BIS aka OldNab

Ministerul de Interne a făcut public, joi, proiectul de lege privind statutul polițistului, iar una dintre modificări privește mărirea amenzii ce poate fi aplicată persoanelor care refuză să se legitimeze. Altele se referă la condițiile de conducere la secție și la forța fizică pe care o pot folosi organele de ordine. Pe legea acum în vigoare (Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice), se sancționa cu amendă de la 100 de lei la 500 de lei „refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu”. Pe proiectul ministerului condus de Carmen Dan, aceeași contravenție va fi sancționată cu amendă de la 500 de lei la 1.500 de lei. Noi infracțiuni introduse Potrivit unei alte prevederi, în cazul în care persoana este avertizată „să înceteze activitățile infracționale”, dar aceasta refuză, anumite contravenții se transformă în infracțiune și vor fi pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. Este vorba despre următoarele contravenții, despre care inițiatorul proiectului spune că „tulbură folosința locuinței locatarilor dintr-un imobil”: - tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă; - tulburarea liniştii locatarilor între orele 22,00-8,00 şi 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuinţele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinaţia de locuinţe ori situat în imediata vecinătate a acestora - organizarea de petreceri cu caracter privat şi utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniştea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban. Tot infracțiune va deveni și „fapta persoanei care, fiind avertizată asupra consecințelor legale la care se expune, împiedică prin orice mijloace, organele de ordine publică de a-și îndeplini, în condițiile legii, obligații de serviciu referitoare la luarea unor măsuri pentru: a) constatarea săvârșirii, în flagrant, de infracțiuni sau contravenții, b) ocrotirea vieții, sănătății și integrității corporale a persoanelor aflate într-o stare de pericol, c) legitimarea, controlul corporal, al bagajelor și al vehiculului sau conducerea unei persoane la sediul poliției ori al altui organ de stat”. Infracțiunea se va pedepsi cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă. O altă infracțiune, pasibilă de pedeapsă cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă, va fi „întrebuințarea în public de cuvinte, expresii ori gesturi jignitoare sau obscene în mod nemijlocit la adresa unui organ de urmărire penală sau de ordine publică, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu”. Poliția nu se va mai ocupa de „siguranța cetățeanului” O altă modificare, de data aceasta vizând Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, stabilește că Poliția Română nu se mai ocupă cu „siguranța cetățeanului”. Concret, la art. 26 alin. 1, care detaliază atribuțiile Poliției Române, în loc de „aplică măsuri de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a siguranţei cetăţeanului, de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional” va fi „menține ordinea şi siguranța publică la nivel național şi aplică măsuri pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracțional şi terorismului”. Totodată, polițiștii nu vor mai legitima doar persoanele care încalcă legea, ci oricare persoană. Acest lucru deoarece, la art. 31, alin. 1, care detaliază drepturile și obligațiilor polițistului, în loc de „să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală” va fi doar „să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor”. Similar, pentru ca polițistul să aibă dreptul să conducă persoane la sediul poliției nu va mai fi nevoie ca acestea să pericliteze, prin acţiunile lor, „viaţa persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale” sau să fie suspectate de săvârşirea unor fapte ilegale. Polițiștii vor putea interzice accesul în anumite spații Un alineat nou introdus va permite agenților „să interzică, temporar, accesul sau prezența oricărei persoane în perimetrul locului săvârșirii unor infracțiuni sau a altor fapte antisociale, dacă prin aceasta ar fi afectată desfășurarea normală a activității organelor abilitate”. De asemenea, polițiștii vor putea „să oprească forțat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare, în condiţiile legii”. Tot o prevedere nou introdusă va da polițiștilor dreptul să acceseze „bazele electronice de date ale poliției sau ale altor organe ale administrației de stat, precum și sistemele de supraveghere a spațiilor publice”, doar în scopul „prevenirii şi combaterii altor fapte ilegale, precum şi al menținerii ordinii și siguranței publice”. Agenții vor primi și dreptul de a cere oricărei persoane „să țină mâinile la vedere şi/sau să adopte o poziție inofensivă care exclude săvârșirea unei acțiuni violente îndreptate împotriva acestuia”, iar în cazul în care persoana respectivă refuză „se prezumă intenția săvârșirii unei acțiuni violente îndreptate împotriva polițistului”. Condiții pentru conducerea la secție Potrivit unui articol nou introdus, poliţistul va avea dreptul să conducă o persoană la sediul poliției și atunci când: - nu s-a putut stabili identitatea acesteia, ori există suspiciuni cu privire la identitatea declarată sau veridicitatea documentelor prezentate - datorită locului, momentului, circumstanțelor, bunurilor aflate asupra sa, ori comportamentului, creează suspiciunea că pregătește sau a comis o faptă ilegală. Odată dusă la secție, persoana are dreptul ca un membru al familiei sau o altă persoană desemnată să fie informată de măsura luată. Atenție, însă, ceva mai jos în proiect scrie că „pentru motive temeinice”, exercitarea acestui drept poate fi întârziată până la patru ore. Pentru „verificarea situației”, o persoană condusă la secție va putea fi ținută 24 de ore, atenție, dacă nu s-a dispus reținerea ori arestarea preventivă. Forța fizică și lovituri Un alt articol nou introdus prevede că „în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, poliţistul are dreptul să utilizeze mijloace de constrângere, constând în: forța fizică, inclusiv aplicarea unor procedee de autoapărare sau lovituri; cătușe sau alte mijloace adecvate de imobilizare a membrelor superioare și/sau inferioare; mijloace neletale; arme albe şi de foc; mijloace adecvate sau, după caz, vehicule, pentru oprirea forțată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spații închise în care se găsesc persoane şi bunuri, ori pentru înlăturarea unor obstacole”. Dacă forța fizică nu este suficientă sau dacă persoana „intenționează să săvârșească sau săvârșește acțiuni violente cu obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor”, atunci polițistul va avea dreptul să utilizeze: bastoane, tonfe, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene şi/sau paralizante, câini de serviciu, scuturi de protecție, căști cu vizor, dispozitive cu electroşocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum şi alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viaţa sau nu produc o vătămare corporală gravă. SURSĂ: Digi24.

Preotul din Brăila, filmat în timp ce bruscă un copil, pe care îl boteza, a fost oprit să mai slujească. Sancțiunea, dată de superiori uimitor de repede, este valabilă deocamdată 30 de zile. Preotul este vizat și de un dosar penal, pentru lovire și alte violente, deschis de poliție, dar verificări fac și cei de la Protecția Copilului. Între timp, au apărut înregistrări și de la un alt botez, care îl surprind pe preot într-o postura similară. Şi reprezentanţii Arhiepiscopiei Dunării de Jos au reacţionat, anunţând o anchetă care-l vizează pe preotul respectiv şi cerând scuze rudelor bebeluşului. Preotul și-a explicat gestul spunând că l-a suprat dascălul: „Eram supărat pe dascăl. I-am reproșat în cuvinte, nu numai în priviri. I-am spus că putea să mă ajute și el…”, a explicat parohul Traian Mazăre, citat de debraila.ro. Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Judeţene Brăila, subinspector Laura Dan, o anchetă a fost demarată după ce în mediul online au apărut imagini în care un preot bruschează un copil. “Poliţiştii s-au sesizat din oficiu pe baza imaginilor apărute în mass-media şi efectuează verificări pentru a stabili dacă în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale vreunei infracţiuni, urmând a se lua măsurile legale în consecinţă”, a declarat subinspector Laura Dan, relatează news.ro. În imaginile care au apărut pe internet se poate observa cum un preot bruschează un bebeluş, scena fiind surprinsă în timpul unui botez oficiat la biserica ”Sfinţii Constantin şi Elena” din Brăila. Preotul paroh Traian Mazăre a fost filmat vizibil nervos pentru că bebeluşul plânge, dar şi pentru că, la un moment dat, înainte de a-l băga în cristelnţă,îl apucă de veşmintele preoţeşeti. Nervos, preotul refuză iniţial, să-l mai scufunde în cristelniţă pe micuţ, duce copilul pe masa de unde l-a luat şi încearcă să-şi aranjeze veşmintele care I se agaţă de cap. În final, spre stupefacţia celor prezenţi, părintele Traian Mazăre, fără să îşi ascundă în vreun fel nervozitatea, scufundă violent bebeluşul, în cristelniţă, acoperind cu putere gura copilului care continuă să plângă. Întreaga filmare a apărut pe internet, provocînd un val de furie şi revoltă. Urmare a acestor imagini, Arhiepiscopia Dunării de Jos a transmis un comunicat în care anunţă că va demara o anchetă care-l vizează pe preotul respectiv şi totodată cere iertare familiei bebeluşului bruscat în biserică. „În legătură cu cele petrecute la săvârşirea Tainei Sfântului Botez în biserica «Sfinţii Împăraţi» din municipiul Brăila, ne exprimăm regretul pentru atitudinea nepotrivită a preotului slujitor şi, în acelaşi timp, cerem iertare familiei şi credincioşilor prezenţi. Aspectele ce decurg din materialul înregistrat video vor fi cercetate potrivit rânduielilor liturgice şi canoanelor bisericeşti, în vederea luării măsurilor ce se impun”, se arată în comunicatul transmis de reprezentanţii Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei. SURSĂ: ProTV.

Platformele "Corupția Ucide" și "600000 pentru Rezistență" organizează duminică, 5 noiembrie, un marș de protest între Guvern și Palatul Parlamentului pentru a protesta împotriva modificărilor la legile justiției ce sunt făcute în prezent în Parlament și împotriva deciziei Comisiei Juridice din Senat de a respinge inițiativa de interzicere a participării în alegerile prezidențiale a persoanelor condamnate definitiv, inițiativă care dacă va fi adoptată va stopa orice șansă ca Liviu Dragnea să candideze pentru funcția de șef al statului. Cele două platforme avertizează că odată cu legile justiției corupții vor controla justiția, iar independența acesteia și lupta anticorupție vor fi definitiv pierdute, iar prin respingerea inițiative privind alegerile prezidențiale se permite unui "borfas, condamnat penal" să decidă soarta tuturor românilor. Mesajul cu care cele două platforme cheamă lumea la protest: "Stam noi simbolic cat vrem la guvern, realitatea este ca guvernul este doar o marioneta, iar legile justitiei se fac acum in parlament. Duminica ne strangem la Guvern, iar la ora 19:00 plecam in mars, catre Casa Poporului. Motivele ? 1. Proiectul de modificare al Legilor Justiției a ajuns deja în Parlament și urmează să fie supus dezbaterii și votului în plen. Inspecția Judiciară va deveni o unealtă politică în mâna ministrului Justiției. Numirea procurorilor-șef de către ministru, fără control din partea preşedintelui înseamnă că DNA se va întoarce la PNA, iar Parchetul devine subordonat intereselor politice. Dacă acest pachet de legi va fi adoptat de Parlament ar însemna un dezastru pentru România și cetățenii ei. Ne putem lua adio de la o justiție independentă. Nu suntem singuri în această luptă. De la Magistrați la Președinte și Comisia Europeană, cu toții s-au poziționat împotriva acestor legi. Este momentul ca fiecare dintre noi să acționeze și să nu legitimeze încercarea corupților de a controla Justiția. 2. Luni, Senatorii jurişti au dat luni un raport negativ unui proiect de lege care-i împiedică pe cei condamnaţi penal să ocupe funcţia de preşedinte al ţării. Urmeaza votul in Senat. Asta inseamna ca un borfas, condamnat penal, poate decide soarta romanilor si ii va reprezenta pe acestia. Haide si tu la o plimbare prin Bucuresti, care sa se auda pana in Senat si Parlament." SURSE: B1, DC News.

Noi proteste împotriva modificărilor privind legile justiției sunt anunţate pentru duminică în Cluj-Napoca şi Bucureşti. Clujenii se vor întâlni, la ora 18:00, în Piaţa Unirii. "Începe a doua luptă pentru apărarea justiţiei şi statului de drept în România. E un război de uzură, aşa că ce putem învăţa din iarna trecută e în primul rând să ne conservăm energia, să nu ne lăsăm demoralizaţi uşor, să nu ne aşteptăm la miracole peste noapte şi să nu ne luăm ochii de la scopul nostru. Toate schimbările de durată cer timp. Aşadar, să rămânem consecvenţi şi încrezători în puterea noastră de a schimba România, deoarece prin solidaritate îi învingem pas cu pas de fiecare dată. 1. Proiectul de modificare al legilor justiției a ajuns deja în Parlament și urmează să fie supus dezbaterii și votului în plen. Inspecția Judiciară va deveni o unealtă politică în mâna ministrului Justiției. Numirea procurorilor-șef de către ministru, fără control din partea preşedintelui înseamnă că DNA se va întoarce la PNA, iar Parchetul devine subordonat intereselor politice. Dacă acest pachet de legi va fi adoptat de Parlament ar însemna un dezastru pentru România și cetățenii ei. Ne putem lua adio de la o justiție independentă. Nu suntem singuri în această luptă. De la magistrați la președinte și Comisia Europeană, cu toții s-au poziționat împotriva acestor legi. Este momentul ca fiecare dintre noi să acționeze și să nu legitimeze încercarea corupților de a controla justiția. 2. Senatorii jurişti au dat, luni, un raport negativ unui proiect de lege care-i împiedică pe cei condamnaţi penal să ocupe funcţia de preşedinte al ţării. Urmeaza votul in Senat. Asta înseamnă că un borfaş, condamnat penal, poate decide soarta românilor şi îi va reprezenta pe aceştia", se arată în evenimentul postat pe Facebook. La începutul anului 2017, în România au avut loc cele mai mari proteste din ultimii 27 de ani, după ce Guvernul a adopotat ordonanţa de urgenţă (OUG) nr. 13/2017 privind modificarea codurilor penale. La Cluj au ieşit în stradă 50.000 de oameni, respectiv 500.000 la nivel naţional. Protestele au durat săptămâni la rând, până la retragerea OUG. SURSE: Realitatea, Ştiri de Cluj.

8 oameni au murit şi 11 au fost răniţi într-un atac terorist în inima New York-ului. Un bărbat, aflat la volanul unei camionete, a intrat pe o pistă cu biciclişti. Autorul atacului din New York este un bărbat în vârstă de 29 de ani, originar din Uzbekistan, care a ajuns în Statele Unite în anul 2010, potrivit unor surse din cadrul anchetei, citate de către agenţia The Associated Press. Suspectul ar avea un document de identitate cu numele Sayfullo Saipov şi adresa de domiciliu în oraşul Tampa, statul Florida. Anchetatorii analizează şi o posibilă legătură a bărbatului cu anumite persoane din statul New Jersey, unde ar fi locuit, potrivit aceloraşi surse. Atacatorul a fost împuşcat în abdomen de către poliţişti şi transportat la spital unde a fost operat. Sayfullo Habibullaevic Saipov a fost şofer Uber. Are peste 1400 de călătorii la activ, în decursul a şase luni. Apoi cei de la Uber i-au interzis lui Saipov prezenţa în aplicaţie, pentru motive pe care însă compania nu le-a dezvăluit, scrie Business Insider. "Suntem îngroziţi de acest act de violenţă. Inimile noastre sunt alături de victime şi familiile acestora. Colaborăm cu forţele de ordine pentru a oferi toate informaţiile necesare", se arată într-o declaraţie. Potrivit CBS News, Saipov ar fi avut la activ patru abateri de la lege, în trafic. În 2013, el s-a căsătorit cu Nozima Odilova, ce provine din acelaşi oraş uzbek ca şi Saipov. Conform unor surse citate de CNN, suspectul a închiriat un vehicul în aceeaşi zi în care a comis atacul, de la o filială Home Depot din New Jersey. Acesta ar fi lăsat în vehiculul pe care l-a folosit mai multe note scrise de mână, sub forma unui jurământ de credinţă faţă de Stat Islamic, alături de o imagine cu un steag al organizaţiei teroriste, potrivit unor surse citate de CNN. Un oficial din cadrul anchetei a precizat că mesajul era scris în limba engleză. Între timp, bărbatul în vârstă de 29 de ani urmează să fie interogat de către anchetatori. Atacatorul a avut mai multe probleme cu legea, în mai multe state. Saipov era citat pentru amenzi în trafic, în Missouri şi Pennsylvania. A fost arestat în Missouri, în octombrie 2016, după ce a fost emis mandat în momentul în care nu s-a prezentat la Curte, unde era judecat pentru un delict pe care l-a comis. A plătit o garanţie de 200 de dolari pe care a pierdut-o însă când nu s-a prezentat în instanţă, în noiembrie. Primarul oraşului New York, Bill de Blasio, a declarat că incidentul produs în Manhattan a fost un act terorist, în urma căruia opt persoane au murit, iar peste 12 au fost rănite. "Nu trebuie să permitem Stat Islamic să se întoarcă sau să intre în ţara noastră după ce i-am învins în Orientul Mijlociu şi în alte părţi. Destul!", a transmis preşedintele american Donald Trump, prin intermediul contului de Twitter. SURSE: Mediafax, Digi24, TVR, Evenimentul Zilei, UNIMEDIA, Adevărul, Europa FM, Revista 22, TRACKNEWS, ziare.com, ProTV, NapocaNews, Realitatea, DC News, Incisiv de Prahova, jurnalul.ro, SperanţaTV, bursa.ro, Antena 3, Radio România Actualităţi, Secunda TV, Agora, Neptun TV, Ora de Sibiu, Turnul Sfatului, Sputnik, OrtodoxINFO, Gazeta de Cluj, Cunoaşte lumea, Anima News, HotNews, Libertatea, 9AM, stiripesurse.ro, Publika, Ziarul Naţional, Gazeta de Sud, Presa Ortodoxă, Huff, Antena 1, altfel.md, Ziarul Timişoara.

România va avea și ea paradisuri fiscale. Cei care construiesc facilități de agrement sau cazinouri pe insule și grinduri beneficiază de facilități fiscale, au decis astăzi senatorii din comisia de buget. Parlamentarii au votat un proiect al senatorului Șerban Nicolae, potrivit căruia, pentru dezvoltarea activităților economice și creării de locuri de muncă, terenurile de pe insule și grinduri sunt scutite de taxe. Mai mult, activitățile sunt taxate la jumătate. Este vorba de activitățile de producție de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentație publică, comerț cu amănuntul, jocuri de noroc, precum și cele de servicii conexe acestora. Senatorii din comisie au scos un articol care prevedea că sub incidența legii nu intră ariile naturale protejate. Opoziția nu a votat proiectul motivând că de acesta ar beneficia și faimoasa insulă Belina. Dosarul DNA privind insula și lacul Belina a dus la demisia a doi miniștri: Sevil Shhaideh, vicepremier și ministru al Dezvoltării, acuzată de procurorii DNA de abuz în serviciu, și Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene, acuzată de complicitate, în calitate de fost ministru al Mediului în Guvernul Ponta. Pe 22 septembrie, DNA a anunţat că vicepremierul Sevil Shhaideh este suspectă de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu când era secretar de stat la MDRAP, într-un dosar conform căruia, în 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private: Tel Drum. SURSĂ: Digi24, opiniapublica.info, Magna News.

Biro Zsolt, deputat UDMR de Mureș și liderul Partidului Civic Maghiar (PCM), susține că „autonomia este soluția” și invocă exemplul Cataloniei, dar și al regiunilor Lombardia și Veneto. Într-o postare în limba maghiară pe contul său de Facebook, deputatul UDMR face referire la regiunile din Spania și Italia în care se pune în discuție, în această perioadă, autonomia teritorială sau lărgirea autonomiei administrative deja existente. „Autonomia este soluția! Catalonia, Lombardia, Veneto — cele trei regiuni europene, care sunt cele mai vizibile astăzi (dar putem continua cu aspirațiile regionale crescânde, indiferent dacă ne gândim la scoțieni, irlandezi sau la un partid regional din Silezia, Polonia), care transmit și astăzi un mesaj important din Transilvania. Pe baza tendinței și a atitudinii statelor naționale europene, se poate trage concluzia că ceea ce am subliniat întotdeauna în zona Transilvaniei și, în special, în țara secuilor, este acum din ce în ce mai deschis pentru actorii politici europeni renumiți, și anume că autonomia este legitimă și pozitivă”, a arătat deputatul UDMR. În Catalonia, după un referendum pentru autodeterminare desfășurat pe 1 octombrie, Parlamentul catalan a adoptat, pe 27 octombrie, o rezoluție care proclamă înființarea Republicii catalane. Pe 22 octombrie, italienii din regiunile Lombardia și Veneto au votat, în cadrul a două referendumuri, pentru autonomie sporită față de guvernul de la Roma. Participarea la vot a fost semnificativă în ambele regiuni, iar potrivit rezultatelor preliminare, peste 90% din participanți au răspuns "da" la întrebarea dacă doresc ca autoritățile regionale să solicite celor centrale mai multă autonomie. „Noi nu suntem Catalonia. Rămânem în interiorul naţiunii italiene cu o autonomie mai mare, în timp ce Catalonia vrea să devină al 29-lea stat al Uniunii Europene. Noi nu. Deocamdată”, a afirmat Roberto Maroni, liderul Lombardiei. SURSE: Digi24, money.ro, ziare.com, opiniapublica.info, B1.

Proiectul de modificare a legilor justiţiei trece prin schimbări majore in Parlament. Parlamentarii PSD - ALDE nu sunt mulţumiţi de propunerile făcute de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, așa că au adus amendamente. De altfel, proiectul va fi asumat de aleşii coaliţiei de guvernare, potrivit informațiilor obținute de Digi24. Este vorba despre un pachet de trei legi. Varianta ministrului Justiției a fost modificată de către parlamentarii PSD și ALDE, care au adus amendamente. Astfel, președintele rămâne implicat în procesul de numire a procurorilor șefi, chiar dacă președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spunea că varianta lui Tudorel Toader era mai bună și că președintele trebuie eliminat din procesul numirile, astfel încât să fie eliminat factorul politic. Pe de altă, parte, șeful statului a fost eliminat din procedura revocării procurorilor șefi. Pe de altă parte, în cazul propunerii pentru conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, şeful statului are dreptul să refuze o singură dată. În ceea ce privește Inspecția judiciară, aceasta va fi un organ independent, controlat de o comisie din care vor face parte mai multe instituții, inclusiv CSM. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a spus astăzi că în opinia sa nu ar fi bine ca Inspecția judiciară să fie în subordinea Ministerului Justiției. „Am înţeles că membrii comisiei speciale au redactat împreună un proiect comun şi încep dezbaterile în acea comisie pe acel proiect de lege. Eu i-am spus domnului Iordache să ţină cont de poziţiile mele publice în legătură cu procedura de numire a procurorilor şefi. I-am rugat să încerce să ţină cont de poziţia mea publică pentru că nu au apărut până acum pentru mine argumente serioase ca să se schimbe actuala procedură”, a spus Liviu Dragnea. Într-una dintre legi se introduce o secțiune nouă, Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori. Aici se detaliază cum anume, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, se va înființa și va funcționa această direcție care va avea drept competențe efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile comise de magistrați, inclusiv cei care au calitatea de membri CSM și judecători sau procurori militari. Legile vor trece prin Parlament în procedură de urgență. Proiectul de modificare a legilor justiţiei a fost depus la Biroul permanent al Camerei Deputaților. Parlamentarii vor ca proiectul să parcurgă cât mai repede traseul parlamentar și să primească avizele necesare, astfel încât să ajungă în plenul Camerei Deputaților în 21 noiembrie. PSD și ALDE vor ca președintele să nu fie scos din procesul de numire a procurorilor șefi, iar în ceea ce privește Inspecția judiciară, să găsească o formula ca aceasta să fie independentă. O variantă ar fi ca aceasta să răspundă în fața unei comisii din care să facă parte mai multe instituții, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii. Parlamentarii coaliției de guvernare au început să lucreze încă de săptămâna trecută într-o comisie specială. Modificările vor fi asumate de parlamentarii PSD și ALDE, nu de ministrul Justiției, potrivit informațiilor Digi24. Numirea procurorilor și controlul Inspecției judiciare sunt două dintre propunerile controversate din proiectul de modificare a legilor justiției. În proiectul lui Tudorel Toader, președintele nu mai era implicat în numirea procurorilor șefi, așa cum se întâmplă în prezent, iar Inspecția Judiciară era plasată inițial sub controlul Ministerului Justiției. SURSE: Digi24, Evenimentul Zilei, Adevărul, România TV, RFI, HotNews, TVR, PS News, Comisarul, România Liberă, wall-street.ro, Revista 22.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a afirmat luni că partizanii anticomunişti din munţi au slăbit capacitatea de apărare a României, iar acţiunea lor a fost îndreptată împotriva intereselor ţării. El a mai spus că încercarea de schimbare a stăpânului sovietic cu stăpânul american nu era cu nimic mai bună, relatează News.ro. „Am rude care au luptat pe frontul de vest. Să le spunem că unii mergeau să lupte pe frontul de vest pentru eliberarea Transilvaniei, în timp ce alţii luptau cu regimul instalat în august 44 este inacceptabil. Trupele de Securitate au provenit, în principal, din foştii jandarmi. Pe acest schelet s-a constituit partea de trupe de Securitate. Deci erau români contra români. Eu nu cunosc lupte duse de aceste grupe de partizani din munţi cu trupele sovietice aflate pe teritoriul României. N-a fost atacată nicio unitate, niciun corp, există doar câteva incidente izolate cu ofiţeri sovietici care au fost atacaţi. Între cei care s-au refugiat în munţi erau şi oameni care erau căutaţi pentru alte lucruri. Spre exemplu, n-am cum să fiu de acord cu cei care l-au omorât pe Nicolae Iorga şi să spun că erau partizani anticomunişti sau că erau luptători pentru libertate”, a afirmat Şerban Nicolae în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică a Senatului a iniţiativei legislative privind declararea zilei de 26 Octombrie - Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă. Senatorul PSD a spus că nu înţelege cu cine s-au luptat partizanii anticomunişti din munţi şi că acţiunea lor a fost îndreptată împotriva intereselor României. „Rezistenţa anticomunistă începută în 1944, când România era încă în război - de partea Aliaţilor după 23 august -, este una care slăbea capacitatea de apărare a României. Era mai degrabă îndreptată împotriva intereselor României. Mai mult, dacă îmi spuneţi că era un lucru bun că CIA organiza operaţiuni de slăbire a capacităţii de apărare a României sub pretextul că o fac împotriva regimului comunist este mai degrabă ticăloşie ce făceau. Era punerea în slujba unei puteri străine, valabilă oricând. După 1958 trupele sovietice au părăsit România. Mi-e foarte greu să disting – v-am spus, am în familie şi foşti legionari, şi foşti luptători în Bucegi, unii şi cu funcţii -, am încercat să înţeleg toate aceste lucruri şi sunt destul de echilibrat, nu sunt un fanatic al vreunei opţiuni. Dar mi se pare că ne arogăm merite care nu există”, a mai afirmat Şerban Nicolae. „Au atacat trupe de Securitate române provenite din foştii jandarmi, nu aveau niciun fel de efect în ceea ce priveşte puterea de tip comunist de inspiraţie sovietică instalată la Bucureşti, absolut niciun efect. Iar faptul că CIA, la momentul respectiv cunoscând tratativele de la Ialta, de la Postadm, cunoscând şi celebrul şerveţel al împărţirilor geopolitice dintre Stalin şi Churchill, în egală măsură doi criminali, desfăşura acţiuni de acest tip pe teritoriul României, n-au cum să-mi spună că asta era luptă pentru libertate sau că ar trebui să o aplaudăm” a mai spus el. Iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Gheorghe, i-a explicat lui Şerban Nicolae că lupta partizanilor anticomunişti din munţi s-a desfăşurat cu trupele de Securitate şi cu anumite formaţiuni militare de factură sovietică, iar scopul acestora a fost pregătirea terenului pentru o intervenţie occidentală care să înlăture regimul totalitar sovietic care tocmai se instala la acea dată în România. „În anii 50 au fost derulate o serie de operaţiuni inclusiv de către CIA, de exemplu Neagu Djuvara a fost unul dintre cei care au coordonat trupe de paraşutişti în munţii României care au vizat susţinerea acestor echipe de partizani. Aceste echipe de partizani vizau destructurarea infrastructurii de forţă a noului regim instalat după 23 august, cât şi crearea unui cap de pod în baza căruia o eventuală intervenţie americană pe care bunicii şi străbunicii noştri o aşteptau după 1944 să poată fi viabilă în România”, a explicat Daniel Gheorghe. „Şi părinţii şi bunicii mei şi-au dorit o Românie independentă, dar nu voiau să schimbe stăpânul. Nu însemna că un stăpân era mai bun ca alt stăpân”, a replicat Şerban Nicolae. „Vă readuc aminte că în aprilie 1944 acele intervenţii americane au lăsat în Bucureşti 3.000 de morţi şi 70.000 de sinistraţi. Mă îndoiesc să acei luptători anticomunişti îşi doreau acelaşi lucru în continuare”, a spus la rândul său senatorul PSD Tit Liviu Brăiloiu. Iniţiativa deputatului PNL de declarare a zilei de 26 Octombrie - Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă a primit raport de respingere din partea comisiei juridice a Senatului. For decizional în acest caz este Camera Deputaţilor. SURSE: Digi24, Antena 3, HotNews, Active News, Telegrama, opiniapublica.info, Adevărul.

Acordarea de azil politic liderului catalan Carles Puigdemont în Belgia nu ar fi ''nerealist'' dacă el solicită acest lucru, a afirmat duminică ministrul belgian al migrației, Theo Francken, comentând în legătură cu situația din Spania după adoptarea, vineri, de către parlamentul catalan a unei declarații de independență, relatează Reuters. În timp ce nu există niciun indiciu că Puigdemont intenționează să ajungă în Belgia, această țară este una dintre puținii membrii UE unde cetățeni ai blocului comunitar pot cere azil politic. ''Nu este nerealist dacă privim situația'', a explicat ministrul belgian pentru canalul de televiziune VTM. ''Ei vorbesc vorbesc deja despre o condamnare la închisoare'', a spus Francken, membru al Partidului Naționalist Flamand (N-VA). ''Întrebarea este în ce măsură ar putea Puigdemont să aibă un proces echitabil'', a spus el. Ar fi dificil pentru Spania să-l extrădeze pe Puigdemont într-un astfel de caz, a apreciat de asemenea oficialul belgian. În timp ce majoritatea liderilor europeni au evitat să comenteze cu privire la criza din Spania, afirmând că este o problemă internă și ar trebui să prevaleze constituția țării, premierul belgian Charles Michel a cerut restabilirea dialogului între Madrid și Barcelona. Relațiile dintre Belgia și Spania au fost tensionate într-un caz similar în anii '90 și în 2000 când țara a refuzat să extrădeze un cuplu spaniol suspectat de legături cu gruparea separatistă bască ETA. Curtea Constituțională din Spania a început o revizuire a votului pentru independența Cataloniei urmând ca procurorii să decidă dacă acesta a fost un act de rebeliune. Parchetul General al Spaniei va declanșa săptămâna viitoare o procedură judiciară contra liderului catalan Carles Puigdemont pentru ''nesupunere'', a anunțat vineri seară un purtător de cuvânt al Ministerului Public spaniol, la câteva ore după adoptarea de către parlamentul catalan a unei declarații de independență, menționează AFP. ''Parchetul va prezenta săptămâna viitoare o plângere contra lui Carles Puigdemont pentru nesupunere'', infracțiune pentru care pedeapsa poate ajunge la 30 de ani de închisoare, a indicat reprezentantul Parchetului spaniol. Parlamentul Cataloniei a adoptat vineri o rezoluție care declară că regiunea din nord-estul Spaniei devine un ''stat independent luând forma unei republici''. La scurt timp, Senatul de la Madrid a votat pentru a-i permite guvernului să suspende autonomia Cataloniei, o măsură fără precedent în 40 de ani de democrație. Guvernul spaniol vrea să destituie executivul regional, să controleze poliția catalană și să pună sub tutelă parlamentul regional. SURSE: AGERPRES, ProTV, cursdeguvernare.ro, opiniapublica.info, ziare.com.

Comisia juridică a Senatului a respins, luni, un proiect de lege care interzicea persoanelor condamnate penal să candideze pentru funcția de președinte al României. Senatorii-juriști au dezbătut, luni, proiectul de lege - depus de mai mulți parlamentari PNL și USR - de modificare a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea președintelui României. Propunerea legislativă, depusă la Senat pe 16 mai 2017, stabilește două interdicții pentru cei care vor să intre în cursa pentru prezidențiale: „1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca președinte al României. 2) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au suferit condamnări penale definitive”. Constituția României spune la articolul 37, intitulat „Dreptul de a fi ales”: „1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art. 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alineatul (3). 2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României”. Prin votul senatorilor PSD, ALDE și UDMR, Comisia juridică a respins proiectul PNL-USR (cu șapte voturi „împotrivă” și patru voturi „pentru”). În favoarea interdicției ca persoanele condamnate să candideze la funcția de președinte al României au votat senatorii PNL Daniel Fenechiu, Alina Gorghiu și Iancu Caracota, precum și senatorul USR George Edward Dircă. Din Comisia juridică mai fac parte senatorii PSD Robert Cazanciuc, Șerban Nicolae, Adrian Nicolae Diaconu, Tit-Liviu Brăiloiu și Marian Pavel, precum și senatorul ALDE Ionuț Sibinescu și senatorul UDMR Csaszar Karoly-Zsolt. Proiectul PNL-USR a primit anterior aviz negativ din partea Comisiei pentru administrație publică. După votul din plenul Senatului, proiectul va ajunge în dezbaterea Camerei Deputaților. SURSE: Digi24, Antena 3, money.ro, Viaţa liberă, Magna News.

Iniţiativa legislativă, depusă la începutul anului de senatorii PNL Răducu Filipescu şi Mircea Cazan, prin care funcţionarii publici să nu mai fie suspendaţi din funcţie dacă sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie şi de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals şi infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii se află luni pe ordinea de zi a Senatului pentru vot final. Iniţiativa legislativă a primit raport de adoptare din partea comisiilor juridică şi de administraţie din Senat, iar dacă luni nu va fi votată de plenul Senatului, va fi adoptată tacit urmând a fi transmisă Camerei Deputaţilor care este for decizional. În cadrul dezbaterilor din comisia de administraţie a Senatului, liberalul Răducu Filipescu nu a votat împotriva acestei iniţiative, deşi conducerea PNL a decis că nu o susţine, ci s-a abţinut. În luna februarie, senatorul PNL Răducu Filipescu a depus la Parlament o propunere legislativă prin care funcţionarii publici să nu mai fie suspendaţi din funcţie dacă sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie şi de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals şi infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că este de acord cu această propunere argumentând că „trebuie să ne obişnuim şi cu principiul prezumţiei de nevinovăţie”. Liderul interimar al PNL de la acea vreme, Raluca Turcan, spune însă că proiectul de lege depus de senatorul liberal nu are girul PNL şi nu va fi susţinut în Parlament. „Iniţiativa legislativă cu privire la Statutul funcţionarilor publici nu are girul PNL si nu va fi susţinuta. Măsura suspendării de drept din funcţie a funcţionarului public la momentul trimiterii în judecată pentru o serie de infracţiuni prevăzute în legea în vigoare este necesară şi trebuie menţinută”, a declarat Raluca Turcan pe 1 martie. Ea a afirmat că acest lucru a fost constatat şi prin decizii ale CCR, care confirmă necesitatea unor măsuri de natură a asigura integritatea funcţiei publice. „PNL se delimitează de această iniţiativă care nu a fost supusă dezbaterii şi deciziei conducerii partidului”, a subliniat Turcan. Întrebat despre iniţiativa liberalului Răducu Filipescu, liderului PSD, Liviu Dragnea, a declarat că este de acord cu această propunere deoarece trebuie să ne obişnuim şi cu principiul prezumţiei de nevinovăţie. „Nu cred că este o idee rea pentru că trebuie să ne obişnuim şi cu principiul de prezumţie a nevinovăţiei. Până când un om este condamnat, nu cred că trebuie să plece de la serviciu. Sunt de acord cu acestă propunere, susţinem”, a răspuns liderul PSD. Senatorul PNL Răducu Filipescu a depus la Parlament o propunere legislativă prin care funcţionarii publici să nu mai fie suspendaţi din funcţie dacă sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie şi de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals şi infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii. Potrivit propunerii legislative, articolul 94, alin. (1), lit. m) din legea 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici se abrogă. În prezent, respectivul articol prevede că raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public este trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, infracţiuni de corupţie şi de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice. Senatorul liberal motivează depunerea iniţiativei legislative prin faptul că suspendarea de drept a raportului de serviciu în situaţia trimiterii în judecată a funcţionarilor publici reprezintă o discriminare a acestora faţă de celelalte categorii de personal care îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi instituţie publică. Filipescu dă exemplul Codului muncii, care prevede suspendarea de drept a raportului de muncă doar în cazul arestării preventive, a statutului aleşilor locali, care statuează ca unică situaţie de suspendare a mandatului cazul în care acesta nu respectă declaraţia privind interesele personale în termenele prevăzute de lege şi legea administraţiei publice locale, care stipulează că mandatul de consilier local se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv, nu şi în cazul trimiterii în judecată. Un alt argument adus de senatorul liberal este că actuala prevedere din legea funcţionarilor publici încalcă principiul prezumţiei de nevinovăţie. „Concluzionăm că, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să stabilească vinovăţia funcţionarului, nu considerăm că se impune suspendarea de drept a raportului de serviciu”, scrie senatorul liberal în expunerea de motive a actului normativ. Alături de Răducu Filipescu, au mai semnat propunerea legislativă şi colegul său de partid Mircea Cazan, senatorul UDMR Cseke Attila şi senatorul PSD Eugen Teodorovici. SURSE: Digi24, Adevărul.

Bodaproste / bogdaproste este de origine ruso-slavă. E format din substantivul Bog şi verbul do prosti. Înseamnă "Dumnezeu să ierte!" şi este o formulă de mulţumire utilizată în Biserică, mai ales când se primeşte ceva pentru sufletele celor adormiţi. De fiecare dată spusă, rostirea Bogdaproste însemna mulţumire şi rugăciune, potrivit crestinortodox.ro. SURSĂ: Antena 3.

Fostul premier PSD susține, într-o postare pe contul său de Facebook, că l-a văzut și l-a auzit pe actualul președinte social-democrat, Liviu Dragnea, pe când îi ruga pe Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea să-l ajute cu dosarul penal pe care îl avea. În încheiere, Ponta se declară dispus să dea mai multe detalii într-o confruntare directă la televizor cu Dragnea. „Un singur coleg din PSD l-am văzut cu ochii mei și l-am auzit cu urechile mele când se ruga de Kovesi și Coldea să îl ajute cu dosarul penal - Liviu Dragnea!!! Și în timp ce se lupta pentru el însuși sigur nu pomenea absolut nimic despre abuzurile contra altor colegi. Niciodată! Că așa e Liviu, doar el contează!”, scrie Victor Ponta, într-o postare pe Facebook. Fostul premier PSD spune, în continuare, că nu vrea să vorbească despre aceste lucruri, dar că o va face dacă Liviu Dragnea acceptă o confruntare directă, la televizor. „Nu vreau să vorbesc despre aceste lucruri pentru că îmi pare rău de toți cei care ne-au votat și au alte așteptări de la noi. Și nu vreau să mă bag înapoi în «mocirlă» cu Dragnea! Dar Liviu, dacă insiști hai să avem o confruntare”, scrie Ponta. Ex-președintele PSD mai arată că „cei mai mulți membri și votanți ai PSD” gândesc că „Liviu Dragnea și «Cartelul de la Teldrum» au confiscat partidul și îl folosesc doar pentru puterea personală, pentru bani și protecție în fața legii, că a abandonat toate promisiunile din programul de campanie și distruge economic și social România”. „Mi-am apărat colegii din PSD și când aveau și când nu aveau dreptate! Am cerut eu și am depus mărturie în favoarea lui Liviu Dragnea în Dosarul Referendumului. Am plătit un preț scump în 2014 când Iohannis a venit cu lista liderilor PSD «penali» de care eu nu am vrut să mă dezic! Poate asta a fost greșeala mea?!”, mai scrie Victor Ponta. SURSE: Digi24, Capital, B1, Gândul, Libertatea, Ziarul de Iaşi, Magna News, ziare.com, Active News, Ziarul de Vrancea, Adevărul, Puterea, The Epoch Times, Secunda TV, money.ro, Republica.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat joi că aderarea României la zona euro este un demers esențial și că acest obiectiv este și o "ancoră" pentru predictibilitatea și stabilitatea economiei. "În contextul dezideratului de convergență la nivel european, aderarea României la zona euro este un demers esențial. Adoptarea monedei euro este proiectul politic, economic și instituțional la care România aspiră și pe care putem să-l transpunem în realitate. Ferestrele de oportunitate trebuie valorificate. În acest sens, obiectivul de aderare la zona euro cât mai repede posibil este în egală măsură și o ancoră pentru predictibilitatea și stabilitatea de care economia României are atâta nevoie", a spus șeful statului la evenimentul "10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergență", organizat la BNR. SURSE: AGERPRES, news.ro, bursa.ro, ProTV, profit.ro, Realitatea, Antena 3, DC News, România TV, Ziua de Constanţa, stiripesurse.ro, Bună Ziua Iaşi, The Epoch Times, Ziarul Financiar, Adevărul, Amos News, Ziarul Naţional, PS News, Cuget Liber, Radio Europa Liberă, HotNews, ReporterIS.

Președintele SUA, Donald Trump, a ridicat joi criza dependenței de opiacee la rangul de stare de "urgență a sănătății publice" și a promis că va eradica acest flagel în SUA care ucide aproape 150 de americani zilnic, relatează AFP. Președintele american intenționase inițial să declare stare de "urgență națională", dar Casa Albă a optat în final pentru stare de "urgență a sănătății publice de amploare națională", formulă considerată mai adaptată pentru a riposta acestei crizei a opiaceelor, stupefiante care fac ravagii prin dependență și provoacă zeci de mii de morți anual în SUA. "Putem fi generația care pune capăt crizei opiaceelor", a declarat cel de-al 45-lea președinte al SUA în cadrul unui anunț făcut la Casa Albă, înconjurat de foști toxicomani, rude ale victimelor din cauza supradozelor și medici specializați. "Ne va lua mai mulți ani, chiar decenii, pentru a ne debarasa societatea de acest flagel", a recunoscut el, dar "lucrând împreună, vom învinge criza opiaceelor". "Ne vom elibera țara de teribila suferință a abuzurilor de droguri", a asigurat el. Se estimează că circa două milioane de americani sunt în prezent dependenți de opiacee, o categorie de stupefiante care înglobează medicamentele analgezice eliberate pe bază de rețetă precum OxyContin, Fentanyl, precum și heroina, amestecată adesea cu substanțe de sinteză. În acest context, președintele-miliardar a afirmat joi că Agenția americană a medicamentului (FDA) ceruse deja ca un "opiaceu cu grad înalt de risc" — pe care nu l-a numit — să fie retras de pe piață imediat. El a mai avertizat că va urmări "destul de rapid" în justiție persoanele și întreprinderile "care au făcut rău americanilor. Donald Trump a promis de altfel să evoce împreună cu omologul său chinez Xi Jinping, în cursul apropiatei sale vizite la Beijing, cazul Fentanylului, un opiaceu de sinteză produs în China. Și, potrivit lui, Xi "va face câte ceva" în legătură cu aceasta. Trump recunoscuse în august că situația sanitară provocată de criza opiaceelor releva o situație de urgență națională. O astfel de declarație ar fi permis deblocarea fondurilor federale prevăzute în caz de dezastre naturale. În mod contrar, declarația de urgență a sănătății publice nu deblochează niciun fond suplimentar din partea guvernului federal, dar Casa Albă va cere Congresului să crească fondul alocat acestei crize, au afirmat responsabili ai administrației. Această declarație prezidențială va fi în vigoare 90 de zile și va putea fi reînnoită. Măsura, au subliniat aceiași responsabili, urmează să permită Ministerului Muncii să deblocheze fonduri destinate în mod normal salariaților deplasați pentru a le consacra unor persoane suferind de o dependență de opiacee și a le ajuta să se desprindă din "ciclul dependenței și al șomajului". Ea va facilita, de asemenea, accesul la tratamente prin telemedicină pentru persoanele care locuiesc în zone rurale, lovite cel mai dur de această criză. În afară de anunțul împotriva acestei dependențe, Donald Trump a împărtășit auditoriului o amintire din istoria sa personală. Mai precis, din cea a fratelui să decedat Fred Trump, care — a spus el — a avut o "viață foarte dură din cauza alcoolului". El îmi spunea: "Nu bea!", a povestit el. "Și l-am ascultat. Din acea zi, eu nu am mai luat niciun pahar", asigură el, subliniind că dependențele trebuie combătute încă de la cea mai fragedă vârstă. Potrivit unei comisii speciale, creată de Donald Trump împotriva dependenței și a abuzului de opiacee, 142 de americani mor în fiecare zi din cauza unei supradoze de opiacee în 2015, adică mai mulți decât numărul victimelor accidentelor rutiere și al omuciderilor prin împușcare. New York Times estimează că 60.000 de persoane au murit în SUA din cauza supradozei de opiacee în SUA în 2016, adică o creștere cu 19 % față de 2015. SURSE: AGERPRES, RFI, ProTV, B1, Adevărul, Black News.

Twitter a anunțat marți o serie de măsuri pe care le va implementa pentru a obține un plus de transparență în privința reclamelor politice publicate pe această rețea de socializare, a agențiilor de publicitate și a utilizatorilor vizați de astfel de clipuri publicitare, informează AFP. Compania americană intenționează să implementeze o politică mai strictă în privința conținuturilor publicitare, să își amelioreze conținuturile deja existente și să inaugureze un centru care va recenza informațiile despre agențiile de publicitate și mesajele conținuturilor sponsorizate ("ads"), a explicat Bruce Falck, unul dintre managerii de la Twitter Inc. "Pentru ca lucrurile să fie clare atunci când vedeți un conținut care face publicitate electorală, vom cere agențiilor de publicitate să își identifice în mod clar reclamele ca atare", a adăugat Bruce Falck pe un blog al companiei. "De asemenea, vom modifica aspectul acestor reclame, pentru a fi clar, din punct de vedere vizual, că este vorba despre reclame politice", a adăugat el. Compania americană va colabora, printre alții, cu concurenții ei, factori legislativi și agențiile de publicitate pentru a identifica în mod clar astfel de conținuturi. Uriașii din industria tehnologiei încearcă să reacționeze după ingerințele atribuite Rusiei în timpul campaniei prezidențiale americane din 2016. Facebook, Twitter și Google au descoperit pe site-urile lor conținuturi finanțate de organizații ruse în timpul campaniei electorale din Statele Unite. Prin intermediul finanțării, anumite conținuturi de pe rețelele de socializare sau motoarele de căutare pot fi direcționate spre anumiți utilizatori, în funcție de profilul lor, localitatea geografică și istoricul căutărilor efectuate pe internet. Poate fi vorba despre reclame clasice, dar și despre publicații și pagini sponsorizate. Astfel, 470 de conturi de pe Facebook au cheltuit aproape 100.000 de dolari între iunie 2015 și mai 2017 pentru a publica anunțuri care promovau informații false. Senatorii americani au propus săptămâna trecută ca rețelele de socializare să se supună acelorași reguli de transparență în privința reclamelor politice și care se aplică posturilor de televiziune. SURSE: AGERPRES, stiripesurse.ro.

Președintele Klaus Iohannis a declarat joi că România trebuie să rămână un partener solid al Uniunii Europene în orice demers pro-european, punctând că aceasta este responsabilitatea tuturor forțelor politice. "După 10 ani de la aderare, putem afirma cu încredere că România s-a profilat ca un stat membru care dorește și acționează ferm în direcția consolidării proiectului european. România și-a asumat pe deplin, alături de ceilalți parteneri europeni, responsabilitatea acestei consolidări, în sensul unei Uniuni mai funcționale, mai puternice, mai democratice, mai unite și care prin eforturi comune să reușească să insufle cetățenilor săi un sentiment de încredere, de susținere pentru viitorul proiectului european", a spus șeful statului, la evenimentul "10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergență", organizat la BNR. El a subliniat că în România este esențial să primeze în continuare angajamentul și sprijinul transpartinic pentru o Uniune Europeană mai puternică, în interesul tuturor cetățenilor români, dar și al construcției europene în ansamblu, arătând că această responsabilitate revine țării noastre cu atât mai mult cu cât va deține președinția Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019. Șeful statului a arătat că 2019 va fi anul câtorva evenimente care vor modela pentru cel puțin un deceniu viitorul Uniunii Europene, indicând încheierea procesului privind ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii din UE, negocierea viitorului buget multianual post-2020 sau schimbările la nivelul principalelor instituții europene. "În acest context, țara noastră este și va trebui să rămână același partener solid în orice demers pro-european și aceasta este o responsabilitate pe care toate forțele politice din România au datoria să și-o asume", a declarat Iohannis. El a precizat că România susține o Europă în care toate statele membre să fie egale și să contribuie la obținerea rezultatelor concrete, benefice pentru toți cetățenii europeni. "Este esențial să acționăm unitar, cu respectarea deplină a principiilor și valorilor care au stat la baza proiectului european și cu promovarea acelor politici care pot genera, în continuare, valoare adăugată prin prisma intereselor comune, precum politica de coeziune sau politica agricolă comună. Modul în care Europa alege să meargă mai departe va fi reflectat și în viitorul buget multianual post-2020. În opinia noastră, însă, viitorul buget al Uniunii trebuie, inevitabil, să contribuie la adâncirea procesului de integrare, evitând apariția de abordări divizate, care ar favoriza o Europă cu mai multe viteze. Trebuie oferite în continuare pârghiile necesare pentru atingerea convergenței la nivelul tuturor statelor membre și, din această perspectivă, considerăm că Politica de Coeziune trebuie să-și păstreze un rol central în arhitectura viitorului buget", a afirmat Klaus Iohannis. Președintele a subliniat că, la 10 ani de la aderare, România are nevoie în continuare de Uniunea Europeană, cum și Uniunea Europeană are nevoie de România. "Ne propunem ca, în contextul marcării unei decade de la aderare, al Centenarului statului român modern în 2018 și al Președinției României a Consiliului Uniunii Europene în 2019, țara noastră să joace un rol activ în rândul statelor care susțin o Uniune puternică, eficientă, apropiată de cetățenii săi. (...) Ceea ce am învățat în ultimii 10 ani este că solidaritatea și responsabilitatea sunt inseparabile în construcția europeană. Aceste cuvinte au fost și rămân cheia succesului pentru Uniunea Europeană și pentru fiecare dintre membrii săi", a evidențiat șeful statului. SURSE: AGERPRES, Adevărul.

Invitați la postul de televiziune TVR Moldova, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, și cel al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, au opinat că integrarea europeană a Republicii Moldova este posibilă și au pus tunurile pe fostul președinte al României Traian Băsescu și pe partidul unionist al lui Anatol Șalaru, scrie deschide.md Provocată fiind de către moderatorul emisiunii „Punctul pe azi” să-și expună părerea despre implicarea lui Traian Băsescu în politica moldovenească, liderul PAS, Maia Sandu, a afirmat că acest lucru ar conveni doar socialiștilor, care astfel ar putea câștiga alegerile parlamentare încă din primul tur. Despre o eventuală colaborare cu Partidul Unității Naționale a lui Anatol Șalaru, partid ce se bucură de susținerea lui Traian Băsescu, aceeași Maia Sandu a specificat că acest lucru depinde mai mulți factori. „Depinde de comportamentul acestui partid și de oamenii pe care îi vor promova acest partid (...). Îmi pare rău că Traian Băsescu a ajuns să promoveze mesaje eurosceptice în Republica Moldova. Traian Băsescu ar trebui să sprijine alianța PAS-PPDA și să transmită electoratului că integrarea europeană nu are nimic de-a face cu actuala guvernare”. În ce privește valabilitatea integrării europene față de o mai sigură accedere în spațiul comunitar prin Unirea cu România, Maia Sandu a precizat că nimeni nu trebuie să stea să aștepte Unirea și că toată lumea trebuie să muncească pentru a face pași spre integrarea europeană, chiar dacă nimeni de la Bruxelles nu a dat asigurări că acest lucru se va întâmpla vreodată, iar unirea ar aduce automat în UE actualul stat Republica Moldova. La rândul său, ca răspuns la afirmațiile lui Traian Băsescu, conform cărora cei care promovează integrarea europeană a Republicii Moldova mint, întrucât acest lucru nu se va întâmpla niciodată, Andrei Năstase a precizat că integrarea în spațiul comunitar nu este o iluzie și că multe alte state, aflate la același nivel cu Republica Moldova, au reușit să ajungă în spațiul comunitar. „Nu putem vorbi despre iluzii în ce privește integrarea în Uniunea Europeană, atâta vreme cât în UE s-au integrat țări de aceeași categorie ca și noi.” Amintim că, în recentele vizite pe care le-a făcut la Chișinău pentru susținerea Partidului Unității Naționale, fostul președinte al României, Traian Băsescu, a criticat partidele care se declară europene, dar afirmă că nu vor face alianțe cu corupții, menţionând că partidele respective ar trebui să lase deoparte orgoliile și să se așeze împreună la masa negocierilor pentru a asigura direcția vest a Republicii Moldova. Traian Băsescu a mai precizat că, știind foarte bine opinia Uniunii Europene, politicienii de la Chișinău - care vorbesc de integrarea europeană - își mint electoratul, acest lucru nefiind posibil în următorii câțiva zeci de ani. SURSE: Publika, economica.net, Adevărul, HotNews, deschide.md, MediaNews, moldova.org, Ziarul Naţional.

Guvernul spaniol a anunţat, sâmbătă, că nu se va opune participării lui Carles Puigdemont la alegerile regionale din decembrie, purtătorul de cuvânt al executivului afirmând, pentru Reuters TV, că dacă fostul lider catalan vrea să continue în politică, ceea ce are dreptul să facă, ar trebui să se pregătească pentru alegeri. “Dacă vrea să continue în politică, ceea ce este dreptul său, cred că ar trebui să se pregătească pentru alegerile următoare”, a declarat Inigo Mendez de Vigo. Puigdemont, fost preşedinte al Cataloniei, a afirmat sâmbătă că Parlamentul catalan a îndeplinit, în urmă cu o zi, voinţa celor care au votat la 27 septembrie. El a apreciat că Guvernul de la Madrid a luat decizii contrare dorinţei catalanilor şi a afirmat că va continua pentru construirea unei ţări libere opunându-se democratic articolului 155 din Constituţie. “Sunt sigur că dacă Puigdemont va participa la alegeri, îşi va putea exercita opoziţia democratică”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului spaniol pentru Reuters. Mendez de Vigo a mai declarat că este încrezător că poliţiştii catalani se vor supune legii, după ce Guvernul spaniol a destituit liderii regionali ai Poliţiei. Membrii Parlamentului regional al Cataloniei au adoptat vineri - cu 70 de voturi la zece şi două abţineri - o moţiune prin care înfiinţează Republica catalană. După adoptarea moţiunii de către parlamentul catalan, premierul spaniol Mariano Rajoy a destituit Guvernul regional, a dizolvat Parlamentul catalan şi a convocat alegeri regionale anticipate la 21 decembrie. SURSE: news.ro, Libertatea.

Deputatul USR, Dan Barna, a fost ales preşedinte al partidului, sâmbătă, în urma votului membrilor prezenţi la Congresul Extraordinar de la Poiana Braşov, transmite corespondentul MEDIAFAX. Dan Barna a obţinut 127 de voturi şi l-a surclasat pe contracandidatul său, Vlad Alexandrescu, care a fost ales doar de 50 de membri participanţi la Congresul Extraordinar de la Poiana Braşov. Potrivit rezultatelor, au fost exprimate 191 de voturi, iar 14 au fost anulate. La Congres au refuzat să participe mai multe filiale şi membri de partid. Fostul preşedinte al USR, Nicuşor Dan, a precizat, sâmbătă, că a ales să nu participe la Congresul partidului prin care va fi ales un nou lider, deoarece acesta este „viciat prin practice demne de PSD şi PNL”. „Am fost invitat la congresul de azi al USR. Înţeleg că a fost o dezbatere şi un vot în Biroul Naţional la care unii au fost pentru şi alţii au fost contra invitării mele. Am ales să nu particip. Nu pot gira prin prezenţa mea un congres viciat prin practici demne de PSD şi PNL”, a scris Nicuşor Dan pe contul său de Facebook. Aproape o treime dintre delegaţii USR boicotează Congresul pentru alegerea noului preşedinte al formaţiunii, după demisia lui Nicuşor Dan. Situaţia este urmare a nemulţumirii useriştilor încă fideli lui Nicuşor Dan, care au reclamat modul în care delegaţii au fost desemnaţi. „O să mă adresez celor care nu sunt aici. Dragii mei USR-işti, avem un partid, ce facem cu el? Avem un Congres, conform statutului este voinţa supremă a partidului. Congresul reunit în şedinţă statutară, cu un cvorum stabilit şi constatat de preşedintele şedinţei, ia decizii, îi ascultă pe candidaţi, îţi alege preşedintele. Voi ce faceţi? Participaţi la acest conclav într-un fel sau altul, semnalaţi-vă, luaţi trenul, luaţi maşina, votaţi pe WhatsApp. Exprimaţi-vă, e partidul nostru, nu vom avea alt congres în perioada următoare. USR merge mai departe”, a comentat senatorul Vlad Alexandrescu care îşi dispută şefia USR cu deputatul Dan Barna, favorit în cursă. În timp ce Congresul era în desfăşurare fostul preşedinte Nicuşor Dan îi acuza pe Facebook pe organizatori de „practici demne de PSD şi PNL”. „Am fost invitat la congresul de azi al USR. Înţeleg că a fost o dezbatere şi un vot în Biroul Naţional la care unii au fost pentru şi alţii au fost contra invitării mele. Am ales să nu particip. Nu pot gira prin prezenţa mea un congres viciat prin practici demne de PSD şi PNL”, a scris Nicuşor Dan pe contul său de Facebook. De asemenea, el susţine că parlamentarii jurişti ai partidului spun că alegerile delegaţilor din Bucureşti au fost anulate nestatutar şi că se pune o presiune uriaşă pe USR pentru a nu îşi îndeplini misiunea. „Alegerile delegaţilor din Bucureşti au fost anulate nestatar, o spun parlamentarii jurişti ai partidului, şi refăcute pe un sistem diferit de cel folosit în restul judeţelor. Există o uriaşă presiune pentru ca USR să-şi abandoneze misiunea, să devină un partid că toate celelalte, să între încet-încet în sistem”, a adăugat Dan. El a mai spus că, în acest context, este un start foarte prost pentru viitorul preşedinte al USR, indiferent de cineva va fi acesta. „În orice caz, un start foarte prost pentru viitorul preşedinte al USR, oricare ar fi el. Un preşedinte care a încălcat deja statutul, ca membru al Biroului Naţional, prin decizia pe alegerile din Bucureşti. Un preşedinte ales la un Congres cu multe semne de întrebare, la care mulţi delegaţi au ales să nu participe. Un preşedinte fără legitimitate”, a conchis Nicuşor Dan. Gândul a scris vineri de tensiunea din USR şi de planul de boicot din ziua Congresului. Toate calculele îl dau câştigător al mandatului de preşedinte al Uniunii pe deputatul Dan Barna, care şi-a asigurat majoritatea voturilor delegaţilor, fiind acuzat de tabăra care i-a rămas fidelă lui Nicuşor Dan că a manipulat procedura de desemnare a oamenilor la congres pentru a-şi asigura victoria. Scandalul a izbucnit cu ocazia alegerii delegatilor de la Bucureşti, care a dus în final la retragerea din cursă a lui Cristian Seidler. Capitala are dreptul la 25% dintre participanţii la Congres, miza din acest punct de vedere fiind foarte mare. Într-o primă instanţă, susţinătorii lui Seidler au obţinut 58 din cele 63 de locuri care revenea Capitalei, în urma unor alegeri organizate pe baza prevederilor statutului, deşi o decizie anterioară a Biroului Naţional (BN) stabilise alte reguli. În urma unei sesizări, Comisia de arbitraj a partidului a anulat alegerile, deşi, în aceeaşi decizie invalidează decizia Biroului Naţional. Explicaţia este surprinzătoare: deşi regulile stabilite de BN nu erau statutare, alegerile s-au desfăşurat în timp ce acestea erau în vigoare. Drept urmare, la Bucureşti s-a stabilit altă procedură de desemnare a delegaţilor la Congres, faţă de toate celelalte filiale din ţară. Tabăra fidelă lui Seidler a boicotat a doua rundă de alegeri, lăsându-le astfel cale liberă adversarilor din partid. SURSE: Mediafax, Digi24, DC News, AGERPRES, Evenimentul Zilei, Adevărul, România TV, România Liberă, jurnalul.ro, Ziua de Constanţa, Realitatea, Europa FM, Vrancea24, B1, AK-24, Revista 22, Cotidianul, ProTV, Radio România Actualităţi, Republica, TVR, EurActiv, Turnul Sfatului, PS News, Business24, PressOne, wall-street.ro, Pagina de Politică, Comisarul, Curierul Naţional, mytex.ro, Monitorul Expres, Ora de Sibiu, A.M. Press, presalocala.com.

Vești bune pentru credincioșii din România, în special pentru cei aproape un milion de catolici. Papa Francisc va vizita, în 2018, țara noastră! Conform unor surse de încredere din Biserica Romano-Catolică, toate procedurile au fost îndeplinite, iar invitaţia a fost acceptată. Următorul pas e confirmarea unei date de către Vatican şi de stabilirea finanţării de către autorităţile române, informează stiripesurse.ro. Imediat ce vizita va fi confirmată oficial, Biserica Romano-Catolică va trebui să notifice Preşedinţia şi Ministerul de Externe şi Guvernul, pentru a pregăti planul vizitei Suveranului Pontif. Planul de finanţare a vizitei ar trebui să fie făcut de Guvern împreună cu Biserica Romano-Catolică. SURSĂ: Antena 3.

Plenul Senatului a adoptat luni, cu unanimitate de voturi, iniţiativa legislativă privind instituirea ”Zilei Minorităţilor Naţionale din România” ca sărbătoare naţională pe 18 decembrie, autorităţile centrale şi locale putând sprijini logistic şi/sau financiar evenimentele organizate în acest sens. "Se instituie ziua de 18 decembrie «Ziua Minorităţilor Naţionale din România», ca zi de sărbătoare naţională. (...) Anual, cu prilejul sărbătoririi «Zilei Minorităţilor Naţionale din România», se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători”, se arată în iniţiativa legislativă a deputaţilor din grupul minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară. Potrivit proiectului de lege, autorităţile locale şi centrale vor putea contribui cu sprijin logistic şi/sau financiar, după caz, iar posturile publice de radio şi televiziune vor include în programul zilei aspecte de la manifestările ocazionate de sărbătorirea ”Zilei Minorităţilor Naţionale din România”. Liderul senatorilor UDMR Cseke Attila a declarat că şi grupul parlamentar al Uniunii susţine proiectul de lege. Supus la vot, proiectul a fost adoptat cu unanimitate de voturi, toţi cei 92 de senatori prezenţi votând ”pentru”. Prima cameră sesizată a fost Senatul, Camera Deputaţilor fiind forul decizional. La Senat se află şi o iniţiativă legislativă a UDMR care prevede consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România. Săptămâna trecută, coaliţia de guvernare a decis amânarea votării iniţiativei UDMR. Fostul preşedinte Traian Băsescu, senator PMP, a cerut respingerea proiectului legislativ în şedinţa de luni, susţinând că proiectul reprezintă un element de şantaj reciproc. ”Acest proiect se plimbă funcţie de nevoia de şantaj a majorităţii de către UDMR. De aceea, eu vă propun să votăm azi, pentru că va trebui să ştim cât de departe poate merge PSD cu concesiile faţă de UDMR şi câtă răbdare are UDMR la şantajul pe care, la rândul său, îl face PSD-ul. Sunt un om care respectă naţiunea maghiară şi toate sărbătorile ei. Ca cetăţean şi ca preşedinte i-am felicitat adesea. M-am dus şi în mijlocul lor şi când au vorbit despre autonomie şi le-am spus câtă autonomie au la Caracal vor avea şi la Sf. Gheorghe (...) Dar Ungaria şi ungurimea are trei sărbători naţionale. Nu spune nimeni că 15 martie 1848 nu a fost un moment de lansare de la Parlamentul de la Pesta a Revoluţiei de la 1848, dar acest program, printre altele, viza şi anexarea Transilvaniei la Ungaria. Acest punct a generat mii de morţi printre români şi maghiari. De aceea, personal, consider că a insista în Parlamentul României şi a menţine acest proiect de lege în viaţă, amânându-l din şedinţă în şedinţă, funcţie de nevoile politice ale celor două partide politice, nu înseamnă decât a da ocazia unui şantaj”, a spus Traian Băsescu. SURSE: Mediafax, Adevărul, HotNews, AGERPRES, ziare.com, stiripesurse.ro, B1, jurnalul.ro.

În această seară are loc un nou protest în Piața Victoriei. Zeci de manifestanți scandează împotriva ministrului Justiției, Tudorel Toader. Aproximativ 50 de protestatari s-au strâns în această seară în Piața Victoriei. Tema aleasă pentru această zi este "justiția independentă". Ei au desfășurat un tricolor lung de câțiva metri și scandează atât împotriva ministrului Justiției cât și a întregului Guvern. Ținta predilectă a manifestanților este PSD-ul. "Luptam pentru o justitie independenta de orice imixtiune in actul de judecata. Politica nu are ce cauta in justitie. Nu are! Suntem impotriva masurilor impuse de Tudorel Toader pentru ca, scopul final este controlul justitiei prim comanda politica. Ne-am saturat de derbedei in fruntea tării, de stârpituri, de tâlhari, de șmenari politici. Înțelegeti necesitatea schimbãrii?," se arată în postarea de pe Facebook. SURSE: DC News, stiripesurse.ro, România TV, Realitatea.