ne susținem partenerul în relația cu familia lui, fără să transformăm experiența într-un stres este un gest de apreciere și bunătate. Negociați de acasă, din timp, cum să fiți sprijin unul pentru celălalt. Fără așteptări nerealiste, cum ar fi ceva de genul, „vin la ai tăi, doar dacă maică-ta își cere iertare pentru ceva anume!” – sunt câteva din indicațiile psiholoagei. Interviul integral cu Domnica Petrovai: Edupedu.ro: Ce înseamnă Crăciunul pentru noi și relațiile noastre cu ceilalți? Domnica Petrovai: Crăciunul în tradiția culturii noastre semnifică generozitatea în primul rând față de copii, dar și față de oamenii dragi din viața noastră și re-conectarea cu familia lărgită. Avem în minte ideea de cadouri, de sărbătoare, de timp petrecut împreună cu prietenii și familia. Când suntem generoși unii cu ceilalți, starea noastră este mult mai bună. Ne simțim în siguranță. Simțim că aparținem, că nu suntem singuri. Studiile din psihologie ne spun că antidotul stresului este bunătatea față de noi și ceilalți, re-conectarea, nu relaxarea, așa cum poate ne-am gândi. Uneori relaxarea fără conectare nu ne reglează stresul, ci dimpotrivă. O plimbare în natură reglează mult mai mult stresul față de o plimbare în oraș sau dacă urmărim un serial la TV. Cu cât ne distragem atenția de la noi, stăm pe telefon, la TV, prin cumpărături și nu ne dăm un timp zilnic de re-conectare, cu atât vom traversa și această perioadă mai stresant. Ceea ce facem ne influențează convingerile și alegerile și cum ne simțim. Ajută mult ca în familie să fie definită semnificația acestei sărbători. Ce vrei să însemne această sărbătoare pentru familia ta? Care sunt valorile care contează de fapt? Pentru a fi congruenți cu ele. Edupedu.ro: Să începem cu copiii, care par să se bucure cel mai mult de această perioadă, cer cadouri, ne solicita. Cum interacționăm cu ei? Domnica Petrovai: Copiii învață acum, prin ceea ce facem noi, că această sărbătoare este despre a fi buni cu noi în primul rând, iar pentru a putea fi buni și cu ceilalți, înseamnă recunoștință, nu consum și îndreptățire – ‘trebuie să-mi cumperi cadouri’. Înseamnă că ne pasă unii de ceilalți, înseamnă reciprocitate, nu comparație și validare socială și epuizare. Înseamnă că avem grijă de somn, de mișcare, despre ce, cât și când mâncăm, chiar dacă este vacanță. Este despre a da și apoi a primi, despre a avea grijă de relațiile cu ceilalți. Pentru ca ei să prețuiască un dar, au nevoie de experiențe în care și ei sunt generoși cu ceilalți, cu bunicii, cu fratele, sora, cu părinții, colegii, oameni necunoscuți din comunitate. De exemplu, a găti împreună sau a face o plimbare sau o conversație despre recunoștință este o experiență mult mai valoroasă pentru ei și familia noastră. Ele ne reglează stresul și previn depresia și anxietatea. Această lună vine și cu o stare de anxietate și stres. Presiunea de a găsi cadoul sau cadourile perfecte, să ai casa perfectă cu masa plină de bunătăți. Provocarea este să nu transformăm această lună într-o perioadă în care suntem mai stresați și ne bucurăm mai puțin. Mai ales că perfecționismul înseamnă și comparație socială care trezește în noi stări de depresie și anxietate care duc la oboseală cronică, epuizare și irascibilitate în relațiile cu ceilalți. Cei dragi și noi avem însă nevoie de liniște, de bucurie, să simțim siguranță și încredere unii în ceilalți. Nu de poze cu familii perfecte postate pe rețelele de socializare. Fotografiile sunt minunate pentru identitatea și memoria autobiografică a unei familii, dar sunt o experiență privată, nu publică. Oare cum se simt cei care sunt singuri? Sau care acum nu sunt bine? Este și o oportunitate de a învăța să sărbătorim altfel, fără să fie despre perfecțiune, anxietate și fără prea mult trebuie. Edupedu.ro: Cum putem practic să ne schimbăm perspectiva și așteptările legate de perfecțiune? Domnica Petrovai: Să regândiți această perioadă să vă facă bine și vouă și celor din viața voastră. Dincolo de obligații, de dorința de a arăta într-un anumit fel în exterior sau de perfecționism. Când vă bucurați de fapt de acest moment? Pentru a vă fi un sprijin, am gândit împreună cu colegii mei din echipa Mind Education un set de practici zilnice care să ne învețe pe toți să trăim această perioadă cu sens, bucurie și fără presiunea unor obligații sau standarde externe nerealiste pe pagina de Facebook Sinergie. La ce bună această perioadă dacă pe finalul sărbătorilor suntem epuizați, mai obosiți, cu experiențe stresante, cu îngrijorări financiare și mult mai reactivi. Dacă ne-am răstit la librarul care ne-a ghidat în cumpărarea unor cărți pentru că nu mai avem răbdare cu oamenii, sau te-ai certat cu partenerul legat de bugetul acestor sărbători sau ai țipat la copil? Sau ați reluat certurile legate de unde vă petreceți Crăciunul? Să ne reamintim că prezența noastră este cel mai mare dar oferit celorlalți și nouă. Și pentru că este o sărbătoare a recunoștinței, vă recomand ca ea să fie cadoul pe care vi-l oferiți și pe care să-l oferiți mai departe. De exemplu, un mesaj de recunoștință în familie sau printre colegi și prieteni este atât de valoros și cu un impact uriaș. Cum puteți face asta? În familie fiecare membru să scrie o scrisoare de recunoștință fiecăruia, iar dacă aveți și copii, și ei sunt prea mici să scrie, pot primi ei și le va rămâne în timp o amintire atât de valoroasă. Sau față de colegi, fiecare scrie fiecăruia un mesaj de recunoștință pentru ce a însemnat anul împreună, ce ați primit de la el sau ea, cum ați depășit momente dificile împreună și pentru ce îl prețuiți, ce apreciați și ce anume din felul de a fi al colegului v-a ajutat să fiți mai conștienți și să vă înțelegi mai bine. Edupedu.ro: În această perioadă, suntem mai generoși și cu oameni necunoscuți? Domnica Petrovai: Devenim mai buni dacă oferim gesturi de bunătate față de necunoscuții din comunitatea în care trăim și muncim, fără ca ei să știe acest lucru. O carte cumpărată, o cafea dăruită unui necunoscut. Și aici vă invit și recomand campania pe care am inițiat-o în parteneriat cu Cărturești și anume de a oferi în dar unui necunoscut și de a primi în dar o carte de la un necunoscut în Librăria Cărturești Verona. Sperăm noi, începutul unei campanii prezente în mult mai multe locuri. Când contribuim la bunăstarea unei comunități, vom fi mai deschiși să creăm un loc mai curat, frumos, mai generos pentru toți. Vom fi deschiși colaborării. Ca și cum am aduce Crăciunul în viața de zi cu zi, în familia și comunitățile unde trăim și muncim, nu doar în această lună. Edupedu.ro: Deși teoretic încercăm sa fim mai buni și mai fericiți, practic nu pentru toată lumea această perioadă este motiv de bucurie. De unde vine nefericirea? Domnica Petrovai: Studiile spun că riscul divorțului, de exemplu, este mai crescut după sărbători tocmai datorită perfecționismului, a unor așteptări nerealiste a unei familii perfecte, cu poze perfecte postate pe rețelele de socializare, comparația și multe cheltuieli și așteptări nediscutate. Nu trebuie să ne dezechilibrăm bugetul familiei pentru a ne face cadouri sau a sărbători sau a avea un brad perfect. Sunt atât de multe lucruri valoroase pe care ni le putem oferi și de care avem mare nevoie. Pentru că cu toții căutăm acceptare, recunoaștere, apreciere, afecțiune, să știm că putem conta unul pe celălalt, să râdem împreună, să ne bucurăm împreună. Cum ar fi să ne dăm voie în această perioadă să trăim uimirea? Am văzut un copil râzând, un cuplu care ne îmbrățișa, un om care sărit în ajutorul altuia. Adesea, sărbătorile dezvăluie și conflictele cu familia lărgită nerezolvate, faptul că trebuie să petreci Crăciunul la părinții unuia dintre voi și faptul că nu ați găsit încă o cale ca să vă protejați familia și cuplul în primul rând și să redefiniți timpul petrecut și dedicat familiei lărgite. Motive de reproșuri și resentimente. Alegeți de această dată ceva diferit ce vă ajută familia și cuplul. Dacă sunteți o persoană singură, alegeți să nu vă izolați, chiar dacă pare dureros că ceilalți par cu toții fericiți și bine pentru că au o familie, nu sunteți singur/ă. Aveți oameni în viață cărora le pasă și care ar simți că aveți încredere în ei dacă ați petrece timp împreună. Nu-i deranjați! Este tot frica de respingere, rușinea care vă poate sabota deschiderea față de ei. Pentru mulți această lună este o lună în care ne amintim ce am pierdut, prin ce greutăți am trecut. Și e înțelept și sănătos să ne dăm voie să trăim pierderea, ce înseamnă pentru unii o tristețe și durere profundă, simți că îți lipsește ceva ce îți dorești. Când îți dai voie să simți pierderea, dincolo de furie, tristețe, deznădejde conștientizezi ce contează pentru tine cu adevărat. Prietenia, o muncă bine făcută, loialitatea, încrederea. E dureros să le pierzi, dar când știi ce contează, vei ști cine ești. Sărbătorile ne mai provoacă și din perspectiva relației cu familia de origine, cu părinții, bunicii, rudele. Însă și în acest caz, în loc de a rămâne într-o luptă de putere cu părinții sau rudele tale, sărbătorirea să fie tot despre recunoștință, chiar dacă ne este greu uneori. Blamarea, vă reamintesc este întotdeauna semnul propriei noastre neputințe. Suntem acum adulți care își pot împlinii propriile nevoi neîmplinite din relația cu părinții, nu are sens să te tot aștepți și acum să primești ceea ce ei nu îți pot oferi. Să ne susținem partenerul în relația cu familia lui, de exemplu, fără să transformăm experiența într-un stres este un gest de apreciere și bunătate. Negociați de acasă, din timp, cum să fiți sprijin unul pentru celălalt. Fără așteptări nerealiste, cum ar fi ceva de genul ‘Vin la ai tăi, doar dacă maică-ta își cere iertare pentru că m-a umilit!’. Și pentru că mulți dintre noi suntem conștienți de cât de importantă este bunăstarea noastră emoțională, v-aș recomanda să fiți deschiși să faceți și cadouri mai neobișnuite, cum ar fi sesiuni de terapie sau cursuri de dezvoltare personală. Experiența de care îmi aduc aminte de fiecare dată cu drag este cea în care o nepoată a făcut cadou bunicilor care locuiau într-un sat câteva sesiuni de terapie de cuplu. Imaginați-vă că cei doi au venit și deși pare de neimaginat, au fost deschiși ca să facă câteva lucruri diferit în relația lor pentru a le fi mai bine împreună după o căsnicie de aproape 50 de ani. Crăciun Fericit cu bunătate față de voi și cei dragi vouă! Și fără perfecționism! Trăit în tihnă, cu uimire, împreună cu cei dragi și odihnă!“. Sursa

Temperaturile în vacanța de iarnă a copiilor de grădiniță, elevilor și profesorilor vor fi mai ridicate decât media pentru această perioadă a anului, iar la munte se prevăd lapoviță și ninsori, cel puțin în prima săptămână de vacanță, până de Anul Nou, după cum se arată în prognoza furnizată de meteorologii de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), pentru EduPedu.ro. Elevii și profesorii au intrat vineri, 23 decembrie 2022, în vacanța de iarnă care cuprinde Crăciunul și Noul An și care desparte modulul al doilea de modului trei din cadrul anului școlar 2022-2023. Luni, 9 ianuarie 2023, este prima zi de cursuri din modulul al treilea care ține până pe 10, 17 sau 24 februarie când elevii și profesorii încep o vacanță de o săptămână, aleasă în mod diferit în fiecare județ. Vedeți aici calendarul anului școlar pentru fiecare județ în parte. Dacă la munte, în prima săptămână de vacanță, valorile de temperatură se vor situa peste cele normale, cerul va avea înnorări și, pe alocuri, la altitudini mari, sunt prevăzute precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare, după 28 decembrie meteorologii susțin că “valorile termice vor fi apropiate și, local, peste mediile perioadei”. În Capitală, temperaturile vor fi ușor peste media din această perioadă, cu maxime de 3-11 grade în săptămâna care urmează, fiind prevăzute condiții de ceață, înnorări și posibilități de ploaie slabă, potrivit prognozei de la ANM, pentru EduPedu.ro. În ceea ce privește perioada 28 decembrie – 8 ianuarie, estimările arată că în București “regimul termic diurn se va situa ușor peste cel mediu multianual, iar în cursul nopților vor fi valori în jurul celor normale pentru sfârșitul lunii decembrie. Probabilitatea pentru precipitații va fi foarte redusă, dar se poate forma ceață”. Redăm mai jos precizările complete ale Administrației Naționale de Meteorologie pentru EduPedu.ro, pe regiuni: La munte, Municipiul București, Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia. Sunt detalii despre fiecare zi, de sâmbătă, 24 decembrie (ora 8), până miercuri, 28 decembrie (ora 8). Pentru perioadele 28.12 (ora 😎 – 31.12 (ora 😎 și 31.12 – 08.01.2023, meteorologii au făcut doar estimări. Încălzirile/ răcirile bruște ale vremii sau intervalele cu precipitații abundente sau viscol nu pot fi prognozate de pe acum, astfel, transmite ANM. “La munte Intervalul 24.12.2022 ora 08:00 – 25.12.2022 ora 08:00 Valorile de temperatură se vor situa peste cele normale în ultima decadă a lunii decembrie. Cerul va avea înnorări și, pe arii relativ extinse va ploua, iar la altitudini mari vor fi ninsori și lapoviță. Vântul va avea intensificări, cu rafale de peste 80…100 km/h în zona înaltă a Carpaților Meridionali și de Curbură. Intervalul 25.12.2022 ora 08:00 – 26.12.2022 ora 08:00 Valorile termice vor fi mai ridicate decât ar fi normal la această dată. Cerul va avea înnorări și, pe alocuri în nordul Carpaților Orientali și în zona Munților Apuseni, va ploua slab, iar la altitudini mari vor fi precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în prima parte a Intervalului în zona înaltă a Carpaților Meridionali. Intervalul 26.12.2022 ora 08:00 – 27.12.2022 ora 08:00 Valorile termice vor fi mai ridicate decât ar fi normal la această dată. Cerul va fi temporar noros și pe alocuri în zona Carpaților Occidentali și în nordul Carpaților Orientali va ploua slab, cu precădere seara și noaptea. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări pe creste. Intervalul 27.12.2022 ora 08:00 – 28.12.2022 ora 08:00 Vremea va fi în răcire semnificativă. Cerul va avea înnorări și pe arii relativ extinse vor fi precipitații mixte, predominant ninsori la altitudini mari, unde vântul va sufla tare. Tendința vremii în Intervalul 28.12.2022 ora 08:00 – 31.12.2022 ora 08:00 Valorile termice vor fi apropiate și, local, posibil peste mediile perioadei. Probabilitatea de apariție a precipitațiilor, ploi și la altitudini mari lapoviță și ninsoare, va fi mai ridicată în jurul datei de 30 decembrie. Tendința vremii în Intervalul 31.12.2022 – 08.01.2023 Valorile termice vor fi apropiate și, local, peste mediile perioadei. Temporar, probabilitatea pentru precipitații sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare, va fi mai ridicată după data de 2 ianuarie. Sursa

Universitățile tehnice din România solicită autorităților, printr-o rezoluție adoptată la Cluj-Napoca, să crească numărul de locuri bugetate alocate lor și să majoreze finanțarea pe student “pentru toate specializările din domeniul tehnologiei”. Apelul vine în condițiile în care astfel de instituții de învățământ superior beneficiază deja de unele dintre cele mai mari finanțări per student, după cum semnala, în vară, rectorul uneia dintre principalele universități din țară. În rezoluția adoptată în urma reuniunii din Cluj-Napoca, reprezentanții Alianței Române a Universităților Tehnice (ARUT, redenumită acum ARUST – Alianța Română a Universităţilor de Științe și Tehnologie), mai face, între altele, apel la măsuri suplimentare pentru sprijinrea educației STEM și anunță un “set de programe de cercetare științifică, adresate acestora, cu finanțare integrală din venituri proprii” – detalii în rezoluția integrală, mai jos. În privința creșterii finanțării per student, Alianța – care reunește Universitatea Politehnica din București, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea ”Politehnica” din Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea Tehnică de Construcții București – solicită majorarea “pentru toate specializările din domeniul ingineriei, având în vedere costurile specifice crescute asociate pregătirii profesionale: desfășurarea aplicațiilor cu formații mici de studenți, necesarul de infrastructură specifică (…)”. Iar organizația invocă “importanța majoră a științelor inginerești în sectoare strategice de dezvoltare ale economiei naționale”, pentru a cere “ARUT consideră necesară “adoptarea de către toți factorii decidenți a unui set de măsuri care să susțină și să încurajeze orientarea tinerilor către învăţământul superior tehnic, precum și de creșterea numărului de locuri bugetate alocate universităților cu aceste domenii.” Potrivit datelor preliminare pentru anul 2022, publicate de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), universitățile tehnice au printre cele mai mari finanțări per student, în rândul instituțiilor de învățământ superior. Datele preliminare CNFIS pe 2022: Situația era semnalată în vară de Marian Preda, rectorul Universității din București, într-un interviu pe marginea proiectelor de legi ale educației, puse atunci în consultare publică. Marian Preda oferea atunci un exemplu: “Universitatea din București are aproape 34 de mii de studenți, Politehnica are cam 60% din această cifră, iar Medicina din București cam 35% din câți avem noi, aproape de 3 ori mai puțini. Când vine vorba de bani de la bugetul de stat, însă, Politehnica, cu 60% din numărul nostru de studenți, are 160% din veniturile publice ale UB, iar UMF București, cu 1/3 din numărul nostru de studenți, are o finanțare publică totală aproape identică. Cam la fiecare dintre cele două finanțarea per student este de peste 2,6 ori mai mare decât la UB.” În același interviu, Marian Preda punea situația in contextul proiectului de lege a învățământului superior și comenta pe marginea situației actuale din administrarea mediului universitar: “Problema principală pentru Universitatea din București este că proiectul de Lege a învățământului Superior perpetuează un monopol asupra deciziilor și resurselor deja stabilit de vreo două decenii și menținut cu foarte scurte perioade în care a fost ușor slăbit, dar niciodată eliminat. Este monopolul unui singur domeniu fundamental de studii, al unui singur oraș de proveniență a decidenților și aproape al unei singure universități din care vin aproape toți cei care ocupă poziții de vârf în învățământul superior românesc.” Rezoluția Alianței Române a Universităţilor Tehnice (ARUT): “Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) a fost gazda întâlnirii reprezentanților instituțiilor de învățământ superior membre ale Alianței Române a Universităţilor Tehnice (ARUT), alianță constituită din cele cinci universități tradiționale de învățământ tehnic, respectiv Universitatea Politehnica din București, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea ”Politehnica” din Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea Tehnică de Construcții București. Prin profilul universităților partenere, ARUT reprezintă astăzi la nivel național, interesele a peste 80.000 de studenți din ramura de științe inginerești, fiind cel mai mare formator și furnizor de resursă umană înalt calificată în domenii prioritare ale economiei românești. Sunt acoperite o largă și diversă paletă de specializări de maximă actualitate și importanță strategică, precum știința calculatoarelor, automatizări industriale, robotică, microelectronică, autovehicule electrice, energii regenerabile, sisteme flexibile de fabricație, clădiri inteligente, cybersecurity, inteligență artificială, blockchain și multe alte noi tehnologii care prefațează acest secol al high-tech. Concluziile și propunerile agreate de către reprezentanții ARUT în urma reuniunii de la Cluj-Napoca sunt sintetizate după cum urmează: Luând în considerare importanța majoră a științelor inginerești în sectoare strategice de dezvoltare ale economiei naționale, ARUT consideră necesară adoptarea de către toți factorii decidenți a unui set de măsuri care să susțină și să încurajeze orientarea tinerilor către învăţământul superior tehnic, precum și de creșterea numărului de locuri bugetate alocate universităților cu aceste domenii. Nevoia de ingineri pe piața forței de muncă este susținută prin solicitările constante, aflate într-o continuă creștere venite din partea tuturor angajatorilor, gradul de angajabilitate fiind în acest domeniu de peste 85%. Dezvoltarea competitivității și atractivității în domeniul de științe inginerești este posibilă numai prin asigurarea unei finanțări adecvate pentru toate nivelurile de studii universitare: licență, master și doctorat. În acest sens solicităm factorilor de decizie majorarea finanțării pe student pentru toate specializările din domeniul ingineriei, având în vedere costurile specifice crescute asociate pregătirii profesionale: desfășurarea aplicațiilor cu formații mici de studenți, necesarul de infrastructură specifică (echipamente, instalații și instrumentație de laborator corelate cu procesul accelerat de dezvoltare tehnologică, gama foarte variată de componente electronice, electrice, mecanice, diverse materiale, consumabile, substanțe), consumul de energie electrică, precum și necesarul de personal didactic auxiliar specializat (laboranți, tehnicieni, ingineri de sistem etc). Pentru a oferi și asigura României o dezvoltare durabilă în acord cu noile tendințe și tehnologii, ARUT solicită tuturor decidenților adoptarea de urgență a unui set de măsuri care să stimuleze și susțină educația în domeniile STEM (Science, Technology, Engineering, and Mathematics). Această abordare este unanim împărtășită la nivelul european prin politicile și programele lansate. În acest sens ARUT solicită Ministerului Educației susținerea universităților care contribuie la dezvoltarea domeniului STEM printr-o alocație financiară suplimentară de minimum 50%, care să asigure alinierea acestora la noile tehnologii. În vederea stimulării și încurajării cadrelor didactice și a tinerilor cercetători din universitățile partenere, ARUT lansează un set de programe de cercetare științifică, adresate acestora, cu finanțare integrală din venituri proprii. Această măsură a fost decisă în contextul în care accesul tinerilor în cadrul competițiilor naționale de cercetare-dezvoltare, caracterizate printr-un număr extrem de mic de apeluri dedicate și cu o rată de succes redusă, este limitată drastic și amputează orice perspectivă de dezvoltare personală în acest sens. Universitățile membre ARUT sunt puternic orientate spre consolidarea dimensiunii internaționale, fiind angrenate activ în dezvoltarea Spațiului European al Învățământului Superior și Cercetării. Astfel, ARUT este singurul consorțiu de universități din România în care toți membrii fac parte din alianțe de tip universități europene: EU_CONEXUS Plus, INGENIUM, EUT+, E3UDRES2 și EELISA, ceea ce dovedește recunoașterea la nivel internațional ca universități de elită și buna corelare a sistemului de învățământ tehnic superior românesc cu cel european. ARUT solicită Ministerului Educației susținerea în continuare a acestor alianțe transnaționale de tip universități europene, pentru derularea și implementarea în bune condiții a tuturor acțiunilor planificate, în vederea creșterii nivelului de calitate, performanță, atractivitate și competitivitate internațională. ARUT susține principiile egalității de gen, diversității și incluziunii ca și comunitate academică, în concordanță cu exigențele mediului economic și social, prin abordări inovative, inter și transdisciplinare, subsumate procesului cunoașterii. Aderând la proiectul “Women in Tech” , susținut de Comisia Europeană, își asumă implicarea femeilor în îmbunătățirea eco sistemului tehnologic și industrial, în mediul academic, în sectorul public și privat, pentru a construi rețele care să permită femeilor să găsească cel mai bun loc pentru abilitățile lor tehnologice. ARUT încurajează dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul studenților în scopul dezvoltării de abilități importante, cum ar fi inovarea, rezolvarea problemelor și asumarea de riscuri. Prin înființarea de Startup-uri și Spinoff-uri de către studenți în cadrul universităților se promovează inovarea și se stimulează dezvoltarea economică în comunitate, creșterea și succesul întreprinderilor și industriilor locale. În scopul alinierii cu politicile europene din domeniul cercetării și inovării s-a decis în cadrul ARUT modificarea denumirii consorțiului din “Alianța Română a Universităţilor Tehnice -ARUT” în “Alianța Română a Universităţilor de Științe și Tehnologie – ARUST. Aceasta va deveni operațională după actualizarea actelor constitutive.” Sursa

Efectul trecerii de la semestre la module se vede în majoritatea școlilor din România, iar în cele mai multe acest efect înseamnă o abundență a evaluărilor, arată într-un material experții Centrului de Evaluare și Analize Educaționale. Profesorul de fizică Laurențiu Badea, de exemplu, spune în materialul citat că „asta ni se transmite de la nivelurile ierarhice superioare”, că trebuie să existe o notă pe modul. Modul de transmitere este unul informal, astfel că nu există comunicări oficiale pe acest segment. Profesorul amintește că, la începutul anului școlar, elevii dau de obicei evaluări inițiale, iar în primul modul distanța dintre acestea și cele din ultima săptămână de școală a fost foarte mică. „Și notarea ritmică are rostul ei, dar nici să fii fugărit așa nu este bine. Este o părere personală, dacă ești prea fugărit cu evaluarea devii tu, ca profesor, vânător de greșeli”, crede Laurențiu Badea. „Anunțată cu câteva luni înainte de începerea școlii, schimbarea a fost insuficient explicată profesorilor, iar o serie de detalii legate de planificarea calendaristică a materiei și ritmicitatea notării au fost lăsate la latitudinea lor. Cu alte cuvinte, au fost lăsați „să se descurce” de unii singuri. Mai mult de atât, chestiunile rămase nelămurite s-au dovedit a avea un impact semnificativ asupra fluxului predării, asupra felului în care se face evaluarea și asupra gradului de încărcare pe care îl resimt elevii”, precizează autorii analizei. Gabriela Deliu predă fizica în județul Brașov și a fost inițial deschisă la schimbare. „Să alternezi perioadele de învățare cu cele de odihnă pare o idee bună”. Însă în practică, lucrurile s-au dovedit mai complicate, potrivit cadrului didactic. Prima problemă a apărut la planificarea unităților de învățare. În luna octombrie, un secretar de stat din ministerul Educației afirma că „fiecare profesor își structurează materia și perioada de evaluare așa cum dorește, are libertatea să își planifice materia, conform planificărilor calendaristice pe care le-a făcut”. Însă ce faci când structura de timp în care te încadrezi durează doar o lună și jumătate, ca în cazul primului modul? Încerci să ajungi cu o unitate de învățare până la finalul ei și îi fugărești pe copii prin materie? Sau o termini în modulul următor, riscând ca elevii să uite tot ce au învățat în perioada vacanței? Nu au existat ghidaj, dezbateri, studii venite de la minister, care să arate cum ar fi mai bine de procedat. Gabriela Deliu este de părere că unitățile de învățare trebuie finalizate în interiorul unui modul. „Am încercat, din momentul zero în care am proiectat curriculum-ul pe care îl aveam de parcurs pe întregul an școlar, să așezăm ceea ce aveam de făcut astfel încât să putem să finalizăm unitățile de învățare în interiorul fiecărui modul. Este o chestiune ușor de înțeles: dacă ai început ceva, trebuie să și finalizezi în interiorul acelei structuri temporale. Începi o unitate de învățare, o finalizezi și faci evaluare, dacă nu la fiecare unitate de învățare, măcar la finalul a două sau trei unități. Și pe hârtie ies lucrurile. În momentul în care am gândit proiectarea didactică, ne încadram la limită. În momentul în care începi să performezi, vezi că la clasa lucrurile pot să nu meargă în ritmul pe care l-ai gândit. Și, dacă ți-ai făcut proiectarea foarte la limită, și așa au ieșit proiectările, la limită, în momentul în care am performat nu am mai reușit să ne încadrăm în numărul de ore. Un pic dacă depășești, nu mai reușești să faci ceea ce ți-ai propus. Sau reușești să finalizezi partea teoretică și evaluarea o faci după vacanță, ceea ce nu este ok. Lucrul ăsta l-am constata acum, după ce am început să lucrăm, teoretic ies lucrurile pe hârtie, practic aceste structuri trebuie să fie mult mai flexibile”, explică profesoara. „Copilul are de dat multe teste într-o zi, foarte multe într-o săptămână; e un grad de încărcare foarte mare, dezechilibrat cumva, față de ceva ce aveam într-o structură mai lejeră”, potrivit Gabrielei Deliu. O altă problemă a apărut la evaluare. Deși aparent mai flexibil, sistemul prevede, în cazul unor materii, un număr la fel de mare de note precum cel anterior: este vorba despre numărul de ore/ săptămână +3. Adică 5 note pe modul (n. red. pe an școlar, nu pe modul, conform noilor reguli) – la 2 ore pe săptămână sau 6 la 3 ore/ săptămână, cum se întâmplă de exemplu la fizică, la liceu, la clasele de științele naturii. „Vă dați seama că în momentul în care ai finalizat unitățile de învățare, normal că vrei să faci evaluare, asta se întâmplă la toate disciplinele. Așa că, de regulă, în ultima săptămână de modul toată lumea dă teste. Și copilul are de dat multe teste într-o zi, foarte multe într-o săptămână; e un grad de încărcare foarte mare, dezechilibrat, cumva, față de ceva ce aveam într-o structură mai lejeră. După aceea vine vacanță, da, dar înainte de vacanță copii sunt foarte obosiți”, subliniază profesoara. „Problema e că au luat această decizie, au introdus această structură modulară fără să ne ofere explicații: ce studii au în spate, de ce e bine să procedăm în acest fel”, continuă ea. Sursa

Multumim ca ai ales aceasta comunitate! Ai AICI un ghid pentru incepatori. SUCCES!

Salariile mici prin raportare la ofertele de pe piața muncii sunt considerate una dintre principalele cauze ale interesului tot mai scăzut pentru cariera de profesor în Anglia, după cum arată ultimele date privind angajările în sistemul de educație, potrivit unor experți citați de The Guardian. Datele menționate arată că numărul celor care au absolvit programe pentru a deveni profesori a scăzut masiv anul acesta, atingând un nivel descris drept “catastrofal”. Astfel, potrivit sursei citate, raportările Departamentului pentru Educație de la Londra arată că mai puțin de 29.000 de absolvenți de programe dedicate formării profesorilor s-au angajat anul acesta, cu 20% mai puțin decât anul trecut și mult sub pragul de 40.000 atins în anul pandemic 2020-2021. În unele domenii de predare, numărul noilor angajați este cu 80% mai mic decât cel dorit de guvern. În învățământul secundar, țintele de angajare stabilite de guvern au fost atinse în proporție de doar 59%. The Guardian notează că, astfel, guvernul de la Londra – responsabil de învățământul din Anglia, în sistemul descentralizat din Marea Britanie – și-a ratat țintele de angajare de noi profesori în nouă din ultimii zece ani. Situația este prezentată drept “catastrofală” de către Geoff Barton, secretar general al unei organizații profesionale, Asociația Liderilor de Școli și Colegii, potrivit căruia o cauză-cheie a acestei situații este eroziunea veniturilor obținute de profesori, ce face ca această profesie să devină “necompetitivă” pe piața muncii și care este suplimentată de subfinanțarea școlilor. Este citat și un reprezentant al Departamentului pentru Educație, care spune că un obiectiv al guvernului este creșterea salariului de început de carieră, pentru profesori, la 30.000 de lire sterline (n.red. anual) începând cu anul viitor. În plus, pentru cei care urmează programe de formare pentru cariera didactică sunt promise, în 2023, burse de până la 27.000 de lire sterline (anual) și finanțări de până la 29.000 de lire pentru anumite materii precum chimia, fizica, matematica sau informatica. În prezent, salariile profesorilor din Anglia variază între 28.000 și 53.000 de lire sterline anual, în funcție de zona unde lucrează (sunt mai bine plătiți cei din Londra), nivel de pregătire, experiență și activități suplimentare asumate. Nivelul este mult superior celor din Europa Centrală și de Est, dar considerabil sub cel al unor țări vest europene precum Germania, Olanda sau Danemarca – vezi salariile medii câștigate de profesorii europeni, conform celor mai recente date Eurydice. În Anglia, situația este complicată de două tendințe: pe de o parte, rata șomajului a scăzut la cel mai mic nivel din 1974 încoace, însemnând o cerere mai mare de absolvenți pe piața muncii; pe de altă parte, costurile vieții cotidiene au explodat, însemnând că mai puține persoane sunt interesate să petreacă un an în plus ca studenți, notează publicația citată. Această situație vine în contextul crizei de personal ce afectează sistemele de educație din multe țări europene – citește pe larg despre aceasta. Sursa

Reprezentanții Consiliului Național al Elevilor abandonează, în premieră în ultimii ani, țintele de 6% din PIB (procentul prevăzut de Legea 1/2011) și 4,7% din PIB (media europeană, potrivit Eurostat). Aceștia solicită „o creștere egală cu cel puțin 0,8% din PIB în bugetul Ministerului Educației” pentru 2023, potrivit unui comunicat al organizației primit de Edupedu.ro. În același timp, comunicatul arată că „ subfinanțarea este principalul factor care ține în loc evoluția sistemului de zeci de ani”. CNE recomandă autorităților această „creștere egală cu cel puțin 0,8% din PIB” pentru 2023 și mai scrie, în document, că „elevii reprezentanți cer guvernanților asumarea unui calendar de creșteri treptate a alocărilor bugetare din educație, astfel încât la momentul intrării în vigoare a noului pachet legislativ, România să ofere învățământului cel puțin 4,7% din PIB, atât cât este media europeană”. Concret, Guvernul a acordat Ministerului Educației un buget de circa 2,2% din PIB în 2022. Cu creșterea solicitată de CNE, „egală cu cel puțin 0,8% din PIB”, Ministerul Educației ar primi 3% din PIB în 2023. Reacția CNE arată că nu există o așteptare a acestora ca proiectele legilor educației să intre în vigoare în anul 2023, atâta timp cât aceștia vorbesc despre 4,7% „la momentul intrării în vigoare a noului pachet legislativ”, nu pentru 2023. Asta în contextul în care proiectele de legi întârzie, termenul dat de actualul ministru Ligia Deca fiind depășit pentru a doua oară cu două săptămâni, după amânările în serie ale predecesorului său, Sorin Cîmpeanu. Reamintim că în decembrie 2021 Consiliul Național al Elevilor, împreună cu unele dintre cele mai importante organizații din domeniul Educației, semna o campanie publică de alocare a minimum 4,7% din PIB pentru anul 2022. „Finanțare pentru educație la nivel european. Copiii nu mai pot aștepta!”, se numea petiția care a strâns peste 4.400 de semnături. Ce semnau reprezentanți CNE în decembrie 2021: „World Vision România, Consiliul Național al Elevilor, asociațiile de părinți, sindicatele angajaților din învățământ și reprezentanții studenților solicită de urgență alocarea a cel puțin 4.7% din PIB pentru educație în anul 2022, atât cât este media la nivelul UE. Iar până la 6%, după cum prevede Legea Educației Naționale nr. 1/2011, solicităm ca restul fondurilor care nu se pot aloca de la bugetul de stat să fie investite din programele operaționale și din PNRR. De 10 ani, legea prevede acest procent de 6%, dar este încălcată zilnic”. Ce scriu reprezentanții CNE în decembrie 2022: „Consiliul Național al Elevilor solicită ferm Guvernului României să ia în serios nevoile financiare ale învățământului și să includă, în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2023, o creștere egală cu cel puțin 0,8% din PIB în bugetul Ministerului Educației”. Sursa