BIS aka OldNab

Voturile cu mâna ridicată de la plenurile comune ale Camerei Deputaţilor sunt întotdeauna inexacte, a declarat unul dintre secretarii Camerei, care recunoaşte că niciodată nu poate număra fix câţi aleşi au votat pentru şi câţi împotrivă, potrivit Digi24. "Este aproape imposibil să dai un vot cu certitudine. Este o mişcare browniană tot timpul în timpul şedinţei, asta este realitatea. Şi fiind doar doi secretari care numără efectiv este cvasi imposibil sa spui băgând mâna în foc că ai fix 233 care au votat pentru, fix 120 care au votat împotrivă", a declarat Ionuţ Moşteanu, unul dintre secretarii Camerei. Pentru a-şi uşura munca, deputatul a apelat la strategie. Înainte de şedinţă îşi face o schiţă a sălii, pe grupuri parlamentare îi numără pe aleşi şi încearcă să noteze din timp câţi pleacă şi câţi intră în sală. Chiar şi aşa, nu poţi şti niciodată exact. La propunerea parlamentarilor USR conducerea Camerei Deputaţilor a acceptat ca din sesiunea următoare să se introducă votul electronic şi la plenul comun. Doar atunci se va şti cu exactitate rezultatul unui vot. SURSE: România Liberă, Digi24, stiripesurse.ro.

E foarte bine că se declasifică documentele despre asasinarea lui JFK, deşi mă îndoiesc că o să scrie pe undeva despre adevăratul ucigaş: evreul.

Numele tău: BIS aka OldNab Numele jucătorului sancţionat: TFG Micherinos Categoria unde a primit sancţiunea: Polls Data şi ora sancţiunii: 22.10.2017 22:57 Sancţiune: Avertisment verbal (0.5/3) Motivul sancţiunii: A adăugat un comentariu la un sondaj statistic. Alte precizări: -

Primeşti un avertisment verbal pentru că ai adăugat un comentariu la un sondaj statistic.

Zeci de mii de persoane participă la o manifestaţie la Barcelona, organizată iniţial pentru eliberarea a doi lideri separatişti catalani, de la Adunarea Naţională Catalană (ANC) şi Òmnium Cultural, Jordi Sànchez, respectiv Jordi Cuixart. nainte de startul acţiunii, Marianpo Rajoy, premierul Spaniei, a prous suspendarea autonomiei Cataloniei, astfel că manifestaţie e şi una pro independenţă şi împotriva guvernului central. Şi preşedintele separatist Carles Puigdemont se află la demonstraţie. La manifestaţie participă şi primarul Barcelonei, Ada Colau, precum şi alţi membri ai Consiliului Municipal. Participanţii scandează "Independenţă" şi "TV3 va fi mereu al nostru", referire la principalul canal public de televiziune din Catalonia. El Pais anunţă că manifestanţii au venit din toată Catalonia, aproximativ 30 de autocare ajungând sâmbătă la Barcelona. Manifestaţia fusese organizată înainte ca premierul spaniol Mariano Rajoy să anunţe, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că Guvernul de la Madrid îşi va impune controlul direct asupra Cataloniei, prin aplicarea articolului 155 din Constituţie. Rajoy a spus că aplicarea articolului 155 are patru obiective: garantarea legalităţii, revenirea la normalitate, revenirea economică şi desfăşurarea de alegeri în situaţie de normalitate. El ar vrea desfăşurarea cât mai rapidă de alegeri, în următoarele şase luni. Măsurile cerute de Rajoy trebuie puse în aplicare de Senatul spaniol, votul fiind programat la 27 octombrie. SURSE: Antena 1, ziare.com, Antena 3, Realitatea, DC News, Europa FM, B1, deschide.md.

Spania ia măsuri dure împotriva Cataloniei, care vrea să își declare independența. Într-o reuniune extraordinară, Guvernul de la Madrid a decis sâmbătă activarea articolului 155 din Constituție. Acesta spune că guvernul central poate impune controlul direct în situaţii de criză preluând puterile delegate ale unei regiuni. Anunțul a fost făcut de premierul Mariano Rajoy. Reuniunea Executivului de la Madrid a avut loc la aproape trei săptămâni de la referendumul din Catalonia, în care votanții s-au pronunțat pentru declararea independenței. Autoritățile spaniole nu recunosc rezultatele scrutinului. Șeful Executivului spaniol a decis ca atribuțiile administrației catalane să fie transferate guvernului de la Madrid. În consecință, Guvernul catalan ar putea fi dizolvat, pentru ca în urmatoarele 6 luni să fie organizate alegeri în Catalonia, a precizat Mariano Rajoy, citat de Reuters. "Articolul 155 este constituţional. Se aplică doar în circumstanţe excepţionale. În această ocazie nu s-a putut şi aplicăm articolul 155 pentru că niciun Guvern din nicio ţară democratică nu poate accepta să se încalce legeaşi să se impună şi alte criterii. Acesta este motivul pentru care am pus în aplicare acest articol", a spus Rajoy. Rajoy a spus că aplicarea articolului 155 are patru obiective: garantarea legalităţii, revenirea la normalitate, revenirea economică şi desfăşurarea de alegeri în situaţie de normalitate. Măsurile care vor fi solicitate Senatului sunt următoarele: "încheierea mandatului preşedintelui regiunii, a vicepreşedintelui şi a consilierilor." "Ministerele îşi vor asuma responsabilitatea", a adăugat Rajoy. SURSE: RFI, HotNews, Gândul, Radio Europa Liberă.

Poţi detalia?

Mișcarea populistă ANO a miliardarului Andrej Babis, supranumit 'Trump al Cehiei', a câștigat detașat alegerile parlamentare, profitând de neîncrederea cehilor față de clasa politică din țara lor și de "ordinele de la Bruxelles", transmite AFP. Scrutinul, desfășurat vineri și sâmbătă, a consemnat de asemenea progresul spectaculos al partidului de extremă dreapta SPD, antiimigrație și anti-UE, și al unei formațiuni antisistem, Partidul Pirat, conform rezultatelor oficiale publicate după numărarea buletinelor de vot în 99,9% din secțiile electorale. ANO ("Da", în cehă), care s-a pronunțat în campanie contra corupției, primirii de imigranți și zonei euro, obține 29,7% din voturi, adică 78 de mandate în camera inferioară, ce numără 200 de membri. "Suntem entuziasmați. Le mulțumim celor 1,5 milioane de alegători ai noștri, asta ne depășește așteptările, căci a existat o campanie de dezinformare masivă împotriva noastră", a reacționat Babis, într-o conferință de presă. În mai multe rânduri, acesta a subliniat că el este "pro-european". "Nu știu de ce cineva spune că suntem contra Europei", a insistat Babis, adăugând: "nu reprezentăm o amenințare pentru democrație". "Suntem pregătiți să luptăm pentru interesele noastre la Bruxelles, noi facem parte integrantă din UE și din NATO", a continuat el, înainte de a invita Uniunea să "înceteze să vorbească de o Europă cu două viteze". Andrej Babis nu a oferit vreun indiciu privind componența unei coaliții sau a guvernului, declarând că a propus negocieri tuturor partidelor intrate în parlament și așteaptă reacția acestora. AFP notează că este vorba de o operațiune delicată în contextul unei camere împărțite între nouă partide. Două dintre acestea, ODS (dreapta eurosceptică) și KDU-CSL (creștin-democrat) au anunțat imediat că nu vor negocia cu Babis. Liderul primei formațiuni menționate, Petr Fiala, a apreciat că în rândurile ANO există "oameni care au promis multe lucruri și care nu vor fi capabili să le realizeze", în timp ce liderul creștin-democrat Pavel Belobradek a spus că nu va intra într-un guvern dacă acolo se vor afla "oameni urmăriți în justiție", aluzie la problemele lui Babis din această sferă. Totuși, arată AFP, aproape unul din trei alegători și-au exprimat preferința pentru controversatul miliardar care a reiterat, chiar în ajunul votului, ostilitatea sa față de primirea migranților și zona euro. ANO este urmat de trei partide care au obținut rezultate aproape identice: ODS (dreapta) — 11,3%, 25 de mandate, Partidul Pirat — 10,8%, 22 de mandate și SPD — 10,6%, 22 de mandate. Cehii au sancționat dur Partidul Social-Democrat CSSD al premierului în exercițiu Bohuslav Sobotka. Formațiunea a suferit o cădere brutală, până pe locul șase, cu 7,3% din voturi, adică 15 mandate. Patru alte partide trec de asemenea pragul electoral de 5%: Partidul Comunist KSCM, nostalgic al fostului regim totalitar, — 7,8%, 15 mandate, creștin-democrații KDU-CSL — 5,8%, 10 mandate și două mici partide de centru, TOP 09 și STAN, cu câte 7 și, respectiv, 6 mandate. Calificat drept 'versiunea cehă a lui Trump' de revista Forbes, omul de afaceri Andrej Babis, de 63 de ani, tuns scurt și cu părul grizonat, magnat în domeniile agroalimentar, chimic și media, este al doilea printre cei mai bogați oameni din țara sa, se arăta joi într-un comentariu al France Presse. Intrat în politică în 2011 cu mișcarea sa populistă ANO ('DA'), el reușește să câștige în sondaje datorită promisiunilor sale în favoarea unei politici mai "curate" în această țară membră a UE cu 10,6 milioane de locuitori, mai coruptă decât Botswana, potrivit Transparency International. Legislativele din 2013 au făcut din ANO a doua forță politică a țării. De atunci, Andrej Babis este acuzat adesea de afaceri și tranzacții îndoielnice, ceea ce el neagă categoric. În ajunul actualului scrutin, el continua să-și repete lozinca "Acum sau niciodată!", cerând alegătorilor săi să profite de "ultima șansă" pentru a învinge "hidra perfidă a corupției care înăbușă țara". Babis refuză cu obstinație adoptarea euro, o monedă "în faliment", în opinia sa. El se face ecoul altor conducători ai țărilor din Europa de Est ostili cotelor de repartizare a migranților între țările membre ale UE, precum și altor reguli percepute drept o tentativă a Bruxellesului de a le limita suveranitatea națională. În schimb, el nu propune un 'Cexit' (ieșirea Cehiei din Uniunea Europeană, n.r.), ci este mai degrabă susținător al reformelor UE în vederea încurajării liberei circulații a capitalului, mărfurilor, mâinii de lucru și serviciilor. Susținătorii lui Babis îi apreciază promisiunile de "administrare a statului ca pe o întreprindere familială", deși i se reproșează că — aflat la putere — ar fi extins avantajele fiscale pentru biocarburanți, măsură benefică pentru conglomeratul său de societăți Agrofert. În mai, Andrej Babis a pierdut portofoliul Finanțelor în urma unui conflict cu premierul social-democrat Bohuslav Sobotka. Acesta nu vedea cu ochi buni tranzacțiile sale financiare îndoielnice, precum și posibilele fraude fiscale și conflicte de interese în care omul de afaceri ar fi fost implicat. În același timp, liderul ANO este în centrul unui scandal de scurgeri a unor înregistrări cu convorbiri ale sale, lăsând să se presupună că a încercat să influențeze un jurnalist pentru ca acesta să-i atace pe rivalii săi politici. De la începutul lunii octombrie, el este de asemenea obiectul unei inculpări pentru fraudarea fondurilor europene cu 2 milioane de euro, bani cu care a finanțat construirea în 2007 a fermei sale "Cuib de lebădă", împreună cu un complex hotelier. De asemenea, Curtea Constituțională slovacă a făcut să apară suspiciuni ale colaborării sale înainte de 1989 cu poliția secretă comunistă StB. "Nu există nicio probă, nu am semnat nimic, nu am colaborat cu poliția secretă", susține el. Acuzația urmează să constituie obiectul unei noi anchete. Potrivit lui Babis, toate aceste scandaluri nu au scopul decât să torpileze popularitatea ANO. Fost-comunist căruia îi place să împartă dulciuri, precum gogoși, susținătorilor săi, Andrej Babis a acumulat — potrivit Forbes — o avere de 3,49 de miliarde de euro, depășind-o pe cea a lui Donald Trump (3,1 miliarde de euro). Născut în 2 septembrie 1954 la Bratislava, tânărul Andrej a urmat școala primară la Paris și pe cea secundară la Geneva, datorită tatălui său, un "co-fondator al comerțului exterior slovac". "Am muncit de la vârsta de 15 ani: distribuiam lapte, descărcam colete, munceam pe șantier", își amintește el. Licențiat în economie, el s-a lansat de asemenea în comerțul exterior și trecut constant 'Cortina de fier', înainte de căderea regimului totalitar în 1989. Reprezentant comercial în Maroc din 1985 până în 1991, Babis a revenit în 1993 în țara sa divizată în două state independente și a început să-și construiască grupul Agrofert, fiind atras ulterior de politică. "Sunt un om bogat. Mi-am realizat aproape toate visurile. Am câștigat bani mulți prin muncă cinstită", susține acest tată a patru copii, dintre care doi cu cea de-a doua soție, Monika, mai tânără cu 20 de ani. SURSE: AGERPRES, DC News, HotNews, Adevărul, Ziarul Financiar, wall-street.ro, economica.net, Black News, stiripesurse.ro, Radio Europa Liberă, Gândul, Calea Europeană, news.ro, B1, Moldova Suverană, NapocaNews, EurActiv, Evenimentul Zilei, Radio România Actualităţi.

Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, a anunţat sâmbătă după-amiază că intenţionează să declasifice documente secrete despre asasinarea fostului preşedinte John F. Kennedy. "Sub rezerva primirii de noi informaţii, voi permite, în calitatea de preşedinte, deschiderea dosarelor clasificate blocate de mult timp despre cazul John F. Kennedy", a transmis Donald Trump prin Twitter, sugerând că unele date ar putea rămâne totuşi secrete. Casa Albă a comunicat acum câteva zile că va acţiona "pentru a se asigura că vor fi făcute publice cât mai multe date posibile" despre asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în anul 1963. Donald Trump este unul dintre politicienii care au alimentat teoriile conspiraţiei în legătură cu asasinarea lui John F. Kennedy. În campania electorală prezidenţială din 2016, Donald Trump a acuzat că tatăl adversarului politic republican Ted Cruz a avut legături cu Lee Harvey Oswald, condamnat pentru asasinarea celui de-al 35-lea preşedinte american, aminteşte CNN. John Fitzgerald Kennedy a fost al 35-lea preşedinte al Statelor Unite. A fost asasinat în oraşul Dallas (Texas) pe 22 noiembrie 1963. În anul 1992, Congresul SUA a stabilit că toate documentele secrete referitoare la asasinarea lui John F. Kennedy vor putea fi declasificate în următorii 25 de ani, cu excepţia situaţiei în care preşedintele SUA refuză acest lucru pentru a nu fi afectate activităţile serviciilor de informaţii, operaţiuni militare sau relaţii diplomatice. Administratorii Arhivelor Naţionale din SUA pot decide până pe 26 octombrie 2017, cu aprobarea preşedintelui Donald Trump, declasificarea dosarelor secrete despre acest caz. SURSE: Mediafax, ProTV, România TV, Gândul.

Unirea Basarabiei cu România poate apropia Republica Moldova de aderarea la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de fostul Președinte al României, membrul Partidului Unității Naționale din Republica Moldova, Traian Băsescu, în cadrul unui club de presă cu jurnaliștii de limba română. Băsescu s-a lăudat cu o vastă experiență în inistitutele de stat ale României, menționând că planifică să împărtășescă din această experineță politicienilor moldoveni, iar punctul culminant al activiății în Republica Moldova trebuie să devină distrugerea Moldovei ca stat independent și Unirea cu România. Mai mult, Băsescu are o soluție și pentru soluționarea problemei transnistrene. Pentru aceasta, în opinia fostului lider de la Cotroceni, este suficientă o simplă înțelegere cu Rusia și Ucraina. Cel mai probabil, teritoriul din stânga Nistrului ar trebui să revină acestor două state, pentru a nu crea impedimente pentru Unirea Basarabiei cu România. Totodată, Băsescu se arată convins că Republica Moldova este pusă în faţa provocării să aleagă între Est și Vest, opțiunea vestică fiind alegerea cetățenilor, iar cea estică – a Partidului Socialiștilor, apropiat șefului statului, Igor Dodon, care valorifică, în interesul cuiva, nemulțumirea celor afectați de tranziție. În acest sens, Traian Băsescu nu se arată deranjat de numeroasele sondaje de opinie, care arată dezamăgirea majorității cetățenilor în vectorul european și dorința populației de a face parte din Uniunea Economică Euroasiatică. Mai mult, aceleași sondaje, arată că peste 50 la sută din cetățenii țării, îl susțin pe Președintele Igor Dodon și politica promovată de acesta. „Doar naivitatea ne poate face să credem că Uniunea Euroasiatică ne poate salva. Nu are perspectivă nici pentru securitatea statului, nici pentru prosperitatea cetățenilor. Unica soluție viabilă este Unirea. Fiind membră NATO, România va genera pentru spațiul comun securitate, fiind membră a UE, va genera prosperitate”, a spus Traian Băsescu. Amintim că președintele suspendat al Republicii Moldova, Igor Dodon a declarat în repetate rânduri că nu va permite unioniștilor să-și realizeze visul de a distruge Moldova, ca un stat suveran și independent. Șeful statului a mai declarat că după alegerile parlamentare din 2018 și victoria obținută de Partidul Socialiștilor în acest scrutin, unionismul va fi interzis prin lege. SURSE: Accent TV, Adevărul, Timpul.

Curtea Constituţională a constatat că există circumstanţe care justifică instituirea acestei situaţii în cazul numirii lui Eugen Sturza în funcţia de ministru al Apărării, astfel încât decretul urmează să fie semnat de către premierul Pavel Filip sau de către preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. Curtea a decis că refuzul lui Igor Dodon de a semna decretul de numire în funcţia de ministru al Apărării pentru Eugen Sturza "constituie o încălcare gravă a obligaţiilor şi a jurământului depus la învestirea în funcţie". În exercitarea interimatului funcţiei de preşedinte al ţării, preşedintele interimar exercită aceleaşi atribuţii ca şi preşedintele titular şi va emite decretele refuzate anterior. "În sensul articolului 91 din Constituţie, refuzul Preşedintelui de a-şi executa obligaţiile constituţionale constituie imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţia (atribuţiile) în cauză şi justifică instituirea interimatului funcţiei, care se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru, pentru exercitarea acestei (acestor) obligaţii constituţionale a Preşedintelui", potrivit hotărârii Curţii. Igor Dodon a cerut, prin intermediul reprezentantului său Maxim Lebedinschi, recuzarea judecătorilor Curţii Constituţionale la examinarea sesizării guvernului privind declanşarea interimatului funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova, dar demersul a fost respins. Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a subliniat că declanşarea procedurii de constatare a interimatului funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova nu suspendă mandatul lui Igor Dodon. "În situaţia în care Curtea Constituţională va constata că există circumstanţe şi este justificată declararea interimatului funcţiei care urmează să fie exercitată ori de speaker, ori de prim-ministru se referă doar la semnarea decretului privind numirea ministrului Apărării şi depunerea jurământului. Nu se referă la alte cazuri şi nu se referă la zi, oră, o perioadă de timp sau mandatul general al preşedintelui Dodon", a spus Candu. SURSE: Mediafax, HotNews, Libertatea, RFI, pressalert.ro, Timpul, Cotidianul, ProTV, bursa.ro, Gândul, Revista 22, dw.com, Evenimentul Zilei, Ziarul de Iaşi, Antena 3, Realitatea, România Liberă, EurActiv, Business Magazin, ziare.com, point.md, Pagina de Rusia, wall-street.ro, Digi24, OrtodoxINFO, TVR, Bună Ziua Iaşi, Neptun TV, Telegrama, România TV, Curentul, republika NEWS, Regional.

Ce treabă are Voronin?

@caiac, niciuna, pentru că al Treilea Război Mondial înseamnă distrugerea planetei, şi nu cred că-şi doreşte vreun stat acest lucru. Propunere respinsă.

Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, a anunțat, joi, că Guvernul de la Madrid va pune în aplicare articolul 155 din Constituție, care permite suspendarea autonomiei Cataloniei. Potrivit BBC, aplicarea articolului 155 ar urma să intre în vigoare sâmbătă. Anunțul Guvernului de la Madrid intervine imediat după ce liderul regiunii separatiste, Carles Puigdemont, a spus că se pregătește să declare independența totală a Cataloniei, dacă Guvernul Spaniei nu vrea să negocieze cu el. Premierul spaniol, Mariano Rajoy, le-a transmis acum o săptămână separatiștilor catalani că respinge orice mediere în criza care continuă după ce premierul Cataloniei, Carles Puigdemont, a semnat o declarație de independență, dar a cărei aplicare a suspendat-o în așteptarea unui dialog cu Madridul. 'Nu este posibilă o mediere între legea democratică și ilegalitatea sau nesupunerea civică', a anunțat Rajoy în fața Parlamentului de la Madrid. SURSE: România Liberă, Antena 3, Evenimentul Zilei, Digi24, România TV, HotNews, Capital, B1, EurActiv, Q Magazine, Realitatea, Gândul, Adevărul, Cotidianul, Publika, economica.net, NapocaNews, TVR, Antena 1, Cuget Liber, stiripesurse.ro, Bună Ziua Iaşi, ARQ, Revista 22, The Epoch Times, Europa FM, bursa.ro, JurnalTV, Ştiri din Bucovina, OrtodoxINFO, Black News, Amos News, independent.md, SuceavaLIVE.

Senatorul PSD Eugen Teodorovici a declarat, marţi seară, că a absolvit un curs al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”, fără a se prezenta la cursuri, primind diploma acasa. Academia face anchetă după declaraţiile parlamentarului. "Domnul Eugen Teodorovici a absolvit Colegiul Naţional de Informaţii în 2013, un curs posuniversitar de 45 de zile dedicat civililor. Senatul actual al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANIMV) s-a autosesizat pentru a verifica condiţiile de absolvire în cazul domnului Teodorovici", transmite Academia de Informaţii printr-un comunicat de presă. Senatorul PSD Eugen Teodorovici a afirmat, marţi seara, la postul public de televiziune, că a primit o diplomă de la SRI, fără să fi participat la cursurile Academiei Naţionale de Informaţii. Fostul ministru a precizat că nu a mers personal să ridice acea diplomă, ci că „i-a adus-o cineva”, o persoană pe care nu o cunoştea. "Mi-au dat-o, a fost un master sau curs postuniversitar, nu ştiu ce o fi fost. (...) Nu m-am dus să o iau, mi-a adus-o cineva. (...) Nu îl cunoşteam", a spus Teodorovici. Preşedintele Comisiei SRI, Claudiu Manda, a declarat, miercuri, comentând afirmaţia senatorul Eugen Teodorovici, care a absolvit un curs ANI fără a se prezenta, că atunci când a fost el cursant exista obligaţia de a participa la un anumit procent de cursuri, dar că nu crede că a fost la toate. Solicitat să comenteze declaraţiile senatorul PSD Eugen Teodorovici, Manda a răspuns: „Nu am ce să comentez, am înţeles că s-au sesizat cei de la Academie, va exista acolo o analiză, o să vedem răspunsul, nu e o chestiune care să fi sesizat Comisia”. Întrebat dacă este o practică în acest sens, ca ANI să elibereze diplome în acest mod, Manda a răspuns: „Nu ştiu care sunt cursurile pe care le-a făcut domnia sa sau nu le-a făcut. Eu, când am fost la cursuri acolo, cred că aveam o obligaţie să participăm la un procent din cursuri”. „Am fost la diferite astfel de cursuri, nu cred că am fost nici eu la toate, şi la sfârşit s-a eliberat o diplomă, dacă e vorba de acelaşi lucru. Pot să vă spun că, dacă au fost acelaşi gen de cursuri, nu au fost cursuri de racolare, ci cursuri în care erau prezentate diferite aspecte din viaţa societăţii, diferite instituţii ale statului – cum funcţioneză - şi erau invitaţi şefii acelor instituţii să prezinte celor care sunt acolo la curs”, a adăugat Manda. SURSE: Mediafax, Adevărul, Libertatea, Evenimentul Zilei, HotNews, DC News, Antena 1, România Liberă, TVR, Cotidianul, România TV, ziare.com, Europa FM, Active News, Ziarul Financiar, Replica, Puterea, Fresh News 24, Revista 22, stiripesurse.ro, Telegrama, cetateanul.net, B1, economica.net.

Orice adolescent în vârstă de minimum 15 ani care va dori să se declare decât alt gen decât sexul biologic o poate face fără să mai aducă drept dovadă teste medicale, terapie sau chirurgie. Prim-ministrul grec Alexis Tsipras le ceruse deputaților să arate „eroism politic" pentru a sprijini proiectul de lege: „Trăim în Europa – acest lucru înseamnă că ne străduim pentru progres, mai degrabă decât să rămână în obscurantism. Extindem drepturile omului și modernizăm țara … Nici o tradiție, nici o religie nu poate sta deasupra drepturilor omului”. Numeroși mitropoliți ortodocși au criticat legea, scrie stiripentruviata.ro. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei s-a întrunit joi pentru a răspunde proiectului de lege, declarând: „Proiectul propus stârnește tulburare în societate, atacă instituția sacră a familiei, contrazice buna morală și bunul simț și îl pierd pe om. În loc să diminueze confuzia și tulburările mentale, le va spori, dând naștere unui periculos fenomen social, și producând o situație tensionată mai ales în școli”. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Greciei, Arhiepiscopul Ieronim al Atenei, de asemenea a vorbit împotriva proiectului de lege, spunând: „Toate acestea fac un joc. Biserica are propriile ei puncte de vedere. Patria noastră are tradițiile ei, are instituția familiei, orice altceva sunt născociri ca să ne pierdem timpul.” Iar Sfânta Chinotită a Sfântului Muntele Athos a trimis o scrisoare către Ministerul Educației și Ministerul de Justiție din Grecia, cerând retragerea legii: „…suntem cuprinși de neliniște pentru ce ne rezerva viitorul. Chiar este permis in tara noastră ortodoxă ca în mod legal și flagrant să sfidezi legea divină? Deci Dumnezeu a creat omul după chipul și asemănarea Sa, i-a creat femeie și bărbat (Facerea 1, 27)”. Monahii athoniți și-au exprimat indignarea și față de faptul că, în timp ce reprezentanții minorităților religioase primesc educație confesională, elevilor ortodocși le este inoculată ideea că "toate religiile sunt egale”, îndreptându-i pe aceștia spre agnosticism și ateism. Călugării athoniți și-au încheiat scrisoarea cu un cuvânt al Sfântului Paisie Aghioritul: „În aceste vremuri grele, fiecare dintre noi trebuie să facă tot ceea ce este omenește cu putință, iar ceea ce este cu neputință, să lase în voia lui Dumnezeu. Astfel conștiința noastră va fi liniștită pentru că am făcut ceea ce am putut. Daca nu opunem rezistență, atunci strămoșii noștri se vor ridica din morminte.” SURSĂ: Active News.

Doi importanţi lideri separatişti, inculpaţi de ”răzvrătire”, au fost plasaţi de justiţia spaniolă în arest preventiv, o decizie în urma căreia au fost anunţate manifestaţii marţi în Catalonia, relatează AFP. ”Nu are sens, nu avem cuvinte să descriem” această situaţie, ”de aceea îndemnăm societatea catalană să manifesteze mâine (marţi), evident în mod paşnic”, a declarat pentru presă Jordi Bosch, secretarul general al asociaţiei separatiste Omnium Cultural, relatează news.ro. O judecătoare a decis luni seara plasarea în detenţie a lui Jordi Cuixart şi a lui Jordi Sanchez, care conduc principalele asociaţii separatiste din Catalonia, Omnium Cultural şi, respectiv Adunarea Naţională Catalană (ANC). Aceste asociaţii au o foarte importantă capacitate de mobilizare, iar inculparea liderilor lor riscă să agraveze şi mai mult criza dintre Madrid şi Barcelona. Sanchez şi Cuixart, inculpaţi de răzvrătire de către Audienţa Naţională, o înaltă jurisdicţie însărcinată cu dosare de securitate naţională, au fost încarceraţi la închisoarea Soto del Real, în apropiere de Madrid, luni seara. Vestea încarcerării lor a antrenat ”concerte de caserole” în întreaga Catalonie, în semn de protest. În noaptea de luni spre marţi s-au răspândit rapid îndemnuri la manifestaţii pe reţele de socializare, anunţând mobilizări în întreaga Catalonie şi nu numai - la Valencia de exemplu. O scurtă grevă este prevăzută marţi la prânz (13.00, ora României), în vederea reclamării ”eliberării deţinuţilor politici”, dar şi manifestaţii în faţa prefecturilor marţi seara. Înainte să fie plasat în detenţie, Jordi Cuixart a înregistrat un clip video difuzat în cursul nopţii. ”Bine aţi venit. Dacă vedeţi această înregistrare video, aparatul de stat a decis să mă priveze de libertate”, spune el. ”Vă trimit un mesaj de seninătate”. Cuixart anunţă în această înregistrare video că, dacă va fi necesar, organizaţia sa va acţiona ”în clandestinitate”, însă în mod paşnic. Spania se adânceşte, zi de zi, şi mai mult, într-o criză politică fără precedent de când a revenit la democraţie. În această criză, Madridul îi înfruntă pe separatiştii aflaţi la putere în Catalonia, care ameninţă să declare independenţa în mod unilateral, pe baza unui referendum de autodeterminare organizat pe 1 octombrie, în pofida faptului că a fost interzis de justiţie şi în care afirmă că au obţinut o victorie cu 90% din voturile exprimate, în contextul în care 43% din catalanii cu drept de vot au participat la scrutin. Jordi Cuixart şi Jordi Sanchez sunt suspectaţi că au încurajat sute de persoane, pe 20 septembrie, la Barcelona, să blocheze ieşirea dintr-un imobil în care efectuau percheziţii, în legătură cu organizarea referendumului, a unor membri ai Gărzii Civile. Aceşti membri ai Gărzii Civile au rămas în clădire până la miezul nopţii. Omnium Cultural şi Adunarea Naţională Catalană sunt vârfurile de lance ale separatismului în Catalonia, o regiune împărţită aproape egal între susţinătorii rămânerii în Spania şi cei ai secesiunii. Un purtător de cuvânt al Guvernului separatist catalan a catalogat drept o ”provocare din partea statului spaniol” plasarea în detenţie a celor doi lideri şi i-a îndemnat pe simpatizanţii acestora să rămână paşnici. ”Avem din nou, un lucru trist, deţinuţi politici” în Spania, a apreciat preşedintele separatist catalan Carles Puigdemont într-un mesaj postat, în engleză, pe contul său de Twitter. ”Libertate celor doi Jordi”, se putea citi pe afişul unuia dintre cei aproximativ 400 de manifestanţi adunaţi într-o piaţă în centrul Barcelonei către miezul nopţii de luni spre marţi. Aceste detenţii au loc după ce Madridul i-a dat luni un ultim termen de trei zile preşedintelui catalan să revină la legalitate. De o săptămână, Carles Puigdemont lasă să planeze posibilitatea unei declaraţii de independenţă, sugerând, fără să o spună în mod deschis, că a ”suspendat” această declaraţie în vederea unui dialog cu Madridul. ”Sperăm ca în orele care vin (...), veţi răspunde cu claritatea pe care o cer toţi cetăţenii”, i-a scris premierul spaniol Mariano Rajoy lui Carles Puigdemont. Rajoy a subliniat luni că mai sunt doar trei zile, până joi, la ora locală 10.00 (11.00, ora României), pentru a se reveni pe drumul drept. El a răspuns astfel unei scrisori a preşedintelui catalan, în care îşi exprima dorinţa ”să dialogheze în următoarele două luni”, abţinându-se însă să precizeze negru pe alb, aşa cum cere Madridul, dacă regiunea şi-a proclamat sau nu independenţa. În pofida faptului că societatea catalană este împărţită, Carles Puigdemont estimează că a primit un ”mandat” în vederea unei secesiuni, după referendumul de autodeterminare de la 1 octombrie, care a fost boicotat de către opoziţie. În cazul în care el insistă, Guvernul central ar putea să suspende total sau parţial autonomia Cataloniei. Rajoy continuă să refuze orice dialog, atât timp cât separatiştii nu îşi retrag ameninţarea de a-şi proclama unilateral independenţa. El nu vrea să audă de mediere, iar statele membre ale Uniunii Europene (UE) nici ele, pentru a nu deschide o adevărată cutie a pandorei secesiunilor pe continent. SURSE: ProTV, B1, stiripesurse.ro, Antena 3.

Secretarul general al PSD, Codrin Ştefănescu, le-a propus liderilor din partid, la şedinţa de joia trecută, în care se discuta despre demisia celor trei miniştri, să se întâlnească la un şpriţ că în vremurile bune la Belina, locul care face obiectul anchetei DNA, au declarat pentru HotNews.ro surse politice. Contactat de HotNews.ro, Ştefănescu a spus că le-a propus liderilor PSD să se întâlnească “la un şpriţ, ca băieţii” în judeţele cu baroni puternici, pentru a discuta problemele interne, dar a negat că ar fi fost vorba de Belina. Sursele citate au detaliat însă discuţiile din PSD de săptămâna trecută, afirmând că Liviu Dragnea s-ar fi declarat iniţial de acord cu propunerea lui Ştefănescu de a merge la Belina împreună cu liderii partidului şi chiar ar fi intenţionat să o supună la vot. Au fost însă câteva voci care s-au opus propunerii lui Ştefănescu, pe motiv că o asemena deplasare ar arată rău în ochii opiniei publice iar Dragnea în cele din urmă a renunţat la idee. Codrin Ştefănescu a explicat de ce le-a propus liderilor PSD să se întâlnească “la un şpriţ” în judeţele care au câştigat alegerile cu scoruri mari, precizând că nu a fost vorba de o deplasare la Belina. SURSE: Realitatea, HotNews.

Rusia ia în considerare pedepsirea părinților, dacă copiii lor participă la proteste împotriva președintelui rus Vladimir Putin, a declarat un șef din cadrul Ministerului rus de Interne. Timur Valiulin, care ocupă funcția de director al Departamentului antitero, a mai spus că Guvernul este „îngrijorat” că tinerii participă la proteste, fără să fie sancționați, astfel că ia în considerare să „îi tragă la răspundere” pe părinți, profesori și organizatori, potrivit RBC, citat de The Independent. „Ne facem griji pentru tinerii care participă la acțiuni stradale necoordonate. Procentul tinerilor protestatari este în creștere. Ne alarmează cât de mult a scăzut vârsta medie a celor care manifestează. Ne gândim că dacă putem introduce amendamente, astfel încât să îi tragem la răspundere atât pe organizatorii protestelor, cât și pe părinții elevilor, dar și pe profesorii lor”, a spus oficialul rus. Totodată, șeful Comisiei Social-Politice a Consiliului Federal, Valeri Ryazansky a precizat că Parlamentul încearcă de ceva timp să găsească o soluție la această problemă. „La fel cum părinții sunt sancționați, dacă copiii lor sunt prinși conducând o mașină, ei trebuie trași la răspundere dacă minorii pe care-i au în grijă sunt implicați în acțiuni ilegale”, a spus el. Pe de altă parte, directorul Uniunii „Educație pentru toată Rusia” susține că profesorii nu ar trebui să fie considerați responsabili. „Profesorii nu pot controla ceea ce se întâmplă în afara școlii. Cei care sugerează că părinții și profesorii trebuie să fie aduși în fața Justiției nu știu cum să abordeze situația”, a spus Galina Merkulova. Precizările vin la câteva zile după ce sute de protestatari au participat la manifestații organizate la Moscova, de ziua președintelui rus Vladimir Putin. Inițial, protestele erau programate să aibă loc în orașul natal al lui Putin, St. Petersburg, însă organizatorii au extins manifestațiile după ce liderul opoziției, Alexei Navalnâi a fost arestat. Forțele de ordine au declarat, pentru Interfax, că la protestul din Moscova au participat aproximativ 700 de persoane. În alte orașe, au fost arestate 80 de persoane. SURSE: ProTV.

Criza din Peninsula Coreea riscă să conducă la izbucnirea "în orice moment" a unui "război nuclear", avertizează Kim In-Ryong, adjunctul ambasadorului Coreei de Nord la Naţiunile Unite, subliniind că orice ţară care ar participa de partea SUA la o intervenţie militară va deveni ţintă. "Criza din Peninsula Coreea, asupra căreia este îndreptată atenţia întregii lumi, a atins un punct din care nu se mai poate reveni, astfel că un război nuclear poate izbucni în orice moment", a declarat Kim In-Ryong în cadrul sesiunii unei comisii a Adunării Generale ONU. "Atât timp cât nu participă nimeni la acţiuni militare ale Statelor Unite împotriva Coreei de Nord, nu intenţionăm să folosim sau să ameninţăm cu folosirea armelor nucleare împotriva altor ţări", a subliniat Kim In-Ryong, potrivit postului CBC. În contextul amplificării tensiunilor, Administraţia Donald Trump pare să nu excludă posibilitatea iniţierii negocierilor directe cu regimul Kim Yong-Un. "Eventual, sigur că nu excludem posibilitatea discuţiilor directe. Ne concentrăm pe diplomaţie pentru a rezolva problema pe care o reprezintă Coreea de Nord. Cu toate acestea, alături de aliaţii noştri, Japonia şi Coreea de Sud, trebuie să fim pregătiţi pentru cel mai grav scenariu în cazul în care diplomaţia eşuează", a declarat John J. Sullivan, adjunct al secretarului de Stat american. SURSE: Mediafax, ProTV, stiripesurse.ro, Ziarul Financiar, HotNews, Antena 3, Gazeta de Sud, ziare.com, Telegraf, Orange, Magna News, Timpul, Jurnal Arădean, The Epoch Times, Antena 1, România Liberă.

Preşedintele Igor Dodon a încălcat Constituţia atunci când a refuzat repetat numirea în funcţie a unui ministru. Hotărârea fost pronunţată astăzi de Curtea Constituţională. la sesizarea Guvernului care a cerut interpretarea unor prevederi din articolul 98 din Constituţie. Şi asta după ce Dodon a respins a doua oară candidatura lui Eugen Sturza pentru funcţia de ministru al Apărării. „Preşedintele ţării are dreptul să verifice capacităţile candidatului propus, însă nu are dreptul de veto faţă de propunerea prim-ministrului. (...) În arhitectura constituţională a RM, preşedintele trebuie să aibă un rol neutru, de arbitru şi să nu fie un jucător politic”, se spune în decizia Curţii. „Refuzul deliberat al preşedintelui de numire a candidatului propus repetat de prim-ministru este o încălcare gravă a obligaţiilor sale constituţionale, circumstanţe ce justifică iniţierea de către Parlament a procedurii de suspendare din funcţie a preşedintelui”, a mai notat Curtea, adăugând că „mecanismul de demitere a Preşedintelui ţine de opţiunea Parlamentului, fiind o procedură complexă şi de lungă durată, care nu soluţionează prompt problema funcţionalităţii depline a instituţiilor fundamentale obstrucţionate deliberat de către Preşedinte”. „- În sensul articolului 91 din Constituţie, refuzul Preşedintelui de a-şi executa obligaţiile constituţionale constituie imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţia (atribuţiile) în cauză şi justifică instituirea interimatului funcţiei, care se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru, pentru exercitarea acestei (acestor) obligaţii constituţionale a Preşedintelui. - Instituirea interimatului funcţiei, cauzat de refuzul deliberat de a executa o obligaţie constituţională şi circumstanţele care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte urmează a fi constatate în fiecare caz în parte de către Curtea Constituţională, în conformitate cu competenţa atribuită acesteia prin articolul 135 alin. (1) lit. f) din Constituţie”. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. SURSE: JurnalTV, ProTV, cursdeguvernare.ro, all moldova, Prime, Ziarul de Iaşi, Radio România Actualităţi, MediaNews, MoldovanDREAM, B1, Cotidianul, TV8, Revista 22, Replica, Digi24, republika NEWS, Moldova24, bani.md, Romanian Global News, Libertatea, Gândul, Liber TV, money.ro.

Jurnaliștii de la unele instituții media continua să scrie știrile cu abateri de la normele deontologice. Materialele conțin elemente de propagandă. Instituțiile media ai căror proprietari fac parte sau simpatizează formațiuni politice continua să transmită prin știri conținut tendențios și manipulator, în funcție de interesele formațiunilor respective. Concluziile se regăsesc în cel de-al optulea și ultimul raport de monitorizare: „Elemente de propagandă, manipulare informațională și încălcare a normelor deontologiei jurnalistice în spațiul mediatic autohton”, realizat de către Centrul pentru Jurnalism Independent. Raportul prezentat miercuri, 18 octombrie, într-o conferință de presă la IPN, cuprinde perioada de monitorizare 1 august – 1 octombrie, în care au fost analizate produsele a 12 instituții media. Principalele subiecte monitorizate au fost: declararea vicepremierului rus Dmitri Rogozin persona non-grata pe teritoriul Republicii Moldova, disputa dintre Guvern și Președinție privind participarea militarilor moldoveni la exerciții militare în Ucraina, protestul anti-guvernare organizat de opoziție pe 17 septembrie și manifestațiile pro-președinte organizate de socialiști pe 24 septembrie. Autoarea raportului, Viorica Zaharia, a spus că în această perioadă în știrile monitorizate au fost constatate mai rar tehnici de manipulare, deși o parte din jurnaliști nu au abandonat utilizarea acestora. „Jurnaliștii aplică tehnici de manipulare în special la reflectarea subiectelor din domeniul politic, în cazurile în care este vorba despre confruntări dintre guvernare și opoziție”, menționează Viorica Zaharia. Tehnici de manipulare informațională au fost constatate preponderant la NTV Moldova și Accent TV, într-o măsură mai mică la Publika TV, Prime TV, Canal 2 și Noi.md. La posturile Accent TV, Prime TV, NTV Moldova, Canal 2, Jurnal TV, dar și în cazul portalurilor online Publika.md și Noi.md a fost constatată lipsa de echilibru în materialul jurnalistic. Au lipsit reacțiile persoanei vizate în subiectele conflictuale la posturile NTV Moldova, Accent TV și Prime TV. Aceleași posturi au citat experți necunoscuți și au prezentat selectiv faptele și opiniile. De asemenea, portalul Publika.md și posturile de televiziune Canal 2, NTV Moldova și Accent TV au generalizat și au omis unele fapte din știri. Centrul pentru Jurnalism Independent recomandă Consiliului Coordonator al Audiovizualului să se autosesizeze și să inițieze monitorizarea posturilor TV care difuzează informații manipulatoare, pentru a constata derogările de la lege și a aplica sancțiuni. Editorilor de presă li se recomandă să supravegheze conținutul editorial pentru ca acesta să corespundă misiunii presei de a monitoriza publicul și nu dorinței cercurilor politice de a-și promova interesele și a distruge adversarii. Reporterii sunt îndemnați să relateze fapte și să se abțină de la înserarea în știri a propriilor comentarii sau a celor care, eventual, le adaugă editorii sau alte persoane ierarhic superioare în redacție. Iar consumatorilor de presă li se recomandă să se informeze din mai multe surse media, pentru a evita riscul de a primi o informație eronată și de a fi manipulați. SURSE: Radio România Actualităţi, Adevărul, Mediacritica.

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat marți că, pentru ALDE, legile Justiției sunt cel mai important obiectiv politic și parlamentar din această sesiune, precizând că, dacă ministrul Tudorel Toader va prezenta un calendar de adoptare care depășește finalul anului, atunci pachetul de legi va fi asumat de coaliția guvernamentală. "Pentru noi, pentru ALDE și pentru mine, ca președinte al Senatului, în această sesiune parlamentară, cel mai important obiectiv politic și parlamentar este trecerea acestui pachet de legi prin Parlament. Cel mai probabil mâine vom avea o discuție la care va fi invitat și ministrul Justiției, Tudorel Toader, pe care îl vom ruga să ne prezinte calendarul aferent procedurilor de promovare a inițiativei referitoare la legile Justiției, evident, prin Guvern. În cazul în care acest calendar va fi unul cu o lungime prea mare, care să ne facă să depășim sfârșitul anului, atunci cu cea mai mare probabilitate proiectul de lege cu pachetul de reformă a Justiției va fi asumat de coaliția majoritară și depus în Parlament, astfel încât să putem avansa mai repede, ținând cont că MJ a făcut deja partea de dezbatere publică, cu asociațiile profesionale ale magistraților, cu societatea civilă, și atunci sigur că, însumând toate propunerile care au venit pe pachetul de reformă a legilor Justiției, inclusiv din partea CSM, munca noastră va fi mai ușoară și mai eficientă în felul acesta", a spus Tăriceanu, la Senat. El a adăugat că își menține opinia potrivit căreia factorul politic reprezentat de șeful statului trebuie scos din procedura de numire a procurorilor șefi, dar și pe cea conform căreia Inspecția Judiciară trebuie luată de la CSM. "Dacă ar fi să facem un sumar al principalelor subiecte în dispută: punctul unu — cine va face în viitor numirea procurorilor — eu am susținut că numirea procurorilor trebuie să fie depolitizată, de aceea am propus ca CSM să fie cel care să facă numirile, evitând factorul politic, care este în prezent președintele. Al doilea element important este locul în care va fi situată instituțional și organizațional Inspecția Judiciară. Am văzut ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă și cred că toate scandalurile din CSM și de la Inspecția Judiciară îmi întăresc și mie convingerea că Inspecția Judiciară trebuie luată în mod obligatoriu de la CSM, pentru că CSM nu poate să fie în același timp și arbitru și jucător și va trebui să găsim o soluție corectă, care să îi dea Inspecției Judiciare independența de care are absolută nevoie", a susținut Tăriceanu. SURSE: AGERPRES, Antena 3, The Epoch Times, Libertatea, InfOpinia, DC News.

Noii membri ai Guvernului - Paul Stănescu la Ministerul Dezvoltării, Felix Stroe la Ministerul Transporturilor și Marius Nica la Fonduri Europene - au depus jurământul de învestitură, marți, într-o ceremonie la Palatul Cotroceni în prezența președintelui Klaus Iohannis. La ceremonie au participat premierul Mihai Tudose, vicepremierul Marcel Ciolacu, parlamentarii Claudiu Manda și Gabriel Vlase, precum și consilierul prezidențial Cosmin Marinescu. Președintele Klaus Iohannis a semnat marți decretele privind numirea lui Paul Stănescu în funcția de viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a lui Felix Stroe ca ministru al Transporturilor și a lui Marius Nica — ministru delegat pentru Fonduri Europene. SURSE: AGERPRES, ziare.com, Antena 3, Digi24, Radio România Actualităţi, Mediafax, news.ro, Evenimentul Zilei, HotNews, Realitatea, Gândul, Replica, B1, Revista 22, Cuget Liber, Bună Ziua Iaşi, Puterea, Telegraf, Comisarul, Mangalia News, Ştiri de Cluj, RFI, AK-24, Secunda TV, bursa.ro, Cap Limpede, Libertatea, Ghidul Arădean, Adevărul, Ieşeanul, TVR, Monitorul de Vrancea, Ordinea, Naţional, opiniapublica.info.

Trei din cinci români apreciază că România a beneficiat de statutul de membru al Uniunii Europene, dar mai puțin de jumătate mai cred că acest lucru este bun în continuare, potrivit unui sondaj al Parlamentului European. Ponderea cetățenilor UE care consideră că țara lor a beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană este de 64%, potrivit celui mai recent sondaj Parlametru privind percepția cetățenilor asupra Uniunii Europene și Parlamentului European. Procentul este în creștere cu patru puncte procentuale față de rezultatele din octombrie 2016. În România, 61% dintre locuitori (minus 3 puncte procentuale faţă de octombrie 2016), consideră că țara a beneficiat de statutul de membră UE, un procent relativ apropiat de media europeană. Însă doar 48% dintre români mai cred că apartenenţa la UE este un lucru bun, față de 54% în martie 2017, arată sondajul. Datele arată că 32% (+2% faţă de martie 2017) consideră că apartenența la UE nu este nici bun nici rău, iar 46% dintre români consideră că principalul beneficiu adus de UE este accesul la noi oportunități profesionale. „În România, cei care consideră că vocea lor contează la nivelul UE sunt mai mulţi (42%, -3% faţă de martie 2017) decât cei care consideră că vocea lor contează în propria ţară (37%, -11% faţă de martie 2017). La nivelul întregii Uniuni Europene, 47% (+4% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în UE şi 61% (-2% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în propria ţară”, arată sondajul Parlametru. Potrivit acestuia, 43% dintre români (+5% faţă de octombrie 2016; peste media UE de 33%, în creştere cu 8%) au o părere pozitivă despre Parlamentul European, iar 38% au o părere neutră. 60% dintre români îşi doresc un rol mai important pentru instituţie, faţă de 47% dintre europeni. Majoritatea europenilor (55%) şi românilor (54%) au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2019. Cetățenii europeni se așteaptă ca UE să îi ajute să se protejeze împotriva anumitor amenințări, precum terorismul (58% în UE, 41% în România), șomajul (43% în UE, 40% în România), sărăcia și excluziunea (42% în UE, 48% în România) și migrația necontrolată (35% în UE, 33% în România). De asemenea, locuitorii Europei așteaptă ca UE să protejeze drepturile fundamentale (44% în UE, 33% în România), libertatea de a călători, lucra și studia în întreaga UE (36% în UE, 41% în România), drepturile lucrătorilor (34% în UE, 42% în România), pensiile adecvate (34% în UE, 38% în România) și bunăstarea economică (33% în UE, 34% în România). Se așteaptă ca, în special, Parlamentul European să apere drepturile omului (56% în UE, 55% în România), libertatea de exprimare (34% în UE, 41% în România), egalitatea dintre bărbați și femei (32% în UE, 21% în România) şi solidaritatea între ţările membre (28% în UE, 32% în România). SURSE: EurActiv, Revista 22, HotNews, Comisarul.