BIS aka OldNab

Ai /find?

Păi, în primul rând că nu este un stat recunoscut de toate ţările, inclusiv de a noastră. În al doilea rând, nu poate face parte din UE dacă nu va fi recunoscut de toate statele membre. Kosovo je Srbija!

Păi dacă liderii sunt incompetenţi şi bagă în rankuri mari analfabeţi şi idioţi care nu ştiu chestii de bază sau să facă un interviu interesant, cum să nu vezi un rank 4 care poceşte în acelaşi [/news] de 3 ori "Hotring"? NR nu mai e ce a fost şi nu va mai fi... la fel ca B-Zone.

Nu se potriveşte mema cu poza.

E bun ca apa de la robinet

Am păţit bine, asta era mai grav cu vechiul sistem de rob, că era fail 100%

E bun

am mai prins şi eu d-astea

Slab.

Nu poţi tu să te duci să-l iei? Dăăă

Nu are sens, îmi mergea în 70-80 FPS cu Bandicam on pe PC-ul vechi din 2005.

Un pun oribil chiar şi pentru un iubitor de punuri...

La 25 martie, Grecia (oficial Republica Elenă) sărbătoreşte Ziua naţională, care marchează declanşarea Războiului de independenţă din 1821, potrivit www.mae.ro. Statul, cu o suprafaţă de 131.957 km pătraţi, este situat în sud-estul Europei, având ca limite: Marea Ionică şi Marea Mediterană (vest şi sud-vest), Albania (nord-vest), Republica Macedonia şi Bulgaria (nord), Turcia (nord-est) şi Marea Egee (est), se arată în volumul ''Enciclopedia Statelor Lumii'' (2008). Teritoriul său ocupă partea sudică a Peninsulei Balcanice şi cca 2.000 de insule din Marea Egee, Marea Ionică şi Marea Mediterană. Relieful Greciei este predominant muntos. În nord şi nord-est se întâlnesc munţi mai vechi: Rodopi, Chaldiki, Olimp (altitudinea maximă din Grecia - 2.917 m), iar în vest şi sud munţi mai tineri (Munţii Epirului, Munţii Pindului, Munţii Peloponezului, cu vârful Tayetos 2.409 m). Câmpiile ocupă doar în nord spaţii mai însemnate (Câmpia Macedoniei, Câmpia Thessaliei). Râurile au debite variabile, mai importante fiind Vardarul/ Axios (76 km pe teritoriul Greciei), Struma/Strymon, Nestos/Mesta şi Mariţa/Evros (204 km pe teritoriul Greciei). Cea mai mare insulă este Creta (8.336 km pătraţi), iar a doua, ca mărime, Evia (3.684 km pătraţi), urmate de Lesbos (1.634 km pătraţi) şi Rhodos (1.408 km pătraţi). Între cele mai faimoase, se numără: Santorini, Mykonos, Rhodos, Creta, Zakynthos şi Corfu. Clima este mediteraneană, cu veri toride (temperatura medie în iulie este de 27,2 grade Celsius la Atena şi 26 grade Celsius la Salonic), temperate de brize pe litoral şi de altitudine în restul ţării, şi ierni blânde şi umede (aspre în munţii din nord); precipitaţiile, în general reduse (Atena, 400 mm/an) sunt mai bogate în nord-vest (1.300 mm/an). Datorită trăsăturilor geografice specifice, pe teritoriul Greciei s-a format un mediu natural special, cu o diversitate a florei şi faunei şi multe specii unice în lume, ce vieţuiesc în păduri, lacuri, râuri, peşteri şi canioane. Conform Greeka.com, un canion impresionant este Vikos, al doilea cel mai adânc din lume, aflat în regiunea Epirus din nord-vestul ţării. Alte canioane mari din zona continentală sunt: Loussios şi Vouraikos din Peloponez, Olympus şi Seli din Macedonia. Insula Creta este, totuşi, locul cu cele mai numeroase canioane din ţară, numărând peste 250 de astfel de văi mari şi mici. Cel mai mare canion de pe insulă este Samaria, care necesită de la şase până la şapte ore pentru a fi traversat de la un capăt la altul. Prima manifestare a civilizaţiilor europene poate fi considerată, potrivit ''Enciclopediei Statelor Lumii'' (2008), impresionanta civilizaţie minoică ce a înflorit în Creta în mileniile II-III î.Hr. (Cnossos, Phaistos, Mallia). Venite la începutul mileniului II î.Hr. din nordul Peninsulei Balcanice, triburile indo-europene ale grecilor (ahei, ionieni, eolieni) şi-au extins în secolul al XV-lea î.Hr. stăpânirea şi asupra Cretei şi Ciprului, creând civilizaţia miceniană (principalele centre - Mycene, Tirint, Pylor ş.a.). În secolul XII î.Hr., dorienii, ultimul val indo-european, au distrus civilizaţia miceniană, stabilindu-se îndeosebi în Pelopones. În jurul anului 1000 î.Hr., grecii au colonizat coastele Asiei Mici şi insulele din Marea Ionică. Oraşele-state (poleis) care au fost fondate aici - Milet, Efes, Halikarnas - au cunoscut în următoarele patru secole o dezvoltare mai rapidă decât cele din Grecia metropolitană. În secolele VIII-VII î.Hr., epoca marii colonizări, grecii au întemeiat oraşe pe coastele Mării Negre şi ale Mediteranei (nordul Africii, Sicilia, sudul Italiei şi Spaniei). Încercarea Imperiului Persan de a cuceri Grecia (războaiele medice, 500-449 î.Hr.) au eşuat în faţa rezistenţei statelor greceşti. Secolul al V-lea dominat de Atena va rămâne în istorie, drept epoca de aur a democraţiei şi civilizaţiei clasice greceşti. În urma bătăliei de la Cheroneea (338 î.Hr.), Macedonia şi-a impus dominaţia asupra Greciei. Prin cucerirea Imperiului Persan de către Alexandru cel Mare, regele Macedoniei (336-323 î.Hr.) au fost puse bazele lumii elenistice. În 146 î.Hr., întreaga Grecie a fost transformată în provincie romană. Din 395 d.Hr., Grecia a făcut parte din Imperiul Bizantin, care din sec.VI-VII, a adoptat ca limbă oficială greaca. A suferit în secolele următoare raidurile devastatoare ale populaţiilor migratoare (vizigoţi, slavi, avari, ş.a.). În 1204, războinicii celei de-a IV-a Cruciade au cucerit Constantinopolul şi au întemeiat Imperiul Latin (1204-1261). Imperiul Bizantin, care a recucerit în 1261 vechea capitală, a fost ocupat în secolele XIV-XV, de către turcii otomani. În 1453, sultanul Mehmed II a intrat victorios în Noua Romă de la malurile Bosforului, schimbându-i numele în Istanbul. Îndelungata rezistenţă a poporului grec a culminat în anii 1821-1829, cu Războiul de eliberare naţională, Imperiul Otoman recunoscând independenţa Greciei declarată la 13 ianuarie 1822. Proclamată regat în 1823, Grecia şi-a stabilit din 1834, capitala la Atena. În Primul Război Mondial, Grecia s-a alăturat în 1917, Antantei. La 25 martie 1924, Grecia s-a proclamat Republică, dar la 10 octombrie 1935, monarhia a fost restaurată în urma unei lovituri de stat militare. Generalul Ioannnis Metaxas a instituit între 1936-1941 propriul său regim dictatorial. Atacată de Italia lui Mussolini la 28 octombrie 1940, Grecia s-a apărat cu succes, dar după invazia Germaniei (6 aprilie 1941) a fost obligată să capituleze la 23 aprilie 1941. Ocupaţia străină a luat sfârşit în toamna anului 1944, dar disensiunile între forţele comuniste şi cele naţionaliste au declanşat un război civil sângeros (1946-1949). Grecia este membră a NATO (din 1952) şi membru deplin al UE (din 1981; membru asociat din 1961). Limba oficială a statului este greaca modernă, potrivit volumului amintit mai sus. Limba greacă utilizată astăzi se numeşte ''dimotiki'' (limba populară), această formă înlocuind limba cultă (''katharevousa''), din care s-au păstrat numai unele expresii şi construcţii gramaticale. Capitala este Atena, iar principalele oraşe ale ţării sunt: Salonic, Patras, Iraklion (Creta), Larissa, Volos. Atena, cu o istorie ce se se întinde pe o perioadă de aproximativ 3.400 de ani, este considerată leagănul civilizaţiei occidentale şi al democraţiei. În 1834, Atena a devenit capitala statului modern al Greciei. Acropole, poate cea mai cunoscută citadelă antică din lume, veghează asupra Atenei, de pe un promontoriu stâncos, la 156 de metri deasupra văii Ilissos. Acropola şi monumentele sale formează cel mai impresionant complex arhitectural lăsat moştenire de Grecia antică. În urma reformei din 2010 (planul Kallikratis), care a simplificat semnificativ organizarea structurilor administrative locale, Grecia este împărţită în 7 administraţii descentralizate, 13 regiuni (periferii) şi 326 de municipalităţi, potrivit www.mae.ro. Administraţiile descentralizate sunt: Attica; Macedonia şi Tracia; Epir şi Macedonia de Vest; Thessalia şi Grecia Centrală; Peloponez, Grecia de Vest şi Insulele Ionice; Egeea; Creta. O entitate autonomă este Muntele Athos având un statut aparte. Grecia este o ţară profund ortodoxă, cu nenumărate biserici şi mănăstiri vechi, construite atât pe teritoriul continental, cât şi pe insule. Arhitectura bisericilor ortodoxe se remarcă prin domul central, interioarele cu decoraţiuni, fresce şi icoane. Bisericile din Insulele Ciclade se deosebesc prin culoarea albă a faţadei şi domurile albastre, pe când cele din alte regiuni sunt vopsite în culorile pământului. Lăcaşurile de cult din Insulele Ionice poartă influenţa veneţiană şi a perioadei Renaşterii, în timp ce în zona continentală rămâne pregnantă perioada bizantină. Între cele mai reprezentative obiective religioase, Greeka.com enumeră: mănăstirile de la Meteora din zona Tesalia, mănăstirea Sf. Ioan de pe insula Patmos, biserica Megalochari de pe insula Tinos, mănăstirea Hozoviotissa de pe insula Amorgos, biserica Ekatontapiliani de pe insula Paros şi Muntele Athos, complexul statal monastic din Grecia de pe peninsula estică a regiunii Halkidiki. ''Enciclopedia Statelor Lumii'' (2008) menţionează, pe de altă parte, o serie de monumente înscrise în Patrimoniul UNESCO, între care: colina Acropole din Atena (1987), Republica monastică Athos/ Ayion Oros (1988), Templul lui Apollo Epikourios din Vassai (1986), Situl arheologic Delfi (1987), Ansamblul monastic Meteora (1988), siturile arheologice Micene şi Tirint (1999), oraşul medieval Rhodos (1988). SURSĂ: AGERPRES.

La data de 25 martie a anului 101, împăratul roman Traian, părăseşte Roma şi îşi începe campania de cucerire a Daciei, aceasta dată marcând începutul primului război daco-roman dintre anii 101-102. Au existat mai multe cauze care au declanșat războaiele daco-romane, una dintre ele fiind dezvoltarea puternicului regat al Daciei, condus de regele Decebal, ce constituia o amenințare pentru Imperiul Roman. În plus de asta, Imperiul trecea printr-o puternică criză economică în urma deselor campanii militare, criză care s-ar fi soluționat doar prin preluarea imenselor bogății ale Daciei. După plecarea de la Roma,Traian ajunge în Moesia Superior unde trupele sale se despart în două coloane ce traversează Dunărea pe podurile de vase de la Laederata (Ramna) şi Dierna (Orsova) și pătrund în Dacia la începutul lunii mai a anului 101. După traversarea Dunării de către armata romană, regele dac Decebal va duce un continuu război de hărţuire a armatei conduse de Traian, încercând să oprească înaintarea romană spre cetățile din Munții Orăștiei și mai ales spre capitala Sarmizegetusa. Coloanele armatei romane înaintează prin Banat pe două drumuri diferite și se reunesc la Tibiscum, o așezare dacică aflată lângă actualul oraș Caransebeș. De aici, armatele romane vor pătrunde pe valea Bistrei, într-un defileu îngust între munţii Poiana Ruscă şi munţii Retezat, pe drumul pe unde se putea ajunge la Sarmizegetusa. În acest defileu, la Tapae în anul 101 are loc prima confruntare dintre Decebal si Traian, învingători ieşind romanii care pătrund în depresiunea Haţegului şi încep cucerirea cetăţilor dacice de la Grădiştea, Costeşti, Blidaru şi Piatra Roşie. Dar, datorită iernii, împăratul Traian este obligat să amâne cucerirea acestor cetăți, importante efective romane rămânând însă să ierneze în Ţara Haţegului. Decebal profită de răgazul acordat de venirea iernii, și încearcă o diversiune menită să îi oblige pe romani să se retragă din Dacia și în acest scop el trece Dunărea și atacă zonele slab apărate de auxiliari romani în Moesia Inferioară. Această acțiune îl determină pe Traian să transfere o parte a legiunilor din Dacia în Moesia Inferioară, unde au loc trei mari bătălii, la Nicopolis, Istrum şi în Dobrogea la Adamclisi. La ultima dintre ele a participat însuși Traian, care în luptă și-a rupt propriile veşminte pentru a confecţiona bandaje pentru răniţi. După ce romanii au ieşit învingători, iar diversiunea moesiană este lichidată, pentru consolidarea liniei Dunării, Traian lasă în Moesia Inferioară pe generalul Laberius Maximus, iar el reia campania asupra Daciei în primăvara anului 102 când atacă din patru direcţii diferite. În aceste condiții, la sfârşitul anului 102 Decebal este nevoit să încheie pacea cu romanii, o pace care însă fixa condiții foarte grele pentru daci, deoarece aceștia trebuiau să-şi dărâme cetățile, să nu întreţină relaţii cu alte popoare decât cu aprobarea Romei, să predea toți prizonierii romani și să cedeze toate teritoriile cucerite de Traian. SURSĂ: Marian Cojanu.

Deputaţi din opoziţie au lansat miercuri gaze lacrimogene în sala de şedinţe a parlamentului albanezilor de la Pristina pentru a împiedica votul pentru ratificarea acordului de demarcare a graniţei cu Muntenegru, o condiţie-cheie pentru ca albanezii din Kosovo să obţină dreptul de a călători fără viză în Uniunea Europeană, informează Reuters. Partidul Vetevendosje, de opoziţie, se opune vehement acordului, semnat în 2015 şi ratificat deja de legislativul de la Podgorica, susţinând că astfel va fi cedată Muntenegrului o suprafaţă de circa 8.000 de hectare. Tentative anterioare de ratificare a acordului au declanşat proteste similare, implicând lansarea de gaze lacrimogene în sala de şedinţe şi ciocniri de stradă cu forţele de poliţie. După incidentul de miercuri, preşedintele legislativului a suspendat şedinţa pentru ca încăperea să fie ventilată. Ratificarea acordului de demarcare a frontierei cu Muntenegru constituie una din condiţiile principale pentru ca albanezii din Kosovo să obţină dreptul de a călători fără viză în Uniunea Europeană. SURSE: AGERPRES, Digi24, Mediafax, DC News, Adevărul, Revista 22, România TV, Sputnik, B1, Libertatea, PS News, The Epoch Times, Publika, ProTV, stiripesurse.ro, bursa.ro, Black News, Cotidianul, Timpul, Active News, MIŞCAREA DE REZISTENŢĂ, emaramures.ro, Agora, deschide.md, Pro Argeş News, Jurnal Arădean, Prime.

„Marea Adunare Centenară” de la Chișinău a fost dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Printre participanţi s-au aflat fostul președinte Traian Băsescu şi Dan Barna, președintele USR. Zecile de mii de particpanţi au scandat îndelung „Unire!” și „Jos hotarul de la Prut!”. Cel mai așteptat mesaj a fost cel al fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, foarte popular printre cetățenii Republicii Moldova. El a declarat că parlamentele de la Bucureşti şi Chişinău trebuie să voteze în cel mai scurt timp unirea. „Aici, astăzi, venim cu al doilea mare eveniment şi cerem parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău ca, în cel mai scurt timp, în cinstea Centenarului Unirii, să voteze din nou unirea”, a spus Băsescu. El a mai spus că trăim „după voinţa lui Stalin şi Hitler, trăim după odiosul pact Ribbentrop-Molotov”, afirmând că românii sunt singurii care nu au avut tăria de a îndepărta efectele pactului. Liderul USR, Dan Barna a afirmat că locul Basarabiei este în Uniunea Europeană, iar „cel mai puternic motor este speranţa încrederea şi dragostea”. „Chiar dacă unionismul a înregistrat azi un eşec umilitor, trebuie să condamnăm propagarea acestei molime politice în Republica Moldova. Astăzi, organele de forţă au demonstrat că pot asigura ordinea publică şi le mulţumesc că şi-au făcut datoria, dar pe viitor aşteptăm mai multă iniţiativă în asigurarea securităţii constituţionale a ţării”, a scris Igor Dodon pe Facebook. Preşedintele Republicii Moldova a catalogat „Marea Adunare Centenară” ca fiind un protest banal al minorităţilor, cu lăutari şi discursuri ofilite. „Astazi s-a confirmat vorba din popor că butoiul care mai tare hodorogeşte este pustiu. Aşa s-a dovedit a fi şi cu unionismul - după atâtea luni de propagandă, isterie şi milioane investite, în PMAN s-a adunat doar un grup nesemnificativ de naivi şi profitori, însoţiţi de nişte lideri politici compromişi şi trădători de ţară. În loc de „Marea Adunare” a fost organizat un banal protest minoritar, cu lăutari şi discursuri ofilite”, crede Dodon. SURSE: EurActiv, Digi24, wall-street.ro, Adevărul, Radio România Actualităţi, România TV, Informaţia Zilei, jurnalul.ro, Europa FM, Active News, România Liberă, Magna News, Curierul Naţional, Antena 1, HotNews.

Încă șapte localități din Republica Moldova au votat sâmbătă, 24 martie, declarații simbolice de unire cu România. Este vorba despre orașele Edineț și Strășeni și satele Pănășești (r. Strășeni), Gașpar (r. Edineț), Tuzara (r. Călărași), Cărpineni (Hâncești) și Pelinei (Cahul). La Strășeni, declarația de unire a fost semnată de autorități și de locuitori ai orașului. La eveniment a fost prezent și fostul președinte al României, Traian Băsescu. La Edineț, declarația de unire cu Țara-mamă a fost semnată de locuitorii municipiului în frunte cu consilieri municipali și raionali, medici, directori de liceu, profesori și persoane notorii. În total, 140 de localități din Republica Moldova au votat pentru declarația simbolică de unire cu România. SURSE: Radio România Actualităţi, Libertatea, ziare.com, point.md.

Alba Iulia, oraşul din inima Transilvaniei și cetate-simbol a Marii Uniri a românilor, a adoptat joi în Consiliul Local o Declarație de Unire cu Republica Moldova, „în semn de susținere a năzuințelor românilor de peste Prut, în Anul Centenar”. „În numele locuitorilor municipiului Alba Iulia, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure își hotărăsc soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna, municipiul Alba Iulia susține înfrățirea imediată cu localitățile din Republica Moldova, care în mod deschis și-au asumat și exprimat dorința de unire cu patria mamă, România”, se precizează în documentul semnat de autoritățile locale. Peste 140 de localități și 3 raioane din Republica Moldova au votat începând cu 23 ianuarie Declarații de Unire cu România. SURSE: InfoPrut, UNIMEDIA.

Municipiul Câmpina din județul Prahova, înfrățit cu orașul Cimișlia din Republica Moldova a adoptat joi o Declarație de Reunire și de recunoaștere a Actului Unirii din 1918. „Identitatea națională, limba și cultura, istoria comună și idealul unionist ne obligă pe toți românii în încercarea de a ne demonstra nouă celor de astăzi, dar și generațiilor următoare că se poate pune din nou Europa în fața faptului împlinit ca la 1859 și 1918. Vă așteptăm cu drag la sânul patriei străbune, reconfirmând că marele act al Unirii din 1918 nu a fost unul întâmplător și de conjunctură. (…)”, se menționează în documentul semnat de primarul Horia Laurențiu Tiseanu, de viceprimarul Ioan Adrian Pițigoi, și de consilierii locali. 140 de localități și 3 raioane din Republica Moldova au votat începând cu 23 ianuarie Declarații de Unire cu România. SURSE: InfoPrut, unire2018.ro.

Municipiul Brașov se alătură celor care vor ca Basarabia să revină la patria mamă. Consilierii locali au votat astăzi în unanimitate pentru semnarea Declaraţiei de Unire. Iniţiativa i-a aparţinut viceprimarului Costel Mihai, iar ideea a fost îmbrăţişată atât de edilul-şef, Georghe Scripcaru, cât şi de Consiliul Local. Mai mult, unul dintre consilieri a propus ca actul reunirii să primească vot absolut, nu simbolic. Braşovul este cea de-a treia unitate administrativă românească de la vest de Prut care se pronunţă în favoarea refacerii României Mari. Tonul a fost dat de municipiul Buzău, care săptămâna trecută a votat în unanimitate o declaraţie de unire. Marţi, Consiliul Judeţean Timiş a ratificat tot cu unanimitate o declaraţie similară. Cu o populaţie de peste 260.000 de locuitori, Braşovul devine astfel localitatea din România cu cel mai mare număr de locuitori care a votat unirea cu Basarabia. Între timp, în Republica Moldova, numărul localităţilor care au adoptat declaraţii de unire cu patria română a ajuns la 140. SURSE: newsbv.ro, InfoPrut, Turnul Sfatului, Radio România Actualităţi, Braşov Metropolitan, Radio Europa Liberă, Calea Europeană, Realitatea, Monitorul Expres, BizBraşov.

Uniunea Europeană a fost creată pentru a se pune capăt numărului mare de războaie sângeroase duse de țări vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial. Începând cu anul 1950, țările europene încep să se unească, din punct de vedere economic și politic, în cadrul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, pentru a asigura o pace durabilă. Cele șase țări fondatoare sunt Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Anii 1950 sunt marcați de Războiul Rece dintre Est și Vest. În Ungaria, manifestările de protest din 1956 îndreptate împotriva regimului comunist sunt reprimate de tancurile sovietice. În 1957, Tratatul de la Roma pune bazele Comunității Economice Europene (CEE), cunoscută şi sub denumirea de „piața comună”. Începuturile istorice ale Uniunii Europene se află în cel de-al Doilea Război Mondial. Europenii sunt hotărâți să evite repetarea unor astfel de masacre și distrugeri. La scurt timp după terminarea războiului, Europa este divizată în Est și Vest, de-a lungul a 40 de ani de Război Rece. În 1949, națiunile Europei Occidentale înființează Consiliul Europei – un prim pas către cooperarea între state, dar șase țări vor să meargă mai departe. 9 mai 1950 Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, prezintă un plan de cooperare aprofundată. Data de 9 mai va fi ulterior proclamată Ziua Europei. 18 aprilie 1951 Pe baza planului Schuman, șase țări semnează un tratat prin care stabilesc să-și gestioneze în comun industria grea (industria cărbunelui și cea a oțelului). Astfel, niciunul dintre state nu poate fabrica singur arme de război pe care să le îndrepte împotriva celorlalte, ca în trecut. Cele șase țări sunt Germania, Franța, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg. 23 octombrie – 10 noiembrie 1956 În Ungaria, poporul se ridică împotriva regimului prosovietic. În noiembrie, tancurile sovietice își fac apariția pe străzile din Budapesta pentru a înăbuși protestele. În 1957, Uniunea Sovietică învinge Statele Unite ale Americii în cursa pentru cucerirea spațiului, lansând primul satelit spațial din istoria omenirii, Sputnik 1. Acesta orbitează în jurul Pământului la o altitudine de 800 km. În 1961, Uniunea Sovietică înregistrează o nouă victorie trimițând primul om în spațiu, Yuri Gagarin, într-o navă spațială cu diametrul de doar 2,6 m. 25 martie 1957 Pornind de la succesul Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, cele șase țări extind cooperarea la alte sectoare economice. Astfel, ele semnează Tratatul de la Roma, prin care pun bazele Comunității Economice Europene (CEE), cunoscută și sub denumirea de „piața comună”. Scopul este de a asigura libera circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor dincolo de frontierele naționale. SURSĂ: Uniunea Europeană.

Macar e ceva amuzant Îmi place că ai simţul autoironiei, bravo.

Numele tău: BIS aka OldNab Numele jucătorului sancţionat: Golanul Categoria unde a primit sancţiunea: Debates Data şi ora sancţiunii: 26.03.2017, 00:10 Sancţiune: 2x Avertisment (2/3) Motivul sancţiunii: Triplu post şi off topic în toate trei posturile. Alte precizări: -

@Golanul triplu post şi toate pe lângă topic. Primeşti două avertismente.