Madalin AM

Decent

Mersi, neața? hai că nu e 5

Învăț, am ajuns la sub 19/75 și am maine examen ??

renunt la invoire

Se scria "vrei să FII", ți-a patinat un i, mai ești și NR

Decent

Ăsta mai merge

Neața lume

Slab

Uite mi-am făcut activitatea, tu ce faci?

anulez

Între 2013 și 2018, cifra de afaceri a service-urilor auto a crescut cu 20%, iar profitul a urcat cu 90% în aceeași perioadă, se arată într-o analiză a Biroului Asigurătorilor de Autovehicule (BAAR). În condițiile unui parc auto național cu o vechime de 15-16 ani, service-urile prosperă, iar numărul acestora este în creștere. La sfârșitul anului 2018, în România erau circa 12.600 de service-uri auto, în creștere cu 20% față de anul 2013, potrivit unei analize a Biroului Asigurătorilor de Autovehicule (BAAR). BAAR mai arată că, între 2013 și 2018, cifra de afaceri a service-urilor auto din România a înregistrat “un trend constant ascendent”, respectiv o creștere de 20%. Profitul net raportat de service-urile auto, în același interval de timp, a urcat cu 90%, cea mai mare rată de creștere fiind înregistrată de unitățile independente. Sursa: aici

Aproximativ 1.000 de studenți au participat la stagii de internship oferite de Continental în 2019, în centrele din Iași, Sibiu și Timișoara, potrivit unui anunț al companiei. Continental România susține că a investit peste un milion de euro în sprijinirea universităților din țară, în ultimii 10 ani. Compania s-a implicat în renovarea spațiilor de învățământ, precum și în susținerea universităților prin direcționarea sponsorizărilor către echipări de laboratoare, competiții studențești, cursuri și burse pentru studenți. Potrivit Continental, aproximativ 1.000 de studenți au urmat stagii de internship în cadrul companiei în 2019. “Parteneriatul cu universitățile este esențial: aproximativ o treime din cei 20.000 de angajați ai Continental în România sunt ingineri și specialiști IT în centrele de cercetare și dezvoltare ale companiei din Iași, Sibiu și Timișoara,” a declarat Christian von Albrichsfeld, Head of Country Continental România. Sursa: aici

Thierry Neuville a câștigat Raliul Monte Carlo cu un avans de 12.6 secunde în fața francezului Sebastien Ogier. Elfyn Evans termină pe ultima treaptă a podiumului, în fața finlandezului Esapekka Lappi. Campionatul Mondial de Raliuri (WRC) a debutat în acest final de săptămână cu Raliul Monte Carlo. Echipajele înscrise au avut de parcurs peste 1.505 kilometri, dintre care 305 kilometri de probe speciale. Deși Raliul Monte Carlo rămâne cea mai imprevizibilă etapă din calendarul WRC din cauza drumurilor acoperite cu zăpada sau gheață și a condițiilor meteo, anul acesta echipajele au avut o misiune ceva mai ușoară. Temperaturile au fost destul de ridicate pentru această perioadă a anului, iar mare parte dintre probele speciale au avut doar porțiuni mici acoperite cu zăpadă sau gheață. Pe tot parcursul weekend-ului Thierry Neuville (Hyundai), Sebastien Ogier (Toyota) și Elfyn Evans (Toyota) au reușit să stabilească timpi apropiați, duelul dintre cei trei fiind unul strâns. La finalul celor patru zile de concurs, Thierry Neuville (Hyundai) reușește să câștige Raliul Monte Carlo cu cu un avans de 12.6 secunde în fața francezului Sebastien Ogier (Toyota). Pe locul al treilea a încheiat Elfyn Evans (Toyota). Weekend-ul a fost marcat și de un eveniment mai puțin plăcut. Ott Tanak (Hyundai), campionul mondial en-titre, a ieșit în decor la jumătatea zilei secunde. Din fericire, atât el, cât și copilotul Martin Jarveoja, se află în afara oricărui pericol. Esapekka Lappi a fost cel mai bine clasat pilot al M-Sport Ford, în ciuda faptului că în prima zi de concurs, toate exemplarele Fiesta WRC au avut probleme tehnice. Raliul Monte Carlo a fost unul foate important pentru Kalle Rovanpera. Pilotul finalandez în vârstă de doar 19 ani a debutat în WRC la volanul unui Toyota Yaris WRC. La finalul celor patru zile de concurs, Rovanpera a încheiat pe locul al cincilea. Sebastien Loeb a adus puncte importante pentru Hyundai, multiplul campion mondial ajungând la finalul Raliului Monte Carlo pe poziția a șasea. Categoria WRC2 a fost câștigată de Mads Ostberg (Citroen C3 R5), iar în cadrul categoriei WRC3 s-a impus Eric Camilli (Citroen C3 R5). Sursa: aici

Closed.

Closed.

@Dyablox vad care e treaba?

Într-adevăr, și eu sunt convins că poate depăși Tesla în viitor.

Bun postul :)))

Da.. exact așa e

Vai mamă câte sunt acolo :)))

Volkswagen a pornit în “cursa de urmărire” a celor de la Tesla, potrivit unei declarații a șefului grupului german cu privire la dezvoltarea mașinilor electrice. “Ei sunt lideri, dar sunt convins că putem ținem pasul cu Tesla și să-i depășim la un moment dat,” a spus Herbert Diess. CEO-ul Volkswagen continuă seria declarațiilor în care compară grupul german cu americanii de la Tesla. Într-un interviu acordat la Davos, în cadrul Forumului Economic Mondial, Herbert Diess a vorbit despre dezvoltarea și lansarea de mașini electrice, un capitol la care a admis că Tesla este lider, însă fără să-și piardă optimismul. “Este o cursă deschisă. Suntem optimiști că putem ține pasul cu Tesla și, la un moment dat, probabil că îi vom depăși,” a spus Diess. Anul trecut, șeful Volkswagen a declarat că Tesla nu mai este un producător de nișă și că a devenit un competitor pe care grupul german îl ia "foarte în serios”. În plus, Diess mai spusese că Tesla trebuie admirată pentru inovațiile aduse și pentru rapiditatea cu care a devenit un reper al industriei. Sursa: aici

Mercedes-Benz ia în calcul să lanseze mai mulți hibrizi în cadrul diviziei de performanță AMG, pe fondul unei “schimbări de mentalitate” a clienților cu privire la electrificare. Lansarea modelelor cu propulsie de tip plug-in hybrid a fost primită cu brațele deschise de clienții de flote Mercedes, după cum susține directorul de vânzări al companiei, Britta Seeger. Potrivit acesteia, și clienții persoane fizice sunt tot mai dispuși să facă tranziția către alternativele la diesel și benzină. “În ultimele 12-18 luni, am observat o schimbare de mentalitate și clienții au devenit tot mai deschiși către hibrizi și mașini electrice. Văd un potențial de creștere pentru AMG, atât cu modele tradiționale, cât și cu versiuni electrificate precum viitorul GT 4-Door Coupe Hybrid,” a declarat Seeger. În acest context, Mercedes se gândește să lanseze mai mulți hibrizi în cadrul diviziei de performanță AMG. Amintită mai sus, versiunea plug-in hybrid pentru AMG GT 4-Door Coupe (versiunea cu patru portiere a lui AMG GT) ar urma să intre în producția de serie spre finalul anului 2020, iar sistemul plug-in hybrid pregătit de nemți va avea la bază motorul V8 de 4.0 litri. În aceste condiții, viitorul PHEV dezvoltat de Mercedes-AMG va avea suficiente resurse pentru a concura cu actualul Porsche Panamera S E-Hybrid. Sursa: aici

Volvo a confirmat că va dezvolta o versiune electrică pentru modelul XC90, lansarea fiind așteptată în anul 2022. Producția viitorului XC90 electric va fi găzduită de uzina Volvo din statul american Carolina de Sud. Încă din 2018, atunci când Volvo anunța că primul său model electric va fi o versiune a lui XC40, suedezii se gândeau și la o variantă 100% electrică pentru un alt model din gamă. Viitoarea generație a lui Volvo XC90 va primi o versiune electrică în 2022, potrivit informațiilor Autocar, care îl citează pe CEO-ul companiei, Håkan Samuelsson. Pe lângă versiunea electrică, XC90 va fi oferit și cu propulsie plug-in hybrid și micro hibridă, însă fără motoare diesel. Producția noului XC90 va fi mutată din Suedia în Statele Unite, acolo unde Volvo are un proiect de 600 de milioane de dolari pentru extinderea uzinei sale din Ridgeville (statul american Carolina de Sud), astfel încât să înființeze o nouă linie de producție, dar și o fabrică de baterii pentru mașini electrice. Uzina va furniza bateriile pentru ca Volvo să producă versiunea electrică a modelului XC90 la uzina din Ridgeville, începând din 2022. Sursa: aici

Nominalizat la zece Oscaruri, 1917 este filmul care aproximează pentru public absurdul războiului, deşi îl ambalează într-un act de eroism: în aprilie 1917, doi soldaţi dintr-un regiment britanic primesc ordinul să parcurgă no man's land-ul lăsat în urmă de nemţii aparent în retragere şi să transmită un mesaj comandantului unui alt regiment britanic gata să atace. Ajuns la destinaţie, mesajul ar putea salva viaţa a 1600 de confraţi altfel condamnaţi la moarte sigură. Este o premisă cu mari şanse să te ţină cu sufletul la gură şi să te facă să respiri în ritmul ororilor înfruntate de cei doi protagonişti... 1917 este o gigantică punere în scenă, în care fiecare pas şi gest sunt coregrafiate la milimetru, rezultatul fiind mai degrabă un tur de forţă (să-i spunem aroganţă?) tehnic, gata să lase pe umerii sărmanilor actori (George MacKay şi Dean-Charles Chapman, foarte buni) responsabilitatea emoţiei. Filmul emoţionează, fără îndoială, pentru că scenariul se întoarce frecvent la ideea inutilităţii eroismului şi a sorţii pecetluite, explorând inspirat şi ataşant absurdul războiului, care poate face oricând ca un act de abnegaţie să fie anulat de încăpăţânarea hazardului. Ca şi la balet sau patinajul artistic, este nevoie de un talent gigantic din partea interpreţilor pentru a transmite emoţie şi face publicul să uite că fiecare element al programului a fost repetat de mii de ori, până la perfecţiune. 1917 nu reuşeşte acest lucru, din pricina unor decizii discutabile ale lui Sam Mendes (al cărui cel mai bun film, cel puţin în opinia noastră, rămâne American Beauty din 1999), mai ales aceea de a sugera publicului că tot ce se vede pe ecran se petrece în timp real şi că filmul este realizat dintr-un singur (două, de fapt) plan-secvenţă, fără oprirea camerei. Avem de-a face, evident, cu o făcătură (de altfel folosită şi la Birdman) şi ne e greu să ne dăm seama dacă aceasta chiar prinde publicul în mreje, mai ales că Mendes alege şi schimbări evidente şi uneori bizare de ritm (viteza de mişcare a actorilor, tempoul coloanei sonoare) la trecerea de la o secvenţă la alta. Iar din punct de vedere scenografic filmul e o succesiune de tablouri: trecem de la tranşee la grămezi postapocaliptice de obuze, de la un oraş în flăcări la o pădure primăvăratică şi tot aşa, ca într-un joc video. Mai că te miri că la o astfel de trecere nu apare pe ecran mesajul "Saving progress...". Dincolo de aceste aroganţe regizorale de tipul "pentru că pot", 1917 reuşeşte de minune să exploreze spiritul distrugător al războiului şi faptul că nimeni, oricât de inocent, bun sau îndemânatic, nu poate scăpa neîntinat de el. Faptul că acţiunea are loc în 1917 permite publicului o distanţă confortabilă, care face ca goana eroilor spre moarte sau spre izbăvire să fie mai uşor de privit. Să nu uităm totuşi că, atunci când noi urmărim cu sufletul la gură ce se întâmplă pe ecran, în alte locuri pe glob oameni de toate rasele, vârstele şi religiile au parte de experienţe la fel de terifiante. Nu în 1917, ci în 2020. Ceea ce strică extrema coregrafie a lui Mendes compensează interpretările celor doi actori principali, George Mackay (de care cu siguranţă vom mai auzi) şi Dean-Charles Chapman (acum bărbat în toată firea după ce l-a interpretat câteva sezoane pe sărmanul Tommen Baratheon, moştenitorul şi apoi ocupantul Tronului de Fier din Game of Thrones). Amândoi, şi unul mai mult decât celălalt, reuşesc să exprime zbuciumul extrem între speranţă şi deznădejte, dintre curaj şi groază, dintre resemnare abjectă şi perseverenţă, dintre empatie şi cruzime. Din păcate aici Mendes mai face o aroganţă, înconjurându-i pe cei doi actori principali cu feţe dintre cele mai cunoscute (Colin Firth, Benedict Cumberbatch, Mark Strong, Richard Madden, Andrew Scott), o altă concesie a campaniei acestui film către Oscaruri. Cât de bine i-ar fi stat lui 1917 modestia tehnică şi o distribuţie anonimă, numai bună pentru a scoate în evidenţă abnegaţia unor eroi pe care istoria i-a uitat... Cu o asemenea premisă puternică, starurile şi cascadoriile tehnice devin excese, nu necesităţi. Sursa: aici