South Silviu.

Îi decentă mema asta, să zicem că merge.

Te-ai prins?

Serialul Mandalorian de pe Disney+ a demonstrat că noul serviciu de streaming are un potenţial imens. Se pare că gigantul Disney este dispus să investească mulţi bani în producţia de filme şi seriale originale pentru această platformă, iar Star Wars pare să fie unul dintre pilonii principali pe care va fi construit acest serviciu. Acum că ştim când va fi lansat sezonul al doilea din The Mandalorian, iată ce alte seriale Star Wars vor fi lanaste pe Disney+ Star Wars: Clone Wars Sezonul 7 Serialul Clone Wars a debutat în urmă cu 12 ani şi a prezentat evenimentele care au avut loc între filmele Episode II: Attack of the Clones şi Episode III: Revenge of the Sith. După şapte sezoane şi un film de lung metraj, acest serial ajunge la final, ultimul sezon urmând să fie difuzat exclusiv pe Disney+. Acesta urmează să includă 12 episoade şi începe de pe 21 februarie 2020. Toate celelalte şase sezoane sunt acum disponibile şi pe Disney+, pentru cei care vor să ajungă la zi cu aventurile personajelor de până acum. Fiind un serial de animaţie, acesta este potrivit pentru fanii de toate vârstele. Chiar dacă nici Mandalorian nu este un serial extrem de violent, acesta spune povestea într-un mod în care copiii probabil că se vor plictisi, atmosfera western fiind greu de digerat pentru cei care nu au prea multă răbdare. Serialul Rogue One Filmul Rogue One: A Star Wars Story a avut o concluzie destul de clară, însă asta nu înseamnă că personajele din acesta nu vor putea să se întoarcă în viitor. Disney+ va difuza un serial care va prezenta evenimentele de dinainte de filmul Rogue One, care se va concentra pe personajele Cassian Andor şi robotul K-2S0, prezentând originile acestora şi modul în care au ajuns să fie implicaţi în evenimentele din filmul de cinema. Actorii originali, Diego Luna şi Alan Tudyk se întorc în rolurile principale, deci va exista o continuitate directă între film şi serial. În timp ce Mandalorian este un serial de tip western, serialul Rogue One se anunţă a fi unul de tipul celor cu spioni, în care eroii vor recurge mai degrabă la metode de infiltrare şi deghizare decât la acţiune directă. Acest lucru demonstrează potenţialul licenţei Star Wars, care în cinema a fost folosită în principal pentru blockbustere pline de acţiune şi efecte speciale, în timp ce serialele permit explorarea unor noi direcţii pentru serie. Serialul Obi-Wan Kenobi Disney a confirmat în cadrul evenimentului D23 de anul trecut că Ewan McGregor, actorul care a dat viaţă personajului Obi-Wan Kenobi în episoadele I, II şi III, se va întoarce în acest rol în cadrul unui serial. Acesta ar trebui să prezinte evenimentele care au avut loc între episoadele III şi IV, cam în aceeaşi perioadă cu filmul Solo: A Star Wars Story, care a dezvăluit originile lui Han Solo. Acest serial va intra în producţie cândva în cursul anului 2020 şi va debuta cel mai probabil în 2021. Desigur, detalii concrete despre poveste, data de lansare şi alte astfel de detalii sunt ţinute secrete de către Disney, cel puţin momentan, concentrând anunţurile oficiale în jurul produselor pe care urmează să le livreze în viitorul apropiat. Alte seriale posibile: Star Wars: Underworld De curând a apărut pe internet o secvenţă dintr-un serial care era în producţie în urmă cu 10 ani, numit Star Wars: Underworld. Acesta era plasat cândva după episodul III din seria de filme şi urmărea să prezinte o poveste „noire” pe planeta Coruscant. Spre diferenţă de alte seriale, acesta urma să inoveze în primul rând din punctul de vedere al producţiei efectelor speciale, acestea fiind înregistrate în timp real, ceva ce ar fi scăzut semnificativ costurile de producţie. Acest proiect a fost oprit după ce George Lucas a vândut licenţa Star Wars către Disney. Acest lucru nu înseamnă că Disney nu îl va putea reînvia la un moment dat. Compania deţine drepturile asupra tuturor produselor din universul Star Wars, inclusiv asupra scenariilor pentru seriale şi filme nelansate. Sursă: https://www.go4it.ro/muzica-si-filme/dupa-the-mandalorian-noi-seriale-stars-wars-vor-fi-fi-lansate-pe-disney-18809783/

Telefoanele plabile aduc noi provocări pentru producătorii de smartphone-uri. Acestea nu doar că sunt construite din componente mult mai fragile decât cele ale dispozitivelor tradiţionale, însă vin la pachet şi cu noi probleme precum componente în mişcare, care în timp pot ceda. Balamaua unui smartphone pliabil este una dintre cele mai importante componente, iar rezistenţa ei în timp garantează satisfacţia clienţilor pentru un produs premium de peste 1.500 de euro. În cazul Motorola Razr însă, rezistenţa în timp nu pare garantată. Asemeni testului realizat la lansarea modelului Galaxy Fold, echipa CNET a realizat un livestream în care a pus Motorola Razr pe un dispozitiv mecanic pentru a testa rezistenţa la plieri multiple. Modelul Galaxy Fold a rezistat în toamna trecută la aproaximativ 1120.000 de plieri înainte ca ecranul să cedeze, însă balamaua a rămas intactă chiar şi după atâtea plieri. Samsung promite rezistenţă la 200.000 de plieri, în timp ce Motorola promite rezistenţă la peste 100.000 de plieri, ceea ce ar trebui să asigure mulţi ani de utilizare normală cu zeci sau chiar sute de plieri pe zi. În cazul Motorola, ecranul s-a comportat foarte bine, acesta rămânând intact şi chiar fără urme de pliere. Din păcate însă, balamaua a cedat după 27.000 de plieri. Aceasta a suferit o problemă mecanică, care împiedică închiderea completă a telefonului aplicând forţă puţină. Acesta poate fi forţat, însă procesul vine şi cu un sunet deranjant, lucru care sugerează că a apărut o problemă mecanică în mecanism. Desigur, testele de acest fel nu sunt tocmai realiste. Dispozitivele sunt realizate pentru a fi pliate de sute de mii de ori pe parcursul a câţiva ani de utilizare, în timp ce plierea repetată folosind un dispozitiv mecanic nu constituie un caz de utilizare realist. Totuşi, acest tip de test nu sugerează că dispozitivele Motorola ar putea avea o „viaţă” atât de lungă precum modelele Fold de la Samsung. Există însă o diferenţă între cele două teste CNET. În cazul Galaxy Fold, dispozitivul a închis telefonul complet şi l-a desfăcut de 120.000 de ori, în timp ce în cazul lui Razr, din cauza dimensiunilor diferite, acesta a fost calibrat pentur a închide telefonul doar până la jumătate. Sursă: https://www.go4it.ro/telefoane-mobile/motorola-razr-probleme-cu-balamaua.-testele-arata-ca-rezista-la-doar-25-de-plieri-din-numarul-promis-18809126/

Structura anului scolar 2020-2021 a fost publicata in Monitorul Oficial. Cursurile anului scolar urmator vor incepe in data de 14 septembrie si se vor incheia in data de 18 iunie 2021. Astfel, anul scolar viitor va totaliza 34 de saptamani de scoala, ceea ce inseamna doar 167 de zile de mers efectiv la scoala. Vor exista si cateva exceptii, astfel ca elevii claselor a XII-a zi, a XIII-a seral si frecventa redusa vor invata doar 32 de saptamani, adica pana in data de 4 iunie 2021. De asemenea, elevii claselor a VIII-a vor merge la cursuri 33 de saptamani, adica pana in data de 11 iunie 2021. Anul scolar 2020-2021 va fi structurat pe doua semestre, astfel: Semestrul I va dura 17 saptamani si va fi impartit astfel: Cursuri: 14 septembrie 2020 – 22 decembrie 2020 Vacanta pentru gradinite si clasele pregatitoare – a IV-a: 26 octombrie – 1 noiembrie 2020 Vacanta de iarna: 23 decembrie 2020 – 10 ianuarie 2020 Cursuri: 11 ianuarie 2021 – 29 ianuarie 2021 Vacanta intersemestriala:30 ianuarie 2021 – 7 februarie 2021 Semestrul al II-lea va dura 17 saptamani Cursuri: 8 februarie 2021 – 1 aprilie 2021 Vacanta de primavara: 2 aprilie 2021 – 11 aprilie 2021 Pastele Catolic va fi in 2021 pe data 4 aprilie Cursuri: 12 aprilie 2021 – 29 aprilie 2021 Vacanta de primavara: 30 aprilie 2021 – 9 mai 2021 Pastele Ortodox va fi in 2021 pe data 2 mai Cursuri: 10 mai 2021 – 18 iunie 2021 Vacanta de vara: 19 iunie 2021 – data din septembrie 2021 la care incep cursurile anului scolar 2021 – 2022. Programul national "Scoala Altfel" se va putea desfasura in intervalul 5 octombrie 2020 - 4 iunie 2021, pe o perioada de cinci zile consecutive, a caror planificare o decide fiecare unitate scolara in parte. Structura anului scolar 2020-2021, asa cum a fost publicata in Monitorul Oficial Sursă: https://www.wall-street.ro/articol/Social/249757/structura-anului-scolar-2020-2021-cand-incep-cursurile-si-ce-vacante-sunt-prevazute.html

Copiii abandonaţi de părinţi sunt expuşi la diverse traume. Pe lângă cele fizice - deoseori se întâmplă să fie abuzaţi fizic, există şi traume psihologice greu de reparat, însă efectele negative ale abandonului nu se opresc aici. Universitatea Harvard a făcut un studiu la copiii orfani. Iată ce observaţii s-au făcut. Alianţa România Fără Orfani (ARFO) a făcut public un studiu realizat de Universitatea Harvard în Bucureşti, timp de 16 ani, a arătat că trauma abandonului afectează nivelul de dezvoltare a arhitecturii cerebrale. Însă, atunci când copiii au şansa de a găsi o familie în care să fie iubiţi şi în care să se simtă în siguranţă, creierul lor este capabil să-şi regenereze conexiunile lipsă şi să-şi restabilească funcţiile pierdute. Câţi copii orfani are oficial România? Conform datelor puse la dispoziţie de Alianţa România Fără Orfani (ARFO) în România, avem peste 50.000 de copii lipsiţi de îngrijire părintească dintre care aproape 20.000 sunt în centre, apartamente sau case sociale. Din păcate, odată intraţi în sistem, copiii stau în medie 7,5 ani, doar 6% au şansa teoretică de a fi adoptaţi (sunt declaraţi adoptabili) şi doar 2,5% sunt adoptaţi efectiv în fiecare an. Alianţa România fără Orfani (ARFO) reuneşte organizaţii nonguvernamentale şi profesionişti, persoane publice şi private, care s-au devotat slujirii nevoilor fizice, psihice şi spirituale ale copiilor aflaţi în dificultate, serviciile acestora incluzând adopţia, plasamentul familial, asistenţa maternală, consilierea şi prevenirea abandonului. Alianţa România Fără Orfani (ARFO) este afiliată World Without Orphans (WWO) şi Christian Alliance for Orphans (CAFO). Puteţi susţine cauzele Alianţei Româna Fără Orfani făcând o donaţie sau redirecţionând gratuit 3,5% din impozitul pe venit. Sursă: https://www.csid.ro/family/noutati/trauma-abandonului-afecteaza-dezvoltarea-creierului-la-copii-studiu-facut-de-universitatea-harvard-18804503/

Apariţia noului virus, coronavirus, care a avut originea în oraşul chinez Wuhan şi s-a răspândit în toată Asia şi ulterior, la nivel mondial, a determinat oamenii din întreaga lume să cumpere măşti medicale pentru faţă în speranţa prevenirii acestei infecţii. Dar oare cât de eficiente sunt ele cu adevărat? Comercianţii beneficiază de faptul că numărul celor infectaţi cu coronavirus se apropie la nivel global de 29.000 de persoane şi continuă să promoveze utilizarea măştilor medicale, în ideea că ele au capacitatea de a proteja împotriva infectării. Aproape 600 de persoane au murit din cauza virusului în China, unde au fost depistate majoritatea cazurilor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că ne aflăm într-o urgenţă globală a sănătăţii, deoarece focarul continuă să se răspândească şi aproximativ 13% din cazuri sunt în situaţie critică. Oficialii guvernului local din Wuhan au cerut ca oamenii să poarte măşti medicale pentru faţă atunci când ies în locuri publice pentru a preveni răspândirea infecţiei. Experţii în sănătate spun că o astfel de mişcare este probabil eficientă într-un oraş în care o persoană are mai multe şanse să intre în contact cu cineva infectat decât în alte părţi ale lumii. „Oamenii cred că purtarea măştilor îi va proteja de un virus de care sunt speriaţi”, spune Saskia Popescu, un epidemiolog primar la un sistem privat de asistenţă medicală din Phoenix, Arizona. „Înţeleg frica, dar oamenii trebuie să înţeleagă faptul că se află la risc foarte scăzut în acest moment”. Măştile de faţă: sunt sau nu importante Centrul pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC) nu recomandă în prezent persoanelor din Statele Unite să poarte măşti pentru faţă în public pentru a preveni infecţia. Dr. Nancy Messonnier, director al Centrului Naţional pentru Imunizare şi Boli Respiratorii, a declarat reporterilor în timpul unui apel de presă joi că cele mai bune măsuri preventive includ spălarea mâinilor şi acoperirea tusei cu mâna. CDC a emis linii directoare cu privire la două tipuri diferite de măşti de faţă - măşti chirurgicale şi respiratoare N95 - care sunt purtate în mod obişnuit de către profesioniştii din domeniul sănătăţii şi cei care sunt deja bolnavi. Măştile chirurgicale obişnuite găsite de obicei în farmacii sunt aprobate de Administraţia SUA pentru Alimente şi Medicamente şi au rolul de a-l proteja pe purtător de viruşii care pot veni din partea celor aflaţi în jurul nostru prin intermediul tusei sau strănutului, de exemplu. Cu toate acestea, purtarea măştilor chirurgicale nu împiedică o persoană să inhaleze particule mai mici din aer, menţionează CDC. Cu toate că măştile de faţă pot proteja într-o măsură ridicată anumite particule care circulă prin aer, ele nu reuşesc să ofere imunitate 100%, ca urmare a faptului că particulele pot pătrunde cu uşurinţă în organism prin spaţiile laterale. Măştile sunt recomandate pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii de către CDC, în cazul în care tratează pacienţi infectaţi de noul coronavirus. Măştile N95, care necesită testare şi aprobare de către CDC, sunt adecvate şi filtrează cel puţin 95% din particulele aeriene. Deşi măştile N95 sunt vândute publicului, specialiştii în sănătate şi boli infecţioase sunt atenţionaţi cu privire la acest aspect. Măştile N95 ar trebui să fie testate corespunzător pentru a se asigura că funcţionează corect. „Au tendinţa să alunece şi să schimbe poziţia. Este uşor să se dezvolte scurgeri de aer, chiar dacă sunt montate corect ", spune el. Măştile de faţă: pot preveni bolile? Studiile privind eficacitatea măştilor de faţă în prevenirea bolilor nu sunt concludente, în mare parte pentru că au fost efectuate doar pe profesioniştii din domeniul sănătăţii în mediul lor de muncă. În general, studiile au descoperit că dacă se folosesc măşti de faţă de către cadrele medicale, riscul de a răspândi boala către pacienţi se minimizează semnificativ. Pentru restul persoanelor, în schimb, efectele utilizării măştilor nu sunt prea bine cunoscute. Experţii spun însă că persoanele deja bolnave şi infectate, care nu pot evita ieşirea din casă - în special cei care se vor afla în spaţii închise sau în sălile de aşteptare din spital - ar trebui să poarte măşti pentru a evita răspândirea germenilor. Persoanele care nu sunt bolnave nu ar trebui să se bazeze pe măşti ca o modalitate de prevenire a infecţiilor respiratorii, potrivit doctorului Saskia Popescu, care observă că măştile chirurgicale oferă „protecţie limitată” împotriva bolilor de contact. În timp ce măştile de faţă pot fi de ajutor în oprirea răspândirii germenilor în anumite situaţii - cum ar fi atunci când oamenii se află într-un cartier apropiat sau într-o sală de aşteptare - este puţin probabil să înceteze focarul noului coronavirus. Sursă: https://www.csid.ro/health/sanatate/mastile-de-fata-cat-sunt-de-eficiente-18802952/

În România, în anul 2018, au fost raportate 1.867 de decese cauzate de accidente rutiere, adică 5 decese pe zi, iar în ultimii 10 ani peste 8.100 de copii şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere, la nivel european. Statistica îngrijorătoare este însoţită de date categorice, provenite din studii de specialitate: copiii care nu călătoresc în dispozitive speciale sunt de 7 ori mai expuşi riscului de a fi vătămaţi în accidente rutiere, în timp ce la o viteză de 60 km/oră, corpul unui pasager din maşină cântăreşte la impact de 9 ori propria greutate. Impactul unui copil cu parbrizul în caz de accident este echivalent cu căderea de la etajul 3 al unei clădiri. În acest context, trainerii Academiei Titi Aur, cu o experienţă de peste 12 ani în conducerea preventivă, au elaborat un curs special, dedicat celor care călătoresc în maşină alături de copii. Ghidul Părintelui Responsabil la Volan este un curs de 7 ore, care conţine informaţii teroretice de conducere defensivă şi norme de siguranţă pentru copii, practici periculoase de condus, cum să se pregătească pentru o deplasare cu maşina, poziţia corectă la volan, la ce sunt expuşi copiii care nu sunt puşi în scaune de maşină, ori sunt poziţionaţi incorect, care este dinamica în cazul unui accident şi ce se întâmplă cu pasagerii, care sunt forţele care acţionează la impact, dar şi tehnici de siguranţă pentru femeile însărcinate care şofează. De asemenea, o parte importantă este dedicată alegerii şi montării corecte a scaunului de maşină pentru copii în funcţie de standardele obligatorii de siguranţă, dar şi de înălţimea, greutatea şi vârsta copilului. ”Cursul Ghidul Părintelui Responsabil la Volan are ca scop conştientizarea că viaţa copiilor este în mâna părinţilor când sunt cu toţii în trafic şi că orice abatere de la regulile de siguranţă le poate pune viaţa în pericol. Ne-am dorit un curs cu un grad de conştientizare mare, de aceea poate că multe informaţii prezentate la curs vor şoca. Avem însă o tematică cu aplicabilitate imediată, iar alături de trainerii Academiei se află specialişti care pot răspunde la orice întrebare a cursanţilor – medici pediatri, poliţişti etc. Obiectivul nostru este să reducem numărul de accidente în care conducătorul auto ar putea fi implicat, indiferent de culpă”, a declarat Titi Aur, fost pilot de raliu şi fondator al Academiei Titi Aur. Partea a doua a cursului are ca scop conştientizarea riscului prin tehnici practice, iar participanţii învaţă în sala de simulatoare ce să facă în caz de accident, cum să iasă dintr-o maşină răsturnată şi cum să scoată copilul, testează impactul cu un obstacol fix la 15 km/oră, viteza de reacţie şi montarea corectă a scaunului pentru copii. De asemenea, prin teste practice, cursanţii află cum centura de siguranţă le poate salva viaţa. Practici periculoase Trainerii arată că gesturi aparent fără importanţă pot face diferenţa între un accident grav şi o deplasare în siguranţă. Astfel, ei subliniază că există câteva practici periculoase pe care mulţi părinţi nici nu conştientizează că le fac, cum ar fi: Copilul ţinut în braţe sau lăsat liber pe bancheta din spate – riscul de rănire într-un accident cu impact mediu creşte de 7 ori Alţi pasageri fără centuri de siguranţă, centuri fixate prea larg sau răsucite Atenţia la copil în timpul mersului sau hrănirea acestuia în timpul mersului Obiecte dure sau bagaje lăsate în maşină care, în cazul unui accident, pot să lovească brutal pasagerii Vorbitul la telefon în timpul mersului – care scade cu 80% atenţia la drum/trafic, riscul de accidente crescând de 9 ori. Sursă: https://www.csid.ro/family/noutati/1867-de-decese-cauzate-de-accidente-rutiere-in-2018-cum-arata-ghidul-parintelui-responsabil-la-volan-18797715/

Peste 7.000 de oameni sunt bolnavi de gripă, iar până acum 18 au decedat din cauza complicaţiilor date de gripă. Ministerul Sănătăţii a declarat oficial epidemie de gripă. Conform informaţiilor oferite de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti numărul cazurilor de gripă s-a dublat faţă de săptămâna trecută. De asemenea, oficialii anunţă că numărul cazurilor de gripă dublu faţă de faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De altfel, în România peste 170.000 de persoane au fost diagnosticate cu infecţii resporatorii. Ultimele două persoane care au decedat din cauza gripei sunt un copil de un an şi jumătate şi o femeie de 49 de ani. În ambele cazuri, s-a confirmat infectarea cu virus gripal tip A, iar ambii aveau condiţii medicale preexistente şi nu fuseseră vaccinaţi antigripal. Încă se pot vaccina antigripal persoanele care nu au făcut vaccinul Persoanele care nu s-au vaccinat antigripal, încă o pot face. Iar conform Ministerului Sănătăţii săptămâna viitoare mai ajung în cabinetele medicilor de familie încă 35.000 de doze de vaccin împotriva gripei, ce se distribuie gratuit. Până pe 2 februarie aproape 1.500.000 de români s-au vaccinat împotriva gripei. Sursă: https://www.csid.ro/health/noutati-sanatate/e-oficial-epidemie-de-gripa-in-romania-18808107/

Topic închis.

Topic închis.

Topic închis.

Topic închis.

Bine ai venit!

In anul 2019, au calatorit 82.820 de turisti romani in Dubai. Aceasta cifra indica o crestere cu 12% fata de anul 2018 si situeaza tara pe loc fruntas in Europa de Est. Astfel, Romania devine tara cu cea mai mare crestere din regiunea estica. La finele lui 2018, numarul de turisti din Romania a fost de 64.486, cu o crestere de 19,7 % fata de 2017 (aceeasi perioada). Daca ne raportam la anul 2016, vorbim despre 51.316 romani ajunsi in Dubai, potrivit unui comunicat de presa al autoritatilor locale. Industria turismului din Dubai a incheiat o decada de succes la finalul anului 2019, atingand recordul absolut de 16,73 milioane de vizitatori internationali cazati peste noapte, marcand astfel o crestere impresionanta cu 5,1 la suta a volumului in domeniul turistic. Dubai a fost desemnat al patrulea cel mai vizitat oras din lume, pentru al cincilea an consecutiv, de catre MasterCard Global Destination Cities Index 2019. Astfel, contribuind la valoarea impresionanta de 11,5 la suta din PIB, sectorul turistic din Dubai a fost clasat in „Top 10” cei mai importanti generatori de venituri, conform Cities Report 2019 al World Travel & Tourism Council. Conform acestui raport, Dubai a fost clasat pe locul trei in topul marilor orase in ceea ce priveste atragerea veniturilor din turism, atingand un total de 27,9 miliarde de dolari. „In ultima decada si, in special in anul 2019, s-a inregistrat o crestere fara precedent a numarului de turisti la nivel global care au ales Dubaiul ca „destinatie preferata”, facand astfel inca un pas catre dezideratul de a deveni orasul numarul unu la nivel mondial in materie de preferinte, vizite si vizite ulterioare”, a declarat Helal Saeed Almarri, Director General al Dubai Tourism. Sursă: https://www.wall-street.ro/articol/Turism/249637/romania-cea-mai-mare-crestere-turistica-din-europa-de-est-unde-au-calatorit-romanii.html

Boala parodontală a fost asociată bolilor cardiovasculare, hipertensiunii, infarctului şi atacului cerebral. Studiul Global Burden of Disease 2016 arată că există în lume 3.58 miliarde de oameni cu probleme de sănătate orală. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, boala parodontală severă este a 11-a cea mai întâlnită afecţiune la nivel global. 70% dintre femeile gravide care dezvoltă o astfel de boală riscă să nască prematur. Bacteria care o cauzează a fost găsită şi în creierul celor cu boala Alzheimer. 64.7 milioane de americani cu vârsta de peste 30 de ani suferă de o formă severă de boală parodontală. Lor li se adaugă alte câteva milioane în Europa şi numărul creşte în Asia. În schimb, vârsta celor afectaţi scade. La nivel global aproximativ 80% dintre adulţii de minim 35 de ani au o formă de afectare parodontală, de la formele incipiente la formele severe cu risc de pierdere a dinţilor. „În Romania nu avem date oficiale de raportare a incidenţei la nivel naţional dar, bazându-mă pe experienţa mea, pot spune că incidenţa este mai mare decât media internaţională. Practic parodontologia de 7 ani, am avut câteva mii de pacienţi. Majoritatea au între 20 şi 60 de ani. Sub 15% dintre ei au sub 30 de ani iar 35% au vârste între 30 şi 35 de ani”, spune Dr. Mariana Cărămidă, medic specialist parodontolog. „Ce văd eu la pacienţii mei din România faţă de ce se raportează ca medie la nivel internaţional este că un număr mult mai mare decât în statistici de tineri între 25 şi 35 de ani au forme severe de boală parodontală, ceea ce înseamnă că osul din jurul dinţilor a apucat să fie mult afectat şi că, la tratament, se adaugă şi o fază chirurgicală”, adaugă Dr. Mariana Cărămidă. Boala parodontală, asociată bolilor cronice Boala parodontală este asociată altor boli cornice precum diabetul, bolile cardiovasculare şi demenţa, iar în cazul adulţilor vârstnici se vorbeşte chiar şi de pneumonie, adesea tradusă în mortalitate. Stresul, alimentaţia inadecvată sau restrictivă (cure drastice de slăbire sau vegetarianism prost controlat) sunt şi ele factori asociaţi bolii parodontale. „Având în vedere că boala parodontală este declanşată de nişte microbi oportunişti care găsesc condiţii favorizante în resturile alimentare, prima categorie este cea a pacienţilor neglijenţi, dintr-un motiv sau altul. Unii poate se periază predominant dimineaţa şi nu şi seara, când e cel mai important, alţii poate nu au manualitate, sau nu mişcă periuţa de dinţi corect încât să fie eficienţi etc.”, explică Dr. Mariana Cărămidă. Pacienţii, inconştienţi de prezenţa factorilor de risc Uneori pacienţii nici nu sunt conştienţi de prezenţa unor factori de risc. Unii dintre ei află că au o glicemie crescută sau unele femei află că au dereglări de estrogen/progesteron în urma unor investigaţii recomandate de parodontologi în căutarea unor justificări a afectării parodontale. „Când neglijenţa şi un număr mare de factori de risc se cumulează, efectul este dramatic, vedem forme de boală parodontală care ne provoacă. Din păcate în România încă nu există programe naţionale consecvente de conştientizare şi informare a oamenilor pentru prevenirea problemelor dentare sau parodontale. Ce nu ştiu oamenii este că aceste boli sunt prevenibile şi totul ţine de noi, de ceea ce facem zilnic”, spune Dr. Mariana Cărămidă. A doua categorie este cea a pacienţilor care, deşi se preocupă decent de curăţarea zilnică a dinţilor, au nişte factori de risc în viaţa lor care le vulnerabilizează parodonţiul (gingia şi osul din jurul dinţilor). În acest caz sistemul imunitar nu funcţionează la parametrii normali în faţa acestor microbi care oricum există în ecosistemul din gură. Sursă: https://www.csid.ro/health/noutati-sanatate/boala-parodontala-asociata-bolilor-cronice-18797413/

La nivel global, cancerul este a doua cauză a mortalităţii, fiind responsabil pentru 9.6 milioane de morţi în 2018. Vizita la cabinetul medical în stadia terminale ale bolii este principalul motiv pentru care cancerul se soldează cu deces. Dacă ar fi să vorbim despre cele mai comune tipuri de cancer putem enumera cancerul de plămâni, cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul de prostate, cancerul de piele de tip carcinoma şi cancerul de stomac, iar aproape jumătate dintre ele pot fi prevenite prin evitarea riscurilor şi implementarea strategiilor de prevenţie existente. Mulţi pacienţi au şanse reale la vindecare dacă sunt diagnosticaţi din timp şi trataţi adecvat. Pentru că între 10 şi 15% dintre cancere sunt ereditare, testarea genetică este prima linie de apărare împotriva cancerului. „În ultimele două decade progresul în domeniul geneticii a fost incredibil, astfel încât la ora actuală sunt identificate multiple gene asociate cu susceptibilitate pentru cancer. Persoanele care prezintă o modificare genetică într-o asemenea genă au un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta cancer decât persoanele din populaţia generală. Această mutaţie este, de obicei, moştenită şi poate fi transmisă altor membri din familie”, spune Dr. Monica Zeleniuc, medic genetician la clinica Personal Genetics. Conform Globocan, cancerele care au incidenţa crescută în România sunt cancerul de plămân, cancerul colorectal, cancerul de sân şi de prostată. Pentru aceste tipuri de cancer pacienţii care prezintă mutaţie în genele asociate au un risc crescut de a dezvolta cancerul de colon (risc 30-70%), de sân (risc 46-87%) şi ovar (risc 39-63%), de prostată (risc 8-20%). Pentru fiecare dintre aceste cancere s-au identificat până în prezent circa 30 de gene care sunt corelate cu o susceptibilitate crescută, ceea ce face posibilă testarea genetică în panel de gene pentru un pacient cu risc. De asemenea, dacă în cadrul consultului genetic se identifică în familie membrii afectaţi de cancere diferite se poate recomanda de către medicul genetician efectuarea unui test genetic care cuprinde un panel de gene corelate cu cancere ereditare. Detectarea unei variante într-o genă cu susceptibilitate pentru cancer permite adoptarea măsurilor de prevenţie. „Dintre cancerele ereditare, cancerul de sân şi ovar sunt printre cele mai comune şi mediatizate la ora actuală. Este binecunoscut faptul că mutaţiile în genele BRCA1 si BRCA2 sunt corelate cu un risc crescut de a dezvolta aceste tipuri de cancer. Însă pacienţii care prezintă mutaţii în aceste gene prezintă un risc crescut şi pentru alte cancere, deoarece aceste gene sunt gene de supresie tumorală, responsabile de repararea ADN”, spune Dr. Monica Zeleniuc. O mutaţie în genele BRCA1/2 poate creşte riscul pentru un cancer în sânul contralateral, de sân, de pancreas, melanom sau cancer de prostată la bărbat. Chiar dacă aceste două gene sunt cele mai cunoscute şi, pentru persoanele cu mutaţie în aceste gene, sunt bine puse la punct ghiduri de prevenţie şi de management clinic, este estimat, conform ultimelor studii, că mutaţiile în aceste gene sunt responsabile de doar 25% dintre cazurile ereditare de cancer de sân şi ovar. Astfel, efectuarea unui test în panel de gene permite creşterea identificării pacienţilor cu risc pentru cancer de sân şi ovar cu 50% faţă de testarea exclusivă a genelor BRCA1/2. Mai mult, dacă istoricul familial include rude cu diverse tipuri de cancer, este recomandată utilizarea acestor paneluri în testare. „Am avut de curând o pacientă în vârstă de 67 de ani cu diagnostic de cancer de sân. Istoricul familial este complex: tata – neoplasm pulmonar, frate cu neoplasm tiroidian şi de colon, frate cu neoplasm laringian. S-a recomandat testarea în panel pentru cancere ereditare, panel ce cuprinde 94 de gene. S-a detectat o mutaţie în gena ATM cu rol în repararea leziunilor ADN. Purtătorii de mutaţii patogenice în gena ATM au un risc crescut de a dezvolta cancer de sân – de 2-4 ori mai mare faţă de populaţia generală, de pancreas, de prostată şi posibil şi alte tipuri de cancere precum endocrine sau de colon. Riscul, pentru femei, creşte până la 52-69% în cazul existenţei acestei mutaţii specifice în gena ATM. De fapt, conform ghidurilor, femeile cu mutaţii în gena ATM ar trebui să fie supuse unui program de screening pentru urmărirea cancerului de sân începând cu vârsta de 40 de ani”, explică Dr. Monica Zeleniuc. În cazul în care se identifică o mutaţie într-o anumită genă se recomandă consult genetic şi testarea mutaţiei respective - denumită mutaţie familiala - la alţi membri din familie care pot fi purtători. De exemplu, riscul unui descendent de a fi purtător al mutaţiei este de 50%. Cel mai important aspect al testării genetice este că, odată aflat rezultatul, se poate face un plan de prevenţie pentru membrul din familie care prezintă risc crescut. Acesta presupune controale medicale periodice efectuate cu o anumită frecvenţă, atât clinice cât şi imagistice (ecografie, mamografie, ultrasonografie endoscopica, RMN), dar şi un stil de viaţă şi o alimentatie pentru prevenţie. Sursă: https://www.csid.ro/health/noutati-sanatate/testarea-genetica-primul-pas-impotriva-cancerului-18791713/

Topic închis.

Topic închis.