South Silviu.

Imunitatea organismului - este aur! Din păcate, pe măsură de înaintăm în vârstă apar diverse probleme de sănătate. Iar părinţii, bunicii noştri sunt deseori expuşi îmbolnăvirilor deoarece mulţi dintre ei au deja instalate boli cronice. Bolile cardiovasculare, diabetul, afecţiuni din sfera digestivă, afecţiuni ale articulaţiilor, problemele cu greutatea sunt des diagnosticate la persoanele în vârstă. Vine cu amănunte despre imunitatea persoanelor în vârstă dr. Răzvan Vasilescu medic primar Diabet, nutriţie şi boli metabolice la Spitalul Clinic Colentina din Capitală . Toate probleme de sănătate ale vârstnicilor pe fondul unei pandemii cum este cea de coronavirus devin un pericol ameninţător de viaţă. Numărul de îmbolnăviri de coronavirus în lume se apropie uşor, uşor de 7 milioane, iar cel al deceselor declarate aproape de 400.000 de cazuri conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cele mai multe complicaţii ale bolii coronavirus apar conform statisticilor la persoanele în vârstă. L-am întrebat pe dr. Răzvan Vasilescu despre legătura dintre nutriţie şi sistemul imunitar - ”Legătura dintre nutriţie şi sistemul imunitar se observă în cazul vârstnicilor. În cazul acestora aportul insuficient de micronutrienţi poate explica scăderea imunităţii”. Ar putea fi suplimentele alimentare o soluţie pentru o imunitate mai bună în cazul persoanelor în vârstă? ”Persoanele în vârstă pot beneficia de aportul de suplimente alimentare. În restul populaţiei, în situaţia în care alimentaţia nu asigură aportul micronutrienţilor în dozele recomandate (de exemplu aport scăzut de legume) se poate recomanda, numai de către specialişti, administrarea zilnică de suplimente care conţin multivitamine şi multiminerale cu efecte benefice asupra stării de sănătate” Circulă pe internet mai ales fel şi fel de cure pentru întărirea imunităţii. Unele sunt bazate pe administrarea unor suplimente alimentare diverse, altel pentru administrarea unei vitamine într-o doză forte. Care este opinia medicului? ”Nu există date care să susţină administrarea de doze mult crescute dintr-o singură vitamină pentru creşterea imunităţii”. Până la urmă ajută sau nu suplimentele alimentare în stimularea imunităţii? ”Având în vedere faptul că se comercializează numeroase suplimente care îşi propun atât stimularea, cât şi susţinerea imunităţii, doresc să subiniez faptul că nu există dovezi ştiinţifice în acest sens. Din contră, se poate ca stimularea sistemului imun sa aibă rezultate contrare celor aşteptate” avertizează dr. Răzvan Vasiliescu. Ce reguli trebuie urmate de toată lumea pentru o imunitate crescută în faţa bolilor? ”Pe lângă dietă, există şi alte măsuri care ne ajută în susţinerea sistemului imun: oprirea fumatului, creşterea activităţii fizice, scăderea în greutate în cazul persoanelor supraponderale şi obeze, reducerea consumului de alcool şi a stresului, somnul, măsurile de igienă” a încheiat medicul. Sursa

Românii nu sunt un popor de sportivi, ci mai degrabă ne potrivim cu sedentarismul. Acum, în perioada pandemiei de coronavirus, în perioada autoizolării la domiciliu am fost ”legaţi” de mâini şi de picioare, am mâncat mult mai mult decât obicei, ba chiar şi consumat alcool. Evident nu mai vorbim despre stres, care a atins cote alarmante în multe cazuri. Ei bine, preţul pentru acest comportament îl plătim tot noi. Sedentarismul nu este pe placul organismului - articulaţiile au de suferit, apar dureri musculare, masa musculară scade. Am aflat mai multe despre ce dezechilibre provocăm atunci când nu facem mişcare suficientă pe termen lung de la dr. Bogdan Ruse - specialist ortopedie - Traumatologie şi chirurgie artroscopică. CSÎD: În perioada autoizolării la domiciliu din cauza pandemiei, am fost foarte sedentari. Ce probleme provoacă sedentarismul pe termen lung? Dr. Bogdan Ruse: Sedentarismul prelungit duce la o scădere a tonusului muscular şi la apariţia durerilor articulare şi musculare, precum şi la o scădere vizibilă a masei musculare. Este ca şi cum am fi imobilizaţi. Ştiţi că atunci când nu ne mişcăm mai deloc, articulaţiile nu au exerciţiu, iar musculatura se obişnuieşte cu repausul şi nu se mai dezvoltă, ba chiar intră într-o regresie. Sedentarismul este foarte periculos. CSÎD: De ce avem nevoie de mişcare? Dr. Bogdan Ruse: Mişcarea, în special cea în aer liber, menţine mobilitatea articulară, tonusul muscular şi previne apariţia durerilor articulare şi ale coloanei vertebrale, în primul rând. Am întâlnit foarte multe cazuri concrete de afecţiuni osoase provocate strict de lipsa mişcării. Lipsa de mişcare are, desigur, şi alte urmări neplăcute, chiar în afara specialităţii mele, cum ar fi obezitatea. Noi suntem făcuţi ca să ne mişcăm, să avem mobilitate. Minimum o jumătate de oră de mers în ritm accelerat - recomandarea ortopedului CSÎD: Cât trebuie să mergem zilnic pe jos ca să menţinem sănătatea articulară şi osoasă şi evident cea mentală? Dr. Bogdan Ruse: Este recomandat să facem minimum 30 minute de mişcare în aer liber pe zi. Sigur, şi mersul pe jos reprezintă mişcare, dacă nu putem face altceva, dar eu personal recomand ca acesta să fie într-un ritm mai accelerat, în aşa fel încât să punem ”la muncă” atât musculatura, cât şi articulaţiile. Fireşte, mişcarea, de orice fel ar fi aceasta, este potrivită şi pentru alte ”componente” ale organismului uman, cum ar fi plămânii, cordul, creierul etc. Avem nevoie de mişcare în aer liber pentru a oxigena organismul CSÎD: Ce sfaturi aveţi pentru noi - cel mai posibil pandemia va mai dura. Cum putem face mişcare? Dr. Bogdan Ruse: În primul rând, este recomandat să ne mişcăm în aer liber, ca să oxigenăm cum trebuie organismul. Ne putem plimba, după cum am spus, putem alerga, putem face exerciţii uşoare de mobilitate, putem folosi bicicleta. Dar dacă aceste lucruri nu sunt posibile, dintr-un motiv sau altul, putem opta pentru exerciţii fizice acasă cu ajutorul aparatelor special concepute sau, bineînţeles, cu propria noastră greutate corporală, cu exerciţii de genul genuflexiunilor, jocului de glezne, flotărilor, tracţiunilor etc. Sursa

Organizația Salvați Copiii a lansat un apel, joi, ca autoritățile să îi permită și să o sprijine să desfășoare, pe timpul verii, cursuri școlare pentru copiii din medii vulnerabile, cu sprijinul comunităților locale și al ONG-urilor. Organizația spune, într-un comunicat de presă, că în cazul unor astfel de cursuri vor fi respectate condițiile de siguranță sanitară, fiind vorba de grupe mici de copii “care au nevoie de interacțiuni și activități școlare pentru recuperarea cunoștințelor”. Salvați Copiii arată că “măsurile necesare luate pe fondul stării de urgență instaurate pentru a limita răspândirea pandemiei de COVID-19 au avut consecințe negative pentru copiii care provin din medii socio-economice precare. Inechitățile sociale au fost agravate, în cazul copiilor care nu au avut acces la școala online, iar marginalizarea și discriminarea au repercusiuni atât educaționale, cât și psiho-emoționale pe termen lung”. Pentru ce solicită sprijin: să “inițieze, în unitățile de învățământ publice, pe durata verii, activități de educație preșcolară și școlară de tipul Școală după Școală în beneficiul copiilor care au fost privați parțial sau total de accesul la educație în perioada suspendării cursurilor din școli.” Organizația spune că vizează peste 4.600 de elevi din 35 de școli din București și 14 județe. Ea precizează că “proiectele derulate vor face obiectul unei evaluări ale cărei concluzii vor putea fi utilizate de către Ministerul Educației și Cercetării în alte comunități dezavantajate ori la nivel național”. Sursa

Bacalaureatul a început, joi, cu etapa echivalării și recunoașterii competențelor lingvistice și digitale pentru absolvenții de clasa a XII-a. Etapa va dura până pe 17 iunie, conform calendarului oficial Bacalaureat 2020. Procedurile de echivalare înlocuiesc probele orale de competențe, iar singurii pentru care este așteptată prezența fizică sunt cei care dau proba de competențe digitale, acolo unde elevii nu au făcut TIC în liceu. „Candidații la examenul de Bacalaureat național 2020 care nu au studiat disciplina tehnologia informației și a comunicațiilor sau echivalente susțin proba de evaluare a competențelor digitale (proba D) în baza procedurii Centrului Național de Evaluare și Examinare nr. 177/2019 pentru organizarea și desfășurarea probei de evaluare a competențelor digitale (proba D) – examenul de bacalaureat național 2019”, se arată în ordinul 4341 din 27 mai 2020. La această probă, potrivit Ordinului privind organizarea examenului, candidații se notează cu “Admis/Respins”. Notarea se realizează pe baza unei proceduri realizate de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație. Pentru cei care au făcut TIC, competențele digitale sunt echivalate cu media aritmetică a mediilor anuale la materia TIC din clasele a IX-a și a X-a. Echivalarea competențelor de comunicare în limba română Media aritmetică a celor 4 ani de liceu a mediilor de la limba și literatura română devine calificativ la proba orală de la Bac 2020, astfel: cei cu media între 5 și 6,99 sunt ”utilizatori medii” mediile între 7 și 8,49 primesc calificativ ”utilizator avansat” mediile între 8.50 și 10 primesc calificativul ”utilizator experimentat” media aritmetică este suma tuturor mediilor anuale împărțită la numărul anilor de liceu. Calificativele pentru competențele în limbă străină sunt calculate astfel: nivel A1- pentru media cuprinsă între 5 și 5.99 nivel A2 -pentru media cuprinsă între 6 și 6.99 nivel B1- pentru media cuprinsă între 7 -8.49 nivel B2 – pentru media cuprinsă între 8.50 și 10 Calendarul primei sesiuni de Bacalaureat 2020: 3 – 10 iunie 2020 Înscrierea candidaților 11 – 17 iunie 2020 Echivalarea și recunoașterea competențelor lingvistice și digitale 22 iunie 2020 Limba și literatura română – proba E a) – proba scrisă 23 iunie 2020 Limba și literatura maternă – proba E b) – proba scrisă 24 iunie 2020 Proba obligatorie a profilului – proba E c) – proba scrisă 25 iunie 2020 Proba la alegere a profilului și a specializării – proba E d) – proba scrisă 30 iunie 2020 Afișarea rezultatelor la probele scrise – până la ora 12:00 30 iunie 2020 Depunerea contestațiilor în intervalul orar 16:00 – 20:00 1 iulie 2020 Depunerea contestațiilor în intervalul orar 8:00 – 12:00 1 – 4 iulie 2020 Rezolvarea contestațiilor 5 iulie 2020 Afișarea rezultatelor finale Calendarul sesiunilor speciale de BAC și Evaluare Națională 2020: Sursa

Corectarea lucrărilor la examenele de Evaluarea Națională și Bacalaureat 2020 se va face în sistem încrucișat, în alte județe, a declarat ministrul Educației pentru Edupedu.ro. Monica Anisie i-a anunțat de această decizie pe inspectorii școlari, într-o videoconferință, potrivit aunțului publicat pe pagina sa de Facebook. Anunțul vine după ce Edupedu.ro a scris că anul acesta corectarea încrucișată între județe a lucrărilor elevilor de la Bacalaureatul și Evaluarea Națională 2020 nu este prevăzută ca obligatorie în niciun document oficial, deși Monica Anisie a promis încă de la prima conferință ca ministru că o va reintroduce. Eliminat de predecesorul său social-democrat Daniel Breaz, articolul “Profesorii evaluatori dintr-un județ/municipiul București nu evaluează lucrări ale candidaților din propriul județ/municipiu” NU a fost reintrodus în Ordinul privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național 2020 nici de ministrul liberal Anisie, deși exact acest ordin a fost modificat săptămâna aceasta pentru a-i updata calendarul și regulile. Corectarea încrucișată între județe a lucrărilor de la Bacalaureat și Evaluarea Națională – introdusă în 2015 de ministrul de atunci Sorin Cîmpeanu pentru a elimina fraudele – nu există în nici una dintre numeroasele modificări aduse de ministrul Educației legislației examenelor naționale. Sursa

Sfinții Mucenici Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel, ocrotitorii Episcopiei Tulcii, au fost sărbătoriți la Mănăstirea Cocoș și lângă bazilica de la Niculițel, unde au fost descoperiți. În ajunul sărbătorii, Preasfințitul Părinte Visarion a oficiat vecernia la Mănăstirea Cocoș, unde se păstrează moaștele celor patru sfinți, iar joi a oficiat Sfânta Liturghie lângă monumentul paleocreștin de la Niculițel, unde au fost descoperite moaștele. Au participat credincioși din localitate și autorități locale. „I-am lăudat, iată, la Niculițel pe sfinții care L-au mărturisit pe Hristos acum 1700 de ani”, a spus Părintele Episcop Visarion. „Îi rugăm să ne ocrotească prin rugăciunile lor, să ne tămăduiască de orice boală și să ne ferească de toată răutatea vrăjmașilor văzuți și nevăzuți”. Dr. Ioan Rusu, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Ovidius din Constanța, a declarat pentru Trinitas TV că, înainte de descoperirea lor, sfinții erau deja menționați în Sinaxarele Bisericii Primare, ceea ce face dovada existenței creștinismului din cele mai vechi timpuri pe aceste meleaguri. Cripta martirică datează din secolele IV-V și este unică în România și în sud-estul Europei. Cripta și moaștele sfinților au fost descoperite întâmplător, după ce inundațiile din 1971 au scos la iveală vechea bazilică de la Niculițel. Faptul că Biserica îi poate cinsti pe acești sfinți se datorează Episcopului Vicar de Tomis de la acea vreme, Gherasim Cristea. Deși autoritățile comuniste voiau să ducă moaștele la un muzeu, episcopul și câțiva colaboratori le-a luat noaptea, le-au pus în racle și le-au dus la Mănăstirea Cocoș, unde se găsesc și în ziua de astăzi. Sursa

Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, a oficiat joi o slujbă de pomenire la mormântul Părintelui Arhiepiscop Pimen de la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Starețul s-a rugat împreună cu obștea pentru odihna ierarhului și a evocat ceea ce a numit „cele trei mari iubiri” ale acestuia: Bucovina, Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu. Părinții de la Putna au adus un dar simbolic la mormânt: o toacă și un ciocan noi, lucrate în mănăstirea lor. „El a fost stareț al Mănăstirii Putna în vremuri destul de grele, în perioada Decretului 410 din 1959, când în jurul bisericii Mănăstirii Putna câteodată nu avea cine să bată toaca, nu avea cine să anunțe vremea rugăciunii”, a explicat părintele stareț. „Iar el de multe ori făcea lucrul acesta, luând toaca și înconjurând biserica Mănăstirii Putna.” Decretul 410 impus de conducerea comunistă a inaugurat o perioadă grea pentru monahismul românesc, alungând viețuitorii din mănăstiri. Arhimandritul a evocat momentele în care l-a cunoscut pe viitorul arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. „Va rămâne în istorie ca ierarhul care s-a întâlnit cu istoria Mănăstirii Putna într-un mod unic și tainic vreme de 63 de ani. Iar eu, vreme de 30 de ani, m-am întâlnit pe cărările Bucovinei și ale mănăstirilor cu Sfinția Sa”, a spus starețul. El a amintit că Înaltpreasfințitul Părinte Pimen a fost un împlinitor al testamentului Maicii Benedicta, academiciana Zoe Dumitrescu-Bușulenga, care și-a dorit să fie îngropată la Putna. Părintele Arhiepiscop Pimen și Maica Benedicta au împărtășit o iubire comună: cea pentru poetul Mihai Eminescu, a mai spus Părintele Stareț Melchisedec Velnic. „Gândindu-mă acum, la mormântul Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Pimen, care a fost iubirea lui cea mare, aș zice că iubirile sale au fost trei: Bucovina – cu mănăstirile, cu portul, cu trăistuța de Bilca, cu prosopul de Straja, cu buciumele, cu Doina lui Eminescu, cu Balada lui Ciprian Porumbescu; Măria Sa Ștefan; și Eminescu.” Arhimandritul a mai spus despre Părintele Arhiepiscop Pimen că „s-a învrednicit, împreună cu Părintele Stareț Iachint și Părintele Gherasim Cucoșel, să vadă rămășițele pământești ale Măriei Sale Ștefan printr-un colț rupt din placa ce acoperea sarcofagul”. „Veșnică să-i fie pomenirea și fapta lui, și gândul lui, și dragostea lui față de Bucovina, față de Măria Sa Ștefan, față de Eminescu, față de tot ceea ce înseamnă patrie, neam, credință, cultură, limbă, spiritualitate!”, a adăugat părintele stareț. „Toate acestea să le găsească acolo, în acea desagă micuță pe care a dorit ca să și-o ia cu el și unde a dorit să pună și chipuri de creștini bucovineni. Să le găsească în acea desagă și cu ea să se prezinte înaintea Bunului Dumnezeu și să-I spună: «Doamne, iată eu ce am iubit. Fă-mi parte de veșnică odihnă!»”, a încheiat starețul Mănăstirii Putna. Sursa

Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a împlinit joi 84 de ani. La acest moment important din viaţa Înaltpreasfinţiei Sale, a primit un mesaj de felicitare din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Ierarhul s-a născut în 4 iunie 1936 la Timișoara, primind la botez numele de Traian. A studiat la Liceul Diaconovici Loga din Timișoara, la Institutul Teologic Universitar din București (1953-1957). A devenit doctor în teologie în anul 1972; a absolvit studii de specializare la Facultatea de Teologie Protestantă din Neuchâtel (1967), la Institutul Ecumenic de la Bossey (1967-1968) și la Facultatea de Teologie din Fribourg (1971-1972). În perioada 1960-1961 a activat ca profesor la Seminarul Teologic din Caransebeș; a fost secretar eparhial la Arad (1961-1962) și Timișoara (1962-1968); Între 1968-1975 a fost vicar administrativ al Arhiepiscopiei Timișoarei și Caransebeșului. În 1968 a fost hirotonit preot, iar în 1969 tuns în monahism la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, cu numele Timotei. A fost hirotesit arhimandrit în 1970. În data de 15 decembrie 1975 a fost ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei și Caransebeșului, cu titlul Lugojanul, iar în data de 8 februarie 1976 a fost hirotonit arhiereu. A fost ales Episcop al Aradului în 30 septembrie 1984 (înscăunat la 2 decembrie 1984). În anul 2009, în data de 28 noiembrie, a fost ridicat în demnitatea de Arhiepiscop. Sursa

Societatea în care trăim are bine împământenită ideea de „pierdere a vremii“. Practic, dacă cineva spune că asta face, este automat etichetat drept o persoană fără perspective și fără un plan de viitor. Astfel, suntem învățați să nu lăsăm timpul să treacă, ci să-l transformăm într-unul cât mai productiv. Însă, după multe ore de concentrare la locul de muncă, ne mai surprindem uneori în pauzele scurte, butonând și derulând paginile de socializare, adică tot un soi de pierdere de timp. Toate aceste obiceiuri – care au scopul să ne țină la curent cu tot ce se întâmplă în jurul nostru, din teama de a nu rămâne pe dinafară – au dus la dezvoltarea unor tulburări precum FOMO sau, la polul opus, JOMO (dorința de a ne detașa cât mai mult de ceea ce se întâmplă în social media), spre exemplu. Însă, nu de puține ori, atunci când avem aceste momente de respiro, numite duios dolce far niente, intervine conștiința, care ne face să ne simțim vinovați, prin faptul că ne-am permis să le experimentăm. Importanța „irosirii“ timpului Specialiștii, pe de altă parte, ne îndeamnă să reconsiderăm relația cu timpul „irosit“ și să-l fructificăm. Oliver Buckerman relatează în The Guardian povestea reală a lui Merlin Mann (creatorul conceptului „Inbox Zero“), care a fost responsabil să scrie o carte despre sistemul său de eficientizare a gestionării e-mailului, dar după doi ani a abandonat proiectul, făcând postări pe blogul său despre cum s-a concentrat asupra modului în care și-ar putea petrece mai bine timpul, însă, paradoxal, astfel a ajuns să lipsească în multe momente importante din viața fiicei sale. Psihologul Michael Guttridge, care se ocupă cu studiul comportamentului oamenilor la locul de muncă, certifică faptul că „există ideea conform căreia trebuie să fim mereu disponibili, să muncim tot timpul“. Un alt subiect atins de către Guttridge se referă și la comportamentul alimentar pe care majoritatea îl adoptăm (mâncatul în fața calculatorului) – lucru total neproductiv. El ne îndeamnă să ieșim din birou atunci când vrem să ne alocăm pauza de masă, fie că alegem o cafenea, fie o plimbare. Guttridge suține că „pierderea timpului înseamnă să ne reîncărcăm bateriile și să ne dezactivăm“. Potrivit acestuia, detașarea totală și reconsiderarea timpului total neproductiv au efecte benefice asupra felului în care ne vom îndeplini responsabilitățile de la slujbă. Altfel, ajungem să nu mai avem pauze reale, semnificative, întrucât rămânem conectați, chiar dacă am plecat fizic de la birou și suntem într-un parc sau citim o carte ori vizionăm un film, de exemplu. În zilele noastre, glorificăm ideea de multitasking, ubicuitatea ajungând să fie la rang de normalitate, ceea ce este mai degrabă o iluzie. În definitiv, ne apucăm de o activitate, însă ne surprindem navigând pe alte site-uri, ceea ce înseamnă că nu suntem deloc productivi, ci doar ne distragem atenția de la ceea ce am fi avut de terminat și, totodată, diluăm timpul alocat sarcinilor banale. Autorul Alex Soojung-Kim Pang, în lucrarea sa, Rest: Why You Get More Done When You Work Less, alocă spațiu timpului necesar pentru a fi productivi, menționând că obținem mai mult atunci când lucrăm mai puțin. Așadar, specialiștii ne îndeamnă să nu sacrificăm cele 24 de ore pe altarul muncii, ci să le programăm în așa fel încât să ne bucurăm și de momente de respiro. Mindfulness, elementul necesar pentru deconectare de la gadget-uri și conectare cu viața Este sănătos să ne scoatem din priză, atunci când am închis calculatorul. Desigur, acest lucru pare din ce în ce mai greu dacă lucrăm de acasă. Însă, dacă facem tot posibilul să ne impunem acest lucru în mod conștient, atunci cu siguranță vom reuși să ne bucurăm de timpul liber – pe care îl putem savura cu și mai multă ardoare, după nenumărate săptămâni de izolare. Mindfulness sau starea de prezență conștientă presupune să ne oferim libertatea de a ne conecta cu propria lume interioară și a da dovadă de curiozitate și deschidere față de noi înșine. Viața nu înseamnă doar profesie, ea îmbină mai multe aspecte pe care este necesar să le integrăm, pentru a simți că trăim fără a fi sclavii meseriei. Relațiile interumane au de suferit atunci când exagerăm cu o singură activitate (așa cum este munca), tocmai pentru că nu mai apucăm să fim prezenți conștient acolo unde ne aflăm fizic. Starea de pilot automat (ce reprezintă opusul stării de mindfulness) a devenit parte din viața noastră: gândim doar în cifre, grafice, rapoarte, când de fapt frumusețea vieții este dincolo de orele infinite de lucru. Desigur, satisfacția profesională este necesară pentru a ne fructifica încrederea în sine; însă pentru a ne simți utili și împliniți, este necesar să bifăm aceeași mulțumire atât în relația cu partenerul de viață, cât și cu prietenii semnificativi, să simțim într-adevăr că suntem ființe non-binare. Iar aceste relații nu se păstrează doar prin scurte discuții sporadice, ci prin interacțiune constantă. Relațiile sunt precum nisipurile mișcătoare. Ele capătă, chiar și invizibil, diferite forme, în funcție de investiția emoțională pe care o alocăm și de timpul pe care-l investim. A lucra până la epuizare nu înseamnă a fi productiv, însă reprezintă o cale către nefericire. Dacă ne concentrăm atenția doar în acest sens, poate ar fi înțelept să ne gândim înainte ce anume ne mână spre un astfel de comportament adictiv. (Psihologii vorbesc tot mai des despre dependența de muncă ca fiind la fel de nocivă ca orice altă formă de dependență.) Însă în tot acest malaxor al sarcinilor pe care le avem zilnic de dus la bun sfârșit, este înțelept să ne reamintim că avem nevoie să ne aparținem (să trăim cu adevărat în corpul și viața noastră), să facem lucruri care să ne bucure sufletele și să putem alterna activitățile, acceptând că viața este imperfectă și că solicită multă flexibilitate psihologică din partea noastră. Desigur, putem apela și la un specialist care să ne ajute să ajungem la o concluzie mai clară asupra propriei condiții și, în egală măsură, să ne îndrepte pașii spre o viață conștientă, în acord cu valorile și principiile noastre. Sursa

De câteva luni, (re)simțim accentuat volatilitatea, incertitudinea, complexitatea și ambiguitatea mediului în care trăim. Este o perioadă care ne-a „așezat“ față în față cu temeri mai mici sau mai mari – iar despre unele dintre ele, poate, nici nu știam că există. Fuga din calea acestor temeri nu reprezintă, cred eu, acte de curaj. Curajul, pentru mine, nu înseamnă absența fricii. Vorbeam în articolele anterioare despre alegerea de a apela la un psiholog și (sau) coach, despre acceptarea vulnerabilității, despre puterea vindecătoare a relațiilor sănătoase. Pentru toate acestea, zic eu, avem nevoie de curaj! Și, fiindcă îmi place să aflu ce înseamnă curajul pentru oamenii frumoși pe care-i întâlnesc, vă propun mai jos o trecere în revistă a câtorva dintre răspunsurile primite de mine în ultimele luni. Așadar: Cum definești curajul? Care este cel mai curajos lucru pe care îl putem face în viață? „Să încerci lucruri noi mereu; să îți asumi riscuri; să te ții de promisiuni; să îți înfrunți propriii demoni, propriile umbre.“ „Pentru mine, curajul are semnificația explorării. Evaluezi corect riscurile, te pregătești cât de bine poți, apoi te avânți în necunoscut.“ „Curajul e un mușchi pe care trebuie să-l exersăm. Dacă nu-l deprindem de mici, va fi cu atât mai greu să-l dobândim la maturitate. Însă este vital și-ți întărești curajul făcând toate acele lucruri de care ți-e frică sau la care visezi în tăcere.“ „Curajul este exprimarea valorilor tale într-un context în care oamenii nu sunt aliniați cu ele, în special atunci când trăim într-o lume în care principiul «dacă nu ești de acord cu mine, ești împotriva mea» pare să prindă din ce în ce mai mult teren. Mai cred că e curaj când decizi «să nu mai dai bine» și să recunoști cine ești și ce te face fericit în viața asta.“ „Curaj este atunci când spui lucrurilor pe nume, deși știi că ești într-un pericol formal dacă o faci. Atunci când mergi înainte, indiferent de obstacolele de pe drum. Atunci când lupți pentru a-i apăra pe alții, indiferent de consecințe.“ „Curaj mi se pare că înseamnă să fii autentic azi, într-o lume copy-paste.“ „Curaj este atunci când îți asumi responsabilități pentru alți. Curaj înseamnă să încerci lucruri care, poate, te depășesc, să spui lucruri care se ascund, să încerci să schimbi ceva.“ „Să iubești – punct. Din nou!“ Îndrăznesc să vă provoc să (vă) răspundeți la câteva întrebări. Iată-le aici: Cum arată curajul pentru tine? Cum definești curajul? Când consideri sau simți că ai dat, ultima dată, dovadă de curaj? Ce crezi că te-a susținut, atunci, să acționezi curajos? Înainte de a face acea faptă sau acțiune curajoasă, ai simțit și frică? Alege o culoare pentru frică. Alege o culoare pentru curaj. Acum combină cele două culori. Ce nuanță îți apare? Pe o scală de la 1 la 10, cât de curajos (curajoasă) te simți acum? Ce crezi că ai putea face, de la acest nivel al curajului? Când consideri că ar fi un moment potrivit pentru a face în mod real ceea ce ți-ai propus? Nassim Taleb spunea, în excelenta-i carte Când pielea ta e în joc: „Curajul este singura virtute care nu poate fi simulată.“ La ce bun s-o simulezi? Să fii autentic înseamnă să fii curajos – și viceversa. Dar, despre autenticitate, cu altă ocazie! Sursa

În aceste vremuri complicate, nu este deloc o surpriză dacă ne simțim uneori copleșiți de anxietate și dacă observăm că ne este teamă de o posibilă îmbolnăvire sau dacă ne surprindem având convingerea că suferim de COVID-19, chiar dacă nu avem nicio confirmare din partea unui medic. Teama de boală – numită ipohondrie sau anxietate de sănătate (în limbaj de specialitate) – interferează cu activitățile noastre de zi cu zi și poate reprezenta o adevărată sursă de stres pentru noi, precum și o stare de frustrare pentru familie sau cei din jurul nostru. De aceea este foarte important să identificăm această formă de anxietate. Iar dacă recunoaștem că cineva drag nouă se află în această situație, să încurajăm persoana respectivă să apeleze la ajutor profesionist (medic specialist psihiatru sau psihoterapeut) și, de asemenea, să sprijinim această persoană dragă să-și recunoască sursele de distres și să-și găsească propriile strategii de a face față diferitelor stări de anxietate asociate sănătății. Cum recunoaștem, dacă suferim de anxietate de sănătate? La un moment dat, unii dintre noi pot deveni foarte atenți, chiar vigilenți la orice mică schimbare a organismului, pot fi extrem de preocupați de anumite senzații corporale (care sunt, de fapt, normale) sau de anumite simptome minore – preocupări care, într-un anumit context de viață, devin adevărate convingeri negative despre starea de sănătate și prezența unei boli grave, incurabile. Cu atât mai mult dacă preocuparea sau îngrijorarea noastră pentru propria stare de sănătate sau față de o problemă minoră de sănătate (cum ar fi durerile de cap sau indigestia), pe care ajungem să o percepem ca fiind o problemă foarte gravă, devine atât de intensă încât să producă un disconfort puternic, să interfereze cu activitățile noastre zilnice și să afecteze buna noastră funcționare, putem spune că ne luptăm cu teama de boală sau anxietatea referitoare la propria stare de sănătate – pe scurt, ipohondria. Studiind această tulburare somatoformă, psihologii cercetători au ajuns la concluzia că o trăsătură definitorie a acestei tulburări constă în convingerea și teama că persoana respectivă suferă de o afecțiune somatică serioasă – convingere care se bazează pe interpretarea eronată a unor senzații și simptome corporale fiziologice, normale sau minore, acestea fiind considerate semnele unei boli organice severe. Mai mult, investigațiile medicale nu evidențiază niciun fel de elemente care ar putea justifica temerile persoanei în legătură cu starea ei de sănătate și, totuși, aceasta este plină de îngrijorare. Putem adăuga faptul că ceea ce creează un distres major sunt mai degrabă manifestările unei anxietăți excesive legate de starea de sănătate decât simptomele fizice în sine. Manifestările sunt destul de variante: frica pusă în legătură cu diferite senzații normale din organism (cum ar fi bătăile inimii, respirația, transpirația, activitatea gastrică sau intestinală); frica legată de unele simptome minore (cum ar fi mici noduli limfatici sau umflături, nas înfundat); verificarea excesivă a stării de sănătate a organismului; atenția selectivă asupra funcționării unui organ (de exemplu, plămânii sau ficatul); atenția mărită asupra unei boli (cum ar fi cancerul); concentrarea și preocuparea de a cunoaște cât mai multe informații legate de boli; selectarea știrilor, emisiunilor, articolelor îndreptate spre anumite boli; discutarea cu cei din jur doar despre simptomele unei boli; asigurarea și reasigurarea stării de sănătatea prin investigații medicale multiple și vizite constante la medici; sau, dimpotrivă, evitarea consultațiilor și controalelor medicale; evitarea realizării unor activități considerate a pune viața în pericol (de exemplu, efortul sau exercițiul fizic). Doi dintre cercetătorii și practicienii cunoscuți, Salkovskis și Warwick (1989), sunt de părere că o tulburare de acest gen se instalează atunci când un incident critic – fie petrecut în copilărie, fie mai târziu – modifică intens convingerile (putem spune chiar „percepția“) persoanei respective asupra sănătății. Aceste incidente critice pot fi reprezentate de: apariția unor simptome somatice neașteptate; prezența unei boli (fie trăită în copilărie, fie în prezent); observarea unor senzații fiziologice ignorate până atunci; decesul unei rude sau al cuiva apropiat; sau confruntarea cu anumite informații legate de o boală. Este pandemia un context care să activeze teama de boală? Pornind de la aceste aspecte, putem spune că, odată cu apariția pandemiei de coronavirus, am trăit o perioadă foarte dificilă, în care informațiile primite din diferite surse media au fost vitale pentru a înțelege ce ni se întâmplă, dar au avut și o mare încărcătură emoțională, cu impact intens asupra fiecărei persoane. Acest bombardament de informații pro și contra poate fi considerat un factor premergător sau chiar declanșator, extrem de relevant pentru instalarea unei astfel de anxietăți. În condițiile expunerii constante, zilnice, pentru o perioadă mare de timp, la informații și prezentări cu încărcătură negativă mare, la care se adaugă prezentarea frecventă a unor mesaje de prevenție și menținere a stării de sănătate, este posibil ca unele persoane să-și construiască propria interpretare eronată asupra situației, să formeze comportamente exagerate de control, să se îngrijoreze mai mult, să devină mai anxioase ori mai preocupate de propria stare de sănătate. E posibil să devină selective în ceea ce privește astfel de informații, acordând atenție mai mult numărului de îmbolnăviri și decese, decât numărului de însănătoșiri, să fie orientate mai mult spre o gândire catastrofală și spre emoții de tip anxios și depresiv. Cum se vindecă ipohondria? Foarte rar se întâmplă ca această formă de anxietate să poată fi depășită fără ajutor de specialitate. Adesea, medicii cu experiență în diferite patologii vor trimite pacientul cu ipohondrie la psiholog sau psihiatru, pentru un consult de specialitate. Este important de știut că această patologie poate fi tratată cu succes, dacă este recunoscută ca atare și dacă persoana în cauză beneficiază de un tratament de specialitate. Schema de intervenție poate reprezenta o combinație între psihoterapia cognitiv-comportamentală (care, potrivit studiilor de specialitate, este cea mai eficientă formă de intervenție în tratarea ipohondriei) și tratamentul medicamentos (prescris de medicul psihiatru). Sursa

Boli grave, incurabile, precum poliomielita, variola, ciuma, holera, tuberculoza, au fost eradicate sau aduse la o incidenţă minimă datorită imunizării în masă prin vaccinare. În contextul în care se vorbeşte de o lege a vaccinării obligatorii şi tot mai multe voci se ridică împotriva acestei iniţiative, iată, în detaliu, tot ceea ce trebuie să ştiţi despre vaccinuri şi despre importanţa lor în sănătatea publică. Scurtă istorie a vaccinurilor Practica imunizării datează de sute de ani. Călugării budişti au băut venin de şarpe pentru a conferi imunitate la muşcătura şarpelui, iar variolarea (introducerea sub piele a unei picături de salivă de la bolnavul de varicelă pentru a conferi imunitate) a fost practicată în China secolului al XVII-lea. Edward Jenner este considerat fondatorul vaccinologiei în Occident în 1796, după ce a inoculat unui băiat de 13 ani virus vaccinia şi a obţinut imunitatea la variolă. În 1798, a fost dezvoltat primul vaccin contra variolei. De-a lungul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, implementarea sistematică a imunizării în masă a culminat cu eradicarea globală a variolei, în 1979. Experimentele lui Louis Pasteur au condus la dezvoltarea dezvoltării vaccinului anti-holeră şi a vaccinului împotriva antraxului, iar vaccinul împotriva ciumei a fost dezvoltat la sfârşitul secolului al XIX-lea. Între 1890 şi 1950, s-au dezvoltat vaccinurile antibacteriene, incluzând vaccinul Bacillis-Calmette-Guerin (BCG), care este încă utilizat în prezent împotriva tuberculozei. În 1923, Alexander Glenny a perfecţionat o metodă de inactivare a toxinei tetanice cu formaldehidă. Aceeaşi metodă a fost utilizată pentru a dezvolta un vaccin împotriva difteriei în 1926. Dezvoltarea vaccinului Pertussis a durat considerabil mai mult, cu un vaccin cu celule întregi autorizat pentru prima dată în Statele Unite în 1948. Pojarul: următoarea ţintă pentru eradicare Metodele de cultură a ţesuturilor virale s-au dezvoltat în perioada 1950-1985 şi au dus la apariţia vaccinului polio Salk (inactivat) şi a vaccinului polio Sabin (oral atenuat viu). Imunizarea în masă a eradicat poliomielita din multe regiuni din întreaga lume. Tulpinile atenuate de rujeolă, oreion şi rubeolă au fost dezvoltate pentru includerea în vaccinuri. Pojarul este, în prezent, următoarea ţintă posibilă pentru eliminare prin vaccinare. Genetica moleculară pune în scenă un viitor luminos pentru vaccinologie, incluzând dezvoltarea de noi sisteme de administrare a vaccinurilor (de exemplu, vaccinuri ADN, vectori virali, vaccinuri vegetale şi formulări topice), noi adjuvanţi, dezvoltarea de vaccinuri mai eficiente împotriva tuberculozei şi vaccinuri împotriva citomegalovirusului (CMV), virusul herpes simplex (HSV), virusul sincitial respirator (RSV), boala stafilococică, boala streptococică, gripa pandemică, shigella, HIV şi schistosomiaza, printre altele. Vaccinurile terapeutice pot fi de asemenea disponibile în curând pentru alergii, boli autoimune şi dependenţe. Ce înseamnă imunizarea Imunizarea este cea mai eficientă metodă de a vă proteja activ copilul împotriva bolilor care pot fi prevenite, cum ar fi tusea convulsivă, tetanosul, hepatita B şi rujeola, TBC, poliomielita, meningoencefalita, rotavirusul etc. Prima dată când suntem expuşi la un germen, de exemplu o bacterie sau un virus, este nevoie de timp pentru ca sistemul imunitar să răspundă. Odată ce sistemul imunitar are memoria infecţiei, acesta este capabil să răspundă rapid pentru a distruge germenul data viitoare când vom fi expuşi. Vaccinurile conţin părţi sau versiuni slăbite (inactivate sau atenuate) ale unui anumit germen. Vaccinarea răspândeşte în corp părţi ale germenului, pentru ca organismul să-l recunoască şi să genereze răspuns imunitar atunci când apare germenul real. Copiii foarte mici riscă în special să se îmbolnăvească, deoarece sistemul lor imunitar nu are experienţă şi nu este în măsură să răspundă rapid. Multe dintre bolile de care ne protejează vaccinurile sunt foarte grave la copiii mici. Unele, de exemplu rujeola, sunt foarte contagioase şi de obicei destul de uşoare, dar prezintă un risc de complicaţii grave chiar şi la oameni sănătoşi. Imunizarea este cel mai sigur şi eficient mod de a oferi protecţie sănătăţii copilului Programele naţionale de vaccinare oferă cea mai bună protecţie pentru copii, atunci când aceştia sunt cel mai expuşi riscului. De la vârsta de şase săptămâni, copiii pot fi protejaţi de mai multe boli potenţial periculoase. Este foarte important să respectaţi programul vaccinărilor. A nu imuniza copilul creşte riscul ca acestea să fie infectat şi nerespectarea dozelor şi a perioadelor de administrare a vaccinului reduce protecţia oferită de imunizare. Este nevoie de câteva luni şi de doze repetate de vaccin pentru ca un copil să fie complet protejat. Cât de bine funcţionează imunizarea? Imunizarea funcţionează foarte bine pentru a ajuta la prevenirea unei game largi de boli grave. Uneori, nu oferă o protecţie completă, însă o persoană imunizată va face forme mai uşoare faţă de cineva care nu este imunizat. Acest lucru se datorează faptului că organismul este în continuare capabil să răspundă rapid. Sistemul imunitar şi imunizarea prin vaccinare Mediul conţine o mare varietate de organisme potenţial dăunătoare (agenţi patogeni), cum ar fi bacteriile, virusurile, ciupercile, protozoarele şi paraziţii multicelulari, care vor provoca boli dacă intră în organism şi li se permite să se înmulţească. Organismul se protejează prin diferite mecanisme de apărare pentru a preveni pătrunderea fizică a agenţilor patogeni sau pentru a-i inactiva. Sistemul imunitar este un mecanism de apărare extrem de important care poate identifica un organism invadator şi îl poate distruge. Imunizarea prin vaccinare previne boala, permiţând organismului să răspundă mai rapid la atac şi sporind răspunsul imun la un anumit organism. Durata estimată de protecţie după primirea tuturor dozelor recomandate Vacccinul Pertussis – împotriva tusei convulsive Imunitatea împotriva infecţiei naturale conferită de vaccin durează până la 6 ani. La vârsta de 11 ani se face o a doua doză. Vaccinul andifteric Difteria este o boală extrem de periculoasă, considerată eradicată în România, dar cu o explozie de cazuri în ţările vecine. Protecţie medie estimată -în jur de 10 ani. La adulţi între 45 şi 65 de ani se recomandă administrarea celei de a doua doze. Vaccin antitetanos Circa 96% din cei vaccinaţi sunt protejaţi timp de 13-14 ani, iar 72% pot avea imunitate timp de 25 ani. Adulţii cu vârsta între 45 şi 65 de ani au recomandare pentru o a doua doză de vaccin. Vaccinul anti-poliomielită Peste 99% din cei vaccinaţi au o protecţie împotriva bolii timp de minimum18 ani.Se recomandă o nouă doză de vaccin celor care călătoresc în ţările cu risc. Haemophilus influenzae tip B 99% din cei vaccinaţi au imunitate timp de cel puţin 9 ani.O imunogenitate excelentă observată pentru acest vaccin sugerează protecţie pe termen lung Vaccinul anti-hepatita B 99% din cei care au primit vaccinul în primele zile de viaţă beneficiază de imunitate timp de cel puţin 20 de ani, dacă nu pentru tot parcursul vieţii. Vaccinul ROR – împotriva rubeolei, oreionului, rujeolei Peste 90% din persoanele vaccinate beneficiază de imunitate cel puţin 20 de ani. Eficacitatea vaccinului scade în unele cazuri, dar persoanele care contractează forme uşoare ale bolilor nu mai sunt contagioase în urma vaccinării. Protecţia comunitară este importantă pentru a opri transmiterea către cei prea tineri pentru a fi imunizaţi sau pentru cei care nu pot avea vaccinul. Vaccinul anti-pneumococic Cei care primesc vaccinuri conjugate sunt protejaţi complet timp de 5 ani. Aceste generaţii de vaccinuri sunt relativ noi, dar studiile de până acum arată concentraţii de anticorpi ridicate la în urma vaccinării. Protecţia comunitară înseamnă că vaccinarea copiilor ar putea reduce boala la toate vârstele din comunitate. Vaccinul anti-Papilomavirus uman În funcţie de vârsta la care este administrat, poate asigura o imunitate timp de peste 10 ani. De asemenea, administrarea pe scară largă a dus la dezvoltarea imunităţii comunitare şi eradicarea bolii în proporţie de peste 90% în anumite ţări precum Australia. Vaccinul împotriva varicelei Două doze administrate conform planului de vaccinări asigură o imunizare timp de 14 ani. Dacă se administrează o singură doză, la doi ani de la vaccin se poate contracta o formă uşoară a bolii. Efectele adverse ale vaccinurilor Evenimentele sau răspunsurile adverse după vaccinare pot varia de la uşoare până la severe şi de la comune la foarte rare. Răspunsuri obişnuite, uşoare ale vaccinului Acestea sunt simptome locale vizibile, care arată că sistemul imunitar răspunde la vaccin. Pot apărea: durere, roşeaţă şi/sau umflare în jurul locului de injecţie stare febrilă dureri de cap senzaţie de oboseală iritabilitate Răspunsurile uşoare la vaccinuri apar de obicei la scurt timp după imunizare şi se rezolvă spontan în câteva zile fără un tratament specific. Remediile pot include comprese cu apă rece în zona dureroasă, odihnă şi analgezice uşoare. Răspunsuri rare, severe ale vaccinului Aceste răspunsuri apar şi pe măsură ce sistemul imunitar răspunde la vaccin. Acestea pot include: reacţie alergică severă (anafilaxie) la un ingredient din vaccin un număr scăzut de trombocite (trombocitopenie temporară) convulsii febrile episod hipotonic, hiporesponsabil plâns prelungit Răspunsul alergic trebuie semnalat medicului, dar poate fi tratat şi, prin urmare, rareori poate pune viaţa în pericol. Imunizarea prin vaccinare ajută la semnalarea altor probleme de dezvoltare Creşterea şi dezvoltarea sugarilor şi a copiilor mici trebuie monitorizate îndeaproape de părinţi şi de profesioniştii din sănătate. Majoritatea imunizărilor sunt oferite în copilărie, astfel copiii pot dezvolta protecţie împotriva bolilor prevenibile. Aceasta este şi vârsta în care sunt observate adesea orice condiţii congenitale sau de dezvoltare. Deoarece un număr mare de copii sunt imunizaţi la un moment dat în viaţa lor, atunci se pot observa şi alte condiţii congenitale sau probleme de dezvoltare. Faptul că aceste afecţiuni pot fi descoperite în acelaşi moment în care se face imunizarea nu are nicio legătură cu vaccinarea în sine! Sursa

Un studiu recent sugerează că în următoarele ore după o masă bogată în grăsimi saturate, capacitatea unei persoane de a se concetra este redusă. Cercetarea publicată în Jurnalul American de Nutriţie Clinică aduce dovezi în privinţa relaţiei dintre tractul gastrointestinal şi creier. De asemenea, ne oferă încă un motiv în plus pentru a reduce cantitatea de grăsimi saturate din dietă. Grăsimile saturate Biroul de Prevenţie a Bolilor şi Promovare a Sănătăţii sfătuieşte ca indivizii să limiteze numărul de grăsimi saturate pe care le consumă din surse animale precum carne şi produse lactate. Dezbaterile în privinţa rolului consumului de grăsime şi sănătatea generală a oamenilor din întreaga lume, fac experţii să vină cu diferite puncte de vedere. Potrivit unui articol din 2018 din BMJ, majoritatea dovezilor sugerează că riscul de boli coronariene este redeus prin înlocuirea grăsimilor saturate cu cele polinesaturale, dar nu şi atunci când carbohidraţii sunt nutrienţii înlocuitori. Mai mult, există un studiu care demonstrează existenţa relaţiei dintre tractul gastrointestinal (stomac şi intestine) şi creierul uman (funcţia cognitivă). Mâncărurile bogate în grăsimi În acest studiu cercetătorii au observat efectele pe care grăsimile saturate le au pe termen scurt asupra nivelului de concentrare a unei persoane. Pentru a face asta, oamenii de ştiinţă au luat ca reper efectele mâncărurilor bogate în grăsimi saturate în rândul femeilor care au suferit de cancer. Fiecare dintre cei 51 de participanţi au făcut un test pentru a măsura nivelul de concentrare, atenţie şi timpul de reacţie. Participanţii au mâncat la una dintre cele două mese cârnaţi din carne de curcan, ouă şi biscuiţi. Fiecare masă conţinea 60g de grăsime- prima masă era bogată în grăsimi saturale, în timp ce a doua masă conţinea ulei de floarea soarelui, având un conţinut mai mic de grăsimi saturate. După 5 ore, participanţii au fost nevoiţi să dea un test. Între 1 şi 4 săptămâni mai târziu, participanţii s-au întors pentru a reface testul, dar de data aceasta au schimbat mesele. Mai apoi, participanţii au mâncat trei mese standard, apoi nu au mâncat nimic timp de 12 ore înainte de a mânca o masă bogată în grăsimi. Sursa

Acum că temperaturile sunt din ce în ce mai bune, multe persoane sunt îngrijorate în privinţa aerului condiţionat şi a răspândirii virusului COVID-19, mai ales în locurile publice, având în vedere că restaurantele au început să-şi reia activitatea, iar mulţi se întorc la birou. Un studiu recent, publicat în Emerging Infectious Diseases, a descoeprit că nouă persoane din Wuhan, China (primul epicentru al epidemiei de coronavirus) au fost infectate cu noul virus prin simplul fapt că stăteau în apropierea unui aer condiţionat, în restaurant. Potrivit cercetătorilor, virusul a fost răspândit de un asimptomatic aflat la o masă din faţa aerului condiţionat. Mai târziu, patru persoane de la masă au fost testate pozitiv cu COVID-19, la fel alte cinci de la mesele alăturate. Aerul condiţionat, un potential risc pentru coronavirus Manish Butte, medic şi profesor al departamentului de microbiologie, imunologie şi genetică moleculară de la Universitatea din California, Los Angeles, a menţionat pentru Health că în spaţiile publice precum restaurante, birouri sau săli de fitness, aerul condiţionat poate reprezenta un potenţial risc, iar totul are de-a face cu modul în care acesta funcţionează. Aerul condiţionat circulă aerul mult mai rapid şi elimină umiditatea. ”Mai puţină umiditate în aer duce la evaporare, ceea ce face ca aerosolii să se usuce şi să dispară”, spune Butte. Aceste particule conţin în mare parte apă, dar şi patogeni ai organismului cu care corpul poate fi infectat, precum coronavirusul. Atunci când respirăm, vorbim, tuşim sau strănutăm, aceste particule se împrăştie. O simplă tuse elimină undeva la 3.000 de aerosoli, în timp ce strănutul elimină aproximativ 30.000 de aerosoli, arată un articol scris de Erin Bromage, imunolog şi profesor de biologie, specializat în imunologie la Universitatea Massachusetts Dartmouth. Diferite acţiuni ale corpului produc diferite dimensiuni ale aerosolilor, care pot traversa diferite distanţe. Atunci când aerul condiţionat este pornit, aerul circulă şi îmbinge aceste particule în aer şi către alţi indivizi. Sursa

Consiliul Național al Elevilor cere parlamentului modificarea Ordonanței guvernului care asigură transportul gratuit pentru elevi, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. Organizația publică în sprijinul demersului său un sondaj la care au participat peste 300 de elevi navetiști, iar din relatările acestora reiese faptul transportul gratuit nu se aplicăpeste tot, iar tarifele pentru transport au crescut în această perioadă în care elevii de ani terminali au revenit la școală pentru pregătirea examenelor naționale. „Guvernul României a cedat presiunilor operatorilor de transport și a legiferat exclusiv pentru aceștia, fiind negate eforturile elevilor reprezentanți pentru reintroducerea transportului în sfera serviciilor publice”, susține documentul citat. Consiliul Elevilor susține că această hotărâre discriminează elevii care sunt școlarizați în altă localitate de domiciliu, dacă aceștia au în localitatea de domiciliu o unitate de învățământ preuniversitar; Nu este prevăzută niciun fel de sancțiune pentru operatorii de transport care vor refuza să transporte elevii, potrivit documentului CNE. Consiliul Național al Elevilor a realizat un studiu în urma derulării unui sondaj de opinie la care au răspuns 930 de elevi din România. Principalele concluzii: Au fost chestionați 930 de elevi, dintre care 27,7% din clasa a VIII-a și 72,3% din clasa a XII-a, din întreaga țară. Din totalul respondenților 61,5% (572 de elevi) sunt elevi navetiști, iar 38,5% (358 de elevi) nu sunt elevi navetiști. Pentru elevii navetiști, situația este următoarea: peste o treime din elevii respondenți folosesc autobuzul pentru a ajunge la școală (transportul județean/interjudețean); 34,5% (105 elevi) din respondenți au afirmat faptul că prețul abonamentului de călătorie a crescut în această perioadă – acesta variază între 30 și 200 de lei; 78,8% (242 de elevi) nu beneficiază de niciun fel de facilitate pentru transportul de persoane, județean și interjudețean, în această perioadă; doar 5,5% beneficiază de reducerea de 50% pentru acest tip de transport; doar 11,4% (35 de elevi) beneficiază de gratuitate pentru transportul public; Elevii caracterizează condițiile din mijloacele de transport ca fiind: “Neplăcute”; “Este înghesuială și zilnic stau în picioare”; “Acceptabile”; “Insalubre”; “Anormale având în vedere că autobuzul este mereu plin și oamenii se îngrămădesc”; “Îngrozitoare – nu există distanțare socială deloc în autobuz; uneori sunt nevoit să stau în picioare pe parcursul întregii călătorii (1-2 ore)”; “Sunt foarte bune, excepție fac cele de pe oraș unde distanța socială e zero”; “Nu prea bune, prețul biletului este foarte mare”; “Prea aglomerate si prea scumpe” etc. Din cei 623 de elevi (elevi care locuiesc în localitatea unde sunt școlarizați și elevi care locuiesc în altă localitate decât cea în care sunt școlarizați și nu utilizează mijloacele de transport public județene pentru a ajunge la școală) care ar trebui să beneficieze de transport public local gratuit, 74,5% nu beneficiază de nici un fel de facilitate. Context: Pe data de 27 mai 2020, a fost publicat pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării Proiectul Hotărârii de Guvern pentru aprobarea procedurii de decontare a cheltuielilor de transport a elevilor și de modificare a Hotărârii de Guvern nr. 42/2017 „Consiliul Național al Elevilor solicită parlamentarilor din România să ia act de faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 nu rezolvă problema elevilor navetiști, ci o potențează, prin prisma faptului că transportul județean continuă să funcționeze în regim comercial, transportatorii mărindu-și prețurile. Pentru ca transportul elevilor să fie cu adevărat gratuit, Parlamentul trebuie să adopte legea în prezenta formă: Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 84 alin. (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: (1) Elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază gratuitate la servicii publice de transport local și județean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic. Gratuitatea este asigurată de către autoritățile administrației publice locale, prin subvenționarea operatorului de transport conform Legii nr. 92/2007. (2) Elevii au dreptul la decontarea cheltuielilor cu transportul de interes public desfășurat în alte condiții decât sub forma unui serviciu public. Decontarea se va realiza de către unitatea de învățământ. 2. La articolul 84 alin. (3)-(3^4) se abrogă. 3. La articolul 104 la alineatul (2) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins: e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (2); 4. La articolul 105 alineatul (2), literele e) și e1) se abrogă.” Sursa

Presiuni din partea inspectoratelor la adresa conducerii școlilor pentru a le impune profesorilor prezența la examene. Inspectoratul Școlar Prahova a trimis o scrisoare metodică prin care le tansmite tuturor directorilor de școală că profesorii sunt obligați să participe la examenele naționale, atât la desfășurarea cât și la organizarea acestora, potrivit documentului obținut de Edupedu.ro. Tot azi Edupedu.ro a scris despre o scrisoare adresată de Inspectoratul Școlar al Sectorului 1 către directori în care era semnalat faptul că „situația resursei umane necesară susținerii examenului de Bacalaureat 2020 este în acest moment dezastruoasă. Practic nu putem desfășura acest examen”. În scrisoare directorii aveau ultimatum până azi să rezolve problema. Reprezentanții ISJ Prahova le transmit conducerilor unităților școlare că pe baza unei note data anul trecut de un secretar de stat, pe baza Contractului Colectiv de muncă din Învățământ și pe baza unui Ordin al ministrului Educației din 2011 consiliile de administrație trebuie să le transmită tuturor profesorilor obligativitatea de a participa la organizarea și desfășurarea examenelor naționale, Ce transmite ISJ Prahova în Scrisoarea Metodică nr. 1256 din 27.05.2020 „În scopul adecvării demersurilor manageriale la specificul pandemiei SARS-CoV-2 pe care o traversam vă solicităm să întreprinde următoarele acțiuni: ”Consiliul de administrație înștiințează toate cadrele didactice cu privire la obligativitatea participării la organizarea și desfășurarea examenelor naționale, în temeiul Contractului Colectiv de Muncă Unic la nivel de sector de activitate art. 29, alin (2), Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivelul ISJ Prahova art 29, alin (2), OMECTS 5.559/2011 art. 1 alin. 2 Norme metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învățământ “Perioadele de efectuarea concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de Consiliul de administrație, în funcție de interesul învățământului și al celui în cauză, dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfășurarea examenelor naționale”; Nota MEN 2344 din 18.10.2019.” Ce prevăd aceste documente invocate de ISJ Prahova: Contractului Colectiv de Muncă Unic la nivel de sector de activitate art. 29, alin (2) prevede: „Perioada de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare salariat se stabilește de către consiliul de administrație al unității/instituției prevăzute în Anexa nr. 3, împreună cu reprezentantul organizației sindicale, afiliate la una dintre federațiile sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, al cărei membru este salariatul, în funcție de interesul învățământului și al celui în cauză, în primele două luni ale anului școlar. La programarea concediilor de odihnă ale salariaților, se va ține seama și de specificul activității celuilalt soț”. OMECTS 5.559/2011 art. 1 alin. 2 prevede: „Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administrație, în funcție de interesul învățământului și al celui în cauză, dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfășurarea examenelor naționale”. Nota MEN 2344 din 18.10.2019 – este despre efectuarea concediilor de odihnă si menționaează de două ori același lucru: „Consiliul de administrație al unității instituției de învățământ preuniversitar va stabili măsurile necesare pentru ca personalului de predare și de conducere se efectueze concediul de odihnă în perioada vacanțele școlare, cu asigurarea personalului necesar pentru desfășurarea examenelor naționale/evaluare. Consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ preuniversitar va întreprinde măsurile necesare ca întregul personal de predare și de conducere din cadrul unității de învățământ se efectueze concediul de odihnă în perioada vacanței școlare, cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfășurarea examenelor naționale/evaluare.” Situația din județul Prahova vine după ce Edupedu.ro a scris despre o scrisoare adresată de Inspectoratul Școlar al Sectorului 1 către directori în care era semnalat faptul că „situația resursei umane necesară susținerii examenului de Bacalaureat 2020 este în acest moment dezastruoasă. Practic nu putem desfășura acest examen”, potrivit unei adrese obținute de Edupedu.ro. Într-un tabel pus în documentul citat, numărul necesar ar fi de 1.436 de cadre didactice pentru desfășurarea examenului de Bacalaureat 2020, dar până acum sunt înscriși doar 397 de profesori. De ce apar astfel de situații Bacalaureatul din 2020 va fi cel mai mare eveniment din învățământul preuniversitar din istoria recentă a României, după cum arăta o analiză Edupedu.ro din 12 mai 2020. Pentru cei peste 187 de mii de elevi care sunt în clasa a XII-a vor fi impuse reguli de distanțare, iar asta înseamna că vor fi necesare foarte multe săli de clasă și implicit profesori supraveghetori. În plus, temerile care țin de sănătate și de eventuala expunere la noul coronavirus, fac ca unele cadre didactice să opteze pentru a nu participa. Dacă ar fi câte 10 elevi într-o clasă, ar fi nevoie de 18.700 de clase alocate pentru desfășurarea Bacalaureatului 2020, potrivit estimărilor Edupedu.ro. Asta înseamnă 37.400 de profesori asistenți care să supravegheze probele, câte 2 pe sala de examen, plus câte 4-5 membri în comisiile de examen pe școală. De precizat, însă, că profesorii de Limba română nu vor putea supraveghea proba la această disciplină, cei de Chimie examenul la materie șamd. În total, în învățământul liceal sunt 53.835 de profesori, potrivit datelor INS. Pot fi aduși și profesori din gimnaziu și învățători la supraveghere, iar la nevoie chiar cadre didactice auxiliare, dar ei tocmai ies din examenele de Evaluare Națională, când începe BAC-ul. Pentru că toate școlile vor fi deschise, va fi necesară prezența în școală pe toată perioada Bacalaureatului a secretarilor, administratorilor, personalului auxiliar. Paza școlilor trebuie asigurată și ea, fiind examene naționale. Și toată această desfășurare de forțe nu va fi doar pentru o zi, ci pentru 3 zile, chiar 4 acolo unde se va susține și proba scrisă la limba maternă. Sursa

În România erau, în anul 2018, 48.156 de profesori pentru învățământul primar, potrivit Institutului Național de Statistică. Aceștia educau cel mai mare număr de copii dintre toate nivelurile de educație (preșcolar, primar, gimnazial, liceal), numai puțin de 947.931 de elevi înscriși în învățământul primar, potrivit Eurostat. De fapt învățământul primar a fost singurul nivel de învățământ al cărui număr de elevi a crescut în perioada 2013-2018, potrivit datelor Eurostat. Atât efectivele de copii din învățământul preșcolar (grădiniță), cât și cele din gimnaziu și liceu fiind în scădere. Cifrele Eurostat arată că rata elevilor care revin unui învățător era în 2018 de 19,5, în creștere cu aproape 1 punct, de la 18,6, cât era în 2013. Pentru toate celalte niveluri de educație numărul elevilor care revin unui profesor a fost în scădere pe perioada analizată. În aceste condiții numărul învățătorilor a avut o scădere de peste 2 mii de persoane în perioada 2013-2018. 5 iunie este marcată prin legea 289/2007 drept Ziua învațătorului. Pe 5 iunie 1779 s-a născut Gheorghe Lazar, considerat unul dintre cei care au întemeiat învățământul modern românesc. Sursa

După o lungă despărțire impusă de epidemia de coronavirus, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” își deschide porțile într-o zi cu o semnificație specială pentru copii și anume, 1 iunie. În perioada următoare, programul de vizitare al Muzeului Antipa este de miercuri până duminică, între orele 11:00 și 19:00 (ultimul vizitator intră la ora 18:00). Eventuale excepții de la acest program vor fi comunicate din timp. Cum se va accesul în muzeu În conformitate cu normele în vigoare, vizitarea muzeului se va putea face cu respectarea următoarelor măsuri: Accesul publicului în Muzeu se va face numai în condiţiile purtării unei măști (medicală/non-medicală) pe toată durata vizitei în muzeu. Masca trebuie să acopere atât gura cât şi nasul; Accesul vizitatorilor în Muzeu se va face numai după efectuarea triajului observațional și a termometrizării noncontact. Persoanele care refuză să le fie verificată temperatura sau care prezintă simptome de infecţie respiratorie (tuse, strănut, rinoree) nu vor avea acces în muzeu; Vizitatorii îşi vor dezinfecta mai întâi mâinile cu dezinfectant pe bază de alcool, care este pus la dispoziție de Muzeu și vor utiliza covoarele cu dezinfectant pentru încălţăminte aflate la intrarea în Muzeu; La recepția Muzeului/casa pentru eliberarea biletelor de intrare, este permis accesul, simultan, pentru maximum 2 persoane/membri ai familiei. Pentru achiziționarea biletelor vă recomandăm plata cu cardul; Durata vizitei va fi limitată la maximum 2 ore; Pe parcursul traseului de vizitare, precum și în timpul așteptării (dacă va fi cazul) pentru accesul în Muzeu, este obligatorie păstrarea unei distanțe de 2 m față de alți vizitatori și față de personalul muzeului; Circuitul de vizitare este unidirecțional și este marcat cu săgeți direcționale la nivelul fiecărui etaj. Astfel, publicul va respecta următorul traseu de vizitare: Parter ->Etaj -> Demisol; Magazinul de suveniruri și expoziția temporară „Vino sa vezi cum joacă natura snake” se pot vizita numai după vizitarea expoziției permanente; În cadrul expoziției permanente a muzeului se poate afla, simultan, un număr de maximum 350 vizitatori. Din acest motiv, accesul vizitatorilor în incinta Muzeului se va efectua controlat și gradual, pe măsură ce persoanele care au terminat parcurgerea traseului de vizitare părăsesc Muzeul; Pe toata durata vizitei, publicul este rugat să respecte instrucțiunile personalului muzeului; În cadrul expoziției permanente a muzeului nu vor fi disponibile sistemele de informare de tip touchscreen, audioghidurile și nici zona pentru depozitarea bagajelor. De asemenea, în perioada stării de alertă nu vor fi disponibile vizitarea în grup a muzeului, tururile ghidate în cadrul expoziției permanente; de asemenea nu se vor organiza evenimente cu participarea publicului, precum programe educaționale, vernisaje, conferințe publice, lansări de carte etc. Sursa

Celebrul Colosseum din Roma, cel mai vizitat monument turistic din Italia, se va redeschide pe 1 iunie, după mai bine de două luni de închidere din cauza pandemiei de COVID-19, şi va fi iluminat pentru această ocazie în culorile drapelului Italiei, informează AFP, preluat de Agerpres. Atracţie turistică majoră, cu peste 7 milioane de vizitatori pe an, impunătorul Amfiteatru Flavian, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, "va fi redeschis în sfârşit publicului, sub semnul accesibilităţii, al ospitalităţii şi, mai ales, al securităţii", potrivit unui comunicat emis de situl arheologic. "Ultimele luni au fost foarte dificile, cu o tăcere suprarealistă, greu de acceptat", se arată în comunicat. Monument emblematic al Romei antice, situat în inima Oraşului Etern, Colosseumul se va redeschide luni oferind "o protecţie sanitară adecvată pentru personal şi vizitatori (măşti şi scanare a temperaturii corporale), trasee sigure, rezervări obligatorii şi orare modificate pentru a evita aglomerarea la orele de vârf". "Pentru a sărbători acest moment important (...) şi în solidaritate cu toţi cei care şi-au pierdut părinţii şi prietenii în timpul pandemiei, Colosseumul va fi iluminat în seara precedentă (duminică) în culorile drapelului italian", se adaugă în comunicatul de presă. Pe măsură ce sunt ridicate restricţiile, Italia îşi redeschide treptat publicului patrimoniul şi monumentele celebre, în speranţa de a reînvia cât mai rapid sectorul turistic, afectat de pandemia de COVID-19 care a provocat peste 32.000 de decese în peninsulă. Guvernul va redeschide graniţele ţării începând cu data de 3 iunie. Aproape toate monumentele şi clădirile celebre din Italia s-au redeschis deja publicului: situl arheologic Pompeii, marţi şi Bazilica Sf. Petru din Roma, Galeria Borghese, Muzeele Capitoline, catedralele din Florenţa şi Milano, săptămâna trecută. Muzeele Vaticanului, o altă importantă destinaţie turistică, au programat redeschiderea la data de 1 iunie. Sursa

Fotografiile primite de la un credincios, în care apare alături de Părintele Arhiepiscop Pimen în timpul unei excursii prin Munții Rodnei, i-au prilejuit Părintelui Episcop Macarie amintiri și sentimente calde. El le-a publicat pe site-ul și pagina de Facebook a Episcopiei Europei de Nord, scriind: „Privesc cu multă emoție aceste fotografii cu Părintele nostru Arhiepiscop Pimen pe care tocmai le-am primit de la un frate binevoitor. Eram în 4 iulie 2015 și Bunul Dumnezeu ne-a dat prilejul să urcăm, împreună, pe Munții Rodnei, apoi ne-am întors pe crestele Munților Suhard”. Drumeția i-a purtat pe cei doi ierarhi într-un loc din care unul își putea vedea ținutul natal, iar celălalt cuprinsul eparhiei pe care o păstorea. „Am ajuns la răscrucea de sus din Munții Rodnei având în fața ochilor, de-o parte, ținuturile năsăudene, iar, de cealaltă, ținuturile bucovinene. Câtă frumusețe! Câtă lărgime! Și cât dor al inimii…”, scrie Părintele Episcop Macarie. „Iar acum, Preaiubite Părinte Arhiepiscop Pimen, ați urcat să Vă odihniți la Cel Care luminează minunat din munții cei veșnici, spre tulburarea tuturor celor nepricepuți la inimă (Psalmul 75, 4-5) care au denigrat până și înmormântarea Înaltpreasfinției Voastre”, adaugă episcopul. „Să mijlociți, acolo, sus, și pentru noi, Părinte Arhiepiscop Pimen!”, încheie el, cu mențiunea că scrie aceste rânduri „cu dor nestins, întru nădejdea Învierii”. Părintele Arhiepiscop Pimen al Sucevei și Rădăuților, cel mai vârstnic ierarh, a plecat la Domnul la vârsta de 90 de ani, după ce a contractat noul coronavirus. Sursa

Patriarhul României a evidențiat „înțelesurile duhovnicești profunde ale Înălțării Domnului” în predica rostită joi, 28 mai 2020, la Paraclisul „Sf. Gheorghe” al Reședinței Patriarhale. „Prin Înălțarea Domnului Iisus Hristos la cer întru slavă, nu e o simplă înălțare la cer, ci întru slavă, înțelegem că Înălțarea Domnului este preaslăvirea omului unit cu Dumnezeu”, a spus Patriarhul Daniel. Preafericirea Sa a amintit explicațiile Sfântului Ioan Gură de Aur care semnala că atunci când primul Adam a păcătuit Dumnezeu i-a zis: „Pământ ești și în pământ te vei întoarce!” iar acum, la Înălțare, Dumnezeu îi spune Noului Adam – Mântuitorul Iisus Hristos: „Șezi de-a dreapta Mea!”. „Prin aceasta vedem că Mântuitorul Iisus Hristos arată care este destinația ultimă a omului credincios, și anume, nu este mormântul, ci slava cerului. El pregătește celor care cred în El un loc în ceruri, ca unde este El, întru slava Preasfintei Treimi, să fie și cei care cred în El și îl iubesc pe El”, a subliniat Patriarhul. „Înălțarea Domnului la cer este o ridicare a umanului, o împlinire, o preaslăvire a lui în măsura în care omul este unit cu Dumnezeu, Izvorul vieții veșnice”. Patriarhul a semnalat că Înălțarea Domnului la cer pregătește Pogorârea Duhului Sfânt, atunci când s-a constituit Biserica Sa, precum și „împlinirea tainei Bisericii care crește prin prezența lui Hristos, prin lucrarea Duhului Sfânt, spre slava Preasfintei Treimi și a noastră mântuire”. Binecuvântarea În predică, Patriarhul a mai subliniat importanța binecuvântării, amintind că „Mântuitorul S-a înălțat la cer pe când îi binecuvânta pe ucenici” (Luca 24:51). „Hristos Domnul binecuvintează pururea pe cei care îl iubesc pe El, cred în El și împlinesc voia Lui în viața lor. Biserica trăiește din binecuvântarea lui Hristos. De aceea, în Biserică, în toate slujbele, episcopul sau preotul transmite credincioșilor binecuvântarea Domnului Iisus Hristos”. Parusia Un alt aspect profund referitor la Înălțarea Domnului este acela că ea anunță deja a doua venire a Mântuitorului prin prezența celor doi îngeri pe Muntele Elelonului semnalați de textul apostolic. Îngerii le-au spus Apostolilor: „Bărbaţi galileieni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus, Care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer” (Fapte 1:11). „Prin aceasta, ucenicii au fost încredințați că Mântuitorul Iisus Hristos S-a înălțat întru slavă la ceruri, dar va veni din nou întru slavă la sfârșitul veacurilor când va judeca viii și morții și când va oferi împărăția Sa celor care au crezut în El și au împlinit voia Lui în viața lor”. De sărbătoarea „Înălțării Domnului”, după Sfânta Liturghie, au fost oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele şi monumentele închinate acestora din ţară şi străinătate. ©Ziarul Lumina La ora 12:00, clopotele bisericilor ortodoxe au sunat în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară. Sursa

Perioada de izolare nu a fost deloc uşoară pentru nimeni, motiv pentru care multe persoane s-au confruntat cu anxietate, depresie sau stres din cauza schimbărilor apărute în viaţa lor. Raluca Zenga ne vorbeşte despre cinci metode prin care reuşeşte să combată stresul. Raluca Zenga: cum combate stresul? Mindshift: de la noi, către ceilalţi, către semenii noştri. In momentul in care ne simţim copleşiti de problemele personale, o soluţie o reprezintă redirecţionarea atenţiei noastre către un apropiat care la rândul lui se confruntă cu o situaţie complicată. Este demonstrat că actul de a ne pune in slujba altora, imbratisand o altă cauză decât cea a grijilor noastre, ajută enorm in combaterea stresului şi ne oferă o satisfacţie şi o stare de bine lungă durată. Help others, help yourself. Deconctarea de ecranele noastre fluorescente...telefonul de care am devenit atât de dependenţi, şi reţelele de socializare, toate acele aplicaţii care ne-au sădit impulsul de a le verifica nonstop, insinuand o competiţie constanta la nivelul subconştientului, şi in consecinţă o sursă de presiune şi stres. Înlocuiţi această sursa de anxietate şi insuficienta cu timp petrecut afară, preferabil in natură, la soare, făcând o plimbare sau practicând un sport in aer liber (nu in ideea de fitness, de a arde calorii (altă sursă de presiune!) ci pur si simplu pentru starea de bine. Suplimente cu eficienţa verificată in combaterea stresului: extrasul de Kava Kava, o plantă din insulele Pacificului de Sud, folosită de secole de către populaţia locală pentru relaxarea musculară, ameliorarea durerilor şi o stare generală de relaxare. Compuşii săi activi au un efect asemănător cu alcoolul asupra creierului, te simţi calm şi vesel...fără consecinţe. Ceaiul tulsi, o plantă ayurvedica numită şi “busuiocul sfânt” sau “Regina plantelor”. Originară din India, planta tulsi este un puternic adaptogen cu efect antistres, care are puterea de a ne eleva starea de spirit şi suprima valurile de anxietate frecvente in ziua de azi. Studiile au arătat că persoanele care au luat 500 mg de tulsi zilnic s-au simţit mai puţin stresate, anxioase şi deprimate, si mult mai sociabile. Somn de voie! Ajutaţi-vă trupul şi mintea să dizolve tensiunile acumulate in timpul zilei cu un ritual de relaxare- o baie cu săruri terapeutice sau arome care sa ne aducă aminte de vacanţe, muzica preferată, o lectură liniştitoare. Suplimentaţi cu citrat de magneziu pentru o odihnă mai profundă şi relaxare musculară, fără acele teribile crampe nocturne care ne afectează când suntem extenuaţi. Dacă aveti cum, un “power nap” in timpul zilei este un instant “refresh” pentru sistemul nervos- fie şi 20 de minute. Sursa

Toată lumea se pregăteşte să se bucure de cireşele roşii şi suculente, din timpul sezonului de vară. Acest fruct de un roşu vibrant este un amestec minunat de arome dulci cu o tentă uşor amăruie şi adaugă detaliul perfect de culoare deserturilor tale. Iată ce beneficii miraculoase se ascund în micuţele cireşe! Cireşele pot fi consumate crude sau pot fi, de asemenea, folosite într-o varietate de reţete, cum ar fi prăjiturile, torturile, dulceţurile şi plăcintele. Sunt un adaos minunat alături de un castron de iaurt sau cereale pentru micul dejun, dar nu mulţi ştiu că acest fruct delicios are numeroase beneficiii pentru sănătatea noastră: Cireşele: te scapă de insomnie Cireşele conţin un hormon numit melatonină care facilitează un somn liniştit şi bun. Melatonina este un hormon produs de glanda pineală din creier şi este cunoscut pentru proprietatea sa principală de a regla ciclurile de somn şi trezire şi de a controla ritmul circadian al corpului. Cireşele: facilitează pierderea în greutate Dacă intenţionezi să slăbeşti, nu uitaţi să adăugi cireşe în dieta ta zilnic! Cireşele au un conţinut scăzut de calorii, ceea ce înseamnă că o porţie de cireşe ar fi echivalentul a mai puţin de 100 de calorii. Sunt bogate în vitamine care îţi întăresc metabolismul şi au un conţinut de apă moderat care elimină toxinele din corp. Cireşele: combat hipertensiunea arterială Cireşele conţin o cantitate bună de potasiu şi astfel, ajută la eliminarea conţinutului de sodiu în exces şi echilibrează cantitatea de potasiu şi sodiu, care ajută automat la menţinerea nivelului optim de tensiune arterială. Cireşele: previn bolile cardiovasculare Antioxidanţii prezenţi în cireşe, numiţi antocianine ajută la reducerea nivelului de colesterol rău, reglează tensiunea arterială şi combat radicalii liberi care pot provoca inflamaţii. Aceştia reduc totodată şi riscul de boli cardiace şi dezvoltarea unui potenţial accident vascular cerebral. Cireşele: proprietăţi anti-îmbătrânire Cireşele sunt bogate în antioxidanţi şi după cum ştim, antioxidanţii luptă împotriva radicalilor liberi care fac pielea să pară ternă. Cireşele ajută ca pielea ta să se simtă mai tânără şi mai sănătoasă şi de asemenea sunt recunoscute pentru abilitatea lor de a putea ajuta la îndepărtarea petelor de pe piele, care pot apărea din cauza deteriorării solare. Pisează câteva cireşe, amestecaţi-le cu un vârf de turmeric şi o linguriţă de miere şi aplică pasta obţinută pe ten, lăsând-o să acţioneze timp de 10-15 minute şi apoi clăteşte din abundenţă. Acest tratament aplicat în mod constant diminuează petele întunecate şi îţi îmbunătăţeşte tonusul pielii. Cireşele: ajută la menţinerea sănătoasă a scalpului şi părului Şi tu te lupţi cu părul tău care pare lipsit de viaţă? Cireşele conţin vitamina B, vitamina A şi vitamina C, toate acestea fiind extrem de utile pentru prevenirea deteriorării şi ruperii părului şi menţin scalpul hidratat. Vitamina C oferă de asemenea o strălucire naturală pielii tale. Cireşele: menţin echilibrul pH-ului Cireşele sunt alcaline în natură. Ori de câte ori există o creştere a conţinutului de acid din corp, cireşele pot veni la îndemână pentru a echilibra nivelul de Ph prin neutralizarea acestuia şi prevenirea problemelor stomacale precum aciditatea sau indigestia. Cireşele: oferă energie Se consideră că cireşele sunt unul dintre fructele care stimulează energia. Ele pot ajuta la construirea celulelor sanguine, ceea ce uşurează automat circulaţia şi creşte nivelul nostru de energie. Aşadar, ne putem bucura de aceste delicioase fructe ale sezonului în voie, mai ales dat fiind faptului că sunt pline de beneficii. Asigură-te că nu ai nicio afecţiune medicală şi le poţi consuma adesea! Se recomandă o jumătate de porţie zilnic! Sursa

Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume şi, de cele mai multe ori, este consumată fie pentru conţinutul de cofeină, fie pentru beneficiile pe care le are pentru sănătate. În timp ce oferă energie la prima oră a dimineţii, să nu uităm că şi cafeaua conţine calorii, mai ales atunci când o bei cu zahăr, lapte sau alte ingrediente aromate. Calorii în funcţie de tipul de cafea Fiind măcinată şi fiartă, în mare parte cafeaua conţine foarte multă apă şi un număr mic de calorii. Însă, dacă ne-am arunca privirea pe un meniu am vedea că există numeroase sortimente de cafea. Iată câte calorii conţine fiecare şi cum să faci alegerea potrivită pentru cei 240ml. Cafea neagră- 2 calorii Cafea neagră cu gheaţă- 2 calorii Espresso- 20 calorii Cold Brew- 2 calorii Cafea cu 15ml de cremă de vanilie- 32 calorii Cafea cu 15ml de lapte degresat- 7 calorii Cafea cu 15ml de lapte degresat şi o linguriţă de zahăr- 38 calorii Latte- 72 calorii Latte cu arome- 134 calorii Cappuccino- 46 calorii Macchiato- 52 calorii Mocha- 129 calorii Aşadar, un espresso conţine mai multe calorii spre deosebire de 240ml de cold brew, iar asta pentru că este mult mai concentrată. În orice caz, un espresso are în general 30ml, adică aproximativ 2 calorii. Cafeaua cu zahăr şi lapte conţine mai multe calorii faţă de cafeaua simplă, însă o mare importanţă o are şi tipul de lapte folosit. Dacă ţii o dietă şi eşti strictă în privinţa caloriilor pe care le consumi, limitează consumul de cafea şi conţinutul de zahăr, lapte şi alte arome folosite. În general, băuturile dulci sunt bogate în zahăr, iar consumul de zahăr este asociat bolilor de sănătate precum boli cardiovasculare, obezitate şi dereglarea valorilor glicemiei. Sursa

Experţii în sănătate publică din Statele Unite au transmis că noul coronavirus nu trăieşte în apa din piscine şi, potrivit Centrului de Control şi Prevenire a Bolilor din SUA, „Nu există dovezi că COVID-19 se poate transmite prin utilizarea piscinelor şi a căzilor”, scrie The New York Post. Clorul din apa din piscine este fatal pentru noul coronavirus. „Cantitatea medie de clor dintr-o piscină va ucide virusul”, a explicat Roberta Lavin, profesor de medicină la Universitatea din Tennessee’s College of Nursing. În mod similar, oamenii de ştiinţă spun că virusul este puţin probabil să se dezvolte în apa sărată a oceanelor şi mărilor. De asemenea, lacurile sunt considerate o zonă sigură pentru scăldat deoarece, deşi apa dulce nu are proprietatea de a ucide microbul, este puţin probabil ca acesta să fie asimilat dată fiind cantitatea mare de apă. „Probabil ar trebui ca cineva să bea toată apa dintr-un lac pentru a lua virusul”, a spus Paula Cannon, profesoară de microbiologie moleculară şi imunologie la Keck School of Medicine. „Efectul de diluare este atât de puternic”, a adăugat aceasta, informează Mediafax. Dacă scăldatul este sigur, statul la plajă nu e la fel, avertizează specialiştii. Este posibil ca virusul să nu poată înota, dar poate supravieţui pe suprafeţele uscate. Din acest motiv, este important ca persoanele care aleg să facă plajă în această perioadă în zone, să se asigure că au dezinfectat bine suprafaţa şezlongurilor, a balustradelor sau a altor zone cu care intră în contact. Sursa