Madalin

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 332 din 1 aprilie 2021 a fost publicată Legea nr. 56/2021 privind suplimentele alimentare. Prezenta lege stabilește cadrul legal referitor la suplimentele alimentare, comercializate şi prezentate ca produse alimentare și prezentate ca atare. Condiţii generale: – introducerea pe piață de către producător, importator sau persoana responsabilă cu plasarea produsului pe piață în România a suplimentelor alimentare se realizează pe baza certificatului de notificare; – suplimentele alimentare se comercializează consumatorului final numai sub formă preambalată; – unele suplimente alimentare nu pot fi introduse pe piață înainte de data eliberării certificatului de notificare de către structura de specialitate desemnată la nivelul autorității competente; – în etichetarea, prezentarea și în comunicările comerciale, este interzisă atribuirea proprietăților de prevenire, tratare sau vindecare a unei boli umane sau referirea la asemenea proprietăți; – este interzisă utilizarea afirmațiilor directe sau care să sugereze faptul că alimentația variată și echilibrată nu poate asigura cantități adecvate de substanțe nutritive; – eticheta suplimentelor alimentare trebuie să conțină: a) numele categoriilor de nutrienți sau substanțe fiziologice ce caracterizează produsul; b) doza zilnică recomandată de producător; c) avertismentul de a nu se depăși doza zilnică recomandată de producător; d) atenționarea că suplimentele alimentare nu trebuie să înlocuiască o alimentație variată și adecvată; e) atenționarea că produsele nu trebuie să fie lăsate la îndemâna copiilor. Constituie contravenții şi se pedepsesc: – etichetarea neconformă cu legislația în vigoare a suplimentelor alimentare, cu amendă contravențională de la 3.000 lei la 10.000 lei și oprirea temporară de la comercializare, până la intrarea în legalitate; – încadrarea suplimentelor alimentare în altă categorie de produse alimentare sau dispozitive medicale, cu amendă contravențională de la 10.000 lei la 12.000 lei și oprirea de la comercializare, până la remedierea abaterii; – comercializarea suplimentelor alimentare care au depășit data durabilității minimale, cu amendă contravențională de la 7.000 lei la 9.000 lei și oprirea definitivă de la comercializare; – comercializarea suplimentelor alimentare fără certificat de notificare, cu amendă contravențională de la 13.000 lei la 15.000 lei și oprirea definitivă de la comercializare; – nerespectarea prevederilor legale referitoare la ingredientele din listele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și c), cu amendă contravențională de la 13.000 lei la 15.000 lei și oprirea definitivă de la comercializare; – publicitatea neconformă cu legislația în vigoare a suplimentelor alimentare, cu amendă contravențională de la 3.000 lei la 10.000 lei și oprirea temporară de la comercializare, până la intrarea în legalitate. Astfel de fapte pot intra şi în sfera penală, spre exemplu fapta persoanei de a prepara sau fabrica suplimente alimentare contrafăcute, precum și de a introduce pe piață, a oferi, vinde sau distribui astfel de suplimente alimentare constituie infracțiune și se pedepsește potrivit Codului penal. Intrare în vigoare: 4 aprilie 2021 Sursa

Autoritatea pentru Digitalizarea României a anunțat că Ghișeul.ro a înregistrat, în data de 29 martie 2021, utilizatorul cu numărul 1.000.000 – o persoană fizică din Sectorul 4 al Municipiului București, care și-a achitat impozitele, potrivit unui comunicat. De la începutul anului, peste 230.000 de utilizatori s-au înscris pe www.ghiseul.ro – o medie de aproape 2700 de utilizatori noi în fiecare zi. Octavian Oprea, președintele interimar al Autorității pentru Digitalizarea României: „La zece ani de la crearea sa, platforma Ghișeul.ro face istorie, înregistrând astăzi recordul absolut pentru administrația publică din România: prima platformă digitală a statului român care ajunge la 1.000.000 de utilizatori. În plus față de creșterea exponențială a utilizatorilor noi, în doar trei luni platforma a procesat aproximativ 950.000 de tranzacții, în valoare de aproape 350.000.000 lei. Tot mai mulți români au descoperit că ghișeul digital este simplu de utilizat, rapid și sigur. În final, țin să reamintesc că românii mai au la dispoziție doar 3 zile pentru a beneficia de reducerea de 10% la plata anuală integrală a impozitului pe clădiri, terenuri și mijloace de transport pentru persoanele fizice.” Utilizatorul cu numărul 1.000.000 va fi invitat de onoare la evenimentul de aniversare a unui deceniu de la implementarea platformei Ghișeul.ro, care va fi organizat în această primăvară de Autoritatea pentru Digitalizarea României, împreună cu partenerii de la Asociația de Plăți Electronice din România. Sursa

Vineri, 2 aprilie 2021, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a anunțat că pentru a veni în sprijinul solicitanților care au optat pentru stabilirea domiciliului în România privind depunerea jurământului de credință și cărora le-au fost aprobate cererile de dobândire/redobândire a cetățeniei române, președintele ANC, Gabriela Lenghel, a dispus creșterea substanțială a numărului de sesiuni/ceremonii de depunere a jurământului de credință față de România în următoarea perioadă, potrivit unui comunicat. Ceremoniile de jurământ vor avea un număr de persoane per sesiune adecvat pentru a se asigura distanțele recomandate și normele sanitare în contextul pandemiei Covid 19 și în conformitate cu prevederile legale. Având în vedere politica de transparență decizională și eficientizarea utilizării resurselor proprii, vă aducem la cunoștință noul calendar de depunere a jurământului de credință față de România pentru perioada aprilie-iulie 2021: Sursa

Conectarea caselor de marcat la serverele ANAF este cea mai recentă veste venită din zona Finanțelor. Fișierul standard de audit (SAF-T) va începe să ruleze cu un proiect pilot din vară, urmând ca de anul viitor să se aplice tuturor firmelor mari. Factura electronică a fost anunțată de oficialii autorității fiscale ca posibilă pe finalul acestui an, dar tatonarea pieței se va face tot printr-un proiect pilot. Putem observa că aproape toate proiectele de digitalizare a relației Fisc-contribuabil, care ar putea întări colectarea și aduce la buget mai mulți bani, sunt împinse către jumătatea sau finalul acestui an. În prezent, deși veniturile bugetului general consolidat pe primele două luni ale lui 2021 au fost de 53,4 mld lei, cheltuielile au crescut la 66,1 mld lei, marcând un deficit bugetar de 1,14% din PIB-ul anticipat în 2021. În afară de împrumuturi, cum ar putea face statul rost de bani? Care sunt tendințele fiscale la care ne putem aștepta pe termen mediu? Încă de când bugetul de stat era la stadiul de proiect se vorbea despre nevoia unei reforme profunde a administrației fiscale, care să conducă la creșterea eficienței colectării și nu la creșterea valorii taxelor și impozitelor, dat fiind că în sistemul nostru administrativ fiscal există mult loc de îmbunătățiri în această direcție. Pe ce se bazează fiscaliștii? Pe experiențele Poloniei și Bulgariei, care demonstrează că se pot aduce procente bune – 4,6% creștere a veniturilor fiscale în Bulgaria, peste 4,3% în Polonia, cât să construiești o autostradă pe an și să mai ai bani în plus și pentru altceva. Doar că nici cele două țări nu au adus bani în plus la buget peste noapte, ci într-un interval de timp (în șase ani în Bulgaria, patru ani în Polonia), apelând la metode combinate, Polonia utilizând chiar SAF-T. Revenind la interesul statelor de a crește colectarea, inclusiv al autorităților de la București, de unde ar mai putea veni bani? La ce ne putem aștepta? TVA. Modificarea TVA, chiar și cu un singur procent, ar aduce mai mulți bani la buget. Este un ”film” pe care l-am mai văzut de câteva ori până acum, astfel încât putem anticipa ”acțiunea”. Este o măsură care provoacă discuții și haos temporar, dar își atinge scopul – creșterea veniturilor. În plus, pe măsură ce ANAF se digitalizează și crește controlul asupra impozitelor plătite de contribuabil, deranjul provocat poate fi atenuat cu costuri chiar mai reduse, astfel încât măsura să fie, marginal, mai profitabilă. Taxe pe proprietate. În cazul în care presiunea pe bugetul central va persista, este posibil ca ea să se transmită și bugetelor locale, care se finanțează, pe lângă taxele și impozitele colectate local, și prin redistribuiri de la bugetul de stat. România are, potrivit Eurostat, cel mai mare număr de proprietari de spații locative. 96% din populație trăiește în locuințe proprietate personală, ceea ce a făcut ca taxele pe proprietate să fie un element sensibil, menajat până acum de toate guvernele de stânga. Cum, în ciuda crizei, piața imobiliară nu s-a prăbușit, ba chiar înregistrează creșteri (indicele agregat pe București, Cluj, Brașov, Timișoara, Constanța indică o majorare de 1,1% față de ianuarie 2020, conform imobiliare.ro), e dreptul oricărui stat să taxeze și să încaseze de aici. În plus, este un tip de impozit ce s-ar încasa local și, printr-o bună comunicare și stabilirea unor obiective comune, ar putea cointeresa contribuabilii, insistând asupra proiectelor locale realizate cu bani locali. Bugetul de stat, eliberat probabil de presiunea ”locală”, ar permite mai multe investiții strategice în alte domenii, cum ar fi educație sau sănătate. Impozit progresiv. Sistemul actual de impozitare (cota unică) a servit bine și de ani buni cauzei eficientizării colectării. În Uniunea Europeană, sistemele de impozitare sunt împărțite – parte cotă unică, parte cote progresive, chiar și în fostul bloc comunist. Este posibil ca, într-un interval mediu de timp, să se facă o analiză în această direcție, dacă merită sau nu să schimbi sistemul de impozitare a indivizilor. De menționat, însă, că este mai simplu de gestionat cota unică. Taxe comportamentale. La capitolul tendințe, aș trece posibile ”intrări” de taxe noi, din zona impozitelor de modificare a comportamentului, mai cunoscute sub denumirea lor generică – ”taxe pe vicii”. În contextul în care, peste presiunea venită din zona finanțării economiei, se adaugă cea din zona sistemelor de pensii, în paralel cu investițiile necesare pentru susținerea sistemelor sanitare, nu este exclus ca, în curând, să asistăm la măsuri globale fiscale care să includă și aceste taxe ”specializate”. Există inițiative locale în prezent care, pe un anumit interval de timp, ar putea deveni poli capabili să genereze un trend. Și m-aș referi aici la taxa pe zahăr pe care Polonia vrea să o aplice de anul acesta, în timp ce Italia tocmai a amânat-o, iar Spania se gândește să o mărească. Taxe noi. În țările în care există sisteme eficiente de colectare și, prin urmare, nu mai au bazine de suplimentare a veniturilor cum avem noi, pot apărea taxe noi. Cum noi colectăm deficient (doar din fiscalizarea deficitului de TVA am putea încasa câteva miliarde de euro), ar fi suficient să umblăm la sistem și să reducem pierderile, fără să fie nevoie să apelăm la taxe noi. Dar, pe de altă parte, dacă se va coagula o masă critică de state care vor introduce noi taxe și vor dovedi eficiența lor, nu vom putea să ne opunem și va trebui să intrăm și noi în joc. În plus, așa cum arată strategia de la Bruxelles, cel puțin două noi taxe ar urma să fie implementate în următorii ani la nivel global – taxa pe plastic și taxa pe servicii digitale. Aș încheia pledând pentru conservarea sistemului actual de impozitare pe cât mai mult timp posibil. Însă, dacă măsurile de eficientizare și digitalizare a colectării vor fi insuficiente, este bine să înțelegem din timp care pot fi direcțiile principale ale celor mai importante modificări de politică fiscală. Sursa

Vineri, 2 aprilie 2021, la inițiativa secretarului de stat al Ministerului Justiției, av. conf. univ. dr. Mircea Ursuța, a fost organizată o masă rotundă cu reprezentanți ai profesiilor de avocat, notar public, executor judecătoresc. Au participat: Dumitru Mănescu, Președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din Romania, Marius Iacob Morari, Președintele Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, Traian Briciu, Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, Antonio Iordan, prodecan Baroul Brăila, membru al Comisiei Permanente a UNBR, potrivit Facebook. S-a discutat despre digitalizarea justiției, având în vedere că Ministerul Justiției este în faza pregătirii caietului de sarcini pentru a realiza și implementa în 2023, sistemul Ecris 5. UNBR a abordat chestiunea certificării identității digitale a avocaților, aspect care ar rezolva și problema avocaturii clandestine, recunoasterea semnături electronice si a sigiliului electronic, accesul la dosarul electronic. Sursa

Update - Madalin Martie 2021  Erorile găsite au fost remediate. Erorile / adăugările raportate au fost rezolvate. La pagina Alte Sisteme -> Clanuri, a fost adăugată o notă care duce la interioarele din GTA, acolo puteți căuta interioarele de clanuri

Dacă ți-ai și argumenta votul... Cum te-a încurcat? I will talk with Kelton about that.

Topic vechi, closed.

Topic vechi, closed.

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 267 din 17 martie 2021 a fost publicată Hotărârea nr. 315/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului are următoarele atribuții generale: – inițiază, elaborează și promovează proiecte de acte normative; – fundamentează, elaborează și propune proiectul de buget pentru alocarea resurselor financiare necesare funcționării sale; – asigură administrarea proprietății statului în domeniile coordonate; – participă la fundamentarea și la elaborarea strategiei și a programului de reforme economico-sociale ale Guvernului; – elaborează politici publice privind creșterea economică din domeniile coordonate; – inițiază, negociază și participă, din împuternicirea Guvernului, la încheierea de convenții, acorduri și alte înțelegeri internaționale de natură economică; – încheie tratate internaționale; – este coordonator al politicilor naționale în domeniul pieței interne; – încheie documente de cooperare internațională care nu sunt guvernate de dreptul internațional; – reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme internaționalee; – sprijină activitatea asociațiilor profesionale, patronale și sindicale din domeniile sale de activitate și asigură dialogul permanent cu acestea, cu mass-media și cu societatea civilă; – asigură relația cu Parlamentul, Consiliul Economic și Social și exponenți ai societății civile; – elaborează, actualizează și implementează permanent sistemul informatic în domeniile coordonate; – asigură îndeplinirea, în domeniul de competență, a obligațiilor decurgând din calitatea României de stat membru al UE, inclusiv în ceea ce privește transpunerea și/sau crearea cadrului juridic de aplicare directă a actelor juridice obligatorii ale UE; – gestionează resursele financiare în domeniile coordonate și controlează modul de utilizare a acestora; – asigură protecția informațiilor clasificate, prevenirea și combaterea terorismului, implementarea cerințelor Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și ale UE, în domeniile de competență; – realizează activități de control operativ la operatorii economici din domeniile de competență; – colaborează cu instituțiile de specialitate pentru formarea și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului din sistemul său; – organizează seminare și cursuri de pregătire profesională de specialitate în domeniile coordonate; – asigură implementarea obligațiilor derivând din implementarea Strategiei naționale anticorupție; – asigură legătura operativă cu personalul desemnat de minister care își desfășoară activitatea la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE; – acționează pentru dezvoltarea comerțului exterior și a cooperării economice internaționale a României; – asigură dialogul instituțional cu partenerii externi în domeniul economic; – asigură aplicarea prevederilor legale cu privire la modul de soluționare a petițiilor și a solicitărilor de informații de interes public; – elaborează legislația în domeniul ajutorului de stat pentru domeniile de responsabilitate și notifică ajutorul de stat pentru care ministerul are calitatea de furnizor de ajutor de stat; – eliberează certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor; – stimulează relațiile cu camerele de comerț și industrie și cu asociațiile profesionale în domeniile coordonate; – asigură implementarea și managementul proiectelor și programelor în domeniile sale de responsabilitate; – inițiază, propune, implementează, coordonează și monitorizează acțiuni în domeniul reducerii barierelor administrative în domeniul său de activitate; – elaborează studii și sinteze referitoare la evoluția în domeniile coordonate; – administrează participațiile statului, împuternicindu-i pe reprezentanții săi în adunarea generală a acționarilor să acționeze pentru creșterea competitivității și eficienței economice a operatorilor și pentru restructurarea și pregătirea acestora pentru privatizare; – desfășoară activitățile de privatizare și postprivatizare în condițiile legii; – asigură pregătirea societăților pentru privatizare, stabilește metodele de privatizare și realizează privatizarea; – monitorizează aplicarea măsurilor pe perioada de administrare specială și supraveghere financiară a operatorilor economici cu capital de stat și a filialelor acestora; – asigură aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice; – preia active sau active funcționale, care au legătură cu domeniile sale de competență, inclusiv prin procedura de dare în plată. Valorificarea activelor se poate realiza prin, dar fără a se limita la vânzare, închiriere, majorarea capitalului social al unor societăți. În cazul în care activele sunt preluate prin procedura de dare în plată în scopul stingerii unor creanțe bugetare, acestea pot fi date în administrarea unor instituții publice; – derulează activitățile de atragere de investiții la operatorii economici aflați sub autoritatea sa; – înființează societăți cu capital de stat în România și în străinătate și asigură cheltuielile legate de această operațiune din bugetul de venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare; – efectuează acțiuni de control administrativ, în vederea identificării și remedierii deficiențelor; – din perspectiva domeniului afacerilor europene: asigură participarea, elaborează și fundamentează pozițiile României în procesul de negociere și adoptare a inițiativelor la nivel european, în domeniul său de activitate și asigură îndeplinirea obligațiilor decurgând din calitatea României de stat membru al UE, inclusiv în ceea ce privește transpunerea și/sau crearea cadrului juridic de aplicare directă a actelor juridice obligatorii ale UE; – din perspectiva dreptului tratatelor: încheie tratate internaționale la nivel departamental sau inițiază demersurile necesare încheierii tratatelor la nivel de stat sau de Guvern în domeniile de responsabilitate și încheie documente de cooperare internațională care nu sunt guvernate de dreptul internațional cu autorități având competențe echivalente din state membre ale UE sau state terțe, respectiv organizații internaționale, în domeniile de responsabilitate. Conducerea ministerului se asigură de către ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, ajutat de 5 secretari de stat, precum și de secretarul general și de 2 secretari generali adjuncți, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului. Sursa

Modificări aduse legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, în care au arătat, printre altele, că „Ordinul 37/2021 introduce în cadrul legal intern noi norme de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative („Legea 129/2019”), abrogând normele de aplicare existente, astfel cum au fost anterior adoptate prin ordinul președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nr. 102/2020. Ordinul 37/2021 are în vedere, în principal, implementarea și la nivelul normelor de aplicare a modificărilor generate de transpunerea în dreptul intern a prevederilor Directivei (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE („Directiva AML V”). Ordinul 37/2021 are rolul de a remedia inconsistențele legislative dintre Legea 129/2019 și normele de aplicare. Normele de Aplicare, astfel cum au fost introduse prin Ordinul 37/2021, au intrat în vigoare la data de 9 martie 2021.” Sursa

Joi, 18 martie 2021, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru modificarea unor prevederi privind aplicarea sistemului TVA la încasare. :: Proiect :: Anexa 1 :: Anexa 2 :: Anexa 3 :: Referat de aprobare Sursa

Curtea de Apel Piteşti a decis că nedepunerea cererii pentru indemnizaţia socială cuvenită persoanelor cu handicap nu conduce la inexistența însăși a dreptului, ci poate avea cel mult semnificația amânării plății acesteia până după momentul depunerii cererii, întrucât dreptul la indemnizaţie se naşte chiar de la data emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap, în temeiul Legii nr. 448/2006. (Decizia nr. 258/2021 din 12 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal) Sursa

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că emiterea citației în revizuire pentru primul termen de judecată anterior comunicării întâmpinării nu conturează încălcarea normelor de procedură, ci, dimpotrivă, deplina lor respectare, de vreme ce art. 513 alin. 2 C. proc. civ. („Întâmpinarea (…) se depune la dosar cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată. Revizuentul va lua cunoștință de conținutul întâmpinării de la dosarul cauzei”) în partea lui finală, îi impunea revizuentei obligația de a lua cunoștință de conținutul întâmpinării de la dosar. (Decizia nr. 307 din 5 februarie 2020, pronunțată de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție) Sursa

Rezolvate.

Modificările au fost făcute.

Numele tău: Madalin Numele jucătorului sancţionat: @ionuthaladytu Data şi ora sancţiunii: 26.02.2021 21:26 Sancțiunea acordată: Avertisment Verbal Motivul sancțiunii: Post simplist. Link către topicul sancţiunii: https://forum.b-zone.ro/topic/448123-ce-tracțiune-vă-place-cel-mai-mult-which-traction-do-you-like-the-most/ Alte precizări:

2. Sondajele cer părerea voastră, pe lângă votul în sine, puteţi, în mod civilizat, să vă argumentaţi poziţia. Posturile simpliste vor fi sancţionate cu un avertisment verbal, iar cele injurioase sau provocatoare cu un avertisment.

Cel mai mult îmi place tracțiunea integrală că este cea mai practică, pentru distracție aș prefera tracțiune pe spate.

Dacă ar fi să îmi cumpăr o bicicletă, mi-aș cumpăra un Mountain Bike, o consider cea mai practică, indiferent de teren.

Personal, nu circul, nu există piste de biciclete în general în România, majoritatea ajungând să circule pe carosabil, crescând pericolul de a fi accidentați, unii șoferi nu sunt apți să observe o mașină într-o intersecție și să-i acorde prioritate, mai o bicicletă.

Anul 2020 a reprezentat o adevărată piatră de hotar plină de încercări pentru majoritatea industriilor. În deosebi, pandemia a afectat sectorul constructorilor auto, unde până că și cei mai mari au avut mult de suferit, însă apariția vaccinului a creat un val de speranță pentru japonezi. Toyota, cel mai mare brand auto al momentului, speră la un 2021 mai bun. Rezoluția noului an este acompaniată de cifrele pe care își doresc niponii să le realizeze. 9,2 milioane de mașini, acesta este numărul magic pe care îl țintesc japonezii, ceea ce reprezintă o creștere de 2% față de 2019. Chiar și așa, în 2020, niponii au comercializat 9,5 milioane de vehicule la nivel global (cu 11% mai puține decât în 2019), însă acest număr include și mărcile Lexus, Daihatsu și Hino. Pentru a realiza această performanță, compania și-a informat întreg lanțul de furnizori. Japonezii doresc să profite de trendul ascendent pe care îl au vânzările în China, în timp ce piața auto din Japonia și Statele Unite începe să își revină la cote normale. Sursa