Jump to content

Şoşoacă a depus un proiect de lege care vizează anexarea teritoriilor româneşti din Ucraina


BIS aka OldNab
 Share

Recommended Posts

România Mare - Wikipedia

 

 

Luni, 20 martie 2023, senatoarea Diana Iovanovici-Şoşoacă a depus la Senat propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 129/1997 pentru ratificarea Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina.

 

Astfel, Legea nr. 129/1997 se modifică după cum urmează:

– În temeiul art. 27 din Tratat, acesta va fi denunţat de partea română în anul 2027, cu respectarea termenului de încunoştinţare de cel puțin un an înainte de expirarea perioadei de valabilitate.

– România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureşul istoric şi Insula Şerpilor.

– După adoptarea prezentei legi şi publicarea în Monitorul Oficial vor fi notificate autoritățile competente, inclusiv ONU, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii.

 

Diana Iovanovici-Şoşoacă: „Pornind de la dreptul natural și legitim al unității naționale și de la faptul că reunificarea națională este necesară din mai multe considerente – pentru reparaţie istorică, socială, morală şi economică, dar și pentru interesele geostrategice ale României, mai ales în contextele invocate de NATO şi UE – solicităm anexarea teritoriilor istorice ale României, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Buceagul (Cahul, Bolgrad şi Ismail), Maramureșul istoric şi Insula Şerpilor, teritorii româneşti furate de URSS și deținute abuziv de Ucraina.

 

Prin acest demers dorim să fie anulat cel mai mare act de trădare postdecembrist, – respectiv Tratatul de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, ratificat prin Legea nr. 129/1997 – prin care s-a recunoscut Pactul Ribbentrop-Molotov. De asemenea, prin acest demers dorim să recuperăm identitatea culturală, tradițiile, obiceiurile și religia populației româneşti estimată la aproximativ 1 milion de români, inclusiv familii mixte.

 

Argumentul că prin semnarea acestui tratat se realiza integrarea ţării noastre în NATO este fals, întrucât polonezii au aderat la NATO înaintea noastră, în 1999, fără să semneze vreun document de recunoaștere a Pactului Ribbentrop-Molotov.

 

Din păcate, fraţii noştri români din Ucraina nu au dreptul să învețe în limba maternă, existând riscul pierderii identității culturale. În schimb, la Sighetul Marmației există un liceu cu predare în limba ucraineană. Remarcăm lipsa principiului reciprocității, principiu aplicabil în dreptul internațional (principiu al relațiilor internaționale, consacrat în acorduri, în tratate şi în convenții de asistență juridică, în temeiul căruia statul beneficiar al tratamentului aplicat de partenerul său se obligă să-i asigure acestuia un tratament identic sau echivalent); astfel etnicii români din Ucraina nu au reprezentant în Parlamentul de la Kiev, în timp ce ucrainenii din țara noastră au reprezentant în Parlamentul României.

 

Aceste idei sunt subliniate în volumul „Apel pentru România Mare”, semnat de Marius Marinescu, Liliana Cojocaru, Mihai Mitran şi Bogdan Budulac. Volumul, lansat de „Jurnalul Național”, conține apelul pentru refacerea României Mari, visul de aur al românilor. În acest sens, grafica cărții este realizată din foiță de aur. În acelaşi sens, revista „Certitudinea” condusă de Miron Manega dezvoltă de ani de zile o luptă continuă pentru reîntregirea neamului românesc.

 

Având în vedere conflictul din Ucraina şi faptul că statul român finanţează Ucraina cu tehnică militară şi armament prin intermediul NATO, precum şi faptul că prin România au trecut aproximativ 3 milioane de ucraineni, cerem Ucrainei să ne dea ţinuturile locuite de frații noştri români. Trebuie subliniat că etnicii români din Ucraina sunt ignorați total de autoritățile din România și Ucraina, care refuză orice dialog cu aceştia.

 

Astfel că adoptarea Legii minorităților naționale de către Rada Supremă a Ucrainei, fără consultarea României, se înscrie în normalitatea sfidătoare a Ucrainei în ceea ce priveşte România, având în vedere sprijinul nelimitat şi necondiționat pe care îl are din partea Bruxelles-ului și Washington-ului. Reacția MAE a fost tardivă, mult prea îngăduitoare și fără rezultate, dar se încadrează cu brio în actul de trădare pe care acest minister îl săvârșește de câțiva ani încoace. Exprimarea mult prea moderată față de gravitatea faptelor petrecute la nord şi est de țara noastră, denotă stadiul de umilinţă a celor angajați în aceste funcții, incompetenţa, lipsa de patriotism şi naţionalism, indolenţa şi ineficiența activităţii lor. Invocarea Comisiei de la Veneția de către MAE, care ar trebui să își expună punctul de vedere este actul de trădare suprem, care anulează Constituţia României, de parcă această Comisie trebuie să îi spună Ucrainei ce are de făcut și nu noi, România, care avem cetățeni şi teritorii smulse din trupul țării.

 

Având în vedere disprețul și batjocura statului ucrainean față de statul român si cetăţenii de etnie română ce trăiesc în teritoriile ocupate vremelnic, exprimat prin adoptarea Legii minorităților naționale în anul 2022, reiterăm solicitarea de a ni se înapoia teritoriile deținute pe nedrept de către Ucraina, împreună cu cetăţenii de etnie română: Nordul Bucovinei, Herța, Buceagul (Cahul, Bolgrad și Ismail), Maramureşul istoric și Insula Şerpilor, teritorii româneşti furate de URSS și deținute abuziv de Ucraina.

 

În 1997, pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului național fără a fi amenințat cu agresiunea (ca în 1940), sau fără a se găsi sub presiunea ocupantului străin (ca în 1944 și 1947). Opinia publică românească nu a perceput dimensiunea dramatică a evenimentului,a scris academicianul Florin Constantiniu în prefața volumului „Istoria unei trădări naționale: Tratatul cu Ucraina”.

 

 

SURSĂ: juridice.ro.

Link to comment
Share on other sites

Guest
This topic is now closed to further replies.
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.