FROG ZEW

Nume: FROG_ Rank: 3 Actiuni namecover: Click Numarul de actiuni namecover: x1 posesie drugs + /confiscate + /arrest. Alte precizari: -

Doar 1 din 4 români consideră că știința este importantă în viața de zi cu zi, potrivit unui Eurobarometru. Fizicianul Cristian Presură consideră că în România ar trebui să se întâmple „un nou moment Spiru Haret”, pentru că pandemia ne-a demonstrat că într-o situație de criză n-am reușit să înțelegem elementele esențiale ale științei. Iar acest „moment Spiru Haret” ar trebui să înceapă din universități: este nevoie de studenți care să-și dorească să ajungă profesori. Fizicianul consideră însă puțin probabilă o reformă rapidă, din temelii, a învățământului românesc, așa cum s-a întâmplat în America, de exemplu, după ce rușii au reușit să iasă primii în spațiu. Cristian Presură a povestit la Digi24 că a semnat în urmă cu doi ani un contract cu o editură pentru un manual de fizică de clasa a IX-a și nici până acum nu a primit curicula de la Ministerul Educației. Unu din doi români crede că știința este prea complicată și afirmă că nu înțelege mare lucru din ce presupune aceasta, a relevat un sondaj european. Așa se face că doar 3 din 10 români știu, de exemplu, că antibioticele omoară doar bacterii, și nu omoară virusuri. Mai mult, procentajul în această privință a scăzut comparativ cu 2005. Cum este posibil ca nivelul de informare științifică să scadă în timp în plină eră a tehnologiei? a fost întrebat profesorul Cristian Presură la Digi24. O problemă de alfabetizare Trebuie să fim atenți la definiția cuvântului „știință” din aceste sondaje, spune fizicianul. „Cred că atunci când oamenii au fost întrebați dacă au încredere în știință, au avut în vedere știința modernă și s-au gândit poate la lucruri avansate - la energie nucleară, la atomi, la 5G și așa mai departe. Nu cred că au realizat, atunci când au fost întrebați, că sunt înconjurați de știință din momentul în care se urcă în autobuz, din momentul în care aprind lumina, din momentul în care își sună părinții la telefon, pentru că atunci probabil că răspunsurile ar fi fost puțin diferite. Cred că atunci ar fi fost mai mulți români care să conștientizeze și să recunoască faptul că suntem înconjurați de știință și că trăim într-o societate în care depindem de știință. Însă numărul celor care sunt speriați de faptul că știința avansează destul de repede, că există un progres în știință, numărul românilor care spun că nu înțeleg probabil că ar fi rămas același. Pentru că aceasta este o problemă de alfabetizare științifică, de cunoaștere științifică în societate și, așa cum arată testele PISA, alfabetizarea științifică în România este scăzută, tot așa cum este și alfabetizarea funcțională, pentru că este o legătură între cele două”, a explicat Cristian Presură. Un semnal de alarmă Întrebat ce ar trebui să se întâmple în România pentru a „salva” generațiile care sunt în prezent la școală, Cristian Presură spune că ar fi nevoie de un nou „moment Spiru Haret”. „Aș zice că ar trebui să avem un nou moment Spiru Haret și spun asta foarte serios, pentru că acum pandemia ne-a demonstrat că într-o situație de criză n-am reușit să înțelegem elementele esențiale ale științei. Faptul că într-adevăr, știința are și dezavantaje, știința câteodată este periculoasă, tot așa cum curentul electric este periculos, da, are și aceste aspecte, dar eu cred că atunci când știi cum să lucrezi cu știința, ea te ajută. Și atunci în mod sigur am fi făcut față mult mai bine pandemiei. Și cred că momentul acesta pandemic trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toți decidenții în acest lanț al educației științifice și să urmeze, eventual, un moment Spiru Haret care, cum poate să urmeze altfel decât urmărind acel lanț, care este absolut normal, care este de la educator către elev, acel lanț în care să avem profesori de știință pasionați, profesori de știință ajutați, respectați în societate, care de-a lungul mai multor ani nu numai să-i învețe pe tineri și pe copii cunoștințele științifice, dar mai ales metoda științifică. Nu trebuie să știi toate lucrurile, dar trebuie să știi în esență cum funcționează știința, care este metoda științifică, cum poți să te uiți la niște date și să-ți dai seama că vaccinul funcționează. Nu este foarte greu”, a arătat fizicianul. Ce a însemnat „momentul Sputnik” pentru americani Jurnalistul Digi24 Cosmin Prelipceanu a povestit că americanii au avut un adevărat moment de groază, atunci când rușii au trimis Sputnik-ul în spațiu. Și-au tot pus întrebări: ce se întâmplă, cum au făcut rușii, de ce au reușit ei? Și au luat-o pe firul apei și au ajuns la concluzia că nivelul la care se făcea matematică și fizică în școlile din Uniunea Sovietică era cu mult peste nivelul la care se făceau aceste materii la școlile din Statele Unite, că erau mai multe ore de științe la școlile din URSS decât în cele din SUA. Și atunci, în numai o vară, s-a schimbat programa în Statele Unite. Când copiii au revenit după vacanța de vară, programa era mult mai aproape de cea din Uniunea Sovietică. Bineînțeles, ar fi trebuit să rămână toți repetenți, pe capete, dar n-a fost cazul, pentru că a fost adaptată și, în plus, au început și celebrele cluburi de științe, unde toți copiii din Statele Unite, până și din cel mai mic orășel, visau să construiască racheto-modele. Se poate face asta în România? l-a întrebat Cosmin Prelipceanu pe Cristian Presură. „Se poate, dar ați intrat într-un punct care este foarte sensibil pentru mine personal, pentru că eu acum doi ani am semnat un contract cu o editură pentru a coordona manualul de fizică de clasa a IX-a, care urma să apară acum doi ani de zile, odată cu noul curiculum școlar, cu tot acel lanț care este de la Ministerul Educației. Până acum, nu s-a întâmplat nimic la Ministerul Educației, cu alte cuvinte, eu n-am primit curicula după care urmează să scriu manualul și ceea ce este mai grav - și mă aștept să se întâmple lucrul acesta, pentru că nu văd semnale - este că această curiculă care va veni la mine să scriu manualul va semăna foarte multe cu ceea ce a fost înainte, cu alte cuvine, că eu, ca autor de manual, voi fi forțat de către minister să fac un manual care seamănă foarte mult cu ceea ce era înainte și că nu voi putea să restructurez manualul pe o metodă care se aplică în Vest și care merge mult mai mult către înțelegerea lucrurilor, deci nu neapărat către absorbția de cunoștințe - uite, în fizică avem un corp pe plan înclinat și neapărat să știi să desenezi forțele alea, că dacă nu, ai luat notă mică la școală. Nu sub forma asta! Ci să înțelegem în primul și-n primul rând de ce un corp „plutește” pe o masă: pentru că corpul respectiv nu va atinge niciodată masa, este la o distanță deasupra, pentru că atomii se resping, deci, să înțelegi esența lucrurilor, ca apoi să construiești în capul tău. Mă tem că această metodă, care se aplică în Europa de Vest, iarăși, nu va fi inclusă în curiculă”, a spus Cristian Presură. Cu cine trebuie să înceapă „momentul Spiru Haret” în România Cosmin Prelipceanu: Epilogul poveștii cu Sputnik: bineînțeles că acea generație care a început să învețe după metoda de după Sputnik nu a fost cea care l-a dus pe om pe Lună, pentru că s-a întâmplat prea repede, nu ieșise acea generație din școală, dar se spune că în felul în care a fost gândit sistemul de învățământ din America, odată cu Sputnikul, a făcut posibilă invenția internetului, apariția Facebook, Google și așa mai departe. Apropo de modelul Spiru Haret, deci noi astăzi ar trebui să ne punem în cap ceva ce ar trebui să se întâmple când, ca în sfârșit să-i învățăm pe copiii noștri ce înseamnă viitorul, cum să fie pregătiți pentru viitor? Cristian Presură: Aș zice că cel puțin zece ani, dar trebuie să fim conștienți că ar trebui să începem cu profesorii. Cred că acum, cel mai important lucru este să ne uităm la toate universitățile să vedem dacă producem profesorii necesari, să vedem dacă studenții vor să devină profesori, pentru că adeseori vom primi răspunsuri negative. Sunt foarte puțini studenți de Fizică care vor să devină profesori. Deci, trebui să-i încurajăm, să le dăm vise acelor studenți, care să vrea să fie profesori și să spună: uite, eu contribui la o Românie educată științific, la o Românie modernă, la o Românie în care motorul economic este bazat pe cunoașterea științifică. Pentru că nu poți să fii astăzi competitiv economic, să ai un nivel de viață ridicat, dacă nu bazezi motorul economic pe educația științifică. Deci, studenții să fie entuziaști, să vrea să devină profesori, ajutați, educați cum trebuie și după aceea, distribuiți. Asta e ceea ce a făcut Spiru Haret. Interesul românilor față de știință și tehnologie este sub media europeană, este concluzia unui sondaj realizat de Comisia Europeană. Potrivit studiului, doar 21% dintre români se arată „foarte interesați” de noutățile din domeniu, spre deosebire de 33% dintre europeni. Mai mult, un sfert dintre cei intervievați în România au declarat că îi consideră aroganți pe oamenii de știință, iar asta îi face să nu vrea să le asculte opiniile. În aceste vremuri, în care știința joacă un rol foarte important, interesul românilor față de noile descoperiri și dezvoltări tehnologice este destul de scăzut, raportat la restul cetățenilor din Uniunea Europeană. „Știința este prea complicată și nu înțeleg mare lucru din ce presupune ea”, declară unu din doi români. Dacă ne uităm la rezultatele unui sondaj privind cunoștințele europenilor în acest domeniu, vedem că doar 2 la sută dintre români au răspuns corect la mai mult de 8 întrebări. Este cel mai mic procentaj dintre statele Uniunii Europene. La polul opus, sunt Luxemburg, Belgia și Suedia, cu cele mai multe răspunsuri corecte despre știință și tehnologie. Rezultatul României la acest Eurobarometru pare să nu fie deloc întâmpltător - doar 1 din 4 români este interesat de inovații și descoperiri medicale. Și doar 1 din 6 își dorește să știe mai multe despre evoluțiile științifice. Lipsa cunoștințelor vine și din faptul că peste un sfert dintre românii chestionați nu citesc publicații științifice și nici nu se uită la documentare vreodată. 32% o fac foarte rar și doar 7% cu regularitate. Și aici, țara noastră înregistrează cele mai slabe rezultate dintre statele europene. Asta, și pentru că foarte mulți consideră că știința nu este deloc importantă în viața de zi cu zi. Doar 1 din 4 români o consideră folositoare. Tot atâția spun că știința și tehnologia influențează negativ și foarte negativ societatea. Doar 14% dintre cei intervievați consideră că influența științei este una foarte pozitivă și 58% consideră că este destul de pozitivă. Aceste procente situează România, din nou, la finalul clasamentului european. Iar pentru că traversăm această perioadă de pandemie, respondenții din Uniunea Europeană au fost testați și cu privire la cunoștințele lor despre virusuri - doar 3 din 10 români știu că antibioticele omoară doar bacterii, nu și virusuri. Câți europeni știu că antibioticele omoară doar bacterii, nu și virusuri? Trei din 10 români, 2 din 10 bulgari, 7 din 10 olandezi, 8 din 10 belgieni. Sursa

merge

Slab.

meh..

Nume: Frog_ Rank: 3 Data si ora activitatii: 31.10.2021 ora 21:00. Nume activitate: Antrenament Mix Rank 5 supraveghetor (obligatoriu) : Trebor. Alte precizari si mentiuni: thanks for participating all Activitate optionala: Antrenament Mixt | Data: 31.10.2021 ora 21:00 Locatie: Gungame si Training room Organizator: [FBI]FROG_ Support: TREBOR. Director (Leader) - Assistant Director (6) - Section Chief (5) Trebor. Sm0ke. Special Agent in Charge (4) dls_TeQuila Supervisory Special Agent (3) UDIT FROG. Special Agent (2) Ripper Gotze ZunnyFailMachine Professional Staff (1) -

Nume: FROG_ Rank: 3 Data si ora propusa: 31.10.2021, ora 21:00 Nume activitate: Antrenament Mixt Descriere activitate (daca e cazul): Gun Game Arena , Duels and LMS. Rank 5 supraveghetor: Cine e on la momentul ala. Alte precizari: 25K pe fiecare activitate.

Spitalul de Obstetrică-Ginecologie din municipiul Ploieşti va fi desfiinţat, pe fondul pierderilor financiare pe care le-a înregistrat şi va deveni structură fără personalitate juridică în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, se arată într-o hotărâre de guvern publicată, vineri, în Monitorul Oficial. În nota de fundamentare publicată pe site-ul Guvernului la momentul dezbaterii publice a proiectului se menţionează că actuala structură organizatorică a Maternităţii, unitate înfiinţată în 1984, nu mai este rentabilă din punct de vedere funcţional, costurile de întreţinere fiind foarte mari. „Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploieşti care funcţionează în prezent în municipiul Ploieşti a fost înfiinţat în anul 1984. Prin adresa Ministerului Sănătăţii nr. XI/A/43.208/31.10.2000 s-a aprobat de către conducerea Ministerului Sănătăţii declararea Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Ploieşti ca unitate de interes judeţean, ţinând cont de faptul că intervine asupra întregii cazuistice complex, precum şi asupra urgenţelor din acest profil. Având în vedere că Spitalul de Obstetrică-Ginecologie a fost proiectat şi a funcţionat cu peste 700 de paturi, actuala structură organizatorică cu 300 de paturi nu este rentabilă din punct de vedere funcţional, costurile de întreţinere fiind foarte mari. Organizarea şi funcţionarea acestui spital este una particulară la nivel naţional, faţă de restul judeţelor care nu au spitale clinice de urgenţă şi unde structurile de Obstetrică-Ginecologie sunt organizate ca secţii în cadrul spitalelor judeţene de urgenţă. (...) În anul 2020 rata de utilizare a paturilor a fost de 48,41%. Spitalul a înregistrat în anul 2019 un deficit financiar de 694.250 lei. Această ineficienţă a determinat analizarea tuturor posibilităţilor de redresare a spitalului, ultima soluţie şi cea mai radicală, fiind cea a reorganizării Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Ploieşti ca structură exterioară a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, cu menţinerea numărului de paturi la nivelul noii structuri sanitare şi a personalului angajat, în limita normativului”, precizează sursa citată, potrivit Agerpres. Potrivit documentului prin care se aprobă desfiinţarea acestei unităţi sanitare cu paturi, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii va fi aprobată noua structură organizatorică a SJU rezultată în urma reorganizării Maternităţii Ploieşti. La reorganizare, personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Ploieşti va fi preluat de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, iar personalul tehnic, economic, administrativ şi de întreţinere va fi preluat de către SJU, cu încadrarea în normativul de personal, sau, după caz, se redistribuie la alte unităţi sanitare din reţeaua Consiliului Judeţean Prahova. Sursa

În jur de 1,6 milioane de români figurează în statisticile oficiale ca fiind trecuți prin boală, iar 35 la sută dintre ei erau și vaccinați, potrivit datelor disponibile la sfârșiul acestei veri. Asta înseamnă că aproximativ 900.000 de persoane din rândul celor despre care se știe că au făcut COVID sunt nevaccinate, a declarat, vineri seara, la Digi24, medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare. Nivelul de protecție al persoanelor care au trecut prin boală este suficient de ridicat într-un interval de până la șase luni, însă către sfârșitul celor șase luni este foarte important să luăm în considerare vaccinarea, tocmai pentru că știm în momentul acesta să o persoană care are istoric de trecere prin boală și care se și vaccinează va avea un răspuns imun robust, care va asigura o menținere la un nivel mult mai ridicat al anticorpilor în timp, a arătat Valeriu Gheorghiță. Este cu atât mai important să luăm în calcul vaccinarea, dacă suntem și vârstnici sau vulnerabili sau avem și afecțiuni cronice, a adăugat el. „Nu este o contraindicație dacă ne vaccinăm mai devreme decât cele șase luni, dimpotrivă. Din punct de vedere medical este recomandat să se întâmple asta, pentru că răspunsul imun după boală nu este predictibil”, spune Valeriu Gheorghiță. El a explicat că sunt persoane care fac forme ușoare de boală și dezvoltă un răspuns imun, dar acest răspuns este mult mai redus și se pierde mult mai repede. Pe de altă parte, sunt persoanele care sunt asimptomatice și sunt depistate numai în urma unui test pozitiv, pentru că au fost contacții cuiva. Ele rămân asimptomatice și dezvoltă un răspuns imun extrem de scăzut, care se pierde, de asemenea, foarte repede, și de aceea nu trebuie să ne bazăm în toate cazurile pe acest interval de șase luni, a arătat coordonatorul campaniei naționale de vaccinare. „Tocmai de aceea, după trecerea prin boală, o persoană care clinic e bine, adică nu mai face febră, s-a negativat testul PCR sau testul antigen și are cel puțin 14 zile de la testul inițial pozitiv, se pot vaccina, dacă, repet, starea generală este bună, dacă omul nu mai are semne de boală, se poate vaccina imediat după vindecarea bolii”, a spus Valeriu Gheorghiță. „Oamenii ne întreabă, pe bună dreptate, cât timp pot să amâne vaccinarea? Iar acest răspuns este că într-un interval mediu de trei până la șase luni putem să amânăm decizia de vaccinare, însă cu cât se face mai devreme, cu atât predictibilitatea răspunsului imun este mai bună”, a punctat Gheorghiță. Sursa

România pare că a ajuns la un platou al cazurilor de infectări cu SARS-CoV-2, dar acest platou este, de fapt, foarte aproape de vârful absolut de cazuri, înregistrat în urmă cu 10 zile. Sunt aproape 67 de mii de cazuri confirmate în această săptămână, iar numărul victimelor COVID din ultimele 5 zile e mai ridicat decât în același interval de săptămâna trecută. În cifre absolute, asta înseamnă că peste 2.200 de familii își plâng rudele răpuse de COVID. La Spitalul Universitar București, situația rămâne critică, din cauza numărului uriaș de bolnavi COVID care au nevoie de îngrijire. Unitatea sanitară nu mai are niciun loc liber în secții, astfel că medicii au improvizat spații, pe hol sau în corturi, în care să fie tratați cât mai mulți oameni. În acest moment, Spitalul Universitar București tratează 700 de pacienți, dintre care jumătate sunt pozitivi COVID-19. Și numărul continuă să crească. Iar față de luna octombrie a anului trecut, la Spitalul Universitar numărul deceselor de COVID este de 14 ori mai mare. - Foarte mulți pacienți, foarte greu, nu e loc, nu e spațiu, spune plângând o pacientă care stă pe o targă, într-un cort, cu o mască de oxigen. - De cât timp sunteți aici? - De șase zile. - Cum este să stați pe targa asta? - Am stat cu geaca pe mine, uitați, am geaca aici, seara e frig. În cortul din fața Spitalului Universitar erau, la ora filmării, 12 pacienți tratați aici, pe tărgi foarte joase și foarte incomode. Toți erau conectați la surse de oxigen, erau nevaccinați și spuneau că au stat mult acasă în speranța că situația lor se va îmbunătăți. „Condiții mai bune de atât nu mai avem unde să le oferim. Și spunem că nu mai primim pacienți, nu avem nici loc fizic și nici surse de oxigen”, explică un cadru medical. Și sala de așteptare a spitalului era plină de pacienți. Trei pacienți așteptau pe tărgile SMURD-ului să fie preluați. În mod normal, această sală trebuia să fie liberă, să aștepte aparținătorii pacienților din spital, dar de la o zi la alta sunt improvizate saloane în locuri unde medicii până acum nu se gândeau că pot să facă un act medical. Într-o parte din holul spitalului a fost improvizat un salon delimitând pur și simplu zona cu panouri de plexiglas. Au fost aduse paturi și scaune rulante pe care stau pacienți. - E groaznic, e groaznic ce e aici, spune un pacient. Unul vine, altul pleacă. E coșmar. - De cât timp sunteți aici? - De șase zile. - Și ce-ați văzut de când sunteți aici? - Cred că au murit 10 inși. Unul plânge, altul țipă, altul moare, altul tușește, altul... Ceva groaznic. Groaznic, spune bărbatul. Sursa

Valeriu Gheorghiță, șeful campaniei naționale de vaccinare, a explicat la Digi24 de ce testele de anticorpi nu pot fi trecute în certificatul digital alături de vaccinare, trecere prin boală sau rezultatul negativ al unui test RT-PCR ori antigenic rapid. Medicul a declarat că testele anticorpi arată prezența sau absența anticorpilor, însă nu și capacitatea lor de neutralizare a virusului. Mai mult, testele care detectează anticorpi nu pot determina când a fost bolnavă persoana respectivă, deci nu se poate stabili valabilitatea certificatului digital în acest caz. „Anticorpii care apar la trecerea prin boală nu sunt întotdeauna neutralizanți. Noi știm că anticorpii-N sunt doar martori că omul a trecut prin boală și nu au rol de protecție. Anticorpii care eventual au rol de protecție sunt anticorpii anti-proteina Spike, sunt singurii care apar și după vaccinare. Însă ceea ce folosim ca teste de laborator la acest moment - teste comerciale, disponibile - sunt în general teste calitative, adică îți spun că ai anticorpi sau sunt absenți, sau sunt teste semicantitative, adică îți dau o valoare de anticorpi, dar ei sunt anticorpii totali și nu reprezintă anticorpii neutralizanți. Doar un procent din acești anticorpi sunt neutralizanți”, a declarat valeriu Gheorghiță vineri seară, la Digi24. El a mai precizat că astfel de teste, în cazul în care detectează anticorpi, nu pot determina când a fost bolnavă persoana. „Și mai important este că atunci când facem testare în masă pentru identificarea anticorpilor la oameni care nu au un istoric de trecere prin boală, acești anticorpi nu au cum să-ți spună care este momentul trecerii prin boală. Ca atare, noi nu știm care ar putea să fie valabilitatea acelui certificat digital în baza unui test de anticorpi. Lăsând la o parte că nu știm dacă valoarea anticorpilor se corelează cu protecția”, a mai explicat dr. Gheorghiță. Șeful campaniei de vaccinare a mai afirmat că nicio țară din UE nu nu se bazează pe testul de anticorpi. Sursa

Elevii vor susține tezele la revenirea din vacanța de două săptămâni, iar renunțarea la ele va fi luată în calcul de oficialii Ministerului Educației Naționale doar dacă situația pandemică se va agrava, a spus secretarul de stat în Ministerul Educației Sorin Ion. Întrebat cum vor putea susține elevii tezele la revenirea la școală, secretarul de stat Sorin Ion a spus că decizia nu este încă sută la sută luată. „În privința tezelor, decizia nu este una 100% asumată. Aici avem mai multe. Vorbind din punct de vedere didactic, una din solicitările Consiliului Național al Elevilor, de exemplu, este să reintroducem măsura de anul trecut, cu două note la fiecare disciplină, indiferent de numărul de ore pe săptămână, soluție pe care o agreăm și pe care o vom implementa. În privința renunțării la teze, o vom face doar în situația în care nu avem încotro”, a spus Ion, citat de Mediafax. Potrivit secretarului de stat, opțiunea oficialilor de la MEN în acest moment este de a se susține tezele. „Vă reamintesc să tezele pot fi date și în ultimele săptămâni dinainte de vacanța de iarnă, până în 20 decembrie, iar la revenirea la școală, în celelalte două săptămâni de după vacanța de iarnă, să aibă loc reglarea situației școlare, încheierea situațiilor școlare și așa mai departe. Prin regulamentele școlare tezele trebuie trecute în catalog cu 2 săptămâni înainte, în condițiile actuale ale regulamentului școlar. Prin urmare, perioada cea mai recomandată pentru teze în cazul revenirii la școală este a doua jumătate a lunii decembrie”, a mai spus Sorin Ion. Sursa

Evidenta wars 29/10/2021

Invoiri acceptate pentru data de 29/10/2021 haf[x]ner FROG Sm0ke. Fane.BTG .Marius Invoiri respinse pentru data de 29/10/2021 Evil. Boaba. TedMosby (Ai fost)

mistok

Nick-name: FROG Rank: 3 Invoire pentru war-ul din data: 29.10.2021 Motivul pentru care nu pot veni la war: Nu sunt disponibil la aceasta ora. Numarul invoirii din aceasta saptamana (x/2): 1/2  Alte precizari: Succes.

EVIDENTA WARS 28/10/2021

2 INVOIRI ACCEPTATE 28/10/2021 Evil Trusted 1 INVOIRI RESPINSE 28/10/2021 Banu (ai fost la 2/3, primesti AV)

xx x

Ministrul interimar Sorin Cîmpeanu a declarat marţi seară că în cazul în care nu se va face o rectificare bugetară pentru Ministerul Educaţiei în luna decembrie va exista o problemă cu plata salariilor. El a precizat că „doar” un Guvern stabil, şi nu unul interimar, poate face o rectificare bugetară. „Avem execuţie de 50% pe primul semestru. Deci, am fost exact în grafic cât am planificat. Din păcate, avem o execuţie mai mare în cel de-al doilea semestru. Este o execuţie (n.r. - la Ministerul Educaţiei) atât de bună, încât în luna decembrie, dacă nu vom avea o rectificare, vom avea o problemă cu plata salariilor. Şi nu vom avea o rectificare dacă nu vom avea un Guvern capabil să dea o rectificare, adică nu interimar. Iată legătura cu politica. Ca să plăteşti salariile îţi trebuie rectificare bugetară, pe care o face doar un guvern stabil”, a afirmat Cîmpeanu la Prima TV, potrivit Agerpres. Sursa