Jump to content

Dark Night

Discord Manager
  • Posts

    3810
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    15

Everything posted by Dark Night

  1. Dark Night

    Nicolae Ciucă nu a fost demis, ci el și-a pus demisia ca parte din înțelegerile coaliției de anul trecut. Alte mișcări nu vor mai face până la parlamentarele din septembrie, ținând cont că totuși se înțeleg destul de bine liderii PNL & PSD. Depinde doar de noi să votăm cu cap pentru a-i da la o parte.
  2. Vrei să faci parte din echipa care menține ordinea și armonia pe serverul nostru de Discord? Dorești să contribui cu idei noi și să ajuți jucătorii de pe comunitate? Suntem în căutare de moderatori care să se implice în această misiune importantă! 

     

    Dacă ești dornic să îți împarți timpul și energia pentru a ajuta comunitatea noastră să fie un loc plăcut și prietenos, atunci te așteptăm să aplici, accesând următorul link - https://dispanel.b-zone.ro/staff-applications/dashboard

     

    Trimite-ne aplicația ta și hai să dezvoltăm serverul de Discord împreună!

     

    1. Syko

      Syko

      da vreau

  3. Suntem în căutare de un nou coleg Designer! Dacă te pricepi să lucrezi cu aplicații de editare video, te așteptăm cu un portofoliu de creații personale la adresa de E-Mail discord@b-zone.ro. Cu ce se va ocupa viitorul Video Designer?

     

    • Din când în când vom avea nevoie de câte un short pentru anumite proiecte ce țin de serverul de Discord.
    • De asemenea, fiind membru al staffului nostru, gradul de Discord Designer deține permisiuni administrative de Discord Moderator.

     

    Vă asteptăm!

  4. Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, că a fost convins că ţara noastră va câştiga în cazul Roşia Montană contra companiei Gabriel Resources, încă de pe vremea când a participat alături de avocaţii României la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de la Washington. Ion Ariton susţine că este "singurul ministru care a putut fi folosit de statul român în această mediere". "Eu am fost ministrul Economiei în 2010-2012 şi sunt singurul ministru care a putut fi folosit de statul român în această mediere. Eu am negociat cu ei, în momentul în care s-a pus problema creşterii procentului pentru România. (...) Încă eram în derulare cu negocierile şi a picat guvernul. Pe mine nu m-a surprins decizia (Curţii de Arbitraj n.r.), din contră, am fost chiar bucuros, pentru că, de când am participat la Washington la întâlnirea pe care am avut-o acolo, la Curtea de Arbitraj, am fost convins, după audierile care au fost acolo, că cei de la Washington ne vor da câştig de cauză, pentru că au înţeles situaţia. Sunt singurul ministru care am participat şi am susţinut statul român la acest arbitraj, la solicitarea casei de avocatură care ne-a reprezentat. Atunci a fost ultima întâlnire pe care am avut-o cu cei de la Curtea de Arbitraj şi acum s-a dat sentinţa", a precizat fostul ministru al Economiei, Ion Ariton. Ariton consideră că ar fi bine ca România să încerce să exploateze aurul de la Roşia Montană, însă cu respectarea normelor de mediu. "Eu vă spun punctul meu de vedere şi de atunci şi de acum. Eu i-am spus repetat premierului de atunci, să urmărim, dacă încep exploatarea, măcar un trimestru şi să le punem nişte condiţii foarte stricte şi serioase pe care să le urmărim şi după un trimestru să reanalizăm şi puteam lua decizia să întrerupem acea colaborare sau să o continuăm. Dar ca să facem acest lucru, trebuiau finalizate negocierile cu procentul României. Dacă ar fi acum, eu aş exploata aurul de acolo, pentru că sunt metode şi noi şi moderne care să nu polueze zona şi să nu distrugem ce e acolo, pentru că nu asta a fost ideea. De ani de zile, cea mai bogată ţară în aur din Europa sau cel mai important zăcământ de aur se află la noi", a arătat Ion Ariton. Ion Ariton a mai afirmat că firma Gabriel Resources ar fi urmărit, de fapt, nu exploatarea aurului de la Roşia Montană, ci să obţină bani din speculaţii bursiere. "Eu am fost reticent şi nu am crezut niciodată că vor să exploateze, ci ei au vrut să facă nişte speculaţii. Ca dovadă s-a dovedit în ani că am avut dreptate. (...) Nu i-am văzut cu organizare de şantier, cu utilaje aduse. (...) Ce au făcut la Roşia Montană? Au făcut câteva reparaţii la nişte case. Au fost puşi să facă bani şi speculaţii bursiere şi atunci şi acum", a concluzionat fostul ministru al Economiei, Ion Ariton. Şi actualul ministru al Economiei, Ştefan Radu Oprea, a afirmat, pe Facebook, că România are materii prime pe care poate să le exploateze responsabil, iar speculaţiile bursiere cu resursele minerale ale românilor trebuie să înceteze. Guvernul a informat vineri seară că România a obţinut câştig de cauză în dosarul Roşia Montană judecat la Curtea de arbitraj internaţional de la Washington (ICSID) contra companiei Gabriel Resources. Premierul Marcel Ciolacu a mulţumit, vineri seară, într-o postare pe pagina sa de Facebook, echipei de avocaţi care a reprezentat România cu "profesionalism, cinste şi onoare". Sursa
  5. Preşedintele Klaus Iohannis salută reuşita României în procesul privind Roşia Montană şi felicită echipele de specialişti implicate în susţinerea cauzei ţării noastre. "Salut reuşita României în procesul privind Roşia Montană şi felicit echipele de specialişti implicate cu profesionalism în susţinerea cauzei noastre, în cadrul procesului de arbitraj internaţional de la ICSID. După mulţi ani de contestări şi dezbateri, atât politice, cât şi juridice, suntem astăzi la momentul adevărului: România câştigă procesul pentru Roşia Montană, fără penalizări sau despăgubiri, luptând şi reuşind să protejeze patrimoniul naţional", a scris preşedintele Iohannis, pe Facebook. Guvernul a informat vineri seară că România a obţinut câştig de cauză în dosarul Roşia Montană, judecat la Curtea de arbitraj internaţional de la Washington (ICSID) contra companiei Gabriel Resources. Sursa
  6. Dark Night

  7. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, vineri, că este important ca Europa să rămână unită, în ciuda dificultăţilor cu care se confruntă, şi să continue să furnizeze ajutorul de care Ucraina are nevoie. El a transmis un mesaj la un eveniment organizat, la Gara de Nord, pentru a marca doi ani de răspuns al României la situaţia refugiaţilor din Ucraina. "Mâine se vor împlini doi ani de la declanşarea celei mai mari invazii militare din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, o acţiune nejustificată şi ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, cu implicaţii majore asupra securităţii şi a stabilităţii întregii regiuni. Aceşti doi ani au fost marcaţi de suferinţe inimaginabile, de pierderi de vieţi omeneşti, de dramele a milioane de oameni care au fost nevoiţi să îşi abandoneze casele şi să se despartă de familii, de masacre teribile, de distrugeri ireparabile ale caselor, clădirilor, monumentelor şi infrastructurii, toate lăsând în urmă o durere imensă", a afirmat Iohannis, în mesajul prezentat de Cătălina Galer, consilier de stat la Departamentul Relaţii cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă al Administraţiei Prezidenţiale. Şeful statului a menţionat, în mesajul remis AGERPRES de Administraţia Prezidenţială, că locul în care are loc evenimentul, Gara de Nord, are "o încărcătură emoţională profundă", fiind "un simbol al siguranţei şi al speranţei pentru cei care au fost forţaţi să-şi abandoneze ţara şi vieţile pe care le cunoşteau". "România a demonstrat încă de la începutul conflictului că îi este alături statului vecin, iar românii au arătat solidaritate şi generozitate remarcabile. Atât autorităţile române, cât şi societatea civilă au lucrat în strânsă colaborare cu agenţiile internaţionale pentru a oferi sprijinul necesar celor care ne-au trecut graniţa şi îndeosebi celor care au găsit adăpost în România", a completat preşedintele. Klaus Iohannis a transmis mulţumiri tuturor celor implicaţi în procesul de gestionare a răspunsului pentru refugiaţi. "Empatia, toleranţa şi altruismul de care au dat dovadă şi pe care continuă să le manifeste sunt demne de recunoaştere şi apreciere", a adăugat el. "Este important ca Europa să rămână unită, în ciuda dificultăţilor cu care se confruntă, să continue să furnizeze ajutorul de care Ucraina are nevoie în aceste momente critice, fiindcă doar în acest mod democraţia, valorile, libertatea şi securitatea pot fi apărate şi garantate. Având în vedere situaţia extrem de complicată din ţara vecină, incertitudinea cu privire la sfârşitul războiului persistă. Am fost, în aceşti doi ani, martori ai unor evenimente devastatoare: bombardamente, familii distruse, civili ucişi în mod barbar. Şi tocmai aceste imagini ale ororilor comise de Federaţia Rusă sunt cele care ne obligă să rămânem angajaţi ferm în sprijinirea necondiţionată a Ucrainei, atât timp cât va fi nevoie", a subliniat şeful statului. Conform preşedintelui, este necesar ca autorităţile, alături de partenerii internaţionali, să continue eforturile pentru furnizarea asistenţei umanitare refugiaţilor şi mai ales pentru integrarea celor care se află pe teritoriul statului român. "Trebuie să fim conştienţi că ezitările sau întârzierile în privinţa Ucrainei oferă avantaje agresorului. Să nu lăsăm oboseala să domine, pentru că în astfel de momente este crucial să ne amintim care este obiectivul nostru: protejarea vieţii, apărarea valorilor democratice şi a libertăţii. Fiecare gest pe care îl facem în solidaritate cu Ucraina contribuie semnificativ la păstrarea coeziunii în lupta pentru dreptate, pace şi respectarea drepturilor omului. Reafirm susţinerea şi angajamentul României de a rămâne alături de vecinii noştri pe drumul către recăpătarea libertăţii şi a independenţei, precum şi de a le sprijini eforturile de reconstrucţie în urma conflictului şi pe cele de integrare în familia europeană", a mai menţionat Klaus Iohannis în mesaj. Sursa
  8. Alegerile europarlamentare vor fi comasate cu cele locale şi vor avea loc în iunie, iar PSD şi PNL vor merge pe liste comune la alegerile europarlamentare şi separat la alegerile locale, a anunţat, miercuri, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, preşedinte al Senatului. "Decizia coaliţiei este de a comasa cele două runde de alegeri... Această decizie a urmat unui proces prin care fiecare dintre noi am consultat birourile de conducere politică ale partidelor, ne-am reunit apoi în coaliţie şi suntem prezenţi pentru a prezenta această decizie finală, care, dincolo de comasare, prevede ca la nivelul alegerilor locale fiecare partid să candideze prin forţe proprii iar pentru alegerile europarlamentare să existe o listă comună", a declarat Ciucă la Palatul Parlamentului. Potrivit lui Ciucă, această decizie "a presupus de la sine asumarea responsabilităţii politice" şi ţine cont de interesul cetăţenilor. "A fost o decizie care a presupus de la sine asumarea responsabilităţii politice, responsabilitate politică ce vizează stabilitatea ţării, ce vizează coerenţa actului de guvernare şi, desigur, ţine cont de interesul cetăţenilor României şi de contextul de securitate, pentru că din toate discuţiile pe care le-am avut, românii îşi doresc stabilitate, îşi doresc linişte, îşi doresc să-şi vadă de viaţa de zi cu zi şi în felul acesta cred că este absolut necesar ca, în anumite momente, partidele politice să dea dovadă de un minim sacrificiu de orgoliu pentru tot ceea ce înseamnă interesul românilor şi stabilitatea ţării", a adăugat Nicolae Ciucă. El a explicat că de la sfârşitul anului 2021, această coaliţie şi-a asumat guvernarea, "reuşind să treacă printr-o serie de crize succesive şi suprapuse şi să deruleze programul de guvernare". "Trebuie să scoatem în evidenţă faptul că începând de la finele anului 2021, România a reuşit să realizeze cea mai mare absorbţie de fonduri europene, peste 95%. De asemenea, România a reuşit să realizeze, datorită acestei stabilităţi, atracţia interesului investitorilor străini şi să dobândim cele mai mari valori, cele mai mari sume ale investiţiilor străine directe în România. De asemenea, este pentru prima dată când, pe timpul acestei guvernări, România are o creştere economică reală bazată pe investiţii", a mai spus Ciucă. Şeful PNL a subliniat că nu trebuie fragilizată stabilitatea ţării. "De aceea, considerăm că prin această asumare responsabilă pentru stabilitatea şi coerenţa actului de guvernare, în această perioadă, nu ne putem permite să fragilizăm tot ceea ce ţine de stabilitatea ţării, pentru micile orgolii politice, care să fractureze tot ceea ce ţine de îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am asumat în faţa românilor. În acest sens, PNL, în şedinţa Biroului Politic Naţional de astăzi, a mandatat executivul partidului să discute în coaliţie şi să agreeze această formare de comasare a alegerilor europarlamentare cu listă comună şi a alegerilor locale prin forţe proprii la nivelul fiecărei filiale", a mai declarat liderul PNL. Sursa
  9. Opozantul rus Aleksei Navalnîi a murit vineri în închisoarea din regiunea arctică unde efectua o pedeapsă de 19 ani de detenţie, relatează AFP şi Reuters. ''La 16 februarie 2024, în centrul penitenciar nr. 3, deţinutul Navalnîi A.A. s-a simţit rău după o plimbare şi aproape imediat şi-a pierdut conştienţa. (...) Cauzele morţii sunt în curs de a fi stabilite'', a indicat Serviciul penitenciar al regiunii Iamalo-Neneţ într-un comunicat. Personalul medical a fost chemat, dar nu a reuşit să îl resusciteze pe Navalnîi. "Au fost efectuate toate procedurile de reanimare necesare, dar nu au dat rezultat pozitiv. Medicii urgentişti au constatat decesul pacientului. Cauzele morţii urmează să fie stabilite", precizează acelaşi serviciu. Activistul în vârstă de 47 de ani ispăşea o pedeapsă pentru "extremism" într-o colonie penitenciară îndepărtată în zona arctică, în condiţii foarte dificile. El a denunţat drept politice numeroasele sale procese, considerându-le o modalitate de a-l pedepsi pentru opoziţia împotriva preşedintelui Vladimir Putin. Acesta din urmă a fost informat despre decesul lui Navalnîi, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. La diversele audieri în procesele sale la care a participat în ultimele luni, Navalnîi părea slăbit şi îmbătrânit. El avea numeroase probleme de sănătate din cauza unei greve a foamei şi a unei otrăviri căreia în 2020 i-a supravieţuit miraculos. Navalnîi, despre care Kremlinul susţine că lucra pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească în august 2020 cu substanţa chimică Noviciok. Transferat în Germania după acea otrăvire, opozantul rus a revenit la Moscova în ianuarie 2021, cu toate că era conştient că risca să fie arestat. Deşi aflat în detenţie de atunci, el transmitea cu regularitate mesaje pe social media, adesea ironice la adresa lui Putin şi administraţiei carcerale şi în care de obicei critica puterea rusă. Sursa
  10. Dark Night

    Grade acordate!
  11. Dark Night

    Numele tău: Dark Night Numele jucătorului sancţionat: @ Mike Oxlong Categoria unde a primit sancţiunea: Debates Data şi ora sancţiunii: 14.02.2024, ora 21:20 Sancţiune: Avertisment Verbal (0,5/3) Motivul sancţiunii: Neargumentarea poziției Alte precizări: -
  12. Dark Night

    Ăsta nu e un argument. Vei primi avertisment verbal!
  13. Pentru că iubirea este în aer în această perioadă, echipa Discord a pregătit pentru voi câteva activități, cu accent pe creativitate și în premieră, a 19-a ediție a concursului Miss & Mister B-Zone, organizată anterior pe forum. Pentru mai multe detalii legate de modul de participare puteți accesa următorul link: click

  14. Dark Night

  15. Dark Night

  16. Liderii coaliției PSD – PNL au încheiat ședința de joi fără nici o înțelegere privind comasarea alegerilor, au declarat pentru G4Media surse politice. Discuțiile începute la ora 15.00 la sediul guvernului au durat aproximativ două ore, după care politicienii au plecat la o recepție organizată cu ocazia Zilei Serviciului de Informații Externe (SIE). Liderii celor două partide, în frunte cu Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au negociat atât eventuala comasare a alegerilor europarlamentare și locale, cât și alte subiecte, precum candidaturile la primăriile marilor orașe și candidatura la președinția României. Șefii PSD și PNL au convenit să reia discuțiile lunea viitoare. ”Au fost tatonări și variante prezentate”, a declarat un lider politic pentru G4Media. Context Liderii PSD doresc să tranșeze ambele comasări (locale cu europarlamentare și parlamentare cu prezidențiale), în timp ce liderii PNL ar fi dorit să se discute deocamdată doar despre europarlamentare și locale. Potrivit informațiilor G4Media.ro, PSD vrea ca Marcel Ciolacu să obțină în urma acestor negocieri varianta maximală: candidat comun la prezidențiale dar din PSD. Pe de altă parte, așa cum dezvăluit G4Media.ro, Marcel Ciolacu ia în calcul și varianta unei candidaturi la primăria Capitalei cu sustinerea PSD și PNL. În acest scenariu, funcția de candidat la președinție ar urma să-i revină liderului PNL, Nicolae Ciucă. Viitorul acestuia depinde totuși de scorul pe care îl va lua PNL la europarlamenare. Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare l-ar ajuta, cel puțin teoretic, să evite un scors slab, de sub 20%, care i-ar pune în discuție funcția de lider. Nu este clar însă dacă liderii și baronii PSD vor accepta ca partidul să renunțe la candidatul pentru Cotroceni atât de ușor, mai ales în contextul în care partidele anti-PSD nu mai sunt coalizate, cum se întâmpla în trecut, ci fărâmițate. În această situație, mai mulți lideri PSD cred că partidul are o șansă reală să câștige competiția prezidențială dacă va prezenta un candidat propriu. Varianta comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare este o mutare care avantajează cele două mari partide. Ele își vor putea mobiliza primarii la vot, care le vor maximiza în acest fel scorul la europarlamentare, unde participarea este de obicei slaba. AUR și USR riscă să fie marii perdanți ai comasarii alegerilor deoarece nu dispun de o armata de primari ca PNL și PSD, nici de filiale locale organizate. Opoziția critică intenția puterii de a comasa alegerile pe motiv că alegătorii vor fi derutați de suprapunerea temelor de campanie electorală și susțin că este o măsură anti-democratică. De ce a luat în calcul Marcel Ciolacu varianta candidaturii la Primăria Capitalei? Potrivit intrpretării unor liberali, Ciolacu mizează pe faptul că este greu să piardă dacă va fi suținut de ambele partide. Apoi, mandatul ar urma să-l preia abia pe data de 1 octombrie, timp în care va putea rămâne în funcția de premier. Din poziția de primar ales, se va putea decide ulterior dacă va candida la prezidențiale sau nu, cred liberalii consultați de G4Media.ro. În plus, chiar dacă va candida și va pierde cursa pentru Cotroceni, tot va rămâne primarul Bucureștiului. Suplimentar, liberalii mai cred că liderul PSD ar pregăti o reformă administrativă în urma căreia să fie transferate masiv de la sectoare buget și atribuții către primăria Capitalei, astfel încât funcția de primar general va fi mai puternică decât este azi. Sursa
  17. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat joi că s-a întâlnit cu șeful armatei, Valeri Zalujnîi, și că a venit timpul pentru schimbări în conducerea militară, dar că generalul de top de la Kiev ar trebui să rămână „în echipa sa”, transmite Reuters. Declarația vine după mai multe zile de speculații potrivit cărora Zelenski se gândește să îl demită pe popularul său șef al armatei, care este considerat de mulți ucraineni un erou național pentru că a supravegheat efortul de război din februarie 2022. „Am discutat despre ce reînnoire au nevoie Forțele Armate ale Ucrainei. Am discutat, de asemenea, cine ar putea face parte din conducerea reînnoită a Forțelor Armate ale Ucrainei. Timpul pentru această reînnoire este acum”, se arată în declarația lui Zelenski pe Telegram. Într-o declarație separată, Zalujnîi a declarat că a avut o „conversație importantă și serioasă” cu Zelenski și că a fost luată decizia de a schimba tacticile și strategia pe câmpul de luptă. „Sarcinile din 2022 sunt diferite de cele din 2024. Prin urmare, toată lumea trebuie să se schimbe și să se adapteze și ea la noile realități. Pentru a câștiga și împreună”, se arată în declarația sa pe messengerul Telegram. Sursa
  18. Negocierile de joi între cei 12 lideri din coaliția PSD-PNL s-au încheiat rapid, în două ore, și nu au dus la nici un progres legat de decizia comasării alegerilor. Au fost discuții de tatonare, ”o fandare continuă”, după cum spune un participant, și singura concluzie e că decizia se amână pentru luni, 12 februarie. G4Media vă prezintă câteva detalii de culise relevante pentru starea de spirit din coaliție. PSD a venit la întâlnirea de la guvern cu 7 reprezentanți: Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Paul Stănescu, Marian Neacșu, Alfred Simonis, Vasile Dîncu. Participantul surpriză a fost Vasile Dîncu, fostul ministru al Apărării intrat în dizgrația lui Ciolacu, dar care a fost recuperat politic de PSD Timiș. El a participat la ședință pentru că are expertiză sociologică, relevantă într-o discuție despre alegeri, procente, candidați PNL a fost reprezentat de cei cinci lideri formali: președintele Nicolae Ciucă, secretarul general Lucian Bode și prim-vicepreședinții Dan Motreanu, Rareș Bogdan și Gheorghe Flutur. A lipsit în premieră Iulian Dumitrescu, suspendat din funcția de prim-vicepreședinte după declanșarea anchetei DNA de corupție Singura concluzie a întâlnirii de aproape două ore a fost că negocierea se va relua luni, 12 februarie, când va trebui stabilit clar dacă alegerile locale se comasează cu europarlamentarele pe 9 iunie. ”Nu mai e timp de pierdut. Zecile de mii de potențiali candidați la primării, consilii locale și județene ne presează să știe când încep pregătirile de campanie”, au declarat mai mulți participanți Unul dintre motivele eșecului în negocierea de joi e diferența de abordare între cele două partide. În timp ce PSD ar vrea o decizie clară pe toate cele patru rânduri de alegeri din 2024, PNL ar prefera să stabilească doar comasarea localelor cu europarlamentarele, urmând ca strategia pentru parlamentare și prezidențiale să fie luată după 9 iunie Candidatura la alegerile prezidențiale, adică subiectul-cheie al alegerilor de care depinde toată strategia celor partide, nu a fost ridicat de nici unul dintre participanți. Atât Ciolacu, cât și Ciucă vor să candideze cu susținerea celuilalt partid, dar nici unul dintre ei nu vrea să cedeze candidatura. De ce nu a fost deschis subiectul fierbinte? ”Senzația noastră e că PNL nu a luată o decizie finală împreună cu președintele Iohannis, cel care conduce de facto partidul, așa că liberalii nu au avut ce să pună pe masă”, a spus unul dintre liderii PSD Discuția a însemnat o trecere în revistă a posibilelor scenarii de lucru, fără a fi luată însă nici o decizie. Liderii PSD și PNL au enunțat, printre altele, și potențiale liste comune la europarlamentare – o ipoteză de lucru mai veche, dar ea nu a avut tracțiune Alt subiect discutat: candidaturile la București. Participanții au enunțat o eventuală soluție, fără a o bate în cuie: un partid să aibă candidatul la Primăria Generală a Capitalei, celălalt să primească în compensație candidaturile la Sectoarele 1 și 2, controlate acum de USR. Soluția nu a fost agreată însă. A fost enunțat și numele lui Sebastian Burduja (PNL) ca potențial candidat, dar ipoteza a stârnit mai degrabă amuzament, cu liderii din ambele partide discutând dacă acesta are 6% sau 7% în sondaje, potrivit surselor G4Media Chestiunea Roșia Montană și despăgubirile din procesul intentat de Gabriel Resources a fost o altă temă de discuție. Coaliția e îngrijorată că un eventual verdict ce prevede despăgubiri de 2 miliarde de dolari ar avea un impact pe deficitul bugetar Raportarea celor două partide la AUR a fost un alt subiect pe agendă. Liderii PSD și PNL au convenit o atitudine agresivă față de partidul extremist condus de George Simion Întâlnirea a fost punctată de câteva replici mai contondente ale lui Mihai Tudose, șeful de campanie al PSD. Unii liberali cred că e vorba despre tensiuni interne în PSD, dar social-democrații resping interpretarea și spun că e vorba despre stilul obișnuit al fostului premier Așadar, conducerile celor două partide se vor reuni din nou luni pentru a bate în cuie strategia la alegeri. E de așteptat ca săptămâna viitoare PSD și PNL să decidă dacă vor comasa sau nu localele cu europarlamentarele, pentru că nu mai e timp pentru noi amânări. Sursa
  19. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, în plenul Parlamentului European, că şi-a respectat una dintre promisiunile sale din campania pentru preşedinţie din 2014, şi anume întărirea statului de drept. "Când am candidat la preşedinţie în 2014 pentru prima dată, le-am promis românilor câteva lucruri. Nu sunt un mare vorbitor. Nu excelez în promisiuni. Am spus că voi menţine ferm România pe drumul european, pe drumul transatlantic. Că mă voi asigura, atât cât poate face preşedintele, ca economia să aducă mai mult prosperitate", a spus şeful statului în finalul intervenţiei sale din cadrul dezbaterii din PE intitulată 'This is Europe'. "Dar o chestiune importantă a fost că am promis să întăresc statul de drept, ceea ce am făcut. Avem mai puţină corupţie, avem un sistem de justiţie independent. Nu este ceea ce spun eu, ci este ceea ce spune Comisia şi ceea ce spuneţi dumneavoastră, pentru că aţi acceptat raportul Comisiei privind MCV", a spus Iohannis în engleză, răspunzând interpelărilor eurodeputaţilor care au luat cuvântul în cadrul dezbaterii. Sursa
  20. Potenţialul schimburilor comerciale dintre România şi Turcia este imens, iar stadiul curent reprezintă doar începutul, a afirmat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă. El a avut miercuri, la Parlament, o întrevedere cu ministrul de Externe al Republicii Turcia, Hakan Fidan, aflat în vizită oficială la Bucureşti. "Deşi investitorii turci au fost printre primii care au venit în România, imediat după 1990, în prezent această ţară se află abia pe locul 14 în topul investiţiilor străine de la noi", a scris Nicolae Ciucă, pe pagina sa de Facebook. De asemenea, preşedintele Senatului a menţionat că a constatat că multe domenii au încă un potenţial nefructificat pe deplin: energia, agricultura ori industria prelucrătoare. "Între ţările noastre există o strânsă colaborare în plan militar, ca membri NATO, iar conlucrarea în regiunea Mării Negre şi în cadrul Trilateralei Polonia - România - Turcia a întărit securitatea în regiune. În acest context, i-am transmis aprecierea României pentru votul dat recent de Parlamentul de la Ankara prin care Turcia aprobă admiterea Suediei în NATO. Extinderea alianţei va întări securitatea europeană în faţa agresiunii hibride din partea Federaţiei Ruse", a subliniat Nicolae Ciucă. Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Turcia, Hakan Fidan, s-a aflat miercuri într-o vizită la Bucureşti. El a avut consultări bilaterale cu şefa diplomaţiei române, Luminiţa Odobescu, şi a mai fost primit de premierul Marcel Ciolacu, la Palatul Victoria. Sursa
  21. Uniunea Europeană nu îşi va atinge obiectivul de a livra Ucrainei un milion de proiectile de artilerie în termen de un an, a recunoscut miercuri Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, potrivit Agerpres. Apărând eforturile UE ca un „lucru în curs”, Borrell a spus că livrările către Ucraina vor ajunge acum la 524.000. Aceasta reprezintă doar 52% din ţintă, a declarat Borrell în cursul unei conferinţe de presă după o reuniune informală a miniştrilor apărării din UE la Bruxelles. El a trasat o nouă ţintă de peste un milion de obuze până la sfârşitul lui 2024, cu 630.000 de obuze în curs de fabricare, conform datelor statelor membre ale UE. Ţările membre ale Uniunii Europene se angajaseră să furnizeze Ucrainei un milion de proiectile de 155 mm pentru a face faţă invaziei ruse până în martie 2024, dar au avut dificultăţi pe tot parcursul anului trecut în a respecta termenul de livrare. La 20 martie 2023, statele membre ale UE au promis Ucrainei că vor furniza un milion de obuze de artilerie noi în termen de 12 luni. Acestea urmau să fie organizate din stocurile ţărilor UE, dar şi prin intermediul unor noi proiecte comune de achiziţii publice, cu scopul de a preveni penuria în cadrul forţelor armate ucrainene. Cu toate acestea, noile angajamente din partea UE privind ajutorul militar pentru Kiev au fost blocate în ultimele luni, în condiţiile în care blocul comunitar depune eforturi pentru a-şi consolida capacităţile de producţie de armament. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a afirmat în noiembrie, la o reuniune anterioară a miniştrilor apărării din UE, că blocul comunitar va rata ţinta. „‘Obiectivul de un milion nu va fi atins, trebuie să ne asumăm asta”, a spus el. În acest context, Uniunea Europeană a cerut miercuri celor 27 de state membre un inventar detaliat al ajutorului lor militar acordat Ucrainei, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, considerând că este „important de clarificat situaţia”, potrivit AFP. Europenii au livrat deja aproximativ 300.000 de obuze, iar până la sfârşitul anului 2024 vor avea o capacitate de producţie anuală de aproximativ 1,4 milioane de obuze, potrivit lui Thierry Breton, comisarul european responsabil de industria de apărare. Această capacitate va fi majorată la două milioane până în 2025. Dar o mare parte este exportată în ţări terţe, în detrimentul Ucrainei aflată în plin război, a recunoscut săptămâna aceasta un oficial european de rang înalt, sub rezerva anonimatului, notează agenţia franceză de presă. Recunoaşterea ratării ţintei de către Borrell survine în contextul în care cancelarul german Olaf Scholz a făcut apel la alte state membre ale UE să ofere un sprijin militar mai mare pentru Ucraina. Sprijinul militar pentru Ucraina „nu poate depinde doar de Germania”, a declarat Scholz înaintea unui summit crucial al UE privind ajutorul acordat Ucrainei în războiul său actual împotriva invaziei ruse pe scară largă. Scholz a spus că Germania a furnizat Ucrainei mai mult ajutor decât orice altă ţară după SUA, jumătate din totalul ajutorului acordat Ucrainei din partea Europei. „Şi dacă noi am fi cei care trebuie să facem cea mai mare parte din asta, atunci nu ar fi suficient pentru Ucraina.Vrem ca mai multe ţări să joace un rol activ în furnizarea de sprijin”, a declarat Scholz, care a semnat un editorial publicat miercuri în Financial Times, alături de alţi patru şefi de guvern din UE. „Trebuie să ne dublăm eforturile pentru a garanta menţinerea sprijinului nostru atât timp cât va fi nevoie”, scriu Olaf Scholz, Mette Frederiksen (Danemarca), Petr Fiala (Republica Cehă), Kaja Kallas (Estonia) şi Mark Rutte (Ţările de Jos), potrivit AFP. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat, de asemenea, Germania să îşi folosească influenţa economică şi diplomatică pentru a mobiliza partenerii europeni. „Germania poate reuşi să consolideze (sprijinul) UE”, a declarat el într-un interviu acordat duminică televiziunii publice germane ARD. Sursa
  22. Președintele USR, Cătălin Drulă, l-a criticat luni pe președintele PNL, Nicolae Ciucă, pe tema comasării alegerilor europarlamentare cu alegerile locale. Drulă a declarat la B1 TV că dorința insistentă a lui Ciucă de comasare a alegerilor reprezintă „o lipsă de onoare atunci când vrei să trișezi și când vrei să modifici regulile pentru că îți este frică.” Cătălin Drulă l-a acuzat pe președintele PNL că nu îi place democrația și că dă dovadă de lașitate în fața electoratului. „Asta este o ticăloșie politică. România are o tradiție după 1989 că alegerile se fac când expiră mandatul anterior, adică dacă sunt pentru primar se alege primarul astăzi și în câteva zile își preia mandatul. Nu o astfel de suprapunere artificială în care facem alegeri în iunie, dar ceilalți primari și consiliile lor locale rămân în funcție până în octombrie. E o puternică forțare a democrației. Dacă mergem pe logica asta și încercăm să o ducem în ridicol puteam să avem alegeri și anul trecut ca să nu le mai facem. Alegeam de anul trecut, știam cine este primar anul ăsta. Puteam să le facem a doua zi după alegerile anterioare. Asta arată că marelui general Ciucă îi este frică de vot. ”Comasarea este o lașitate. Cel care se roagă și se milogește de Ciolacu este Nicolae Ciucă. Este o lipsă de onoare atunci când vrei să trișezi și când vrei să modifici regulile pentru că îți este frică”, a mai spus Drulă. Sursa
  23. Preşedintele Uniunii Salvaţi România (USR), Cătălin Drulă, a declarat, luni, că primarul municipiului Câmpulung, Elena Lasconi, a propus în cadrul Comitetului Politic al partidului să se amâne cu o lună decizia privind formarea Alianţei Dreapta Unită, dar că votul a fost de 95% în favoarea alianţei. Întrebat, la B1Tv, cum comentează reproşurile aduse recent de către primarul Elena Lasconi şi europarlamentarul Vlad Gheorghe, liderul USR a răspuns că în orice partid apar şi păreri diferite. "Eu am o idee clară despre ce înseamnă leadership, ceea ce înseamnă să conduci, să fii asumat, să îţi asumi o direcţie. Şi cred că România are foarte mult de suferit, pentru că sunt puţini oameni care să înţeleagă asta, mai ales în zona politică. Evident, ca în orice organizaţie, ca în orice partid, apar şi păreri diferite, apar şi dezbateri. De altfel, colega mea, Elena Lasconi, a fost la postul dumneavoastră aseară şi chiar dumneaei a explicat: 'Avem democraţie în USR'. A fost o dezbatere aprinsă, cu diferite păreri. Dumneaei a propus la un anumit punct să mai stăm cu alianţa, să mai amânăm o lună, care e o propunere validă. Au fost şi alţi colegi care au avut alte păreri, la sfârşit am avut un vot care a fost covârşitor, că până la urmă despre asta este democraţia - vot foarte clar", a spus preşedintele USR. Întrebat care au fost obiecţiile împotriva alianţei, Drulă a menţionat că "anumite reţineri sunt normale", dar că votul a fost unul "covârşitor" în favoarea acestei construcţii. Liderul USR a adăugat că maturitatea politică înseamnă "să ştii să faci construcţii" pentru a atinge scopuri mai mari şi să ai în vedere aspectele care unesc. "Până la urmă ne-am întâlnit în acest comitet politic tocmai ca să dezbatem şi să spună oamenii ce au pe suflet. Acolo cineva a înregistrat, era o zonă închisă şi a dat publicului un singur fragment. Dacă aţi fi văzut toată dezbaterea, aţi fi văzut cum ideile - şi unele din care am avut de câştigat - au fost covârşitoare în favoarea susţinerii, a consolidării acestei opţiuni de dreapta unită, iar la sfârşit am avut un vot. Votul a fost 95% pentru alianţă. Au fost 3% abţineri, 2% voturi împotrivă. Există o mare susţinere în USR pentru a da soluţii de guvernare României, pentru a da soluţii reale, pentru a ataca Preşedinţia României, pentru a gândi mare. Tocmai de aceea ne-am unit cu alte partide. În momentul în care sunt partide diferite, nu întotdeauna sunt numai lucruri care te unesc. Mai sunt şi lucruri care sunt diferite. Avem o istorie politică, nu s-a descoperit asta astăzi, dar maturitatea politică înseamnă să ştii să faci construcţii pentru a obţine nişte scopuri mai mari şi să te gândeşti la lucrurile care te unesc. Forţa Dreptei sunt oamenii care nu au vrut să stea alături de PSD. PMP sunt oamenii care nu au cedat ameninţărilor, şantajelor, linguşelilor de la PNL", a mai afirmat Cătălin Drulă. Uniunea Salvaţi România a anunţat, duminică, faptul că membrii Comitetului Politic al uniunii au votat formarea alianţei Dreapta Unită, împreună cu PMP şi Forţa Dreptei. De asemenea, USR, PMP şi Forţa Dreptei au prezentat, duminică, lista comună şi programul electoral pentru alegerile europarlamentare. Pe 18 decembrie 2023, preşedinţii USR, PMP şi Forţa Dreptei au anunţat constituirea Alianţei Dreapta Unită, în perspectiva alegerilor din anul 2024. Tot atunci, reprezentanţii formaţiunilor au precizat că vor participa în alegerile europarlamentare din 2024 cu o listă comună de candidaţi. Primii opt candidaţi sunt, în ordinea listei: Dan Barna, Vlad Voiculescu, Eugen Tomac, Vlad Botoş, Cristina Prună, Violeta Alexandru, Radu Mihail, Corina Atanasiu. Sursa
  24. B-Pets = concursul în care mâțele sunt folosite pe post de suport de telefon și joystick-uri 👏👏

  25. Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a decis că Israelul trebuie să ia măsuri pentru a preveni actele de genocid împotriva palestinienilor din Fâşia Gaza. CIJ a spus că Israelul trebuie să permită acordarea de ajutor umanitar palestinienilor şi să nu distrugă nicio dovadă legată de acest caz. Aceste "măsuri provizorii" sunt diferite de cererea principală solicitată de Africa de Sud, care a intentat acţiunea şi care dorea o încetare totală şi imediată a focului. Preşedinta CIJ, judecătoarea Joan E. Donoghue, a declarat că instanţa a ordonat aceste "măsuri provizorii" deoarece "situaţia umanitară catastrofală din Fâşia Gaza riscă să se deterioreze înainte ca instanţa să pronunţe o hotărâre finală", relatează NBC News. Sursa
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.