Madalin

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a prezentat luni, la Digi24, unul dintre scenariile pregătite de autorități pentru ca elevii să se întoarcă la școală, în siguranță, la toamnă. El a spus că, în acest moment, nu consideră necesară amânarea începerii noului an școlar, potrivit postului de televiziune. Scenariul menționat de el: o treime dintre elevi să meargă la școală, iar celelalte două treimi să urmeze cursurile online, de acasă, prin rotație. Vorbind despre reluarea școlii și despre organizarea alegerilor locale, el a spus, între altele: Sursa

Premierul Ludovic Orban a vorbit, luni seară, la Digi24 despre existența mai multor scenarii pentru deschiderea școlilor în septembrie, în funcie de evoluția epidemiei, conform Stiriedu.ro. El a spus, potrivit sursei citate, că numărul elevilor dintr-o clasă trebuie redus, nu doar din cauza epidemiei: “oricum aveam număr mare de elevi în clase”. El a spus că scenariile pentru deschiderea școlilor sunt analizate într-un grup interministerial, fără să poată să ofere detalii exacte. Ludovic Orban la Digi24, citat de Stiriedu.ro: Sursa

Ministrul Educației, Monica Anisie, a repetat, marți, într-un interviu acordat Digi24, cele trei scenarii discutate în prezent pentru începutul noului an școlar, fără să aducă însă vreo noutate din acest punct de vedere. Ea a spus că nu știe exact când anume autoritățile se vor putea pronunța asupra celor trei scenarii, dar că speră ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. În interviu, care a durat 13 minute și jumătate, ea a spus repetat că așteaptă informații, poziții sau măsuri din partea Ministerului Sănătății, inclusiv pe teme precum organizarea claselor. Monica Anisie, pentru Digi24: Cele trei opțiuni pe care autoritățile au anunțat în mod repetat că le discută sunt: școala normală (la clasă), școala hibrid (învățare la clasă + online), respectiv școala online, dacă situația epidemiologică o impune. Sursa

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că este încălcată de către promitentul-vânzător obligaţia de a nu înstrăina terenul promis spre vânzare fără acordul promitentei-cumpărătoare în cazul în care acesta, în executarea obligaţiei de a face, stabilită printr-o hotărâre judecătorească, a încheiat un acord de mediere prin care a cedat voluntar o parte din suprafaţa terenului, deşi în litigiul în care s-a pronunţat hotărârea nu a existat nicio dispută referitoare la dreptul de proprietate asupra terenului promis care să îi impună acestuia executarea unei obligaţii de transmitere a dreptului de proprietate. În speță (instanța urmând să tranșeze cine este responsabilă de neîncheierea contractului de vânzare, în condițiile existenței unui antecontract având ca obiect un imobil în suprafață de 726 m.p. din măsurători şi 661 m.p. din acte, și a unui acord de mediere prin care promitenții vânzători au acceptat mutarea liniei de hotar prin edificarea unui gard de beton şi restituirea în totalitate a unei suprafeţe de 44 mp), Înalta Curte a considerat că recurenţii au subliniat că au acţionat cu bună-credinţă, iar prin încheierea acordului de mediere la 19.04.2016 nu s-a produs, în realitate, o înstrăinare, câtă vreme prin hotărârea dată în dosarul nr. x/215/2012 a fost tranşată problema dreptului de proprietate asupra terenului. Astfel, singura persoană în culpă pentru încălcarea antecontractului este societatea pârâtă care a avut cunoştinţă de aceste împrejurări, a acceptat starea de fapt respectivă, dar a refuzat injust încheierea contractului de vânzare, în condiţiile în care diminuarea reală a suprafeţei promise a fost de doar 13 mp, înscrisă în marja de 2% tolerată de Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară. (Decizia nr. 1936 din 29 octombrie 2019, pronunțată de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție) Sursa

În data de 21.07.2020 s-a constituit un nou dosar (1039D/2020) pe rolul Curţii Constituţionale, urmând a fi analizate dispoziţiile art. 453 lit. (b) din Codul fiscal (cauza Peștera Wind Farm S.A.). Conform motorului de căutare de pe pagina Curții Constituționale, acesta este primul dosar în care această dispoziție formează obiectul unui control de constituționalitate. Instanţa de trimitere este Tribunalul București, care a hotărât să suspende judecarea cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut normativ: Art. 453 (extras) În înţelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: b) clădire – orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite, inclusiv construcţiile reprezentând turnurile de susţinere a turbinelor eoliene. Dispozițiile din Constituție în raport de care se va efectua controlul de constituționalitate au următorul conținut normativ: Art. 1 (extras) – Statul român (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. Art. 20 – Tratatele internaţionale privind drepturile omului (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile. Art. 44 (extras) – Dreptul de proprietate privată (1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. Art. 45 – Libertatea economică Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate. Art. 53 – Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii. Art. 56 (extras) – Contribuții financiare (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Art. 135 (extras) – Economia (1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă. (2) Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. Art. 136 (extras) – Proprietatea (5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice. Sursa

Miercuri, 22 iulie 2020, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a informat despre următoarele, potrivit unui comunicat: Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de zădărnicirea combaterii bolilor (art. 352 alin. 1 Cod penal) și fals în declarații ( art. 326 Cod penal), fapte presupus comise de către o persoană infectată cu virusul SARS-COV-2 și internată în ziua de 5 martie 2020 la Spitalul de urgență ”Profesor doctor Dimitrie Gerota”. Urmare probatoriului administrat nu s-a putut stabili cert, cu argumente științifice, împrejurarea în care persoana internată s-a infectat și dacă aceasta a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”. În lipsa altor testări, realizate asupra altor pacienți, vizitatori, personal medical, anterior sau în perioada internării persoanei vizate, sursa „inițială” de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota” rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probațiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate. În perioada în care făptuitorul a călătorit în Israel, Israel și Palestina nu se aflau pe lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă pentru care se recomanda carantinare, respectiv autoizolare la domiciliu, motiv pentru care, atât făptuitorul, soţia acestuia, cât şi ceilalţi membri ai grupului organizat cu care a călătorit nu aveau nicio obligaţie în acest sens, la întoarcerea în România din Israel. Cercetările au stabilit că nicio persoană dintre cele care au călătorit împreună cu făptuitorul (80 de persoane) nu a fost confirmată cu virusul SARS COV-2, fapt care, alături de alte probe administrate a dus la excluderea scenariului de infectare cu coronavirus a făptuitorului în cadrul călătoriei în statul Israel. În ceea ce privește ,,Formularul de evaluare a riscului infecțios la internare”, asumat prin semnătură de făptuitor cu ocazia internării la Spitalul de Urgență „Profesor doctor Dimitrie Gerota”, precizăm că acesta este un document intern și a fost introdus și atașat foii de observație clinică generală la inițiativa medicului epidemiolog, formularul întocmit fiind aprobat la data de 23.06.2017 în cadrul Comitetului Prevenire Infecții Asociate Asistenței Medicale, scopul principal al acestui formular fiind depistarea existenței infecțiilor. Prin Hotărârea CNSSU nr. 3/2020 s-a introdus un chestionar pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la pacienţii care se prezintă UPU/CPU/Camera de Gardă, ca măsură specifică în vederea prevenirii şi combaterii răspândirii coronavirusului în cadrul spitalelor. Necompletarea conformă a unui astfel de formular, impus prin autoritatea statului, poate constitui elementul material al infracţiunii de „zădărnicirea combaterii bolilor”, ceea ce în prezenta cauză nu se aplică, pacientul asumându-şi prin semnătură un formular intern, adoptat anterior apariţiei pandemiei de Covid-19. Infracţiunea de „fals în declaraţii” presupune ca acţiunea făptuitorului de a declara necorespunzător adevărului să aibă ca scop producerea unei consecinţe juridice, iar potrivit legii sau împrejurărilor declaraţia în sine să servească la producerea acelei consecinţe urmărite. Cercetările efectuate nu au identificat consecințe juridice produse prin răspunsul neconform oferit de făptuitor. Sursa

Tesla Model 3 este excepția absolută de la regula că mașinile electrice își pierd mult din valoare în primii trei ani: ține la preț incredibil de bine. Un studiu efectuat de iSeeCars — care analizează anual evoluția pe piață a aproape 7 milioane de mașini — arată că electrica de clasă medie Model 3 se bucură de o depreciere impresionant de mică și la trei ani de la achiziție. În medie, o mașină electrică pierde aproape 60% din valoarea inițială după trei ani. Motivul principal ar fi degradarea bateriilor, urmat de faptul că în multe țări achiziția unei electrice este subvenționată de stat. Tesla Model 3 nu pare însă afectată de aceste reguli nescrise: își păstrează 89,8% din valoare; asta coincide cu o depreciere de circa 10%. Celelalte modele Tesla nu sunt atât de favorizate: Model X își păstrează, după trei ani, 66,1% din valoare, iar Model S 63,7%. Dar chiar și acestea prezintă procente mult mai bune decât media estimată a devalorizării în segmentul electricelor. Modelele electrice a căror depreciere este mai mare decât media segmentului sunt BMW i3 (60,4%) și Nissan Leaf (60,2%). Sursa

Jeep a publicat informații noi cu versiunile plug-in hybrid pentru Renegade și Compass, care promit autonomie electrică de până la 50 de kilometri. După prezentarea din primăvară ale modelelor hibride Renegade și Compass, Jeep vine cu informații tehnice suplimentare despre sistemul PHEV. Sistemul hibrid, în cazul lui Jeep Renegade 4XE, este format dintr-un motor termic cu patru cilindri în linie, de 1,3 litri, capabil să livreze 130 de cai-putere și 270 de Newtoni-metru. Jeep Compass folosește aceeași unitate, doar că aici este mai puternică: are 180 de cai-putere. Motorul termic este ajutat de două motoare electrice. Cel de pe puntea față este cuplat la motorul termic, iar cel de pe spate, cu 60 de cai-putere și 250 de Newtoni-metru, funcționează independent. Astfel, Jeep Renegade 4XE are 190 de cai-putere, în timp ce Compass se laudă cu 240 de cai-putere. Energia electrică este stocată într-o baterie Li-ion de 11,4 kWh, de 400 V, care asigură o autonomie de până la 50 de kilometri, spune Jeep. Încărcarea acesteia se face la surse de curent cuprinse între 2,3 kW și 7,4 kW. Timpul maxim de încărcare este de 5 ore, iar cel mai scurt este de 100 de minute. Sursa

Uber România a anunțat introducerea unei noi opțiuni, Comfort, unde vei găsi mașini mai spațioase, șoferi de top și un grad mai mare de personalizare. Clienții Uber din România vor avea de acum înainte o nouă opțiune de trasport, numită Comfort, care aduce o suită nouă de beneficii. Uber Comfort este disponibil pentru București, Cluj, Timișoara, Brașov și Iași. Noua opțiune Comfort promite mașini cu spațiu mai mare pentru pasagerii din spate, dar și șoferi cu rating mai ridicat. În schimbul unei taxe suplimentare, clienții Uber Comfort pot cere șoferului să aștepte până la 10 minute în punctul de preluare. Totodată, aceștia pot alege dintre trei opțiuni pentru temperatura din mașină și pot solicita, dacă vor, o călătorie în liniște. Spre deosebire de UberX, tarifele pentru Uber Comfort sunt cu 20% mai mari. Uber Select rămâne cel mai scump serviciu disponibil în România. Sursa

Ford a construit un prototip de performanță pentru primul său SUV-ul electric Mustang Mach-E. Rezultatul este o sportivă electrică cu 1.400 de cai-putere. Ford crede în tehnologia electrică și în potențialul său extrem, iar ca să-l demonstreze a construit, în urma unei colaborări de 10.000 de ore cu RTR, un prototip bazat pe Mustang Mach-E, primul SUV pe baterii al producătorului. Mach-E 1400 are nu mai puțin de șapte motoare electrice, patru dintre ele montate pe puntea spate și trei pentru roțile din față. Puterea totală este de 1.400 de cai-putere; Ford nu a menționat și cifrele pentru cuplul motor. Ca orice vehicul care urmărește performanța, Mustang Mach-E 1400 a intrat la o cură de slăbire semnificativă, în care a fost inclusă și bateria. În cazul prototipului, aceasta are o capacitate de încărcare de 56,8 kWh — cu circa 25% mai mică decât în cazul modelului de serie — și cântărește 1.043 de kilograme. Ford nu a menționat autonomia electrică, însă surse apropiate companiei spun că Mach-E poate rula circa o oră între încărcări. Sportiv desăvârșit, Mustang Mach-E dispune de mai multe moduri de setare managementului resurselor, fiind pregătit atât pentru drag racing, cât și pentru drift sau circuit. Vitea maximă a mașinii este de 258 km/h. Sursa

Un studiu recent arată faptul că Volkswagen a fost compania cu cele mai mari datorii din lume în 2019: creditele au însumat 192 de miliarde de dolari. Analiza pe 2019 efectuată de Janus Henderson pe 900 de companii din întreaga lume poziționează Volkswagen pe prima poziție, cu credite cumulate de 192 de miliarde de dolari. În topul celor mai îndatorate zece companii în 2019 se regăsesc și Daimler (locul 3, 151 mld. $), Toyota (locul 4, 138 mld. $), Ford Motor Company (locul 7, 122 mld. $) și BMW (locul 8, 114 mld. $). Pentru context, amintim că România avea la finalului anului trecut o datorie externă de 106 miliarde de dolari. La capătul opus se află Alphabet (firma care deține, printre altele, Google) cu o rezervă de 104 miliarde de dolari, urmat de Samsung cu 78 mld. $, Microsoft cu 47 mld. $ și Facebook, cu 44 mld. $. Janus Henderson subliniază că în 2019 gradul de îndatorare al companiilor a crescut, în medie, cu 8% — banii solicitați de la fondurile de creditare fiind folosiți pentru achiziții, alianțe, răscumpărare de acțiuni și plată de dividente. Sigur, asta nu înseamnă în niciun fel probleme pentru Grupul Volkswagen, al doilea cel mai mare concern auto din lume. Cifrele de la finalul anului 2019 arătau vânzări de 125 de miliarde de dolari și un profit de aproape 17 miliarde de dolari. Sursa

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 621 din 15 iulie 2020, a fost publicată Legea nr. 129/2020 pentru modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia. Modificarea se referă la stabilirea/actualizarea procedurii de distrugere a buruienii ambrozia, a măsurilor ce se impun pentru limitarea ariei de extindere a acestei specii invazive și a metodelor de îndepărtare și eradicare a acestei plante, de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Sănătății și autoritățile administrației publice locale desfășoară anual, în special în perioada de vegetație a buruienii ambrozia, campanii de informare și conștientizare în media, on-line și în formă scrisă. Este introdusă o nouă contravenție: nerespectarea prevederilor din avertisment de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice și cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice. Verificarea și constatarea nerespectării de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole, precum și aplicarea sancțiunilor se fac de către autoritățile administrației publice locale pe a căror rază teritorială se face controlul, prin personal împuternicit de primar, de către polițiști locali sau de către comisari ai Gărzii Naționale de Mediu. Îndeplinirea obligațiilor care le revin autorităților administrației publice locale se verifică de către specialiști desemnați de Instituția Prefectului, care au și competența de a sancționa nerespectarea prevederilor prezentei legi. Sursa

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență dintre Curtea de Apel Brașov și Judecătoria Brașov, privind instanța competentă să se pronunțe asupra anulării Anexei 2 la OMFP nr. 2336/2011, emisă în cadrul executării silite a unei instituții publice, Înalte Curte de Casație și Justiție a statuat prin Decizia civilă nr. 3969/13.09.2019 că „acest act nu se circumscrie noţiunii de act administrativ unilateral cu caracter normativ sau individual, astfel cum este definit prin art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, nefiind de interes public, nu prestează un serviciu în regim de putere publică, pentru ca să fie atrasă competenţa instanţei de contencios administrativ şi, deşi este emis de o autoritate publică în sensul definit de lege prin lit. b), instituţia emitentă nu acţionează în regim de putere publică, scopul emiterii nu îl constituie producerea de efecte juridice de sine-stătătoare, specifice dreptului administrativ, ci – în speţă, este o situaţie privind sumele care se indisponibilizează. Pentru considerentele arătate, adresa nr. 773/01.02.2018 emisă de U.A.T. Comuna Cristian şi înregistrată sub nr. 762/01.02.2018 la Serviciul Trezorerie Râşnov nu întruneşte elementele unui act administrativ, fiind unul de natură civilă, care ţine de efectuarea executării silite, sens în care, competenţa în soluţionarea cererii accesorii aparţine instanţei de executare de drept comun în materie civilă, cu plenitudine de competenţă, potrivit art. 651 alin. 1 C. proc. civ., şi anume Judecătoriei Braşov”. Soluția prezintă interes pentru practicieni întrucât reține, în esență, competența instanței de executare de verificare a legalității și temeiniciei acestui act de executare silită emis de debitorul instituție publică. Sursa

Luni, 13 iulie, Comisia Europeană a lansat noi orientări pentru a sprijini cadrele didactice, angajatorii și agenții de recrutare în misiunea acestora de a se asigura că europenii dispun de competențele digitale necesare pentru a reuși în lumea muncii de după COVID-19, potrivit unui comunicat. Mariya Gabriel, comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret: „În ultimele luni, distanțarea socială a transformat modul în care relaționăm, cercetăm și inovăm la locul de muncă — și trebuie să le oferim cetățenilor competențele digitale adecvate pentru a continua să lucreze astfel.” Sursa

Marți, 14 iulie 2020, Camera Deputatilor a adoptat, în calitate de for decizional, un proiect de lege privind iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei României (Pl-x 237/2019). Proiectul de lege propune ca articolul 37 din Constituție să fie completat cu un nou alineat, având următorul conținut: „(3) Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”. Revizuirea Constituției se supune aprobării prin referendum. Sursa

Marți, 14 iulie 2020, Ministerul Justiției a făcut următoarele precizări, potrivit unui comunicat: 1. Alina Mihaela Bica a fost reținută de autoritățile italiene în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul București. Aceasta are de executat 4 ani de închisoare în urma sentinței din dosarul în care a fost găsită vinovată pentru favorizarea făptuitorului. 2. În momentul de față, există un contact direct între autoritatea judiciară de emitere a mandatului european de arestare (Tribunalul București) și autoritățile italiene. Niciuna dintre părți nu a solicitat, până la acest moment, sprijin sau asistență din partea Ministerului Justiției. 3. În ce privește transmiterea documentelor solicitate de partea italiană, informația primară se află la instanța emitentă a mandatului european de arestare, adică Tribunalul București, care are o vastă experiență în astfel de proceduri și răspunde rapid și eficient solicitărilor autorităților de executare ale mandatelor europene de arestare. 4. Conform reglementărilor europene în vigoare, România aplică dispozițiile Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene transpusă în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 5. Atât Decizia-cadru sus-menționată, cât și legislația română de transpunere promovează contactul direct între autoritatea judiciară de emitere și cea de executare, Ministerul Justiției are atribuții limitate, în calitatea sa de autoritate centrală în materia mandatului european de arestare, în sensul de a sprijini fie autoritatea judiciară emitentă a MEA, fie pe cea de executare, la solicitarea acestora, ori de câte ori nu se reușește transmiterea pe cale directă sau este nevoie să asiste și să sprijine autoritățile române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare. 6. Reglementarea atribuțiilor Ministerului Justiției în cadrul procedurilor privind mandatele europene de arestare emise de către România se regăsește în dispozițiile art. 86. alin. 4 din Legea nr. 302/2004. 7. În cazul de față, în măsura în care îi va fi solicitat sprijinul fie de către autoritatea emitentă a mandatului european de arestare, fie de către cea de executare din Republica Italiană, Ministerul Justiției va acționa conform competențelor care îi sunt atribuite de lege. Sursa

Victor Ponta a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul cu Ministerul Educației, împotriva verdictului de plagiat dat de CNATDCU. Informația a fost confirmată pentru Edupedu.ro de ministrul Educației, Monica Anisie, care a declarat: “În sfârșit, se face dreptate! Sper ca această decizie să fie un mesaj clar pentru cei care au vrut să plagieze: acest lucru se pedepsește. Să fie descurajați”. “Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant PONTA VICTOR VIOREL, împotriva Sentinţei civile nr. 363 din 07 februarie 2017, a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 iulie 2020” – se arată în minuta instanței. Informația a fost publicată inițial de jurnalista Emilia Șercan, pe pagina sa de Facebook. Surse din cadrul Ministerului Educației au confirmat pentru Edupedu.ro informația, precizând că soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) este definitivă și irevocabilă. “Din punct de vedere procedural, în acest moment plagiatul este irevocabil”, au precizat sursele Edupedu.ro. Contactată de Edupedu.ro, ministrul Educației, Monica Anisie, a declarat “voi pune în aplicare decizia ICCJ“. Întrebată dacă va semna ordinul pentru retragerea titlului de doctor deținut de Victor Ponta, Monica Anisie a răspuns: “Bineînțeles, dacă aceasta va fi soluția pe care ICCJ a dat-o“. Aceasta a precizat că decizia Înaltei Curți nu a ajuns încă la Ministerul Educației și nu s-a publicat nici pe portalul instanțelor. “În sfârșit, se face dreptate! Sper ca această decizie să fie un mesaj clar pentru cei care au vrut să plagieze: acest lucru se pedepsește. Să fie descurajați”, a declarat Anisie, pentru Edupedu.ro Amintim că afacerea de plagiat a fostului premier Victor Ponta este cel mai mare scandal de corupție intelectuală din istoria României. Ponta este primul premier în cazul căruia două instituții ale statului au declarat verdict de plagiat în teza de doctorat, chiar în timpul mandatului său. Ponta a desființat prin reorganizare primul for care a declarat plagiatul (CNATDCU). Îndrumătorul științific al lui Victor Ponta pentru această teză de doctorat a fost Adrian Năstase, care în 2003, când Ponta a susținut teza, era premier și președintele PSD. Sursa

Topic închis.

Topic închis.

Topic închis.

Topic închis.

Topic închis.

Topic închis.

Topic închis.

Odată cu deschiderea școlilor în toamnă, atât instituțiile statului, la nivel central și local, cât și familiile, părinții și elevii vor trebui să împartă responsabilitatea unor reguli de prevenire a infecției cu coronavirus, reguli care se stabilesc chiar zilele acestea de către un grup de lucru interministerial. Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, a declarat pentru Edupedu.ro cum a decurs întâlnirea de lucru de astăzi, de la sediul Ministerului Educației, unde au fost prezenți și reprezentanții ministerului Sănătății. În urma discuției, rămâne ca Institutul Național de Sănătate Publică să vină cu un draft de reguli sanitare care vor fi dezbătute în cadrul grupului de lucru săptămâna viitoare. „Primul triaj, în familie” „Trebuie să ne asumăm riscul redeschiderii școlilor, am vorbit astăzi cu cei de la Ministerul Sănătății că trebuie să ne responsabilizăm toți, nu doar instituțiile publice, trebuie să ne responsabilizăm noi familiile, să nu ne trimitem copiii bolnavi la școală. Dacă vedem că nu se simt bine, că au febră, că sunt răciți, îi ținem acasă, deci facem un prim triaj în familie”, a explicat Cristache. În ceea ce privește logistica redeschiderii școlilor, pornind de la scenariile deja înaintate Guvernului de către reprezentanții părinților și publicate de Edupedu.ro, Cristache spune tabloul va arăta diferit de la urban, la rural, în funcție de numărul de copii din școli. „Instituțiile statului vor redacta principiile generale după care fiecare școală își va face regulile proprii, aprobate prin consiliul de administrație, în funcție de situația și nevoile respectivei instituții de învățământ. Trebuie descentralizată decizia privind deschiderea școlilor. Spre exemplu, în mediul rural, unde sunt mai puțini elevi la clasă și mulți copii nu au acces la tehnologie ca să poată studia online, lecțiile se vor desfășura la școală, dar în condiții sanitare anume. La oraș, la școlile foarte mari și aglomerate, acolo putem vorbi de o prezență de 50% a elevilor la ore, în clasă, în timp ce restul participă la lecție online, în direct. Pentru aceasta, va trebui să redactăm un contract între familii și școli în care părinții să își asume responsabilitatea că le oferă copiilor spațiu, laptop sau tabletă și conexiune la internet”, a explicat Cristache pentru Edupedu.ro. În cazul elevilor de școală primară sau mai mici, nu prea se pune problema de ore online din cauza vârstei și puterii mai reduse de concentrare. În plus, până la vârsta de 11 ani, nu se recomandă purtarea măștii, a mai spus reprezentantul părinților. „Nu suntem de acord să înceapă școala fără ca statul să asigure laptopuri și tablete conectate la internet” Ce se întâmplă, însă, cu elevii care nu au acces la internet, ai căror părinți nu își permit laptopuri și tablete? „Ministerul Educației va distribui laptopuri și tablete care să aibă conexiune la internet, sunt 250.000 care trebuie să ajungă la copii și profesori din fondurile de rezervă. Noi nu suntem de acord să înceapă școala fără asigurarea acestora”, a declarat Cristache. El a spus că nu se pune problema ca școlile să nu se redeschidă la toamnă, fiindcă ar însemna sacrificarea unei generații. Trebuie să învățăm să ne adaptăm situației și să trăim cu acest virus până se vor îmbunătăți lucrurile. „Cu toate regulile sanitare, din păcate nu poate garanta nimeni că nu vor fi contaminări, dar pe de altă parte trebuie să înceapă școala, nu putem sacrifica o generație de copii”, a mai spus Cristache. Sursa