Ghidul XXV. Daune morale şi materiale în urma unui accident rutier

[Madalin]

 

În România, dinamica accidentelor rutiere grave este în scădere față de anul 2010, însă numărul lor este în continuare alrmant și semnificativ de mare.

 

Pentru a ne raporta mai ușor la zilele noastre, în anul 2017, statistica Poliției Române ne oferă câteva cifre îngrijorătoare privind accidentele rutiere, statistică care ne aruncă direct pe primul loc în UE la numărul de accidente de circulație. Mai exact, conform statisticii publicate pe site-ul Poliției Române, în anul 2017 au avut loc nu mai puțin de 31.104 accidente, dintre care, 8642 accidente grave soldate cu 1951 de morți și 11.774 de răniți, și 22.462 accidente ușoare, soldate cu 28.430 de răniți. Aceste cifre ne arată foarte clar că România nu este o țară care excelează la capitolul siguranță pe drumurile publice, iar aceste accidente generează, pe lângă multe alte consecințe, consecințe juridice.

 

Ce pot face dacă sunt victima unui accident rutier? 

 

Legislația din România, după părerea mea, acoperă foarte bine tot ceea ce înseamnă daune suferite în urma unui accident rutier (în calitate de șofer, pasager sau pieton) și modalitățile prin cât pot reacționa legal după întâmplarea faptului ilicit și cauzarea prejudiciului.

 

În mod evident, în cazul unui accident considerat ușor (în medie, de ordinul miilor în fiecare zi în România), există o cale legală care nu necesită prea multă bătaie de cap și nu mă face să plâng pe la instanțe, indiferent dacă sunt autor sau victimă. Această metodă se numește constatare amiabilă și se poate realiza doar în anumite condiții, și anume:

 

– doar dacă s-a produs un accident rutier fără vătămări corporale

– doar urmat de pagube materiale

–doar accidentele în care sunt implicate maximum două vehicule, care dețin asigurare RCA valabilă la dată producerii accidentului.

 

Trebuie să fiți atenți dacă din accident nu au rezultat pagube și la alte structuri (stâlpi, garduri, clădiri etc.), caz în care evenimentul trebuie raportat la Poliție 

Aceste este cazul așa-zis “fericit” de rezolvare a unui conflict rezultat în urma unui accident de circulație.

 

Partea mai grea vine când în urmă accidentului, una sau mai multe persoane s-au ales cu vătămarea integrității fizice sau a sănătății sau accidentul a avut că urmare moartea unei persoane.

 

Să ne imaginăm situația următoare:

 

A și B sunt fericiți că au terminat sesiunea de vară și se hotărăsc să plece în vacanță, ca tot studenții liberi și fericiți, în Vama Veche, unde îi aștepta un concert memorabil, cu biletele scoase cu ceva timp înainte. În drumul lor către serile de neuitat, C, un șofer grăbit împreună cu alți doi pasageri, care probabil fugeau de prețurile din Mamaia, nerespectând regulile de circulație, a făcut o manevră greșită și s-a izbit în mașina studenților. Accidentul a avut că urmare vătămarea corporală a tuturor celor 5 persoane implicate in accident. 

 

Având în vedere situația de fapt:

 

1. Ce pot face persoanele vătămate pentru a fi despăgubite?

2. Pot fi și pasagerii șoferului C despăgubiți?

3. Care sunt condițiile pentru antrenarea răspunderii lui C?

4. Care este întinderea despăgubirilor pe care le pot cere persoanele vătămate?

 

Pentru a putea înțelege această procedură de reparare a prejudiciului, trebuie să explicăm pe scurt seminificația termenilor: DAUNĂ, PAGUBĂ și PREJUDICIU

 

PAGUBĂ: Este prejudiciul material suferit de o persoană sau adus unei persoane ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite.

 

DAUNĂ: Este paguba sau prejudiciul provocat unei persoane ca urmare a neîndeplinirii unei obligații contractuale sau legale, a săvârșirii unei infracțiuni, precum și atunci când legea stabilește expres obligația de a o repara.

 

PREJUDICIU: Prin prejudiciu înţelegem rezultatele dăunătoare, de natură patrimonială sau morală, consecinţe ale încălcării sau vătămării drepturilor şi intereselor legitime ale unei persoane.

 

Prin urmare, observăm legătura indisolubilă între aceste elemente care, din punct de vedere juridic, se află într-o stare de interdependență.

 

Codul civil și Codul de procedură penală răspund la aceste întrebări.

Tragerea la răspundere civilă presupune obligarea persoanelor responsabile (autorul faptei și/sau persoana responsabilă civilmente) la repararea prejudiciului material și moral, iar aceste reparații se realizează potrivit dispozițiilor legii civile.

 

1.Ce pot face persoanele vătămate pentru a fi despăgubite?

 

Pentru a fi despăgubite, persoanele vătămate, în urma accidentului, trebuie să se constituie parte civilă în procesul penal. Este cel mai important aspect procesual al acestei situații. Acțiunea civilă, conform articolului 19 din CPP, se exercită de către persoana vătămată sau de către succesorii acesteia (în cazul în care victima a decedat), care se constituie parte civilă împotriva inculpatului și/sau, după caz, a părții responsabile civilmente.

 

Partea responsabilă civilmente- persoană fizică sau juridică care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara, în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces.

 

Astfel, doar o faptă delictuală (care este în același timp și o infracțiune) poate fi temeiul material comun al ambelor acțiuni judiciare exercitate în procesul penal (acțiunea civilă și acțiunea penală).

 

2. Pot fi și pasagerii șoferului C despăgubiți?

 

Despăgubirile se acordă și pentru persoanele aflate în interiorul vehiculului care a produs accidentul, cu excepția conducătorului auto din vina căruia s-a produs accidentul. Atunci când vorbim despre vătămările suferite în urma unui accident auto, vor primi despăgubiri persoanele care au suferit efectiv un prejudiciu.

3. Care sunt condițiile pentru antrenarea răspunderii lui C?

 

Codul civil ne impune 4 condiții cumulative pentru a putea angaja răspunderea civilă delictuală, pe care se bazează acțiunea civilă din exemplul dat mai sus, și anume:

 

Să exite o fapta ilicită

Să existe un prejudiciu

Să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu

Să existe vinovăția autorului faptei ilicite

 

4. Ce poate fi reparat prin intermediul acțiunii civile? Care este întinderea despăgubirilor pe care le pot cere persoanele vătămate?

 

DESPĂGUBIRI PENTRU DAUNE MATERIALE

 

Pierderea suferită de cel prejudiciat, paguba reală sau efectul negativ patrimonial.      (EX: repararea mașinii, dacă este posibilă, biletul cumpărat, bunuri de valoare aflate în mașină etc.)

 

Cheltuielile făcute pentru evitarea sau limitarea prejuduciului. (EX: cheltuielile de spitalizare)

 

Câștigul nerealizat și de care a fost lipsit. (EX: victima nu mai poate merge la muncă și nu va mai putea plăti chiria din salariul pe care trebuia să îl primească)

Pierderea șansei de a obține un avantaj sau de a evita o pagubă (se va acorda în funcție de probabilitatea pe care o avea șansa să se realizeze, în lipsa unei acțiuni sau inacțiuni din partea făptuitorului faptei ilicite)

 

Cei care au făcut cheltuieli pentru îngrijirea sănătății victimei sau, în caz de deces al acesteia, pentru înmormântare, au dreptul la înapoierea lor de la cel care răspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli.

 

Principiul care guvernează răspunderea delictuală este cel al REPARĂRII INTEGRALE A PREJUDICIULUI

 

Avem 2 forme de reparare a prejudiciului:

 

Repararea în natură a prejudiciului cauzat prin infracțiune

 

Asta înseamnă o restabilire a situației anterioare, iar referitor la speța redactată mai sus, acest lucru nu este posibil. Un exemplu în care este posibilă restabilirea situației anterioare este un furt în urma căruia bunul a fost restituit în aceeași stare persoanei vătămate.

 

Această modalitate intervine uneori chiar dacă nu există constituire de parte civilă

 

Repararea în echivalent prin plata unor despăgubiri, însă, doar dacă repararea în natură nu este posibilă sau nu îi este de folos victimei.

 

 Despăgubirea, dacă nu este stabilită prin acordul părților, se stabilește pe cale judecătorească:

-prin acordarea unei sume globale

-prin stabilirea unor prestații bănești periodice

 

Instanța penală trebuie să stabilească:

-forma și întinderea reparației

-data de la care este datorată reparația

-persoana îndreptățită la despăgubire

-cuantumul reparației

 

Foarte important de menționat este faptul că, în urma probelor administrate (EX: chitanțe, care era salariul victimei etc.), instanța poate stabili o sumă mai mică față de cea care a fost cerută inițial de partea vătămată, dar niciodată mai mare față de cea propusă

Urmează partea mai interesantă și mai delicată a unui astfel de process, și anume

 

Repararea patrimonială a unui prejudiciu nepatrimonial- prejudiciul moral.

 

Câți bani pot cere pe o lacrimă? 

 

Rămânem la Codul civil, mai exact, pe tărâmul articolului 253 (2), (3).

 

Prejudiciul nepatrimonial se repară prin:

-acordarea de despăgubiri ori altă reparație patrimonială

-obligarea autorului prejudiciului la publicarea, pe cheltuiala să, a hotărârii de condamnare

-orice alte măsuri pentru repararea prejudiciului creat

 

Revenind la accidentul exemplificat mai sus, având în vedere că a avut ca urmare vătămarea integrității corporale sau a sănătății persoanelor, prejudiciul moral constă în restrângerea posibilităților de viață familială și socială.

 

În cazul infracțiunilor care au avut ca urmare moartea unei persoane, prejudiciul moral constă în durerea încercată prin moartea victimei.  Cine poate cere în acest caz despăgubiri morale? Rudele, toate până la gradul 4 inclusiv, soțul și oricare alte persoane care, la rândul sau, ar putea dovedi existența unui asemnea prejudiciu.

În cazul oricărei alte infracțiuni care a avut ca urmare încălcarea unui drept nepatrimonial aferent personalității umane, prejudiciul moral constă în însăși încălcarea dreptului.

 

Prin urmare, în cazul unui accident în care victimele suferă vătămări corporale, ale sănătății sau care a a avut ca urmare moartea uneia sau a mai multor persoane, acestea sunt variantele prin care se pot oferi despăgubiri. Ceea ce este foarte important de menționat este că răspunderea penală este persoanală, iar în cazul în care chiar cel responsabil de săvârșirea infracțiunii a decedat în urma accidentului, răspunderea civilă delictuală se poate desfășura doar la instanța civilă.

 

Sursa