BIS aka OldNab

E total diferită situația. Eu unul susțin independența Cataluniei şi a Țării Bascilor.

Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, transmite un mesaj pe Facebook privind politica actualei guvernări, despre care afirmă că determină scăderea şomajului şi creşterea atractivităţii pieţei muncii din România. Dincolo de caracterul politic al declaraţiei, ministrul face două greşeli de exprimare. "Trebuie remarcat ca numărul şomerilor a scăzut constant, în fiecare lună de guvernare PSD – ALDE, ceea ce descrie o tendință sănătoasă și de durată, care s-a mai manifestat în nicio guvernare precedentă" - este paragraful care conţine prima greşeală. "Este evident că politica actualei guvernări, de mărire a salariului minim şi a salariilor bugetarilor, vor determina si o mărire a salariilor din domeniul privat" - este paragraful care conţine cea de-a doua greşeală. SURSE: Digi24.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) regretă incidentele de duminică, generate ca urmare a nerespectării ordinii constituționale a Spaniei, și reafirmă sprijinul ferm al României pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale acestei țări, informează un comunicat transmis Agerpres. MAE arată că Spania este „un aliat important și partener strategic al țării noastre, relație reflectată atât la nivel bilateral, cât și în cadrul UE și la nivel internațional”. Ministerul român de Externe mai subliniază că „legitimitatea oricărui proces sau a oricărei acțiuni care ține de ordinea internă a unui stat rezidă în deplina sa conformitate cu Legea fundamentală, respectiv cu ordinea de drept din statul respectiv”. În acest context, MAE reiterează „poziția consecventă a României în favoarea respectării dreptului internațional, care nu permite modificări teritoriale survenite fără acordul statului implicat”. Premierul provinciei spaniole Catalonia, Carles Puigdemont, a proclamat duminică seara victoria secesioniștilor la referendumul privind independența față de Spania, informează DPA. Autoritățile de la Barcelona au anunțat că au votat 2,26 milioane din cei 5,34 milioane de alegători, iar 90% din voturi au fost pentru secesiune, precizează Reuters. Comisia Europeană a îndemnat luni Guvernul spaniol și pe secesioniștii catalani „să treacă rapid de la confruntare la dialog” și a denunțat folosirea violenței în timpul referendumului asupra independenței Cataloniei. Potrivit estimărilor prezentate de guvernul catalan, confruntările între forțele de ordine și separatiști s-au soldat cu peste 700 de răniți. SURSE: Digi24, Active News, AK-24, stiripesurse.ro.

''Autorul atacului din Las Vegas este un soldat al Statului Islamic, el a comis operațiunea ca răspuns'' la apelurile organizației de a ținti țări angajate în lupta contra SI, a indicat Amaq, organul de propagandă al jihadiștilor, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Stephen Paddock, bărbatul despre care se crede că a ucis cel puțin 50 de persoane și a rănit alte peste 400 luni la Las Vegas (SUA), era mort când polițiștii au intrat în camera sa de hotel, cu vedere spre locul în care se desfășura un festival de muzică, a indicat poliția locală. Paddock, în vârstă de 64 de ani, originar din Mesquite (statul Nevada), a deschis focul, din camera sa de hotel aflată la etajul al 32-lea, asupra unei mulțimi de peste 22.000 de persoane prezente la festival. SURSE: Revista 22, DC News, PS News, deschide.md, Neptun TV, Antena 3, Libertatea, stiripesurse.ro, ProTV, HotNews, Black News, B1, Evenimentul Zilei, Radio România Actualităţi, Realitatea.

Protest în Piața Victoriei duminică seara, 1 octombrie 2017. Aproximativ 100 de persoane s-au adunat în fața Guvernului. „Ne-am săturat de cât ne-ați furat!” este sloganul sub care toși cei nemultumiți de guvernare au fost invitați să se manifeste public, venind în Piața Victoriei din Capitală. Mobilizarea s-a făcut pentru ora 19:00, pe pagina special dedicată evenimentului. Organizatorii manifestării sunt membrii grupului „Rezistenții din Piata Victoriei”, potrivit ziare.com. Aproape 5.000 de internauși s-au arătat interesați de acest nou protest antiguvernamental. Duminică seara, 1 octombrie, era adunați aproximativ 100 de oameni în fața sedili Guvernului din Piața Victoriei. De asemenea, au fost anunțate proteste în mai multe orașe din țară și de peste hotare: Timișoara, Oradea, Sibiu, Iași, Galați, Constanța, Milano sau Zurich. SURSE: Libertatea, ziare.com, Ziua de Constanţa.

Un bărbat înarmat cu un cuţit a înjunghiat mortal un trecător şi a rănit un altul, care ulterior a decedat. Presa locală spune că agresorul a strigat "Allah e mare!" înainte de atac. Forţele de ordine au intervenit şi l-au împuşcat mortal pe atacator în apropierea unei gări. Incidentul a provocat panică - oamenii au fost evacuaţi de urgenţă, de teamă că agresorul ar putea avea şi alţi complici. O vastă operațiune a poliției este în curs de desfășurare. Autoritățile privilegiază pista teroristă, iar ancheta a fost preluată de parchetul antitero. SURSE: Digi24, jurnalul.ro, stiripesurse.ro, Evenimentul Zilei, ProTV.

Spania se confruntă cu cea mai mare criză politică din istoria recentă, generată de referendumul pentru independenţa Cataloniei. Scurtinul programat duminică a fost declarat ilegal de guvernului spaniol, dar separatiştii catalanii nu renunţă la vot şi spun că vor merge înainte. Asta deşi autorităţile spaniole au anunţat că vor bloca referendumul prin orice mijloace. Ca urmare, nu a trecut mult și au apărut incidentele. Cea mai tensionată zi din istoria recentă a Cataloniei a ajuns la final. 21 este ora la care se închid urnele pentru referendumul privind independenţa. Rămân mărturie acestei zile imagini violente, oameni chirciţi de durere sub scuturile şi bastoanele poliţiştilor trimişi de Madrid să înăbuşe acest vot, urne cu voturi luate cu forţa din secţiile de votare. În ciuda tuturor obstacolelor, acolo unde au putut, catalanii s-au aşezat răbdători la coadă ca să voteze. Federația spaniolă de fotbal a anunțat că meciul Barcelona-Las Palmas, care urmează să aibă loc duminică pe Camp Nou, se va juca fără spectatori. Primarul Barcelonei cere demisia premierului spaniol pentru că a trimis forțele de ordine să acționeze. Au avut loc ciocniri între separatişti şi forţele de ordine, la referendumul prin care catalanii vor să-şi obţină independenţa. Oamenii vin la urne, dar găsesc secţiile de votare înconjurate de poliţişti îmbrăcaţi în echipament complet de intervenţie în caz de revoltă. Cele mai grave incidente au avut loc la o secţie de votare aflată la 110 kilometri nord de Barcelona, acolo unde era aşteptat să voteze premierul catalan. Forţele speciale ale poliţiei spaniole au luat cu asalt clădirea şi au confiscat urnele şi buletinele de vot. Trupe speciale ale poliției spaniole au intrat în forță duminică dimineață în secția unde urma să voteze șeful executivului separatist regional catalan Carles Puigdemont. Cu puțin timp înainte de deschiderea secțiilor de votare, la ora 9.00 (10:00, ora României), polițiștii formaseră un cordon în jurul centrului sportiv din Girona, unde Puigdemont urma să voteze. Poliția a îndepărtat mulțimea, forțând apoi intrarea pentru a confisca materialul de vot. Până la urmă, Puigdemont a votat într-o altă secție de vot, bucurându-se de protecția pompierilor catalani. „Suntem foarte entuziasmaţi, este o zi specială. Este foarte important că suntem aici să apărăm democraţia, să apărăm pământul. Noi trăim aici şi vrem să ne apărăm ţara”, spune un localnic. În Barcelona, unele şcoli au fost ocupate de grupuri de părinţi şi copii, care sub pretextul unor activităţi culturale, au intrat în clădire în speranţa că aşa va putea avea loc votul. „Nu vom folosi un copil pe post de scut, dar nu vom avea nevoie de scuturi că nu suntem la război”, spune un părinte. Pe de altă parte, mii de oameni au umplut sâmbătă piaţa din faţa guvernului regional catalan din Barcelona pentru un miting pentru unitatea Spaniei. Oamenii au cerut arestarea premierului catalan, considerat de mulţi drept principalul promotor al mişcării separatiste. Spiritele s-au încins când un bărbat cu steagul separatist al Cataloniei în mână a încercat să provoace mulţimea. Poliţia a trebuit să-l apere pe activist de furia protestatarilor. Autorităţile regionale catalane insistă că referendumul va avea loc, în ciuda ameninţărilor Madridului. Doar că guvernul spaniol este la fel de hotărât că nu va fi niciun vot. „Vom vota, voturile vor fi numărate şi, dacă va fi nevoie, renumărate. Tot ce fac ei (oficialii de la Madrid, n.red.) este ieşit din comun”, a declarat Jordi Turull, purtător de cuvânt al guvernului catalan. „Nu există secţii de vot, nu există buletine de vot, nu există autorităţile care să verifice autenticitatea rezultatelor”, a punctat, la Madrid, Alfonso Dastis, ministrul de externe al Spania. Regele Felipe al VI-lea nu şi-a programat nicio activitate săptămâna viitoare, semn că suveranul este îngrijorat de această situaţie fără precedent în ultimele decenii. Mulţi analişti fac o paralelă între situaţia de acum şi cea din 1981, când un grup de militari a încercat să dea o lovitură de stat, ocupând Parlamentul. Regele Juan Carlos, tatăl actualului suveran, s-a adresat ţării în direct la TV şi a cerut respectarea legii. Puciul s-a încheiat a doua zi, fără victime. Catalanii îşi doresc independenţa din două motive: economice şi de identitate - a explicat la Digi24 Andrei Ţărnea, expert în relaţii internaţionale. Cu toate acestea, el susţine că referendumul nu are cum să fie acceptat ca unul legitim de către autorităţile spaniole, având în vedere că nu întruneşte anumite condiţii constituţionale. „În primul rând sunt motive identitare, care țin de tradiția naționalismului catalan. E un mix, un amestec complicat de pasiuni politice între o generație tânără, care își dorește o Catalonie mai progresistă, modernă, în același timp există o populație mai în vârstă animată de un sentiment de naționalism catalan, există o parte care văd în această autonomie o oportunitate pentru dezvoltare econonomică. Din punct de vedere constituțional, acest referendum nu întrunește acele elemente de condiție legală pentru ca autoritățile federale spaniole să-l accepte ca legitim”, a declarat Andrei Țărnea. SURSE: Digi24, ProTV, stiripesurse.ro, DC News, Evenimentul Zilei, Antena 3, Mediafax, Realitatea.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a participat, sâmbătă, la Cluj-Napoca la o ceremonie religioasă la Biserica Centrală Reformată cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la Reforma Protestantă. Programul a continuat cu o procesiune de 1.000 de persoane, către Insitutul Teologic Reformat, unde premierul a rostit un discurs în limba maghiară care nu a fost tradus. Conform Szabadsag.ro, Viktor Orban, premierul Ungariei, și-a început discursul de sâmbătă din Cluj-Napoca decretând că urmează o epocă a mândriei naționale în întregul bazin carpatic. A continuat spunând că viitorul e scris în limba maghiară, să cauți și să păstrezi intacte comunitățile maghiare devine o adevărată misiune națională, a explicat el, conform Adevărul. „Misiunea noastră este să luptăm pentru ca aceste comunități să răzbească pe teritoriul pe care s-au născut și pe care trăiesc, să aibă posibilitatea să învețe în limba maghiară și să aibă posibilitatea să trăiască ca maghiari", a spus Orban. Întrebat dacă mai există putere în maghiari să reziste și în următorii 500 de ani, a zis că „avem rădăcini adânci și puternice, care ne-au ajutat să ajungem până aici și să supraviețuim chiar și după Mohacs, atunci când țara noastră s-a rupt în trei bucăți. Chiar și acum 100 de ani, când am fost rupți în cinci. Am rezistat și în timpul dictaturii comuniste, și în deceniile trecute. Dacă sub povara ultimilor 500 de ani am reușit să ne păstrăm coloana vertebrală și să fim drepți ca stejarii, atunci cu riguranță vom face asta și în următorii 500 de ani". Orban a mai spus că Europa se poate face bine grație „leacului reformat", și în ce privește cultura, și în ce privește economia sau scăderea demografică: „Mesajul bisericilor pentru Europa este acesta: rămâneți cei pe care i-a creat bunul Dumnezeu, rămâneți în credința națională și păstrați-vă credința. Păstrați ordinea, iar ordinea o să aibă grijă de voi. Păstrați-vă bisericile, școlile și credința, iar credința va avea grijă de voi". Victor Orban și-a adus aminte și de anul 1989, „când libertatea a pornit pe drumul său dintr-o parohie reformată din Timișoara". Apoi a spus că toate astea reprezintă o datorie a celor care trăiesc acum, a maghiarilor contemporani: „trebuie să ne păstrăm tradiția și cultura, pe care biserica reformată le-a creat aici, în mijlocul Ardealului. Noi trebuie să populăm această zonă geografică și spirituală și e datoria noastră să creăm cămin aici pentru următoarele generații de maghiari". Premierul Ungariei a mai spus că, indiferent de faptul că sunt despărțiți de granițe, toți maghiarii formează un tot: „Noi construim acum o nație maghiară compactă. Unul din interese este construirea unui viitor în care românii și maghiarii să trăiască și să conviețuiască echilibrat și în care drepturile maghiarilor să fie recunoscute. Interesul nostru comun e să creăm un viitor în care, de exemplu, închiderea unei școli să nu fie altceva decât o eroare datorată unui eventual accident, dar să nu fie ceva normal". El a continuat că un interes comun este ca nicio comunitate, fie română, fie maghiară, să nu fie văduvită de dreptul de a putea învăța în limba maternă. A mai spus și că vrea un viitor în care Ungaria, care acum se dezvoltă, să se poată alătura României, care și ea se luptă să crească. S-a adresat și tineretului prezent, studenți la teologie, și le-a zis că acum, după toată perioada de constrângeri, urmează o perioadă de dezvoltare și o eră în care o să fim cu toții cu capul ridicat: „Vom fi din nou mândri din punct de vedere național". Orban a scos în evidență cât de importantă e biserica reformată în cadrul mișcării protestante și cât de importantă e biserica maghiară reformată: „Datoria dumneavoastră este să adunați familiile în biserică și să le explicați că viitorul o să fie în limba maghiară". SURSE: Active News, Adevărul, Antena 3.

Ei (PSD-ALDE) nu-şi dau seama încă ce fac, Ponta face parte dintr-un partid format din foşti membri PSD care nu sunt de acord cu conducerea lui Dragnea.

Posturile pot rămâne vacante din diverse motive: demisie, condamnare penală, fraudare a votului anterior etc.

Ex-premierul Victor Ponta susține că programul de guvernare Dragnea-Vâlcov „se dovedește cea mai mare păcăleală și dezamăgire” și aduce ca argumente creșterile de preț la gaze și energia electrică, precum și scumpirea creditelor în lei. „Anul trecut pe vremea aceasta, spuneam cât de rea este Guvernarea Cioloș și ceream sprijinul oamenilor să schimbăm lucrurile în bine. Azi, Guvernarea Dragnea ne arată că, din păcate, se poate și mai rău! Iar faimosul program de guvernare Dragnea-Vâlcov se dovedește cea mai mare păcaleală și dezamăgire”, scrie Victor Ponta, pe contul său de Facebook. Fostul premier aduce ca argumente creșterile de preț la gaze și la energia electrică, la care se adaugă scumpirea creditelor, iar postarea este ilustrată cu o poză de la o pompă de alimentare. „Totul cu efect direct în buzunarul fiecărui român”, mai scrie Ponta. Potrivit acestuia, în loc să fie aplicat Codul Fiscal adoptat în 2015 și să fie asigurată predictibilitatea mediului de afaceri, „în fiecare zi apare altă prostie: taxa pe gospodărie, TVA splitat, accizele la carburanți, creșterea contribuțiilor la contracte part-time, trecerea tuturor contribuțiilor la angajat, jefuirea companiilor cu capital de stat, blocarea tuturor investițiilor publice”. „Efectele încep să se vadă!”, mai susține fostul premier PSD, care adaugă că toți oamenii din perioada guvernării sale, 2012-2015, „au fost îndepărtați doar pentru că nu îi vrea «Daddy»”. SURSE: Digi24, stiripesurse.ro, România TV, Capital.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că România are o democraţie ”din ce în ce mai consolidată” şi o luptă anticorupţie dusă ”cu determinare”, subliniind că eliminarea corupţiei este o condiţie ”esenţială” pentru o societate dreaptă. ”Avem o democraţie din ce în ce mai consolidată, cu o luptă anticorupţie pe care o ducem cu determinare şi cu rezultate foarte bune, chiar dacă unii politicieni încă nu s-au împăcat cu acest gând. Credem că eliminarea flagelului corupţiei este o condiţie esenţială pentru a construi o societate dreaptă, cu o distribuţie echitabilă a resurselor între cetăţenii săi. Nu vreau să intru prea mult în detalii, dar am ţinut să menţionez aceste chestiuni pentru că România dispune de resursele necesare pentru a deveni un stat mai puternic şi mai prosper”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. Iohannis a vorbit şi despre realizările României din ultimele trei decenii, de când a devenit membru NATO şi UE şi a subliniat că economia este în expansiune, devenind un pol de atracţie pentru investitorii străini. ”În aproape trei decenii de la căderea comunismului, am devenit membri importanţi ai Uniunii Europene şi ai NATO, iar astăzi suntem un furnizor de securitate şi stabilitate în regiune. Mai mult, România este o ţară cu o economie în expansiune, care devine un pol de atracţie pentru mulţi investitori români şi străini”, a mai spus Iohannis. SURSE: Mediafax, HotNews, Libertatea, Realitatea, ziare.com, România TV, Gazeta de Sud, Revista 22, ProTV, DC News, mytex.ro, România Liberă, caleaeuropeana.ro, The Epoch Times, AK-24, Evenimentul Zilei, Cap Limpede, Radio România Actualităţi, Antena 3, ARQ.

Guvernul a stabilit organizarea, în data de 5 noiembrie, a scrutinului local parțial pentru alegerea primarului în 16 localități în care această funcție a rămas vacantă, precum și pentru alegerea consiliului local într-o comună, se arată într-un comunicat al Executivului remis miercuri AGERPRES. Conform sursei citate, fondurile necesare în vederea organizării alegerilor locale parțiale din 5 noiembrie se ridică la 4,368 milioane de lei și vor fi alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru acest an. Alegerile parțiale vor fi organizate în municipiul Deva — județul Hunedoara, precum și în comunele Bocsig — județul Arad, Nicșeni — județul Botoșani, Călărași — județul Cluj, Pantelimon și Bărăganu — județul Constanța, Telești — județul Gorj, Balș — județul Iași, Bîrghiș — județul Sibiu, Drăgoiești — județul Suceava, Cervenia, Poieni, Salcia — județul Teleorman, Checea — județul Timiș, Oșești — județul Vaslui, Vlădești — județul Vâlcea. Totodată, vor fi organizate alegeri parțiale pentru Consiliul Local din comuna Mereni, județul Constanța. Guvernul precizează că, potrivit Legii 115/2015, în cazul unor alegeri locale parțiale, data desfășurării acestora se stabilește cu cel puțin 35 de zile înaintea votării. Executivul a stabilit, prin hotărâre, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale: cu 15 zile înainte de data alegerilor, respectiv 22 octombrie, începe campania electorală și se încheie pe 4 noiembrie, ora 7,00. Guvernul a decis și măsurile tehnice necesare bunei organizări și desfășurări a alegerilor locale, fiind stabilite atribuțiile și sarcinile care revin Autorității Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății, Institutului Național de Statistică, Serviciului de Telecomunicații Speciale, instituțiilor prefectului, primarilor, președinților consiliilor județene și președinților tribunalelor. SURSE: AGERPRES, Adevărul, Libertatea, B1, Gazeta de Sud, bursa.ro, Radio România Actualităţi, incomod-media.ro, Realitatea, Secunda TV, Radio Românul, domnuleprimar.ro.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis joi, cu majoritate de voturi, să avizeze negativ proiectul privind modificarea legilor Justiției. Potrivit unui comunicat al CSM transmis AGERPRES, pentru emiterea unui aviz negativ au fost exprimate 10 voturi, în timp ce pentru un aviz favorabil cu observații s-au exprimat opt voturi. "Argumentele și motivele care fundamentează avizul negativ vor fi redactate în termen legal, comunicate Ministerului Justiției și publicate pe site-ul oficial al CSM", se precizează în comunicat. SURSE: AGERPRES, Evenimentul Zilei, ProTV, Digi24, stiripesurse.ro, România Curată, DC News, B1, Antena 3, România TV, Cotidianul, Gazeta de Sud, Realitatea, cursdeguvernare.ro, bursa.ro, Libertatea, BizLawyer, PS News, TVR, Radio România Actualităţi, Replica, Europa FM, Telegraf, Revista 22, Bună Ziua Iaşi, Incomod, Cronica Română, AK-24, Republica, Obiectiv de Suceava, Gândul, SuceavaLIVE, Puterea, Comisarul, mandri.ro, Eskape, Reperis, România Liberă, obiectiv.info.

Doina Gradea, noul director interimar al TVR, a declarat miercuri că nu îi place faptul că angajații din televiziunea publică îți exprimă în online opțiunile politice, întrucât trebuie să fie imparțiali. "Nu-mi place că oamenii, colegii din TVR, au opinii politice de o parte sau de altă. Noi trebuie să fim imparţiali, că jurnalişti, toţi jurnaliştii, dar în special cei de la Televiziunea publică", a spus Grădea, după votul din parlament, fiind întrebată ce nu îi place la TVR în acest moment. Această a continuat: "Asta nu e reflectat pe post. Consider că ştirile de la TVR sunt cele mai corecte, îmi plac ştirile de la TVR, dar opţiunile pe care le exprimă în mediul online fac parte din statutul jurnalistului TVR şi atunci, personal, nu sunt de acord că jurnaliştii, oriunde ar lucra, să îşi exprime poziţia politică. Ei trebuie să fie imparţiali". SURSE: DC News, Revista 22, HotNews, Realitatea, B1, AK-24.

Deputaţii din Comisia juridică au adoptat, luni, un raport suplimentar privind proiectul care modifica Legea privind finanţarea partidelor politice, astfel banii obţinuţi ilegal de partide nu vor mai putea fi confiscaţi, a declarat deputatul PNL Gabriel Andronache. „S-a adoptat raportul suplimentar pentru modificarea Legii 334 privind finanţarea partidelor politice. Amendamentele propuse de majoritatea parlamentară au fost aprobate. Din păcate, amendamentele noastre, ale PNL, au fost toate respinse, inclusiv cel care se referea la menţinerea textului de lege privind confiscarea, într-o formă modificată în sensul în care să se procedeze la confiscarea sumelor care sunt plătite nelegal peste sumele pe care legea le prevede, existând posibilitatea încasării lor în mod legal”, a declarat deputatul PNL Gabriel Andronache. Gabriel Andronache a afirmat că în legea adoptată banii obţinuţi ilegal de partidele politice nu vor mai putea fi confiscaţi. „În situaţia în care sunt astfel de sume plătite către partide politice peste cuantumul legal prevăzut de Legea 334, aceşti bani nu mai sunt supuşi confiscării, iar partidul politic în cauză sau persoana care a făcut donaţii peste limita legală este supusă unei sancţiuni contravenţionale”, a spus Andronache. Solicitat să spună dacă amenda aplicată partidelor politice poate fi mai mică decât prejudiciul, Andronache a răspuns afirmativ. „Există un cuantum prevăzut de lege. Există posibilitatea ca amenda să meargă şi până la 100.000 de lei. În situaţia în care sumele plătite nelegal depăşesc acest cuantum în mod evident amenda este mai mică decât cuantumul acelei sume”, a răspuns deputatul PNL. SURSE: Mediafax, ziare.com, The Epoch Times, AGERPRES, Buzăumedia, Orange, Amos News, Libertatea, stiripesurse.ro.

Fostul premier Dacian Cioloş a scris, duminică seară, pe Facebook, că „merităm mai mult decât o conducere politică în război de dimineaţa până seara cu Justiţia!”, reacţia sa venind după ce liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut că ancheta DNA în „dosarul Belina” reprezintă un atac violent la adresa Guvernului, relatează News.ro. „Cred că merităm mai mult decât o conducere politică în război de dimineaţa până seara cu Justiţia!”, a scris Dacian Cioloş. Mesajul a fost postat la scurt timp după ce liderul PSD, Liviu Dragnea, a afirmat, la Antena 3, că dosarul Belina este o ficţiune şi că miza DNA ar fi distrugerea PSD. „Dosarul este o ficţiune, dar are consecinţe reale. Două doamne ministru foarte importante, iar miza nici măcar nu cred că mai sunt eu. Miza cred că este, de fapt, PSD. Pe de altă parte, cred că tot ceea ce a apărut în ultima perioadă, stenograme, acuzaţii, declaraţii, dezvăluiri de presiuni asupra unor judecători, discuţia din ce în ce mai acută despre raportul Inspecţiei Judiciare provoacă foarte mare agitaţie şi teamă şi provoacă şi genul acesta de reacţie. După părerea mea, pe lângă această intenţie de a distruge PSD este şi dorinta de a preveni un raport rău. Se spune că, de fapt, raportul este rău că s-a început o acţiune împotriva PSD. Eu nu am mai văzut alte acţiuni la DNA în ultimele luni de zile”, a afirmat Dragnea. Liderul PSD a mai susţinut că a primit informaţii conform cărora procurorii DNA ar urma să ajungă şi la fiul său. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a susţinut şi el, într-o intervenţie telefonică în aceeaşi emisiune, că se încearcă o lovitură de stat, dărâmarea Guvernului şi destrămarea coaliţiei PSD-ALDE. El a spus că DNA a ajuns să fie un instrument care face poliţie politică în România şi că a primit informaţii că se doreşte deschiderea unor dosare penale pe numele lui şi al lui Liviu Dragnea. Vineri, DNA a anunţat că a fost începută urmărirea penală a actualului vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale Publice Sevil Shhaideh, suspectată de abuz în serviciu, infracţiune săvârşită în perioada în care era secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, privind trecerea ilegală a unei părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. În acelaşi dosar, DNA a cerut şi sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de urmărire penală a actualului ministru al Fondurilor Europene Rovana Plumb, la data respectivă ministru al Mediului, care ar fi iniţiat Hotărârea de Guvern premergătoare pentru trecerea insulei de pe Dunăre din administrarea "Apelor Române” în cea a Consiliului Judeţean Teleorman. Procurorii DNA spun că, în condiţiile în care Insula Belina şi Braţul Pavel fac parte din domeniul public al statului, „nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu judeţean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege”. DNA spune că, iniţial, Ministerul Justiţiei şi cel al Finanţelor s-au opus acestei soluţii, dar ulterior Guvernul a trecut, în numai 17 ore, un alt act normativ, premergător, prin care se modificau codurile de clasificaţie ale imobilelor astfel încât să se creeze „aparenţa că trecerea lor la CJ nu mai impune adoptarea unei legi”. SURSE: Digi24, news.ro, România Liberă, Adevărul, HotNews, Cap Limpede, wall-street.ro, AK-24.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spune că se încearcă o lovitură de stat, dărâmarea Guvernului şi destrămarea coaliţiei PSD-ALDE. El crede că DNA a ajuns să fie un instrument care face poliţie politică în România şi că a primit informaţii că se doreşte deschiderea unor dosare penale pe numele lui şi al lui Liviu Dragnea, potrivit News.ro. „Lucrurile au intrat pe un parcurs de repede înainte din momentul în care au început să transpire anumite informaţii legate de controlul Inspecţiei Judiciare la DNA. (...) Momentul crucial a fost marcat de încercarea eşuată de decapitare a Inspecţiei Judiciare în cadrul CSM. O mişcare cum nu ne putem imagina. Asistăm la o încercare disperată de decapitare a Inspecţiei Judiciare, astfel încât Inspecţia Judiciară să nu fie în măsură să prezinte raportul care deja este întârziat. Și Liviu Dragnea, şi eu am primit informaţii că se încearcă deschiderea unor dosare penale împotriva noastră sau a unor membri ai Guvernului şi asta se vede prin ce s-a întâmplat în ultima săptămână”, a spus Tăriceanu, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, în timp ce în studio era invitat Liviu Dragnea. El a mai spus că se încearcă o lovitură de stat şi că DNA a ajuns să fie un instrument care face poliţie politică în România. „Se încearcă până la urmă o lovitură de stat, şi nu spun lucrurile acestea cu uşurinţă. Se încearcă dărâmarea acestui guvern, destrămarea coaliţiei de la guvernare PSD-ALDE, a PSD, pentru că DNA a ajuns să fie un instrument care face poliţie politică în România. Întrebarea pe care mi-o pun este: cei din DNA, nu toţi, cei care conduc aceste acţiuni, fac aceste lucruri de capul lor sau sunt instrumente în mâna altcuiva?”, a spus copreşedintele coaliţiei PSD-ALDE. În plus, Tăriceanu spune că a primit informaţii că se doreşte deschiderea unor dosare penale pe numele lui şi al lui Dragnea. „Şi Liviu Dragnea, şi eu am primit informaţii că se încearcă deschiderea unor dosare penale împotriva noastră sau a unor membri ai Guvernului şi asta se vede prin ce s-a întâmplat în ultima săptămână”, a mai spus Tăriceanu. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus, duminică, la Antena 3, că se aşteaptă să fie chemat la DNA în „dosarul Belina”, în care DNA a început urmărirea penală a vicepremierului Sevil Shhaideh şi a cerut sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de urmărire penală a ministrului Fondurilor Europene Rovana Plumb. Dragnea a susţinut că acest dosar este o „ficţiune” şi reprezintă un atac violent la adresa Guvernului şi că a primit informaţii că procurorii DNA ar urma să ajungă şi la fiul său. SURSE: Digi24, Evenimentul Zilei, jurnalul.ro, ProTV, Capital, Cotidianul, Realitatea, stiripesurse.ro, Revista 22, ziare.com, Timpul, România Liberă, Replica, Evenimentul, Libertatea, The Epoch Times, Adevărul, AK-24, Comisarul, Active News, DC News, HotNews, Jurnal din România.

Premierul japonez Shinzo Abe urmează să-și anunțe luni decizia de a dizolva Camera inferioară a Parlamentului pentru a provoca alegeri legislative anticipate cu scopul de a obține o mai largă aprobare a orientărilor sale politice, relatează AFP. Potrivit tuturor canalelor media nipone, șeful guvernului își va exprima această decizie în cadrul unei conferințe de presă la sfârșitul zilei la Tokyo pentru a o justifica, deși în urmă cu mai puțin de două săptămâni el excludea oficial această posibilitate. Dizolvarea ar urma să fie pronunțată în 28 septembrie, ziua deschiderii unei sesiuni parlamentare extraordinare, scrutinul fiind deja programat pentru 22 octombrie. Premierul Abe ar urma să-și argumenteze decizia de a convoca electoratul prin necesitatea de a afla opinia japonezilor despre politica sa economică și despre poziția de adoptat față de Coreea de Nord. Totuși, opoziția și numeroși comentatori denunță o decizie arbitrară și scopuri nedeclarate, între care cel al lui Abe de a profita de o creștere a popularității datorită poziției sale foarte ferme față de amenințarea pe care o reprezintă Phenianul cu tirurile sale repetate de rachete și teste nucleare. Ei interpretează de asemenea calendarul ales de premier drept voința lui de a se sustrage întrebărilor partidelor adverse în Parlament despre scandalurile care i-au subminat guvernul până la o recentă remaniere. "Teoretic, nicio alegere nu este necesară înainte de 20 decembrie 2018 (termenul mandatului de 4 ani al aleșilor în Camera inferioară) pentru că Partidul liberal al lui Abe (PLD) și aliatul său Komeito dețin deja o majoritate de două treimi din locurile acestei adunări. Totuși, premierul Abe calculează că până la sfârșitul anului 2018 există un foarte mare risc ca el și PLD să cunoască inconveniente", rezumă situația într-o notă analiștii de la BMI Research. Provocând alegeri acum, Abe vrea să profite de starea dificilă din principalul său rival, Partidul Democrat (de centru stânga) care tocmai și-a schimbat președintele și a pierdut una dintre personalitățile sale în plină ascensiune într-un scandal de adulter. De asemenea, el încearcă într-un fel să o pună în dificultate și pe guvernatoarea orașului Tokyo, Yuriko Koike, care intenționează să creeze în această săptămână o versiune națională a mișcării Tomin First (Cetățenii Capitalei mai întâi) pentru a prezenta candidați la alegerile legislative. SURSE: AGERPRES, Evenimentul Zilei, Ziarul Financiar, ProTV, Adevărul, Antena 3, Radio Europa Liberă, Ournet, România Liberă, Europa FM, Business Magazin.

Conservatorii cancelarului german Angela Merkel - Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și ramura sa bavareză Uniunea Creștin-Socială (CSU) - au obținut o victorie netă, mult mai largă decât se aștepta, la alegerile parlamentare federale de duminică, în timp ce dreapta naționalistă, Alternativa pentru Germania (AfD), a înregistrat un scor ce-i permite intrarea în parlament, relatează AFP. Angela Merkel va fi reconfirmată în funcția de cancelar printr-un vot în Bundestag (camera interioară a parlamentului federal) după constituirea unei coaliții majoritare în parlament. Negocierile dificile în acest sens, care se conturează între CDU/CSU, Partidul Liber-Democrat (FDP, liberalii) și Verzi (ecologiștii), ar putea dura până în decembrie. Potrivit rezultatelor definitive, conservatorii au obținut 33% din sufragii, cu 8,5% mai puțin decât la scrutinul din 2013, iar social-democrații — 20,5%, cu 5,2% mai puțin. Pe locul al treilea se află AfD, cu 12,6%, înregistrând un scor cu 7,9 puncte procentuale mai mare decât în 2013, ceea ce îi permite intrarea în Bundestag. Pe locurile următoare se situează liberalii, cu 10,7%, mai mult cu 5,9% față de scrutinul anterior, când FDP nu a mai reușit să intre în parlament. Stânga radicală Die Linke a obținut 9,2% (plus 0,6%), iar ecologiștii — 8,9% (plus 0,5%). Viitoarea cameră inferioară a parlamentului german va avea un număr record de deputați: 709, față de 630 în actuala adunare. Această creștere a numărului de deputați se explică prin sistemul proporțional complex din Germania, care ajunge periodic să redistribuie, la finalul numărării, mandate suplimentare tuturor mișcărilor reprezentate. SURSE: AGERPRES, Antena 3, ProTV, ziare.com, Timpul, ziarmm.ro, Ziarul de Iaşi, Realitatea, Cotidianul, Adevărul, Europa FM, B1.

Europarlamentarul László Tőkés a declarat sâmbătă, la Oradea, că străduințele de autonomie ale comunității maghiare nu sunt îndreptate împotriva Bucureștiului, ci, din contră, se dorește câștigarea parteneriatului cu societatea majoritară românească. Tőkés a declarat, într-o conferință de presă, după încheierea ședinței ordinare Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT), că traseul demersurilor pentru autonomie este jalonat simbolic de patru orașe: Bruxelles, Budapesta, București și Mariehamm, capitala Insulelor Aland. Jurista Elisabeth Naucler, fost parlamentar în Suedia, a împărtășit la Oradea din experiența obținută de insulele Aland, cu statut autonom în Finlanda. "Bruxelles-ul nu este încă de partea noastră. La Budapesta, din 2010, avem un Guvern care ne sprijină prin prerogative constituționale, Bucureștiul este în continuare împotriva aspirațiilor noastre de autonomie, iar Insulele Aland, reprezentate aici prin doamna Elisabeth Naucler, arată căutările noastre de aliați și străduințele noastre de internaționalizare a cauzei autonomiei. În viitor, dorim să câștigăm și parteneriatul Bucureștiului, al societății majoritare românești, al clasei politice românești, pentru că este clar că străduințele noastre de autonomie nu au direcție împotriva Bucureștiului, nu sunt împotriva românilor, ba, din contră, dorim să ajungem la înțelegere în această chestiune", a afirmat Tőkés, care este președintele KMAT. Vineri a avut loc ședința ordinară a Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic, fiind date publicității două documente — unul se referă la temele ce au fost discutate la această întrunire, iar celălalt la Legea Educației din Ucraina, pe care atât Parlamentul României, cât și cel al Ungariei au condamnat-o. Tőkés a precizat că, deși au fost invitați și reprezentanți ai UDMR, aceștia nu au participat la consfătuire. "Concluzia mea este că ar trebui să fim uniți și, dacă vrem să fim recunoscuți de partea românească ca atare, ca organizații și comunități autonome, ar trebui să ajungem la o unitate necesară", a spus el. Declarația KMAT s-a referit la mai multe teme, precum Școala romano-catolică din Târgu Mureș, năzuințele de autonomie din sânul comunităților maghiare din Bazinul Carpatic din țările vecine cu Ungaria. În mod concret, a fost discutată și tema autonomiei teritoriale a ținutului secuiesc, a menționat europarlamentarul. Consiliul și-a manifestat sprijinul pentru inițiativa europeană Minority SafePack, precum și pentru alegerile din Ungaria din primăvara anului 2018, a adăugat Tőkés. El a informat că a propus un proiect pentru Centenarul Adunării populare de la Alba Iulia și al "Diktatului de la Trianon" din 1920, "mai bine zis centenarul acestei perioade dintre cele două evenimente". "În mod constructiv vom aminti de evenimentele din această perioadă, de exemplu formarea Consiliului Național Secuiesc în 1918, care are tot la fel centenarul, cu scopul de a stabili adevărul și starea de fapt privind această perioadă și cu scopul de a vindeca consecințele Diktatului de la Trianon în viața minorității maghiare din țările vecine cu Ungaria și cu scopul de împăciuire între popoarele majoritare din țările noastre, respectiv comunitățile minoritare din aceste țări, între ele și România", a afirmat László Tőkés Potrivit acestuia, este vorba despre adevărul istoric, întrebat ce înseamnă adevăr în afirmațiile sale. "S-au făcut atât de multe speculații și interpretări false, chiar falsificări istorice încât, împreună cu publicul românesc, sperând că vom avea parteneri, în mod public și în mod reciproc să discutăm cu ocazia centenarului acestor evenimente să abordăm tema evenimentelor istorice și să ajungem la înțelegere. Pe de altă parte, pe plan politic, să contribuim la repararea acelor greșeli care s-au făcut, de exemplu în politica de asimilare care s-a dus în majoritatea acestei perioade în România sau în Slovacia. S-au făcut multe nedreptăți chiar contrar declarației de la Alba Iulia, care, în original, în urmă cu 98 de ani, ne-a promis, comunităților minoritare, drepturi depline, chiar de autonomie, care s-au dat uitării", a spus Tőkés. KMAT reunește organizații din România, Serbia, Ucraina, Slovacia, Croația, Slovenia și Austria care vor autonomia comunităților maghiare din afara Ungariei, fără schimbarea granițelor. Din KMAT fac parte și Consiliul Național Maghiar din Transilvania, Consiliul Național Secuiesc și Uniunea Civică Maghiară. SURSE: AGERPRES.

Venezuela s-a lovit de multe crize politice de-a lungul istoriei sale, însă indiferent de situaţie potenţialul economic al ţării nu a fost niciodată negat. Imediat după descoperirea petrolului la începutul secolului al XX-lea, naţiunea din America de Sud şi-a construit întreaga economie pe spatele aurului negru. Chiar şi astăzi Venezuela conduce în topul rezervelor de petrol, cu 300 de miliarde de barili. În 1950, când majoritatea ţărilor de pe glob se zbăteau să-şi revină după cel de-al doilea război mondial, Venezuela era extrem de bogată, având al patrulea PIB per capita din lume. Astfel, ţara era de două ori mai bogată decât Chile, de patru ori mai prosperă decât Japonia şi de 12 ori mai bogată decât China. Din păcate pentru Venezuela, această situaţie nu avea să continue foarte mult. În perioada 1950-1980, economia venezueleană a crescut constant, iar în 1982 era cea mai prosperă economie din America Latină. Autorităţile s-au folosit de resurse vaste de petrol pentru a plăti diferite programe sociale, în sănătate, educaţie, transport sau alimentaţie. La vremea aceea, muncitorii din Venezuela erau printre cel mai bine plătiţi din regiune. La mijlocul anilor '80, preţul petrolului s-a prăbuşit şi a decimat economia venezueleană. Astăzi, Venezuela este una dintre cele mai sărace economii din regiune şi lucrurile se vor înrăutăţi dacă criza actuală va continua, potrivit Fondului Monetar Internaţional. FMI prognozează că până în 2022, PIB-ul per capita va fi de doar 12.210 dolari, ceea ce ar însemna o sărăcie mai mare decât chiar înainte de era Chavez. În ultimii patru ani, PIB-ul ţării a scăzut cu peste 35%, adică o scădere mai drastică decât au avut-o Statele Unite ale Americii în timpul Marii Crize Economice din 1929-1933. Venezuela se sprijină în continuare foarte mult pe petrol (95% din exporturile ţării este reprezentat de această resursă), ceea ce înseamnă că orice fluctuaţie a preţului petrolului face diferenţa dintre bogăţie şi sărăcie. După scăderea semnificativă a preţului petrolului în anii '80, inflaţia a crescut ajungând în 1989 la 84,5%, iar în 1996 la 99,9%. În 1998, Hugo Chavez a fost ales preşedinte şi a promis că va reduce sărăcia, iar standardul de viaţă va creşte. Revenirea preţului petrolului a făcut ca acest lucru să se întâmple în anii 2000. Anul 2004 a fost unul critic pentru Chavez din cauza creşterii fulminante a preţului barilului de petrol. Economia a mers din ce în ce mai bine, iar preşedintele s-a ţinut de promisiune şi a cheltuit banii pentru a îmbunătăţi viaţa celor mai săraci; astfel procentul sărăciei s-a înjumătăţit până în 2010. Acest lucru a dus la creşterea deficitului ţării, context în care menţinerea programelor de bunăstare socială devenea imposibilă dacă preţul petrolului scădea. Lucru care s-a întâmplat de altfel când Maduro a preluat conducerea. Chavez a murit în 2013 şi Nicolas Maduro a preluat şefia statului. Din păcate pentru el, preţul petrolului s-a prăbuşit din nou şi era clar că Venezuela urma să aibă o bătălie intensă cu inflaţia, iar bancnota naţională urma să se devalorizeze foarte mult. Acum ţara duce o lipsă masivă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale, iar violenţa şi protestele cresc în Caracas. Recent, guvernul a modificat constituţia ţării pentru a câştiga şi mai multă putere, deşi 80% din populaţia ţării nu-l mai vrea la conducere. Nicolas Maduro refuză să-şi dea demisia în ciuda unor proteste masive care au acaparat întreaga ţară şi în urma cărora au murit peste 100 de oameni. Aşadar, în condiţiile unei crize economice şi politice profunde, regimul preşedintelui Nicolas Maduro a devenit tot mai dependent de Rusia pentru finanţare, oferind în schimb Moscovei active ale companiilor de stat, în special din industria petrolieră, se arată într-o analiză a Reuters. Compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela (PDVSA) este angrenată în negocieri cu firma rusă de stat Rosneft pentru cedarea unor participaţii în câteva din cele mai productive proiecte petroliere din Venezuela, potrivit unui oficial de rang înalt de la Caracas şi unor surse din industria energiei. În ultimii doi ani, regimul preşedintelui Maduro a devenit din ce în ce mai dependent de Moscova, după ce China şi-a redus expunerea în această ţară din cauza corupţiei şi criminalităţii. Multe companii multinaţionale şi-au redus sau închis operaţiunile locale din cauza gravei crize politice şi economice cu care se confruntă Venezuela. SURSE: Mediafax.

Ministrul Educației, Liviu Pop, a explicat din nou astăzi, într-un interviu pentru Digi FM, diferența dintre greșeală și eroare, după ce a fost criticat pentru că a spus că „greşelile se pot corecta, dar erorile nu”. La finalul emisiunii, el și-a cerut scuze „anticipat” pentru greșelile pe care le-a făcut. „Soţia mea este profesor de engleză, când i-am explicat din punct de vedere matematic, cum contribuie erorile de sistem, ce se întâmnplă cu eroarea, de asta îi spune marja de eroare, avem teoria erorilor în sondare”, a spus ministrul. „A greși e ceva personal, când faci o eroare pe sistem poate duce la dezastru, e o privire strict matematică. Am văzut, intenționat urmăresc să văd reacția, unii au căzut în capcană. Încet-încet vor vedea cei care privesc cuvintele din prisma sinonimelor”, a adăugat el. La încheierea emisiunii, Liviu Pop a spus: „Cer anticipat scuze pentru greșelile pe care le-am făcut, vă asigur că nu voi face nicio eroare”. SURSE: Digi24, Adevărul, HotNews, Libertatea, Realitatea, The Epoch Times, România Liberă, Revista 22, Cotidianul, B1.

Președintele american Donald Trump a sunat-o vineri pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, pentru a transmite 'succes' Germaniei la alegerile parlamentare de duminică, relatează DPA. Trump a sunat-o pe Merkel "pentru a ura țării sale alegeri încununate de succes", se arată într-un comunicat al Casei Albe. El a subliniat de asemenea "legătura fermă între Statele Unite și Germania". Trump și Merkel au avut dispute în legătură cu mai multe teme, iar relația lor personală a părut uneori tensionată, în special din cauza postărilor pe Twitter prin care liderul de la Casa Albă a criticat politica Germaniei și — uneori direct — pe cancelarul german, care nu folosește această rețea de socializare. Retorica 'America în primul rând' a lui Trump și decizia sa de a scoate SUA din Acordul privind clima de la Paris a deranjat clasa politică din Germania. Trump a criticat de asemenea dezechilibrul comercial dintre SUA și Germania și a spus despre politica lui Merkel de a primi refugiați că a fost o 'greșeală catastrofală'. Totuși, în iulie, Trump a salutat modul în care Merkel a condus summitul G20 de la Hamburg, în contextul diviziunilor din cadrul întâlnirii și al protestelor de stradă. "Ați fost extraordinară și v-ați făcut treaba incredibil", i-a spus Trump lui Merkel la un forum pentru drepturile femeilor. "Felul dvs. de a conduce este incredibil și inspirator", a adăugat el. SURSE: AGERPRES, HotNews, Adevărul, stiripesurse.ro.

Iranul a testat cu succes vineri seara o rachetă balistică cu raza de acțiune de 2000 de kilometri, a anunțat sâmbătă postul iranian de televiziune Press TV, potrivit AGERPRES. Televiziunea a difuzat imagini de la lansare, precizând că este vorba de noua rachetă Khorramshahr, prezentată cu numai câteva ore înainte la o paradă militară la Teheran. Președintele Iranului, Hassan Rohani, a declarat vineri, înainte de test, că țara sa își va consolida capacitățile militare în pofida criticilor din partea SUA și a Franței. Teheranul susține că rachetele pe care le dezvoltă au caracter defensiv. Statele Unite își exprimaseră deja intenția de a renegocia acordului nuclear încheiat cu Iranul în 2015, astfel încât să includă și alte amenințări, cum ar fi rachetele sau atacurile cibernetice. Rusia a respins vineri ideea prin vocea ministrului de externe Serghei Lavrov. În forma actuală, înțelegerea nu se referă la rachete, ci prevede ca, în schimbul ridicării unor sancțiuni internaționale, Iranul să renunțe la programul de înarmare nucleară. SURSE: Digi24, ProTV, jurnalul.ro, HotNews, Realitatea, Libertatea, Publika, Timpul, Adevărul, stiripesurse.ro, ziare.com.