FROG ZEW

Salut, cererea ta a fost procesata Pentru gradul de donator, trebuie sa fii eligibil in primul rand. Pentru a fi eligibil trebuie sa ai gradul pe forum, acordat de catre gradele mari (Kelton), pentru a face asta, te rog sa faci un ticket la dansii sa vezi daca indeplinesti cerintele. O sa-ti acord doar gradul de peaceful member, pentru ca esti eligibil. O zi buna!

Misiunea Artemis 2 a NASA va trimite în curând astronauți într-o călătorie în jurul Lunii, dar obiectivul principal al programului Artemis rămâne revenirea astronauților americani pe Lună, pentru prima dată după mai bine de 50 de ani. Space.com publică o sinteză a motivelor care au dus la lansarea acestui ambițios program spațial, scrie Agerpres. Fii parte din schimbare. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către EduPedu. REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% ACUM Doar 2 minute • Nu te costă nimic • 100% online Termen limită 25 Mai NASA a promis că întoarcerea pe Lună va duce la noi descoperiri științifice, va aduce beneficii economice și va inspira o nouă generație de exploratori spațiali. De asemenea, nu este un secret pentru nimeni că o mare putere, China, amenință că va depăși SUA ca lider în explorarea spațiului, iar SUA nu vor să rămână în urmă. Din punct de vedere științific, omenirea are încă multe de învățat despre Lună. Satelitul natural al Pământului are o istorie lungă păstrată în rocile sale și ar putea ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine propria noastră planetă, Sistemul Solar și Universul în general. Luna și Pământul sunt ca niște gemeni care dansează unul în jurul celuilalt încă de la începutul Sistemului Solar, în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, a spus Sara Russell, planetolog la Muzeul de Istorie Naturală din Londra. Aceasta înseamnă că au o istorie comună a impacturilor de la asteroizi și comete. ‘Doar că păstrează aceste înregistrări ale trecutului direct la suprafața sa’, a spus Russell pentru Live Science, potrivit sursei citate. ‘Putem vedea cât de afectată a fost de impacturi, care s-au produs și pe Pământ, dar nu vedem dovezi pentru acestea atât de ușor pe Pământ’. Procesele biologice și eroziunea meteorologică ascunde istoria impacturilor suferite de Pământ. Luna, pe de altă parte, are o atmosferă subțire, fără vreme și fără viață, astfel încât craterele sale de impact pot fi păstrate aproape la infinit. Aceste condiții oferă și alte oportunități de cercetare. ‘Este un fel de laborator grozav al proceselor geologice dacă nu există apă sau aer’, a spus Russell. ‘Putem înțelege aceste procese geologice fundamentale mult mai ușor în multe cazuri, observându-le pe Lună’. Artemis 2 este a doua dintre cele cinci misiuni inițiale din programul Artemis, care își propune să stabilească pentru prima dată o prezență pe termen lung a SUA pe Lună. Misiunea inaugurală Artemis 1 a fost un zbor fără echipaj de 26 de zile în jurul Lunii în 2022. Artemis 2 este primul zbor spațial cu echipaj din program și urmează să trimită patru astronauți într-o misiune de 10 zile în jurul Lunii și înapoi pe Pământ, prima fereastră de lansare fiind anunțată pentru 1 aprilie. Fiecare misiune Artemis este menită să se bazeze pe predecesorul său. Artemis 1 a pus bazele lui Artemis 2, iar Artemis 2 se referă la testarea sistemelor înaintea lui Artemis 3, Artemis 4 și Artemis 5. Ultimele două misiuni au drept obiectiv aselenizarea propriu-zisă, fiind anunțate în succesiune rapidă pentru anul 2028, cu mențiunea că Artemis 5 urmează să creeze o paret din premisele pentru ceea ce NASA susține că va fi o bază selenară permanentă, mai scrie Agerpres. NASA a dus 12 astronauți pe suprafața lunară ca parte a misiunilor Apollo între 1969 și 1972. Russell a remarcat că mostrele selenare colectate în timpul misiunilor Apollo i-au ținut ocupați pe oameni de știință timp de mai bine de 50 de ani, dar astronauții Apollo au explorat doar o mică parte din suprafața selenară, în zona ecuatorială a emisferei îndreptate mereu către Terra. ‘Este ca și cum ai avea mai multe expediții în deșertul Sahara și ai spune: OK, acum înțelegem Pământul’, a spus Russell. ‘De aceea este important să te întorci pe Lună și, în special, să mergi în diferite zone. Aici Artemis este cu adevărat interesant. Viitoarea misiune Artemis va merge la polul sud lunar, care este o zonă care nu a fost explorată înainte’. Polul sudic al Lunii este o locație privilegiată pentru gheața de apă. Oamenii de știință susțin că în regiunile polare selenare se află apă înghețată. Studierea acestei ape le oferă oamenilor de știință ocazia de a afla mai multe despre istoria apei de pe Pământ. ‘Vrem să știm cum a obținut Luna acea apă și motivul pentru care vrem să aflăm acest lucru este pentru că modul în care apa a ajuns pe Lună este probabil și modul în care a ajuns și pe Pământ’, conform lui Russell. Călătoria pe Lună cu un echipaj uman va permite, de asemenea, oamenilor de știință din misiune să urmărească și un alt obiectiv, poate mai sensibil, al programului Artemis, și anume investigarea efectelor călătoriilor în spațiu asupra fiziologiei umane. MIsiunea Artemis 2 este o oportunitate pentru noi studii cu privire la sănătatea astronauților, inclusiv modul în care călătoriile în spațiu influențează corpul, mintea și comportamentul acestora, dar și modul în care aceste influențe ar putea afecta misiunile viitoare, potrivit NASA. Acesta este unul dintre multele moduri în care misiunile selenare sunt potențiale etape către explorarea spațiului profund, conform sursei citate. Programul Artemis este menit să avanseze tehnologiile și să dezvolte infrastructura care va fi necesară pentru trimiterea astronauților pe Marte. Explorarea spațiului este dificilă, periculoasă și costisitoare, așa că NASA trebuie să își testeze sistemele și astronauții pe Lună înainte de a-i trimite către destinații mai îndepărtate. Stabilirea unei baze selenare ar putea reprezenta cheia călătoriei pe Marte. În plus, Luna are resurse care ar trebui să facă spațiul mai accesibil. De exemplu, NASA a susținut că, dacă poate recolta apa selenară, agenția spațială o poate folosi pentru a produce la fața locului de apă potabilă, oxigen și combustibil pentru rachete – deși acest lucru rămâne deocamdată nedemonstrat. Misiunile selenare fac parte dintr-o strategie de a găsi și utiliza resurse extraterestre, ceea ce ar putea face explorarea spațiului mai ieftină, deoarece nu va trebui ca totul să fie făcut pe Pământ și apoi lansat în spațiu cu costuri foarte ridicate. În plus, există o potențială economie selenară ce trebuie luată în considerare. NASA a spus că strategia sa selenară stimulează industria spațială comercială și creează oportunități de afaceri în moduri care ar putea stimula o economie selenară. Economia selenară provine în prezent din colaborarea NASA cu companii private care asigură livrări comerciale pentru a sprijini programul agenției spațiale. În esență, NASA plătește companiile pentru a duce lucruri pe Lună. Agenția spațială are în prezent 15 dintre aceste contracte comerciale de livrare selenară programate să fie finalizate până în 2028, potrivit NASA. Cu toate acestea, odată ce oamenii încep să colonizeze Luna, ar putea deschide și oportunități valoroase de minerit. Mineritul selenar are potențialul de a deveni o industrie de multe miliarde de dolari. Luna adăpostește resurse precum pământurile rare, care sunt extrase pentru a fi folosite în electronice pe Pământ, precum și o potențială mină de aur în stocurile sale de heliu-3, care ar putea fi folosită în cele din urmă în reactoarele de fuziune nucleară pentru a produce energie curată aproape nelimitată, după cum mai transmite agenția națională de presă, Agerpres. În timp ce cursa spațială inițială a fost între SUA și Uniunea Sovietică la mijlocul secolului al XX-lea, națiunile se întrec din nou pentru controlul acestor resurse. Deși SUA, China și Rusia sunt principalii concurenți în ‘noua cursă spațială’, peste 80 de țări au acum o prezență în spațiu, potrivit Royal Museums Greenwich din Marea Britanie. Dincolo de interesele comerciale, accesul la spațiu joacă un rol din ce în ce mai important în securitatea unei națiuni. Robert Braun, șeful sectorului de explorare spațială la Laboratorul de Fizică Aplicată al Universității Johns Hopkins a susținut, într-un clip video publicat de universitate, că multe națiuni își îndreaptă atenția și ambițiile spre Lună pentru că există o ‘rețea complexă de motive legate de, securitate, explorare și exploatare și obiective economice’. Dacă SUA vrea să câștige această a doua cursă pentru Lună, atunci viitoarele misiuni Artemis vor trebui să respecte programul. China vrea să-și trimită propriii astronauți pe Lună înainte de 2030, adică la cel mult doi ani după primele misiuni Artemis pe suprafața selenară, presupunând că acestea sunt un succes. Sursa

Ministerul Educației și Cercetării a transmis că există intenția ca subiectele să fie trimise ulterior prin inspectoratele școlare către unitățile în care simularea nu a fost organizată, a declarat Demeter Levente, inspectorul şcolar general Harghita, pentru Agerpres. Fii parte din schimbare. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către EduPedu. REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% ACUM Doar 2 minute • Nu te costă nimic • 100% online Termen limită 25 Mai Boicot la simularea Evaluării Naționale 2026: peste 100 de elevi din Prahova au fost relocați în alte școli pentru a susține probele, a anunțat Inspectoratul Şcolar Prahova Deocamdată însă nu au fost comunicate detalii despre modul în care ar putea fi organizată simularea la o dată ulterioară în aceste școli, a precizat acesta. În județul Harghita, simularea nu se desfășoară în șase unități de învățământ, după ce cadrele didactice au decis să nu participe la organizarea acesteia, conform inspectorului. Șase școli nu organizează simularea pentru Evaluarea Națională 2026 în județul Harghita În șase unități de învățământ din județ simularea Evaluării Naționale nu este organizată, după ce profesorii au decis să boicoteze acțiunea la solicitarea sindicatelor. În aceste școli, cursurile se desfășoară normal, conform orarului, potrivit inspectoratului școlar,. Aproape 3.000 de elevi sunt înscriși la simulare în județul Harghita În județul Harghita, simularea Evaluării Naționale se desfășoară în 92 de centre de examen, iar 2.868 de elevi sunt înscriși pentru a participa la testare. Simularea Evaluării Naționale 2026 începe pe 16 martie cu proba la Limba și literatura română, conform calendarului oficial. Sindicatele din Educație au transmis luni, 9 martie, că tot mai mulți profesori sunt forțați să semneze pentru participarea la simularea examenelor naționale 2026. „S-a ajuns la presiuni și intimidări nemaiîntâlnite venite din partea conducerilor unităților de învățământ și a inspectoratelor școlare, mai mari decât la greva din 2023” Sursa

Inteligența artificială este una dintre transformările definitorii ale epocii noastre și schimbă rapid inclusiv educația, iar profesorii trebuie să fie pregătiți să o folosească responsabil la clasă, arată Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, în prefața noilor ghiduri europene privind utilizarea etică a inteligenței artificiale în educație, publicate pe 5 martie 2026. Oficialul anunță și că, în acest an, Comisia va prezenta o foaie de parcurs pentru educația digitală și competențele digitale până în 2030. „Inteligența artificială reprezintă una dintre transformările definitorii ale timpului nostru, remodelând fundamental multe sectoare ale economiei și societății – inclusiv educația”, scrie Mînzatu. Oficialul european subliniază că profesorii trebuie să primească sprijinul necesar pentru a folosi noile tehnologii într-un mod responsabil. „Sunt hotărâtă să mă asigur că profesorii și educatorii primesc sprijinul de care au nevoie pentru a valorifica oportunitățile pe care le poate deschide inteligența artificială. Utilizarea etică a AI trebuie să fie principiul nostru călăuzitor”, afirmă aceasta. În același timp, atât profesorii, cât și elevii trebuie să înțeleagă când este potrivit să utilizeze inteligența artificială și când nu. „Profesorii și elevii trebuie să înțeleagă când este potrivit să folosească inteligența artificială și când nu. Salut acest val puternic de inovație, dar trebuie să ne asigurăm că el servește întotdeauna oamenii. Abordarea noastră trebuie să rămână ferm centrată pe om”, scrie vicepreședinta executivă a Comisiei Europene. Ghidurile lansate de Comisia Europeană fac parte din strategia europeană privind dezvoltarea competențelor și sunt legate de inițiativa „Union of Skills”, lansată în 2025. „Aceste ghiduri se bazează pe strategia Union of Skills lansată în 2025. Ca parte a acestei strategii, Comisia a prezentat o primă propunere pentru o recomandare la nivelul UE privind capitalul uman, prin care statele membre sunt chemate să acorde prioritate investițiilor în educație și dezvoltarea competențelor, în special în contextul transformării digitale și al inteligenței artificiale”, arată Mînzatu. Oficialul european anunță că în acest an Comisia Europeană va prezenta un nou pachet de politici pentru educație. „Mai târziu în acest an, ca parte a pachetului Educație, voi prezenta foaia de parcurs pentru 2030 privind viitorul educației digitale și al competențelor”, scrie Mînzatu. Potrivit acesteia, obiectivul acestei foi de parcurs este ca sistemele educaționale europene să fie pregătite pentru transformările aduse de inteligența artificială. „Foaia de parcurs urmărește să se asigure că sistemele noastre educaționale sunt incluzive, pregătite pentru viitor, reziliente și sigure în era inteligenței artificiale”, arată vicepreședinta Comisiei Europene. În prefața documentului, Mînzatu subliniază că inteligența artificială are un potențial major de a transforma educația. „Inteligența artificială are un potențial enorm de a crea noi oportunități de învățare, de a transforma practicile de predare și evaluare și de a contribui la reducerea lacunelor de competențe, atât cele vechi, cât și cele emergente”, scrie aceasta. În același timp, profesorii vor avea un rol central în utilizarea responsabilă a acestei tehnologii. „Am mare încredere în profesorii europeni – în profesionalismul, dedicarea și motivația lor. În contextul inteligenței artificiale, ei sunt plasați într-o poziție unică pentru a acționa ca gardieni etici pentru elevii lor”, afirmă Roxana Mînzatu. Datele citate în document arată că societatea europeană consideră competențele legate de inteligența artificială din ce în ce mai importante. Potrivit unor sondaje recente, 87% dintre europeni cred că toți profesorii ar trebui să fie pregătiți să utilizeze și să înțeleagă inteligența artificială. De asemenea, 85% dintre cetățeni spun că abilitățile digitale sunt necesare pentru utilizarea în siguranță a instrumentelor de inteligență artificială generativă, iar 75% consideră că până în 2030 toți cetățenii vor trebui să fie alfabetizați în domeniul inteligenței artificiale. În acest context, profesorii trebuie să fie capabili să analizeze critic utilizarea AI și implicațiile acesteia. Potrivit documentului, cadrele didactice trebuie să poată evalua utilizarea inteligenței artificiale luând în considerare aspecte precum echitatea, diversitatea, transparența, bunăstarea elevilor, protecția datelor și siguranța. Noile ghiduri actualizează o primă versiune publicată în 2022, în cadrul Planului de acțiune pentru educația digitală al Uniunii Europene. „În 2022 am pus bazele cu prima ediție a ghidurilor privind utilizarea etică a inteligenței artificiale și a datelor în predare și învățare. Deși aceste ghiduri rămân relevante și apreciate, contextul și natura utilizării AI în școli au evoluat rapid”, arată Roxana Mînzatu. Noua ediție își propune să ofere profesorilor instrumente concrete pentru utilizarea inteligenței artificiale în educație. „Prin această ediție actualizată ne propunem să consolidăm sprijinul pentru profesori și educatori din întreaga Uniune Europeană. Ghidurile sunt adresate în primul rând profesorilor și directorilor de școli, care iau zilnic decizii despre modul în care inteligența artificială este utilizată în clase”, arată oficialul european. Documentul a fost elaborat cu contribuția unei comunități largi de experți în educație digitală. „Pentru a reflecta complexitatea acestor teme și diversitatea contextelor educaționale, am reunit un grup amplu de experți – profesori, directori de școli, autorități publice, furnizori de tehnologii educaționale bazate pe inteligență artificială și cercetători – din comunitatea European Digital Education Hub”, mai scrie Roxana Mînzatu. „Prin aceste ghiduri facem încă un pas spre construirea unui sistem educațional susținut de inteligență artificială care să fie inovator, responsabil și pregătit pentru viitor”, transmite vicepreședinta executivă a Comisiei Europene. Sursa

Fara raspuns 24h

xx

x

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) anunță că se alătură protestului organizat de federațiile sindicale din educație miercuri, 25 februarie 2026, de la ora 12:00, în fața Palatului Cotroceni, în zona Pieței Leu. Studenții reclamă politicile de subfinanțare a educației din ultimul an și intențiile de diminuare a bugetului alocat învățământului superior și Ministerului Educației și Cercetării prin legile bugetului de stat, potrivit unui comunicat de presă. ANOSR avertizează că simpla discutare a reducerii finanțării universităților sau a cifrei de școlarizare poate afecta dezvoltarea României și contravine obiectivelor asumate la nivel european. România are 23,2% absolvenți de studii superioare în rândul populației cu vârste între 25 și 34 de ani, față de media UE de 44,1%, în timp ce ținta europeană pentru 2030 este de 50%. Studenții susțin că reducerea locurilor la studii sau a finanțării ar duce la scăderea și mai accentuată a acestui procent. Redăm comunicatul: „Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) se alătură protestului anunțat de federațiile sindicale din educație pentru data de 25.02.2026, miercuri, de la ora 12:00, în fața Palatului Cotroceni, Piața Leu, pe fondul politicilor de subfinanțare a educației adoptate în ultimul an și intenției de diminuare a bugetului alocat instituțiilor de învățământ superior și Ministerului Educației și Cercetării prin legile bugetului de stat. Începând chiar de la primele declarații publice referitoare la posibilele diminuări ale finanțării instituțiilor de învățământ superior sau la reducerea cifrei de școlarizare, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a adus în discuție faptul că inclusiv purtarea unor discuții în privința acestui subiect poate reprezenta o mișcare cu efecte în dezavantajul dezvoltării țării noastre, care contravine unor ținte asumate de către statul român în domeniul educației. România are un procent de 23,2% de persoane cu studii superioare absolvite, raportat la populația persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, în timp ce media UE este de 44,1%, iar ținta la nivel european este de a ajunge în 2030 la 50%. Cu toate că România ocupă ultimul loc în clasamentul european în ceea ce privește subiectul populației cu studii terțiare absolvite, pare că acest argument logic și concret nu este suficient pentru a convinge decidenții politici că o măsură de reducere a cifrei de școlarizare sau de diminuare a bugetului pentru învățământul superior va genera, în mod cert, o scădere a procentului de persoane cu studii superioare, nicidecum o creștere. De asemenea, reamintim că prima măsură adoptată împotriva nevoilor studenților a fost aplicată chiar de la 1 ianuarie 2025. Limitarea aplicării reducerii de 90% de care beneficiază studenții pentru transportul feroviar exclusiv pe ruta dintre domiciliu și centrul universitar al instituției de învățământ superior unde studentul este înmatriculat a fost reglementată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 156/2024, fiind instaurată pentru întregul an 2025. Această măsură a generat un efect negativ substanțial în rândul comunității studențești, atât financiar, cât și social, în timp ce economia bugetară este de aproximativ 14 milioane de lei, reprezentând mai puțin de 0,0021% din cheltuielile bugetului general consolidat. Consecințele pentru studenți s-au reflectat în diminuarea mobilităților academice, restrângerea accesului la oportunități educaționale și profesionale în alte centre universitare și creșterea costurilor individuale asociate participării la activități academice și extracurriculare. Totodată, situația accesului la studiile universitare și echitatea asigurată în mediul universitar au fost grav afectate în urma adoptării Legii nr. 141/2025, lege care a diminuat fondul de burse cu aproximativ 52%, scăzând numărul de beneficiari cu aproximativ 44.000, a redus perioada de acordare a burselor de la 12 luni la aproximativ 9 luni și a eliminat dreptul studenților înmatriculați pe locuri în regim cu taxă de a beneficia de acest sprijin. ANOSR a documentat întreaga situație a fondului de burse și protecție socială pentru perioada 2015 – 2024 într-o analiză, intitulată „Bursele studenților – „povara” statului de 10 ani”, însă în ciuda datelor și argumentelor, măsurile asumate de Guvernul României sunt încă active. Deși Ministerul Educației și Cercetării a identificat, tardiv, o variantă de suplimentare a burselor din Fondul Social European (FSE+) pentru anul curent, bursele nu au fost încă distribuite. Mai mult decât atât, amintim că postul de ministru al educației și cercetări este în continuare neocupat. Suplimentar, pe lângă dreptul acordat limitat în ceea ce privește transportul feroviar, fondul de burse redus semnificativ, dar și costurile de peste 2.000 lei pe care un student le are lunar (conform analizei ANOSR privind coșul minim al studentului, lansată la începutul acestui an), observăm o tendință de creștere substanțială a taxelor de școlarizare, inițiată de mai multe instituții de învățământ superior din țară, de altfel condamnabilă. Aceste creșteri ale taxelor de școlarizare vor fi cu atât mai accentuate în cazul în care Guvernul României decide inițierea unor măsuri de reducere a fondurilor alocate instituțiilor de învățământ superior sau de diminuare a cifrei de școlarizare, împovărând în final tot studenții. Așadar, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) se alătură manifestației care se va desfășura miercuri, 25.02.2026, de la ora 12:00, în fața Palatului Cotroceni, în zona Pieței Leu, cu scopul de a atrage atenția asupra scenariului întunecat spre care se îndreaptă învățământul românesc și în special studenții, fiind ținte ale măsurilor de austeritate din ultimul an.” Sursa

Topic Closed.

real, bazat pe fapte reale.

Costul-standard per elev pentru anul 2026 rămâne la fel ca cel de anul trecut, potrivit proiectului de hotărâre de guvern publicat de Ministerul Educației și Cercetării în transparență decizională. Este vorba despre o medie de 9.620 de lei. Există o creștere de 9,8%, similară cu inflația de anul trecut, pentru componenta de utilități-formare. Proiectele de Hotărâre de Guvern privind costul standard pentru 2026 sunt publicate în transparență la scurt timp după apariția ordonanței de urgență cu măsurile de reducere a cheltuielilor în sistemul bugetar, act normativ care prevede o diminuare de 10% a cheltuielilor de personal în 2026, dar care exceptează unitățile și instituțiile de învățământ de stat. Proiectele de Hotărâre de Guvern privind costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev pentru anul 2026 sunt documente care stau la baza finanțării școlilor și care influențează direct bugetele unităților de învățământ și plata salariilor din sistem. Prin cele două proiecte se vor modifica HG 68/2024, pentru învățământul preuniversitar de stat, și HG 69/2024, pentru învățământul particular și confesional acreditat sau autorizat fără taxă. În nota de fundamentare a proiectelor este precizat faptul că Legea 141/2025, Legea „Bolojan”, prevede menținerea în 2026 a salariilor la nivelul lunii decembrie 2025 pentru personalul plătit din fonduri publice, așa că în document costul standard pentru finanțarea de bază nu are nicio creștere. Salariile rămân astfel înghețate. Singura majorare prevăzută în proiectele pentru 2026 vizează componenta pentru cheltuieli materiale – formare continuă și bunuri și servicii. Coeficientul 1 pentru această componentă este stabilit la 773 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 9,8% față de anul anterior, potrivit notei de fundamentare, care invocă rata anuală a inflației din noiembrie 2025 comparativ cu noiembrie 2024. Foto: captură MEC În anexele proiectului pentru 2026 sunt prevăzute valorile concrete ale costului standard pe niveluri de învățământ. De exemplu, pentru învățământul primar, costul standard este de 7.341 de lei în urban și 8.745 de lei în rural. Pentru gimnaziu, valoarea este de 9.620 de lei în urban și 11.063 de lei în rural. La liceu teoretic, costul standard este de 9.620 de lei atât în urban, cât și în rural, iar pentru învățământul profesional și dual este de 10.534 de lei. Structura de diferențiere între urban și rural se menține și în 2026, cu valori mai mari pentru mediul rural la anumite niveluri. Ministerul Educației propune modificarea pragurilor privind numărul mediu de elevi pe clasă în mediul urban, criterii care condiționează alocarea unor sume suplimentare către școli. În forma actuală a HG, pentru a putea primi sume suplimentare prin redistribuire, unitățile din urban trebuie să aibă, în medie, cel puțin 16 elevi pe clasă la primar, 18 la gimnaziu și 25 la liceu și profesional/dual. De asemenea, pentru clasele sub 18 elevi la gimnaziu și sub 25 la liceu și profesional/dual, fondurile pot fi alocate doar dacă unitatea este unică pe nivel sau profil în respectiva unitate administrativ-teritorială. Foto: Legislatie Just Proiectul pentru 2026 modifică aceste praguri. Pentru acordarea sumelor suplimentare, școlile din urban ar trebui să aibă cel puțin 18 elevi pe clasă la primar, 20 la gimnaziu și 23 la liceu și profesional/dual. În același timp, pragurile pentru clasele subdimensionate se schimbă: sub 20 de elevi la gimnaziu și sub 23 la liceu și profesional/dual, cu menținerea condiției de unitate unică pe nivel sau profil în UAT pentru a putea primi fonduri suplimentare. Foto: captura proiect MEC Comparativ cu forma actuală, rezultă o creștere a pragului la primar de la 16 la 18 elevi și la gimnaziu de la 18 la 20 elevi. În schimb, la liceu și profesional/dual, pragul pentru acordarea suplimentărilor scade de la 25 la 23 de elevi. În ceea ce privește învățământul particular și confesional fără taxă, proiectul de modificare a HG 69/2024 prevede că unitățile acreditate sau autorizate în cursul unui an financiar vor beneficia de finanțare de bază începând cu anul financiar următor. De asemenea, sumele alocate pentru finanțare sunt aferente unui an financiar și nu se modifică în funcție de scăderea sau creșterea numărului de elevi pe parcursul anului. Sursa

Cursurile vor fi suspendate joi, 19 februarie 2026, în unitățile de învățământ din județul Brăila, cu excepția celor din municipiul Brăila, potrivit unei hotărâri adoptate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Brăila, scrie Agerpres. UPDATE ora 18: Ministerul Educației anunță că pe baza informațiilor primite până în acest moment din partea inspectoratelor școlare județene, joi, 19 februarie 2026, activitatea didactică se va desfășura online în Brăila – în toate unitățile de învățământ din mediul rural și din orașele Ianca, Făurei, Însurăței. Conform deciziei, în localitățile din județ activitatea didactică va fi suspendată, în timp ce în municipiul Brăila cursurile se vor desfășura în format online. Măsura a fost luată în contextul condițiilor meteorologice severe din sud-estul țării. Administrația Națională de Meteorologie a emis cod portocaliu de ninsoare și viscol pentru județul Brăila, valabil până la ora 23:00, care vizează depunerea unui strat consistent de zăpadă, rafale de vânt de până la 60–80 km/h și vizibilitate redusă sub 50 de metri. Meteorologii au anunțat ninsori, zăpadă troienită și intensificări puternice ale vântului, cu impact asupra circulației rutiere. Decizia a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al ISU Brăila, Ștefan Stoian, iar autoritățile monitorizează permanent evoluția situației din teren. Sursa