Madalin

Joi, 2 septembrie 2021, Avocatul Poporului a informat că este membru al Institutului Internațional al Ombudsmanului – I.O.I., potrivit unui comunicat. Institutul International al Ombudsmanului a fost înfiinţat în anul 1978, fiind singura organizaţie mondială pentru cooperarea a peste 150 de instituţii Ombudsman. I.O.I organizează conferinţe periodice şi favorizează schimburile de experienţă la nivel regional şi internaţional. I.O.I. are organizaţii regionale în Africa, Asia, Astralasia & Pacific, Europa, America Latină & Caraibe, America de Nord. Preşedintele I.O.I. este Peter Tyndall, Ombudsmanul Irlandei. Instituţia Avocatul Poporului este membru instituţional cu drept de vot din 1998. Sursa

Judecător dr. Cristi Danileț, Tribunalul Cluj, în cadrul unui interviu acordat revistei Daily Dose of Millennial, a declarat: „Eu mă simt foarte împlinit, doar că uneori cei ce nu cunosc justiția, nu cunosc cum funcționează justiția, simt un soi de repulsie față de cei care lucrează în domeniu. Acest lucru îmi dă un imbold să apar mai des în spațiul public, să explic oamenilor, pe înțelesul lor, cu ce se ocupă un judecător, un procuror, un avocat; de ce atunci când pierzi un proces nu trebuie să-i porți ură judecătorului, deoarece acesta doar a aplicat legea; de ce o hotărâre greșită nu înseamnă că judecătorul este corupt, poate că probele nu au fost suficiente etc. Toate acestea și mai multe au fost motivele pentru care am început să am o prezență mai mare în presă, pe rețelele de socializare, pentru a fi alături de cetățeni. Cel mai mare impediment în munca pe care o desfășor este diferența dintre cunoștințele juridice pe care le am eu și colegii mei și lipsa acestora la nivelul oamenilor obișnuiți, ce nu activează în domeniul juridic. Justiția trebuie să se facă pentru cetățean, iar pentru o comunicare eficientă judecătorii și procurorii trebuie să se coboare la nivelul cetățenilor de rând, să vorbească pe limba lor! În 2011 am fost invitat să particip la un schimb de experiență în Statele Unite ale Americii. Am ajuns în Austin, Texas, și m-am întâlnit acolo cu un judecător american. Stăteam de vorbă în biroul lui și, la un moment dat, spune: “Haideți că trebuie să plec la școală.” În Texas sunt mulți copii imigranți, iar pe acest judecător îl interesa ca aceștia să cunoască și să respecte Constituția Statelor Unite ale Americii. M-a surprins acest lucru, faptul că un om care trebuia să lucreze la tribunal, cu infractori, se interesa de educația copiilor. Atunci mi-am zis: “De ce nu am face un astfel de program și în România?” Prima lecție de educație juridică pe care am dat-o a fost în 2013, într-o școală dintr-o comună de lângă București, la clasa a 5-a sau a 6-a. Copiii au fost foarte încântați, au făcut poze cu mine și astfel am popularizat acest program pe Facebook. Acesta a început să se dezvolte când au început să fie interesați din ce în ce mai mulți profesori. Eram în CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) pe vremea aceea, am discutat cu Ministrul Justiției și cu Președintele CSM și s-a încheiat un protocol între Ministerul Justiției și Ministerul Educației care să permită accesul magistraților în școli și al copiilor în tribunale. În momentul de față, această asociație și-a extins activitatea în 26 de județe din România! Eu sunt un adept al educației moderne pentru elevi, adică nu vreau să învețe pe de rost noțiuni ce nu le sunt de folos în viață. Învățământul clasic, susținut de profesori și cel nonformal trebuie combinate. Educația juridică predată în unele școli și materiile precum cultura civică trebuie suplimentate de întâlniri cu oamenii legii, pentru ca elevii să învețe într-un mod practic, să fie informați. Mulți copii sunt surprinși, de exemplu, să afle că în România judecătorii nu au ciocan! Scopul acestui proiect este ca tinerii să realizeze că prin respectarea legii sunt în siguranță și să fie mai responsabili. Constituția spune chiar în art. 1 că respectarea ei, precum și a tuturor legilor este obligatorie. Legile din România depășesc ca număr 10.000. În fața judecătorului, nimeni nu poate invoca drept scuză necunoașterea legii. Dat fiind faptul că de la 14 ani, copiii răspund penal, nu ar fi bine ca o parte din aceste legi, nu toate, dar cele mai importante, să fie învățate și de către aceștia? Legea nu este pentru a forma oameni ai legii, ci pentru a proteja toți cetățenii. În această eră digitală, toți avem câte un telefon mobil, dar știm oare ce avem voie să facem cu acesta? Am voie să postez poza aceasta pe internet, dacă în ea apare un minor? Părintele vrea să-mi vadă conversațiile cu prietenii, are oare voie să facă acest lucru? Un profesor mi-a confiscat mobilul, este legal? Toate aceste lucruri consider că ar trebui știute de toți tinerii, motiv pentru care am ales 500 de legi pe care le-am considerat a fi cele mai importante și le-am inclus în ghidul “Elevul și Legea”, care este disponibil și pe aplicația gratuită Lege-n-dar. Am făcut selecția astfel încât, dacă citiți manualul, este suficient să vă descurcați, fără să aveți vreodată probleme cu legea! Noi, în România, nu avem o cultură a ceea ce se cheamă în Occident “Rule of Law”, adică supremația legii. Oamenii devin mai responsabili știind că nu ascultă de conducători sau de alți oameni, ci de lege. Oamenii se supun doar legii. Consider că dacă învățăm legile de mici, învățăm și să ne respectăm unii pe alții, să devenim mai solidari. Gândurile acestea nu pot apărea peste noapte, bineînțeles, dar cred că peste vreo 2-3 generații oamenii vor conștientiza că legea este făcută pentru a fi respectată, iar sentimentul dominant se va schimba de la frică, care a condus societățile în trecut, la siguranță. Pentru această siguranță, însă, nu este suficient să avem drepturi, ci trebuie să ni le și apărăm!” Sursa

Guvernul australian a trecut prin parlament în doar 24 de ore o lege care permite poliției să acceseze dispozitivele oricărei persoane care este vizată de o anchetă în curs, potrivit iflscience.com. Proiectul de lege permite polițiștilor să modifice sau să șteargă date, să preia controlul asupra conturilor de social media și să colecteze informații despre activitățile online ale persoanelor în cauză pe care le consideră relevante investigației. Astfel, legea acordă poliției puterea de a obține trei mandate noi: 1. mandate de modificare a datelor care permit poliției să modifice sau șteargă complet datele unui suspect; 2. mandate legate de rețele care permit poliției să obțină informațiile salvate în calculatorul unui suspect dar și a oricăror rețele sau persoane asociate cu individul în cauză; 3. mandate de preluare a conturilor care permit poliției să preia controlul asupra conturilor de socializare sau ale altor tipuri de conturi din mediul online. Polițiștii nu vor fi nevoiți să ceară eliberarea acestor mandate unui judecător, una dintre cele mai contestate prevederi ale legii. În schimb, aceștia le vor solicita de la Tribunalul Administrativ de Apel, un organism din cadrul executivului care revizuiește independent deciziile luate de oficiali dar care are jurisdicție doar în cazuri expres prevăzute de lege. Justificarea proiectului de lege este că autoritățile că au nevoie de aceste puteri pentru a combate în mod eficient terorismul și exploatarea copiilor, multe din acestea fiind realizate online și prin pe „dark web”. Sursa

Miercuri, 1 septembrie 2021, Curtea Supremă din Virginia a confirmat o hotărâre a unei instanțe inferioare, care a dispus reintegrarea în activitate a unui profesor de sport, care a spus că nu va pronunța numele elevilor transgender pe care aceștia au ales să le folosească, potrivit nbcnews.com. O școală a apelat la Curtea Supremă, după ce un judecător a decis că sistemul școlar a încălcat drepturile de liberă exprimare ale profesorului, suspendându-l după ce a vorbit la o ședință a consiliului școlar. Tanner Cross, profesor la școala elementară din Leesburg, a invocat propriile convingeri religioase în care se dezbăteau modificările propuse statutului școlii pentru integrarea elevilor transgender. Acesta a spus că nu va folosi niciodată prenumele folosite de elevii transgender. Consiliile școlare din întreaga țară și-au revizuit politicile, pentru a include mai mulți elevi transgender, în conformitate cu o nouă lege a statului. Sistemul școlar a spus că l-a suspendat pe profesorul de sport, întrucât comentariile sale au provocat o perturbare a activității școlii. Însă judecătorul instanței inferioare și Curtea Supremă au convenit asupra faptului că nu se justifică suspendarea. Sursa

Bine ai venit!

Mulţumim pentru aplicaţii!

Closed.

Closed.

Closed.

@Mozart tu. ON: E bun.

Da, am fost cu școala la mai toate muzeele din oraș.

Da, l-am luat din prima.

Consider că ai ales, closed.

Ai ales, closed.

Joi, 12 august 2021, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a informat că a fost deblocat procesul decontării testelor PCR din fonduri europene, potrivit unui comunicat. Astfel, la bugetul de stat vor mai veni alte 200 milioane euro din fonduri europene, proiectele depuse de Ministerul Sănătății urmând să fie aprobate în scurt timp şi, imediat după, să înceapă decontarea testelor PCR realizate începând de anul trecut, în toate spitalele din România. Ministerul Sănătății a depus pentru finanțare din POIM patru proiecte de circa 50 milioane euro fiecare, prin care ar urma să fie decontate circa 5 milioane de teste PCR. Sursa

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 778 din 12 august 2021 a fost publicat republicat Regulamentul Camerei Deputaților din 24.02.1994. Regulamentul Camerei Deputaților a fost publicat inițial în Monitorul Oficial, Partea I nr. 87 din 28 iulie 1990, iar de atunci a suferit 15 republicări, necesare în contextul schimbărilor legislative care au intervenit în mod constant. Cea mai recentă republicare, din 12 august 2021, vine să actualizeze forma Regulamentului Camerei Deputaților prin introducerea ultimelor amendamentele aduse de: – Hotărârea nr. 38/2021 privind modificarea art. 40 și a lit. e) a art. 47 din Regulamentul Camerei Deputaților; – Hotărârea nr. 39/2021 privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților; – Hotărârea nr. 43/2021 privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților; – Hotărârea nr. 47/2021 privind modificarea art. 9 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților; – Hotărârea nr. 51/2021 privind modificarea alin. (2) al art. 56 din Regulamentul Camerei Deputaților; – Hotărârea nr. 54/2021 privind modificarea art. 215 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților; – Hotărârea nr. 58/2021 privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților; – Hotărârea nr. 59/2021 privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților. Sursa

Duminică, 1 august 2021, Ministerul Afacerilor Externe a informat că există 60.747 de cereri în așteptare de dobândire a cetățeniei române din partea unor cetățeni ai Republicii Moldova, potrivit mybusiness.md. Cele mai multe cereri au fost depuse la consulatele României de la Chișinău – 34.882, Bălți – 22.022 de cereri și Cahul – 3.843. Din numărul total de peste 60.000 de cereri, 2.102 de persoane au solicitat să depună jurământul de credință față de România la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), însă din pricina pandemiei, ceremoniile de depunere a jurământul pentru obținerea cetățeniei române au fost sistate. Sursa

Vineri, 13 august 2021, Ministerul Afacerilor Externe, pe fondul deteriorării situației de securitate din Afganistan, a îndemnat cetățenii români să părăsească de urgență teritoriul acestui stat și să evite orice deplasare în Afganistan, potrivit unui comunicat. MAE reamintește că activitatea Ambasadei României la Kabul a fost suspendată în anul 2019, în urma unui atentat care a avariat grav clădirea misiunii. Având în vedere lipsa unei misiuni operaționale la Kabul și faptul că Ambasada României de la Islamabad a preluat reprezentarea țării noastre în relația cu Afganistanul, capacitatea de intervenție a acestei misiuni în Afganistan este limitată, mai ales în contextul deteriorării situației de securitate din această țară. MAE recomandă ferm cetățenilor români care se deplasează în Afganistan sau care se află deja pe teritoriul acestui stat să se adreseze Ambasadei României la Islamabad şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă. Sursa

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 12 august 2021 a fost publicată Hotărârea nr. 831/2021 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 459/2004 privind desemnarea Serviciului de Telecomunicații Speciale ca furnizor de servicii de telecomunicații necesare sistemului informatic unic integrat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și furnizorilor săi de servicii medicale. Potrivit prezentei hotărâri, se stabilesc următoarele: – serviciul de Telecomunicații Speciale achiziționează de pe piața publică servicii de comunicații de buclă locală sau alte tipuri de servicii de comunicații pe care Serviciul de Telecomunicații Speciale nu le poate asigura cu resurse proprii și gestionează rețeaua constituită conform cerințelor beneficiarului; – modalitatea de decontare a sumelor cu costul serviciilor, precum și orice alte detalii se stabilesc prin protocol de colaborare, încheiat între Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Serviciul de Telecomunicații Speciale; – clauzele protocolului se pot renegocia, la cererea oricăreia dintre părți; – sumele încasate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale în baza protocolului, reprezentând contravaloarea serviciilor achiziționate, se utilizează pentru plata acestora; – Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Serviciul de Telecomunicații Speciale pot derula în parteneriat proiecte în domeniul digitalizării și informatizării sistemului de asigurări sociale de sănătate. Intrare în vigoare: 12 august 2021 Sursa

Vineri, 13 august 2021, Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordonanță a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2021. ”Rectificarea bugetară are la bază execuția bugetară. În funcție de execuția bugetară, vedem dacă este nevoie să modificăm ceva la alocarea resurselor în buget, pentru a menține deficitul bugetar la ținta de 7.16%. Acesta este singurul rol al rectificării bugetare”, a anunțat premierul Florin Cîțu pe Facebook, cu ceva timp în urmă. Rectificarea este așteptată cu precădere de primăriile care au proiecte din Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), un program al cărui buget a fost epuizat încă de la începutul lunii mai. Astfel, veniturile bugetului general consolidat ar urma să se majoreze, pe sold, cu suma de 15,5 miliarde lei, cheltuielile se majorează cu 18,7 miliarde lei, iar deficitul se majorează cu suma de 3,22 miliarde lei, potrivit proiectului. Ministerul Finanțelor mai arată că veniturile bugetului de stat pe anul 2021 se vor majora pe sold cu suma de 6.414,3 milioane de lei. :: Proiectul :: Nota de fundamentare :: Anexa 1 :: Anexa 2 :: Anexa 3 :: Anexa 4 :: Anexa 5 :: Anexa 6 :: Anexa 7 :: Anexa 8 Sursa

Curtea de Apel Bacău a apreciat că fapta agentului de poliție de a nu consemna în procesul-verbal de sancționare contravențională una dintre cele două contravenții constatate la fața locului se circumscrie elementelor de tipicitate ale infracțiunii de fals intelectual, iar înaintarea pe circuitul juridic administrativ a acestui proces-verbal de constatare parțială constituie infracțiunea de uz de fals. (Decizia penală nr. 1088 din 3 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie) Sursa

Zilele trecute, Ministerul Sănătății a transmis, într-un răspuns la o adresă formulată de Avocatul Poporului, că nici un angajat nu poate fi condiționat de către angajator să se vaccineze împotriva Covid-19, potrivit Profit.ro. Răspunsul a venit ca urmare a sesizării, din oficiu, a Avocatului Poporului cu privire la tentativa Guvernului de a impune cadrelor sanitare vaccinarea anti-Covid sau testarea periodică, din venituri proprii. De altfel, inclusiv ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a făcut anterior repetate remarci pentru a impune medicilor și asistentelor vaccinarea împotriva Covid-19, sugerând că, în caz contrar, aceștia vor fi obligați să efectueze teste RT-PCR pe cheltuiala proprie. Față de aceste aspecte, Ministerul Sănătății a declarat prin răspunsul său că „potrivit strategiei de vaccinare împotriva Covid-19, aprobată prin Hotărârea de Guvern numărul 103/2020, în România vaccinarea este voluntară (neobligatorie) și gratuită. Referitor la aspectele prezentate în adresa dumneavoastră legate de obligarea angajaților de către angajatori de a efectua vaccinul, menționăm faptul că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii – accesul la locul de muncă a persoanei încadrate nu poate fi condiționat de vaccinarea împotriva Sars-CoV-2, persoana angajată are dreptul la egalitate de șanse și de tratament (art. 33 – lit. d), în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii (art. 5 – alin. (1), iar angajatorul are dreptul să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat doar sub rezerva legalității lor (art.40 – lit. c)). Așadar, nici un angajat nu poate fi condiționat de către angajator să se vaccineze împotriva Covid-19, vaccinarea este un act medical preventiv bazat pe consimțământul persoanei, iar impunerea vaccinării împotriva Covid-19 de către angajator o apreciem în afara cadrului legal”, se mai arată în adresa transmisă Avocatului Poporului de Ministerul Sănătății, citată de aceeași sursă. Sursa

Vineri, 13 august 2021, Fadela Chaib, purtător de cuvânt, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu susţine obligativitatea vaccinării împotriva COVID-19 în nicio ţară, deşi apără importanţa imunizării, potrivit zyri.net. Fadela Chaib: „În general, OMS este împotriva oricărui tip de vaccinare obligatorie. Cu toate acestea, este necesar să explicăm populaţiei generale cum funcţionează vaccinurile şi cât de importante sunt.” Sursa

Luni, 16 august 2021, au intrat în vigoare noi măsuri de prevenire şi control a infecţiei COVID-19 la traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova, potrivit border.gov.md. 4.1. Traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova se permite fără restricții în una din următoarele condiții: ✔ prezentarea certificatului de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 cu schema completă de vaccinare. Dovada imunizării este valabilă dacă au trecut cel puțin 14 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare; ✔ prezentarea rezultatului negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore înaintea îmbarcării, pentru persoanele care călătoresc cu mijloace de transport în comun, sau înaintea intrării pe teritoriul Republicii Moldova, pentru persoanele care călătoresc cu mijloace de transport proprii. Confirmarea trebuie să fie prezentată în una dintre limbile română, engleză, franceză, germană, italiană sau rusă. ✔ prezentarea concluziei medicale confirmative în cazul persoanelor care au suportat COVID-19, în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi (6 luni) sau un act confirmativ de prezență a anticorpilor anti-COVID-19, prezentat în una din limbile română, engleză, franceza, germană, italiană sau rusă. Actul confirmativ este valabil pe durata perioadei de 90 zile din data efectuării investigației. 4.2. Persoanele care nu prezintă condițiile stipulate în p. 4.1 sunt obligate să respecte regimul de autoizolare cu o durată de 14 zile. Persoanele respective vor completa, în mod obligatoriu, fişa epidemiologică, precum şi vor semna declaraţia pe propria răspundere de a respecta regimul de autoizolare de 14 zile în locurile declarate. În cazul minorilor până la 14 ani, fişa epidemiologică şi declaraţia pe propria răspundere sunt completate şi semnate de reprezentantul legal sau însoţitor. Acest regim poate fi întrerupt după a 7-a zi dacă efectuează un test PCR COVID-19 sau un test rapid de diagnostic Ag SARS-CoV-2, iar rezultatul acestuia este negativ prin act confirmat. 4.3. Se stabilesc excepţii de la prevederile punctului 4.2 pentru următoarele categorii de persoane, în cazul în care nu prezintă semne clinice de infecţie respiratorie sau stare febrilă: ✔ 4.3.1. copiii cu vârsta până la 12 ani; ✔ 4.3.2. elevii/studenţii cu vârsta de până la 18 ani, care urmează să susţină examene, care merg la studii în unităţi/instituţii de învăţământ pe teritoriul Republicii Moldova sau peste hotare, sau care se deplasează pentru activităţi legate de finalizarea/organizarea/desfaşurarea studiilor/participarea la concursuri sau olimpiade internaţionale, cu prezentarea documentelor confirmative, precum și însoțitorii acestora; ✔ 4.3.3. echipajele şi personalul de deservire a aeronavelor/navelor şi brigăzile şi personalul de deservire a garniturilor de tren, conducătorii auto şi personalul de deservire a vehiculelor rutiere de transport marfa şi a vehiculelor rutiere de transport de persoane contra cost care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului. Această excepţie va fi valabilă până la data de 30 septembrie 2021; ✔ 4.3.4. persoanele care călătoresc din motive de sănătate, inclusiv însoţitorul, după caz (cu prezentarea documentelor confirmative); ✔ 4.3.5. lucrătorii transfontalieri care intră în Republica Moldova din România sau Ucraina, precum şi cei din Republica Moldova angajaţi ai agenţilor economici din ţările menţionate, care fac dovada raporturilor contractuale cu agenţii economici respectivi. Această excepţie va fi valabilă până la data de 30 septembrie 2021; ✔ 4.3.6. posesorii pașapoartelor diplomatice, de serviciu, oficiale şi speciale şi altele asimilate acestora, precum şi titularii documentelor de călătorie tip Laissez-Passer eliberate de către Organizaţia Naţiunilor Unite, inclusiv membrii familiilor personalului misiunilor diplomatice şi consulare, şi organizaţiilor/misiunilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, şi/sau personalul implicat în asigurarea ajutorului umanitar; ✔ 4.3.7. persoanele în tranzit (care nu depăşeşte 24 ore de la momentul înregistrării intrării în Republica Moldova), itinerarul tranzitării fiind stabilit de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră; ✔ 4.3.8. persoanele care sunt citate de instanţele de judecată/organele de drept din Republica Moldova, precum şi reprezentanţii lor legali, fapt dovedit prin documente confirmative în acest sens. Sursa

Miercuri, 11 august 2021, prof. univ. dr. Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale a României, a primit vizita președintelui Curții Supreme a Republicii Cehia, Petr Angyalossy. La întâlnire au mai participat Aleš Pavel, director al cabinetului președintelui Curții Supreme a Republicii Cehe, și Benke Károly, magistrat-asistent șef la Curtea Constituțională a României, potrivit unui comunicat. Prof. univ. dr. Valer Dorneanu a prezentat reglementările legale referitoare la rolul și atribuțiile instanței constituționale. În expunerea realizată, s-au făcut unele precizări concrete cu privire la condițiile în care hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recursul în interesul legii sau hotărârile prealabile ale acesteia pot forma obiect al controlului de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate. Petr Angyalossy a prezentat aspecte referitoare la plângerea de neconstituționalitate formulată împotriva hotărârilor judecătorești și a subliniat caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale asupra hotărârilor judecătorești pronunțate. De asemenea, a realizat o scurtă expunere cu privire la criteriile și procedura de numire a judecătorilor de la instanțele de drept comun și la reglementările naționale în domeniul deontologiei profesionale a acestora. Sursa