FROG ZEW

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica București, a prezentat o scurtă istorie a CNATDCU, într-o declarație de presă pentru Agerpres. Declarația sa vine în contextul în care Edupedu.ro a scris că în proiectul legii lege Educației CNATDCU, instituție-cheie în analizarea plagiatelor, va fi desființată, în plin scandal de plagiat la adresa premierului. Nicolae Ciucă “a validat“ proiectul de lege și va scăpa de analiza CNATDCU dacă legea intră în vigoare. Citește alte reacții pe acest subiect: Daniel David, rector UBB, Vasile Brînzănescu, membru în conducerea CNATDCU, profesorul și cercetătorul Lazăr Vlăsceanu, membru în Consiliul General CNATDCU, Cătălin Drulă, președinte USR, Iulian Bulai (deputat USR), scriitorul Radu Vancu, Sorin Cîmpeanu Redăm declarația de presă integrală: “Care sunt motivele opoziţiei la reformarea şi profesionalizarea unei structuri de sorginte sovietică, instituită în Republica Populară Română în anii ’50 ?? Având în vedere dezbaterile din spaţiul public, reiau şi detaliez în cele ce urmează principalele fapte: * Au trecut peste 100 de ani de la primul titlu de doctor acordat în România, de către o universitate – Universitatea din Bucureşti, în anul 1905. * CNATDCU, sub numele de Comisia superioară de diplome, a fost introdus pentru controlul politic al sistemului de învăţământ, în anul 1950, după reforma din 1948, de către comisarii sovietici, sistemul fiind perfecţionat în epoca Ceauşescu cu acelaşi scop: controlul politic! * România este parte în Procesul Bologna încă de la înfiinţare, în anul 1999. * Suntem parteneri egali ai marilor universităţi europene (spre exemplu în alianţele de universităţi europene nou create). * Avem programe de studii comune şi diplome în cotutelă cu universităţi prestigioase, care recunosc automat diplomele acordate de universităţile româneşti, în vederea admiterii la studii a absolvenţilor, dar şi angajării cadrelor didactice sau a cercetătorilor. * Am evaluat calitatea studiilor doctorale cu participarea experţilor internaţionali, urmând standarde recunoscute la nivel internaţional. Şi cu toate acestea: suntem SINGURA ţară europeană în care universităţile nu acordă titlul de doctor! Există o rezoluţie din anul 2021 a Consiliului Naţional al Rectorilor, votată în unanimitate, care cere să revenim la tradiţia universităţilor româneşti şi la practica internaţională, şi anume acordarea titlului de doctor de către acestea. Marile comunităţi academice de la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara s-au exprimat de mai multe ori pe această temă, în acest sens. Universităţile sunt cele care asigură admiterea, pregătirea şi îndrumarea studenţilor doctoranzi, inclusiv elaborarea şi susţinerea publică a tezelor de doctorat. Aşadar, este firesc ca tot instituţiile de învăţământ superior să îşi asume responsabilitatea acordării titlului de doctor, similar ciclurilor de licenţă şi masterat! Plagiatul, dacă este cazul, va fi în continuare analizat, şi sancţionat cu retragerea titlului de doctor, cu implicarea comisiei constituite în cadrul Ministerului Educaţiei. Evoluţia sistemului universitar din România, din anul 1905 şi până astăzi, conduce în mod firesc la necesitatea acordării încrederii în capabilitatea acestuia de a prezerva valorile fundamentale ale învăţământului superior. Să realizăm o incursiune în istorie. 1905 Primul titlu de doctor conferit vreodată în România i-a fost acordat lui Ion Petrovici, ulterior o personalitate proeminentă a intelectualităţii româneşti, în iunie 1905, la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti. 1932 Învăţământul universitar primeşte o nouă configuraţie, modernă, europeană prin adoptarea “Legii pentru organizarea învăţământului universitar”, publicată în M.Of. 96 din 22 Aprilie 1932, sub Preşedintele Consiliului de Miniştri şi totodată Ministrul Instrucţiunii, al Cultelor şi Artelor, Nicolae Iorga. Legea este apreciată în literatura de specialitate ca una ce a contribuit la consolidarea învăţământului românesc de stat. Conform acestei legi, universităţilor li se întărea autonomia privind organizarea şi desfăşurarea studiilor doctorale, aceasta lăsând la latitudinea facultăţilor, prin regulamentele lor proprii, durata studiilor de doctorat, facultăţile urmând să aleagă dacă doctoratul va avea o durată de unul sau doi ani. 1948 Schimbarea fundamentală apare începând cu anul 1948, odată cu reforma învăţământului din România. “Decretul nr. 175 pentru reforma învăţământului” din 1948, reprezintă legea în baza căreia s-a produs ruptura faţă de tradiţia organizării studiilor doctorale în România, aliniată practicilor internaţionale, pentru următorii 20 ani, cât va sta în vigoare, înainte de abrogarea lui prin Legea 11/1968. Prin Decretul 175/1948, şcoala românească primeşte o lovitură care schimbă cursul dezvoltării interbelice. Date fiind circumstanţele istorice bine cunoscute, noua conducere politică, instaurându-şi controlul la Bucureşti la 30 decembrie 1947, sub umbrela sovietică, a adoptat Decretul 175/1948 ca una dintre măsurile de instituire a unui control deplin asupra statului şi populaţiei. Astfel, Decretul 175/1948 nu a fost altceva decât un pas legislativ decisiv spre comunizarea totală a învăţământului, un moment de ruptură în evoluţia sistemului de învăţământ universitar românesc, dar şi un moment de îndepărtare de procesele şi tendinţele din ţările occidentale. Decretul 175/1948 a organizat un învăţământ superior constituit din facultăţi, universităţi, institute de învăţământ superior tehnice, agricole, industriale, pedagogice, artistice, teoretic şi practic, după modelul sovietic. În 1950, se publică, în baza Decretului 175/1948, trei decrete care priveau, în mod special, condiţiile de admitere la doctorat, cât şi studiile doctorale propriu-zise, decrete care urmau să fie ratificate prin “Legea nr. 4 din 30 mai 1950 pentru ratificarea decretelor emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în perioada de la 23 Decembrie 1949 până la 27 Mai 1950”: “Decretul nr. 13 din 14 Ianuarie 1950 pentru înfiinţarea şi organizarea aspiranturii”, “Decretul nr. 14 din 14 Ianuarie 1950 pentru reglementarea aspiranturii în condiţii speciale” şi “Decretul nr. 15 din 14 Ianuarie 1950 pentru organizarea doctoratului”. Prin coroborarea celor trei decrete, începând cu 1950 se stabileşte un nou sistem al studiilor doctorale, în integralitate diferit de modul în care aceste studii erau concepute înainte de instalarea regimului comunist. Prin aceste decrete se stabileşte, printre altele, modalitatea de admitere la doctorat care era condiţionată de aspirantura, o nouă poziţie universitară, şi de vârstă (maxim 40 de ani). Concursul de admitere pentru doctorat consta în următoarele probe: a) Materialismul dialectic şi istoric; b) Disciplina în specialitate; c) Limba rusă; d) O limbă străină (franceză, germană, engleză)”. Practic, proba filosofiei politice marxiste a devenit o probă cu un caracter ridicat de dificultate, în vederea admiterii la doctorat. Astfel, candidaţii în ştiinţe trebuiau să îşi însuşească conceptele marxiste dacă doreau să fie admişi la doctorat. De asemenea, se observă cum limba rusă devine, pentru următorii aproape 20 ani, probă care condiţiona progresul în cariera didactică. Obţinerea titlului de doctor era conferit de către “Ministerul Învăţământului Public, prin Comisia superioară de diplome” (art. 8 din Decretul 15/1950). Comisia superioară de diplome era numită de ministrul învăţământului, evident cu aprobarea conducerii de partid. Practic, în anul 1950, decizia privind acordarea titlului de doctor a fost mutată de la universităţi la ministrul educaţiei, care folosea un filtru – Comisia superioară – pentru controlul politic al doctoranzilor şi al coordonatorilor de doctorat. Astfel, în anul 1950, universităţile din România pierd dreptul de a acorda titlului de doctor! 1967 Prin “Decretul nr. 1058 din 15 Noiembrie 1967 privind titlurile ştiinţifice în Republica Socialistă România” şi “Hotărârea nr. 2910 din 29 Noiembrie 1967 pentru aplicarea Decretului nr. 1058/1967 privind titlurile ştiinţifice în Republica Socialistă România”, se instaurează un nou, destul de schimbat, sistem de studii doctorale, dar care se racordează la aceleaşi principii de învăţământ superior valabile începând cu anul 1948. La finalul studiilor doctorale, candidatul trebuia să susţină o teză de doctorat, fără a mai fi nevoie de a susţine acel examen oral final de doctorat, din “vechea” perioadă. După susţinerea publică a tezei de doctorat, comisia de doctorat hotăra asupra acordării titlului de doctor (art. 13 din Decretul 1058/1967). Apoi titlul de doctor trebuia să fie confirmat de către Comisia superioară de diplome (art. 16 din Decretul 1058/1967), din subordinea “Ministerului Învăţământului”. După confirmarea de către Comisia superioară de diplome a titlului de doctor acordat de către comisia doctorală, “diploma de doctor se conferă de rectorul instituţiei de învăţămînt superior sau de preşedintele secţiei de specialitate a Academiei Republicii Socialiste România” (art. 26 din HCM 2910/1967). Decretul din 1967 continua astfel politica de control exercitată de factorul politic asupra persoanelor care doresc să obţină titlul de doctor în ştiinţe precum şi asupra accesului în poziţiile de cadru didactic în învăţământul superior din România, politică introdusă de comisarii sovietici în 1948. 1990 Cu modificări minore, mecanismul de acordare a titlului de doctor din perioada comunistă a fost perpetuat până astăzi. Mai mult chiar, acordarea titlului de doctor nu mai este în responsabilitatea comisiei de doctorat, aşa cum era începând cu 1967, ci este în responsabilitatea directă a ministrului educaţiei, care emite ordin de acordare a titlului de doctor. Este evident că dorinţa de continuare a controlului politic asupra resursei umane din învăţământul românesc continuă şi în zilele noastre. Situaţia europeană Semnarea de către statul român a declaraţiei de la Bologna şi integrarea în Spaţiul European al Învăţământului Superior (EHEA), consolidarea mecanismelor de asigurare a calităţii învăţământului superior, reglementarea calificărilor au făcut posibilă recunoaşterea internaţională automată a diplomelor şi calificărilor universitare. Universităţile din România sunt recunoscute şi respectate, iar acest lucru este reconfirmat prin apartenenţa acestora la alianţele de universităţi europene cu drepturi şi obligaţii egale, alături de mari si prestigioase universităţi din Europa. Cadrele didactice româneşti colaborează cu cadre didactice din toate universităţile lumii, fiindu-le recunoscute competenţele şi valoarea. Absolvenţii de studii de licenţă sau masterat sunt admişi în marile universităţi ale lumii. De asemenea universităţile s-au supus unui amplu proces de evaluare externă a studiilor doctorale realizat cu participarea unor evaluatori internaţionali, la standarde europene reglementate de ENQA şi EQAR, standarde recunoscute în toate ţările membre ale EHEA. Cu toate acestea, în prezent, România este singura ţară din Uniunea Europeană în care universităţile nu acordă titlul de doctor.” Sursa

Anul acesta, 1216 elevi care au terminat gimnaziul și au dat Evaluarea Națională, au rămas fără un loc la liceu în București, după prima repartizare computerizată și mai sunt disponibile doar 409 locuri. “Planul de școlarizare anul acesta a fost deja întocmit când am ajuns eu în funcția de inspector general școlar,” spune inspectorul general Vlad Drinceanu pentru Edupedu.ro. Inspectoratul școlar și ministerul nu au calibrat cifra de școlarizare la numărul de elevi care termină gimnaziul, așa cum a semnalat Edupedu.ro. Sute de părinți au trimis semnale repetate prin petiții, precizând că nu sunt suficiente locuri. În cele două petiții, părinții solicitau suplimentarea numărului de locuri pentru elevii cu medii mari. Întrebat dacă anul viitor va lua în calcul un număr mai mare de locuri la licee teoretice, nu și la colegii tehnologice, inspectorul școlar general Vlad Drinceanu a spus pentru Edupedu.ro: “La anul da, în funcție de numărul de elevi care o să vină, dacă va fi mai mare decât cel de anul acesta, cum a fost în această sesiune (n. red. anul acesta a fost o generație mult mai numeroasă de elevii care au terminat clasa a VIII-a, față de 2021, fiind prima serie de elevi care a mers obligatoriu la clasa pregătitoare la primară), trebuie gândit un plan de școlarizare mai mare. Planul de școlarizare anul acesta a fost deja întocmit când am ajuns eu în funcția de inspector general școlar”, a spus inspectorul. Amintim, Vlad Drinceanu, fost profesor de matematică, actual consilier local PSD la Sectorul 4, a fost numit în funcție la mijlocul lunii iunie. Pentru că a fost o generație mai numeroasă de elevi care a absolvit clasa a VII-a în 2022, și au fost note mai mari față decât cele acordate anul trecut, elevi cu medii de 8 au ajuns la colegii tehnice, unde anul trecut se intra cu 3, sau 4 ultima medie de admitere. Edupedu.ro a scris că anul acesta nu au fost suficiente locuri disponibile în liceele din țară, inclusiv în Capitală. Asta pentru că din start, numărul elevilor aflați în clasa a VIII-a în luna aprilie anul acesta era de 172.822, potrivit datelor Ministerului Educației, însă cifra de școlarizare anunțată de ministrul Educației și aprobată prin Hotărâre de Guvern în luna mai, a fost de 168.316, din care 41.052 la școli profesionale. Așadar, au fost alocate mai puține locuri față de numărul elevilor care erau în clasa a VIII-a. De altfel, din cauza întârzierii publicării cifrei de școlarizare, inspectoratele din țară au întârziat la rândul lor publicarea broșurilor de admitere cu locurile disponibile în licee și ultima media de anul trecut, documente după care părinții și elevii se orientează când aleg liceele. Potrivit metodologiei actuale pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru clasele a IX-a de liceu și învățământ profesional, școlile ar fi trebuit să ia în calcul toți elevii de a VIII-a (pentru că nu aveau de unde să știe câți se vor prezenta la Evaluarea Națională, unde înscrierea este obligatorie și se face de către școală), la momentul stabilirii numărului de locuri. Inspectoratele ar fi trebuit să coreleze toate aceste date și să le aprobe, iar Ministerul Educației să corecteze eventualele neajunsuri, să aprobe și să valideze în Guvern cifrele finale, pe care apoi să le repartizeze inspectoratelor, care să le atribuie școlilor. Situația în București Numai în București numărul elevilor care au rămas în afara repartizării la liceu este de 3 ori mai mare decât numărul locurilor care au rămas disponibile după această primă etapă de admitere. Și asta după semnale repetate ale părinților care arătau, prin petiții, că nu sunt suficiente locuri. În cele două petiții, părinții solicitau suplimentarea numărului de locuri pentru elevii cu medii mari, care vor concura mai ales pentru liceele teoretice și unde numărul de locuri este limitat – ba chiar au fost desființate câteva clase în acest an, față de 2021. Ministrul Educației a declarat în acel context, pe 5 iulie, că sunt suficiente locuri la liceele din București, precizând că este vorba despre locurile combinate – învățământ liceal și profesional. Secretarul de stat Sorin Ion declara în aceeași zi, la Antena 1, că „este loc pentru toată lumea”, prezentând cifre care arătau că sunt „peste 20.000 de locuri în București, iar numărul elevilor este de peste 15 mii”, spunea acesta, fără să existe precizarea că în numărul total sunt și locurile de la învățământul profesional. Inspectorul general școlar, Vlad Drinceanu a precizat pentru Edupedu.ro că anul viitor “trebuie gândit un plan de școlarizare mai mare. Eu am o radiografie a celor care au terminat clasa a VIII-a și care au medii sub șase la admitere. Sunt vreo 400 aceștia care se pot duce și la profesională, vă dați seama, dacă au luat 5,3,2 nu sunt neapărat de liceu teoretic. Ce fac dacă ajung la teoretic și rămân corigenți?”, a spus inspectorul general Vlad Drinceanu. Ieri, ISMB a publicat lista locurilor libere după ce unii elevi nu s-au înscris. Sunt 746 de locuri disponibile inclusiv la licee private și colegii tehnologice. Sursa

Multumim ca ai ales aceasta comunitate! Ai AICI un ghid pentru incepatori. SUCCES!

Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență prin care se permit în continuare angajări în Educație, atât ca profesor prin concursul de titularizare, cât și ca director prin concursul de ocupare a unei asemenea funcții, anunță Ministerul Educației într-un comunicat de presă semnat de ministrul Sorin Cîmpeanu. Prin acest lucru se completează textul ordonanței de urgență 80 din 17 iunie 2022 care oprea angajările la stat pentru mai multe categorii de personal bugetar. Ordonanța 80 interzicea concursurile de ocupare a posturilor de la stat care nu au început până la 1 iulie 2022. În sistemul de educație, este vorba despre două concursuri: concursul de titularizare 2022 și etapa a III-a de concurs pentru directorii de școli. Ele au început pe 5 mai 2022, respectiv 27 iunie 2022, deci înainte de 1 iulie. Astfel că guvernul a adoptat completarea următoare la ordonanța menționată: La articolul unic, după alin.(5) se introduce un nou alineat, alin.(6) cu următorul cuprins: “(6) Prin excepție de la prevederile alin.(1), prin memorandum inițiat de Ministerul Educației și aprobat în ședința de Guvern, se poate aproba organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor didactice, didactice auxiliare și nedidactice, precum și a funcțiilor de conducere, vacante sau temporar vacante din unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior”. Printre argumentele lui Sorin Cîmpeanu în această privință se numără faptul că “educația de calitate depinde de existența, stabilitatea și motivația resursei umane”, iar în acest sens dă exemplu următoarea situație: “Sunt absolvenți de învățământ superior (promoția 2022) care doresc să se îndrepte către o carieră didactică. Mulți dintre aceștia nu au reușit sa finalizeze procedurile pentru înscrierea la concurs până acum. Ar fi, oare, mai bine să rămână până anul viitor fără un loc de muncă în condițiile în care este nevoie de profesori în școlile românești?”. Ministrul menționează și concursul de directori, a III-a etapă, care a început pe 27 iunie cu anunțarea posturilor libere de către inspectoratele școlare și care se încheie pe 5 octombrie 2022. “Vrem sau nu vrem să ne îndreptam către profesionalizarea managementului școlilor?”, este întrebarea retorică a oficialului din comunicat. Argumentele ministrului din declarația de presă, redată integral: “Referitor la importanța angajărilor în sistemul național de educație, se impun o serie de precizări: 1. Într-un context în care Guvernul trebuie mai mult decât oricând să gestioneze responsabil resursele țării in încercarea de a genera creștere economică, managementul cheltuielilor publice reprezintă o prioritate. Pe de altă parte însă, suntem cu toții conștienți că educația de calitate depinde de existența, stabilitatea și motivația resursei umane. Copiii noștri au nevoie să se pregătească cu oameni care își doresc sa facă acest lucru într-un cadru pe care noile legi ale educației îl vor asigura în spiritul unei necesare reforme reale. Acesta este cadrul general în care Guvernul a adoptat vineri, 15 iulie, ordonanța de urgență prin care se permit angajări în sistemul național de învățământ. 2. Restricțiile de angajare sunt prevăzute prin OUG 80 până la 31 decembrie 2022 pentru diminuarea cheltuielilor bugetare acolo unde este posibil. 3. Prin ordonanța de urgență adoptată de Guvern vineri, 15 Iulie, la propunerea Ministerului Educației nu „se dă liber” la angajări nejustificate! Textul OUG precizează: „Prin excepție de la prevederile alin.(1), prin memorandum inițiat de Ministerul Educației și aprobat în ședință de Guvern, se poate aproba organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor didactice, didactice auxiliare și nedidactice, precum și a funcțiilor de conducere, vacante sau temporar vacante din unitățile de învățământ”. Ministerul Educației este în proces de analiză a solicitărilor motivate de asigurare a resursei umane în educație. 4. Sunt absolvenți de învățământ superior (promoția 2022) care doresc să se îndrepte către o carieră didactică. Mulți dintre aceștia nu au reușit sa finalizeze procedurile pentru înscrierea la concurs până acum. Ar fi, oare, mai bine să rămână până anul viitor fără un loc de muncă în condițiile în care este nevoie de profesori în școlile românești? 5. Titularizarea (angajarea pe durată nedeterminată), dar și angajarea cadrelor didactice pe durata determinată trebuie să se facă înainte de începerea anului școlar, în data de 5 septembrie. Dacă nu angajam, cine ar intra la clasă începând cu 5 septembrie? Sau nu mai derulăm proces didactic? 6. Concursul de directori – Runda a 3-a (20% din posturile de director și director adjunct nu sunt ocupate prin concurs). Vrem sau nu vrem să ne îndreptam către profesionalizarea managementului școlilor? 7. În sistemul de educație apar, înainte de începerea, dar și în timpul anului școlar/universitar, situații de tipul concediilor fără plată din motive personale sau pentru studii/concediilor de îngrijire a copiilor, numiri prin detașare în funcții de conducere, îndrumare și control, dar și situații generate de finalizarea înscrierilor la clasa pregătitoare sau în grădinițe și de preluarea creșelor în sistemul de educație începând cu 1 septembrie 2022, precum și alte situații (demisii, pensionări anticipate, pensionări pe caz de boală, decese titulari). Acestora li se adaugă posturi unice în școli și grădinițe care se vacantează prin pensionare în lunile Iulie-august, spre exemplu. Activitățile corespunzătoare acestor posturi cum ar putea fi acoperite în interesul superior al copiilor/elevilor? 8. Este foarte probabil/personal sunt convins că anul acesta se vor adopta legile educației! Pentru reforma în educație resursa umană este esențială! Adoptarea legilor educației ar însemna să facem pași importanți către ce ne dorim în educație. Or, imediat după adoptarea legilor, ar însemna să facem tot atâția pași înapoi – prin blocarea recrutării de resursa umană într-un sistem care suferă de mult timp de lipsa unei resurse umane calificate. 9. Guvernul a înțeles atât specificul, cât și importanța educației pentru societatea românească, iar acest lucru este unul foarte bun! Este un lucru care ne dă speranța că legile educației vor putea fi implementate cu succes, după adoptare! 10. Deoarece noile legi ale educației răspund nevoilor educaţionale, socio-emoționale, de incluziune școlară si socială, de atingere şi valorizare a potențialului maxim de către fiecare copil în parte, respectându-i-se particularitățile de vârstă și individuale, confortul și siguranța în spațiul școlar, noi, decidenții trebuie să le oferim dascălilor un statut demn al profesiei lor, o salarizare motivantă şi contexte de progres profesional. Sorin Mihai CÎMPEANU, Ministrul Educației”, este comunicatul acestuia trimis jurnaliștilor acreditați la minister. Sursa

Rezultatele de la Admiterea în liceu 2022, prima etapă, au fost publicate joi, iar acestea arată faptul că Inspectoratele școlare și școlile nu au prevăzut suficiente locuri la liceu pentru toți elevii care au trecut prin Evaluarea Națională. Minciuna a fost gonflată cu emfază de Ministerul Educației, care prin reprezentanții săi a susținut că sunt destule locuri pentru toți copiii. În realitate, numărul copiilor rămași nerepartizați pentru admiterea la liceu a fost de 6.853, iar numărul locurilor rămase neocupate în toate liceele din România a fost 4.993. Practic, 1.860 de copii, absolvenți de clasa a VIII-a și care au susținut Evaluarea Națională, nu au avut loc din start în niciun liceu din România. Numărul lor este echivalentul a 72 de clase de a IX-a, fiecare a câte 26 de copii. Numai în București numărul elevilor care au rămas în afara repartizării la liceu este de 3 ori mai mare decât numărul locurilor care au rămas disponibile după această primă etapă de admitere. Și asta după semnale repetate ale părinților care arătau, prin petiții, că nu sunt suficiente locuri. În cele două petiții, părinții solicitau suplimentarea numărului de locuri pentru elevii cu medii mari, care vor concura mai ales pentru liceele teoretice și unde numărul de locuri este limitat – ba chiar au fost desființate câteva clase în acest an, față de 2021. Ministrul Educației a declarat în acel context că sunt suficiente locuri la liceele din București. Potrivit metodologiei actuale pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru clasele a IX-a de liceu și învățământ profesional, școlile ar fi trebuit să ia în calcul toți elevii de a VIII-a (pentru că nu aveau de unde să știe câți se vor prezenta la Evaluarea Națională, unde înscrierea este obligatorie și se face de către școală), la momentul stabilirii numărului de locuri. Inspectoratele ar fi trebuit să coreleze toate aceste date și să le aprobe, iar Ministerul Educației să corecteze eventualele neajunsuri, să aprope și să valideze în Guvern cifrele finale, pe care apoi să le repartizeze inspectoratelor, care să le atribuie școlilor. Cifra de scolarizare pe clasa a IX-a, în școli profesionale licee a fost de 190.600, plus 27.000 de locuri în clasa a IX-a la liceu învățământ seral și cu frecvență redusă. În aceste conditii, numărul locurilor aprobate de ministerul Educației la propunerea școlilor și a inspectoratelor școlare pentru anul școlar 2022-2023, în clasa a IX-a a fost de 127.264 la liceu și 41.052 la școli profesionale. În total la liceu si profesional 168.316 locuri. Numărul elevilor aflați în clasa a VIII-a la acel moment era de 172.822, potrivit datelor Ministerului Educației. Cifra reiese din datele publicate de Ministerul Educației la simularea Evaluării Naționale, în luna aprilie. În Evaluarea Națională s-au înscris 155.561 de elevi. În comunicatul oficial emis în urmă cu puțin timp de Ministerul Educației nu apare niciun cuvânt despre această situație, a locurilor insuficiente. Sunt evidențiați copiii rămași pe din afară, dar scuza este că nu au completat destule opțiuni. Nimic despre faptul că și dacă ar fi completat, 1.860 dintre aceștia nu ar fi avut loc pentru că aceste locuri nu existau. Este precizat în comunicat că mai sunt doar 4.993 de locuri la liceu. Același lucru s-a întâmplat în 2020, în timpul mandatului ministrului Monica Anisie, când după repartizare mai erau peste 8.500 de copii și doar 3.400 de locuri libere. În harta de mai jos, făcută de Ministerul Educației în dosarul de Admitere 2022, distribuit presei, se poate vedea procentul copiilor rămași nerepartizați. 7% dintre copiii din Capitală, adică 1.216, nu și-au găsit loc, din care doar 409 ar fi avut loc disponibil. Restul nu. Cu ce medii au rămas cei 6.682 de copii pe din afara repartizării: peste media 7 au avut mai bine de 1.000 de copii. Oficialii din Ministerul Educației au dat un singur sfat părinților, în timpul unei conferințe de presă – să pună mai multe opțiuni. Dintre inspectoratele școlare, doar cel din Iași a făcut efortul să le explice copiilor în Broșura de Admitere 2022 ce înseamnă fiecare filieră în parte, ce meserii pot avea dacă aleg o rută sau alta, în rest toată această sarcină a picat pe ei și pe părinții lor – ajutați de diriginți. Ce șanse au avut copiii din anii trecuți, la un loc la liceu, potrivit rezultatelor Ministerului Educației: În 2021 au rămas nerepartizați după prima etapă 1.332 de copii și au fost 9.216 locuri libere. În 2020 au rămas nerepartizați după prima etapă 8.584 de copii și mai erau 3.700 locuri libere . În 2019 au rămas nerepartizați după prima etapă 4.853 de copii și mai erau 5.412 locuri libere. În 2017 erau 581 de elevi rămași nerepartizați, iar numărul locurilor libere rămase – 17.773 . În 2016 erau 917 elevi rămași nerepartizați, iar numărul locurilor libere rămase – 17.665. Sursa

Are logica.

Multumim ca ai ales aceasta comunitate! Ai AICI un ghid pentru incepatori. SUCCES!

David Popovici, în vârstă de 17 ani, elev la Colegiul Național “George Coșbuc” din București, a câștigat cea de-a treia medalie la campionatul pentru juniori care se desfășoară la Otopeni. Este a treia medalie de aur obținută de David Popovici la campionatul pentru juniori care se desfășoară la Otopeni, după cea de la 200 m liber și cea de la ștafetă masculin 4×100 m liber. “Mulțumesc, plăcerea a fost de partea mea”, a scris sportivul pe pagina sa de Facebook. Popovici a mai câștigat și argintul cu ștafeta combinată a României la 4×100 m liber. Delegația României a obținut 6 medalii de aur. David Popovici a intră definitiv în istoria natației, devenind primul înotător din ultimii 40 de ani care câștigă cele două curse de viteză (100 m și 200 m) la Campionatul Mondial de nataţie de la Budapesta. Sursa

apte zile, aproape 1.200 de kilometri parcurși în circa 18 ore de condus în total prin zone cu peisaje deosebite, popasuri în orașe cu istorie bogată, unde pot fi vizitate cel puțin zece castele și cetăți, majoritatea din perioada medievală. Astfel poate arăta o săptămână de concediu în România. G4Media.ro/ENTR a realizat un astfel de traseu cu plecare din București, detaliat pe zile, cu informații inedite despre monumentele care pot fi vizitate și cu câteva sfaturi pentru o călătorie fără stres. Ziua 1: București – Curtea de Argeș – Hațeg Drumul de la București la Curtea de Argeș are în total 155 de kilometri și poate fi străbătut în maximum două ore. Drumul este foarte lejer: se merge pe Autostradă până la Pitești și apoi pe DN 7C, pe la Bascov. Este o destinație interesantă datorită numărului mare de obiective turistice care pot fi vizitate acolo: Curtea Domnească, Mănăstirea Curtea de Argeș, Fântâna lui Manole. Sursa

Proiectul de Hotărâre de Guvern aprobat azi în ședința de Guvern prevede modul în care se vor calcula diferențele salariale în toate unitățile și instituțiile de învățământ de stat, prevăzute în OUG nr. 48/2022. Amintim, aprobată în aprilie, ordonanța de urgență prevede că “profesorii vor primi anul acesta prima tranșă de 5% pentru plata diferențelor salariale.” Amintim, ordonanța prin care se dispune plata eșalonată a diferențelor salariale pentru profesori, din perioada 2017-2021, a fost aprobată în aprilie în Monitorul Oficial. Impactul bugetar estimat este de 1.20 miliarde lei, eșalonat în perioada 2022-2026. Dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, au generat interpretări diferite, astfel încât, pentru o serie de drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ, prevăzute de aceasta în favoarea personalului din învățământ, s-a ajuns la acțiuni în justiție. De aceea a fost nevoie de Ordonanța de Urgență nr. 48/2022, publicată în aprilie în Monitorul Oficial pentru a reglementa diferențele. A mai durat încă 2 luni până când s-au elaborat normele. Astfel, potrivit documentului aprobat azi în ședința de Guvern, impozitul aferent diferențelor de drepturi salariale stabilite pentru perioada 1 iulie 2017 – 31 august 2021 actualizate cu indicii de inflație, se calculează și se reţine în conformitate cu prevederile Titlului IV ”Impozitul pe venit” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Calculul contribuţiilor sociale obligatorii datorate de angajați și angajatori, aferente diferențelor de drepturi salariale stabilite pentru perioada 1 iulie 2017 – 31 august 2021, se efectuează în conformitate cu prevederile Titlului V ”Contribuții sociale obligatorii” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Redăm din document: “Art 3. În vederea stabilirii diferenţelor de drepturi salariale care se cuvin beneficiarilor din învățământul de stat potrivit art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2022, angajatorii calculează diferențele de drepturi salariale pentru intervalul 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021, astfel: a) recalculează creşterile și majorările salariale prevăzute la art. 4, art. 5 alin. (1), art. 7 şi art. 8 din cap. I, lit. B din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuvenite în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021, prin aplicarea lor la salariul de bază stabilit conform art 2 lit. a); b) recalculează majorarea salarială prevăzută la art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare cuvenite în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021, prin aplicarea ei la salariul de bază aflat în plată; c) calculează pentru fiecare beneficiar, diferența dintre drepturile salariale recalculate conform lit. a) și lit. b) și drepturile salariale efectiv plătite, pentru fiecare lună din perioada 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021, în care s-a executat contractul individual de muncă încheiat între beneficiar și angajator.” Art 2. În vederea stabilirii diferenţelor de drepturi salariale care se cuvin beneficiarilor din învățământul de stat potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2022, angajatorii calculează diferențele de drepturi salariale pentru intervalul 1 iulie 2017 – 31 august 2021, astfel: a) stabilesc salariul de bază pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat prin utilizarea tranşelor de vechime în învăţământ prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 38/2017; b) recalculează drepturile salariale rezultate din stabilirea salariului de bază potrivit lit. a), pentru perioada în care beneficiarul a avut contract de muncă în unitate/instituție, din intervalul 1 iulie 2017 – 31 august 2021; c) calculează pentru fiecare beneficiar, diferența dintre drepturile salariale lunare recalculate conform lit. b) și cele efectiv plătite, din intervalul 1 iulie 2017 – 31 august 2021.” Potrivit documentului, rolul proiectului Hotărâre de Guvern, aprobat azi în sedința de Guvern este: de a clarifica modul de calcul, reținere și declarare a contribuțiilor sociale obligatorii datorate de angajați şi angajatori, aferente diferențelor de drepturi salariale stabilite pentru perioada 1 iulie 2017 – 31 august 2021, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate din salarii stabilite pentru perioade anterioare; de a preciza modul de aplicare a cotei unice de impozitare precum și declararea impozitului calculat și reținut beneficiarilor, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate din salarii stabilite pentru perioade anterioare; de a detalia modul de reglare a sumelor achitate sau în plată, în cazul pronunțării unor hotărâri judecătorești definitive și executorii înainte sau după plata primei tranșe din totalul diferențelor de drepturi salariale stabilite prin aplicarea prevederilor ordonanței de urgență nr. 38/2022, aferentă anului 2022; de a clarifica aspecte legate de evidența sumelor datorate beneficiarilor precum și pe cele referitoare la beneficiarii cu mai mulți angajatori, simultan sau succesiv; de a clarifica datele ce se vor înregistra în evidențele angajatorilor, referitoare la: sumele rezultate prin calcularea diferențelor de drepturi salariale, beneficiari, perioade de acordare; indicii de inflație aplicați; hotărârile judecătorești definitive și executorii ce acordă aceleași drepturi din intervalul definit în articolele 1 și 2 ale ordonanței de urgență; de a specifica ordinea în care sumele necesare acordării diferențelor de drepturi salariale stabilite conform ordonanței de urgență și calculate prin aplicarea normelor din prezenta hotărâre de guvern vor fi plătite; de a evidenția modul unitar și transparent prin care, la data plățiilor, angajatorii vor avea pus la dispoziție pe site-ul ministerului educației sau în sistemul informatic utilizat în salarizarea personalului din învățământul preuniversitar, după caz, valorile indicilor de inflație aplicabili pentru fiecare lună din intervalul 1 iulie 2017 – 31 august 2021. Informații de context: Aprobată în aprilie, ordonanța de urgență prevede că “profesorii vor primi în termen de 3 luni prima tranșă de 5% pentru plata diferențelor salariale, pentru perioada 2017-2021. Sumele necesare acordării diferențelor de drepturi salariale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației.” Proiectul de ordonanță, prezentat de Edupedu.ro la începutul lunii martie, a fost elaborat după negocierile dintre guvern și reprezentanții profesorilor, după ce sindicatele acestora au obținut în instanță plata diferențelor salariale. Pentru anul 2022, sumele se plătesc într-o singură tranșă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prevede art. 4, alin. (4) din ordonanța amintită. Sumele necesare acordării diferențelor de drepturi salariale stabilite se plătesc eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, astfel: în primul an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se plătește 5% din valoarea diferențelor salariale; în al doilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se plătește 10% din valoarea diferențelor salariale; în al treilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se plătește 25% din valoarea diferențelor salariale; în al patrulea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se plătește 25% din valoarea diferențelor salariale; în al cincilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se plătește 35% din valoarea diferențelor salariale. În ordonanța de urgență se arată că cei care și-au schimbat locul de muncă în perioada 1 iulie 2017— 31 august 2021 sau care au prestat activitate, în același timp sau succesiv, la mai mulți angajatori, „calculul și plata diferențelor de drepturi salariale se realizează de fiecare angajator care a avut obligația de a plăti salariul în această perioadă, proporțional cu perioada efectiv lucrată la fiecare dintre aceștia”. Amintim, USR a propus un amendament prin care cerea plata acestor diferențe salariale într-un termen mai rapid, timp de 2 ani, și nu 5, dar amendamentul nu a fost aprobat de parlamentari. Sursa

Fostul ministrul al Educației, Mircea Miclea, cel care a lucrat la Legea Educației Naționale nr.1 /2011 a explicat la Euronews România de ce politicienii nu investesc în Educație, în condițiile în care și ei au copii:”Din păcate, majoritatea celor care ajung pe poziții de conducere, nu doar în educație, sunt în pozițiile acelea pentru a extrage resurse din bugetul public. Prioritatea lor nu este rezolvarea problemelor, prioritatea lor este extragerea resurselor,” spune Mircea Miclea. Amintim, Guvernul României a “pus cruce” finanțării Educației – va fi în jurul a 2,4% din PIB până în 2070, potrivit Programului de convergenţă aprobat în 4 mai 2022 pentru a fi trimis la Comisia Europeană. Asta deși în programul de guvernare Executivul se angajează să susțină 6% din PIB până în 2024. Fostul Ministrul al Educației în guvernarea Tăriceanu a explicat de ce politicienii nu investesc în Educației, când ei înșiși au copii. Mircea Miclea a subliniat că majoritatea își trimit copiii la universități din străinătate pentru că își permit, iar “prioritatea politicienilor nu este rezolvarea problemelor (n. red din educație), prioritatea lor este extragerea resurselor,” a mai spus fostul ministru. “Mulți dintre ei au resurse suplimentare, pentru ca copiii lor să nu învețe în sistemul de stat din România sau la nivel universitar să-și trimită copiii în diverse universități din străinătate. Nu e nimic rău lucrul acesta, povestea este că ei au instrumentele suficiente și necesare pentru ca să eludeze problemele care apar în sistem. Din păcate, majoritatea celor care ajung pe poziții de conducere, nu doar în educație, sunt în pozițiile acelea pentru a extrage resurse din bugetul public, din oportunitățile pe care le oferă poziția respectivă, pentru ei și pentru grupul care este în spatele lor, pentru partid, pentru gașca din spatele lor, etc. Sunt niște elite extractive, niște așa-zis elite, adică oameni care sunt la conducere, al căror interes principal este de a extrage din resursele publice pentru a ajunge aceste resurse la anumite grupuri private. Foarte puțini sunt cei care sunt pe acele poziții interesați să rezolve problemele din sistem. Prioritatea lor nu este rezolvarea problemelor, prioritatea lor este extragerea resurselor,” a mai spus Mircea Miclea. El a amintit că investiția în Educație trebuie să fie pe termen lung, și nu în funcție de fiecare ciclu electoral. “Noi suferim de miopie electorală, adică politicienii noștri se gândesc mereu la ce să facă pentru a obține victoria la următorul ciclu electoral. Educația nu produce efecte imediate. Ca să vezi investiția din educație, ca să vezi efectele ei îți trebuie cel puțin 5 ani, până în 10 ani, ca să vezi efectele unei reforme susținute. Deci 5-10 ani. Și cum oamenii se gândesc numai la cine o să câștige următorul ciclu electoral și a investi în educație e o carte necâștigătoare, dacă ai miopie electorală, dacă nu te interesează viitorul țării, ci doar cine câștigă următoarele alegeri. Mai bine repari podețe, 2 poduri, o potecă, 3 lucruri mărunte și iei ochii oamenilor și așa câștigi următoarele alegeri. S-au câștigat alegerile făcând nimic pentru educație,” a spus Mircea Miclea. Cât investește statul în Educație Amintim că în data de 4 mai, Guvernul a semnat un memorandum prin care procentul scade de la 3,7%/2,5% cât a fost cheltuiala guvernamentală cu Educația în 2020, la 2,4% în 2030, apoi se menține la 2,3-2,4% din PIB până în 2070. În același timp, în planul de guvernare, la „obiective strategice în Educație” la pagina 86, scrie că „Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB). În paralel, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu vrea să schimbe referința pentru bugetul alocat educației, de la PIB la bugetul național. Produsul Intern Brut este folosit ca referință atât pentru că e prevăzut ca reper în lege *(prin ținta de 6%, nerespectată în ultimii 11 ani), cât și pentru că este referință statistică ce permite comparații și agregări de date la nivel internațional, prin Eurostat, de exemplu.În prezent, conform cadrului comun de raportare, bugetul alocat Ministerului Educației pentru 2022 este de 29,98 de miliarde de lei, însemnând 2,28% din PIB pe baza PIB-ului prognozat de Comisia Națională de Prognoză anul trecut și folosit pentru construirea bugetului pe 2022. Este cea mai mică alocare din ultimii 3 ani și reprezintă mult sub jumătate din ținta stabilită prin Legea educației naționale din 2011, care prevede, la articolul 8, că educației trebuie să i se aloce minimum 6% din Produsul Intern Brut. Bugetul de stat e stabilit la venituri de 216,4 miliarde de lei. Raportat la acest buget, bugetul actual al educației, aflat mult sub pragul prevăzut de lege, înseamnă 13,85% din veniturile la buget, adică foarte puțin sub totalul invocat acum de ministru ca aspirație pentru un buget potrivit pentru sectorul educației. Bugetul estimat la nivel național pentru anul viitor de către Ministerul de Finanțe este de 244,94 miliarde de lei. 15% înseamnă 36,74 miliarde de lei. Aceasta ar însemna o creștere a bugetului de doar 22% față de anul în curs, iar raportat la bugetul general creșterea ar fi de doar 2,7%. Raportat la PIB-ul revizuit în această primăvară de Comisia Națională de Prognoză (1.327,9 miliarde), bugetul educației pe anul în curs este de 2,26% din PIB. Raportat la estimarea bugetară pentru 2023 a CNP (1.460,7 miliarde), cei 36,74 miliarde de lei, cât ar însemna 15% din buget, ar reprezenta 2,52% din PIB, adică tot sub jumătate din ținta de 6% prevăzută de lege. Sursa

O școală a excelenței și a cunoașterii de concepte fundamentale, o școală a egalității și a diversității; o școală pentru bunăstarea elevilor – acestea sunt cele trei paliere pe care va începe simultan școala în Franța, după cum se arată într-o circulară a Ministerului Educației din Republică. Autoritățile din Educația franceză își pregătesc încă de pe acum celebra “rentrée scolaire”, “întoarcerea” din septembrie. De menționat: dacă închiderea școlilor în martie 2020 din cauza pandemiei de Covid-19 a creat un context special la începutul de an școlar din 2020, chiar și la cel din 2021, oficialii din Franța văd și în 2022 un context special care, de asemenea, trebuie pregătit cu luni dinainte. Este vorba despre probleme pe care noul ministru al Educației, Pap Ndiaye, le are de rezolvat: printre ele, introducerea matematicii în trunchiul comun la liceu și punerea accentului pe incluziune în școli. Un obiectiv pentru “școala excelenței și a cunoașterii de concepte fundamentale” este acționarea încă de la grădiniță. “La grădiniță, copiii devin treptat elevi, își diversifică lexicul, descoperă învățarea matematicii și se pregătesc pentru succesul viitor. Rezultatele evaluărilor de la începutul clasei pregătitoare arată că decalajele în ceea ce privește stăpânirea competențelor fundamentale sunt observabile de la o vârstă foarte fragedă”, motivează oficialii. De aceea, anul 2022-2023 trebuie să fie un an de maturizare și de o nouă investiție pedagogică, materială și umană în jurul grădiniței și a continuității între ciclurile 1 și 2, în special prin formarea cadrelor didactice. Se va continua să se acorde prioritate limbii franceze, în special stăpânirii cititului și scrisului, precum și matematicii: în predarea pentru elevii noștri; în formarea continuă a profesorilor noștri; și, în sfârșit, în evaluarea rezultatelor elevilor, care va fi extinsă la începutul anului școlar următor, în mod pilot, la o parte dintre elevii din CM1 (n. red. echivalentul clasei a III-a de la noi) și din quatrième (n. red. echivalentul clasei a VII-a de la noi), conform circularei. Care e structura anului școlar 2022-2023 în Franța Anul școlar 2022-2023 începe pe 1 septembrie în Republică, scrie LeFigaro. Prima vacanță școlară este cea de toamnă (22 octombrie – 7 noiembrie), de două săptămâni, ultima din octombrie și prima din noiembrie, vacanța de Toussaint, oficial în Franța. Apoi este vacanța de Crăciun din 17 decembrie 2022 până pe 3 ianuarie 2023. Urmează vacanța de iarnă, descentralizată, pe trei zone, destinată sporturilor specifice, în februarie-martie. Vacanța de primăvară e de două săptămâni, la fel, descentralizată, în martie-aprilie sau aprilie-mai, iar anul școlar se încheie pe 8 iulie 2023, potrivit sursei citate. Matematica, reintrodusă în trunchiul comun, în liceele generale Ce mai prevede circulara este referitor și la predarea matematicii la liceele generale. Amintim că EduPedu.ro a documentat pe larg subiectul. Este vorba despre faptul că, în liceu, matematica nu este obligatorie și că poate fi aleasă de elevi, în anumiți ani, ca materie de “specialitate”, adică la alegere, la care să dea și examen de Bacalaureat. Acum, noul ministru Pap Ndiaye continuă schimbarea propusă de predecesorul Jean-Michel Blanquer. Echilibrul general al reformei liceului general și tehnologic este acum stabilizat, chiar dacă anumite ajustări se pot dovedi necesare. Prin urmare, este important să se analizeze efectele pe termen lung ale unei reforme benefice pentru elevi, corectând în același timp dificultățile care ar fi putut apărea. Acesta este motivul pentru care s-a decis introducerea matematicii în trunchiul comun în primul an de învățământ liceal general, pentru a oferi tuturor elevilor o bază comună de cunoștințe și abilități în matematică, care le va fi utilă în viața socială și profesională. Pentru acest an, 2022-2023, matematica poate fi urmată ca și curs opțional de către acei dintre studenții noștri care nu au ales în mod special ‘specializarea’ matematică și va deschide ușile, dacă este cazul, către materia ‘Matematici complementare’ din ultimul an de liceu. La începutul anului școlar 2023 vor fi puse în aplicare măsuri definitive pentru a consolida locul matematicii în liceul general și pentru a se asigura că aceasta este predată tuturor, scrie în informarea oficială citată. Formarea profesorilor, după nevoi, cu bugete descentralizate Toate aceste priorități pedagogice [n. red. enumerate în circulară] implică faptul că profesorii și întregul personal beneficiază de o formare inițială și continuă de înaltă calitate. Înființarea ‘școlilor academice’ pentru formarea continuă de la începutul anului constituie o pârghie inedită. Pentru prima dată, autoritățile academice sunt capabile să reunească toate resursele bugetare și umane pentru a pune în aplicare planuri de formare bazate pe nevoile exprimate de personal și pe prioritățile ministeriale. Înființarea acestor școli și utilizarea integrală a resurselor acestora, care nu pot fi folosite în alte scopuri, vor constitui un element structurant al politicii educaționale în academii, mai menționează oficialii. Alte măsuri mai privesc “intrarea în cultura evaluării pentru a răspunde mai bine nevoilor elevilor”, adică analizarea raporturilor de la evaluările naționale pentru ca, în teritoriu, instituțiile de monitorizare a educației să poată lua măsuri descentralizate astfel încât “să se asigure succesul elevilor”. În ceea ce privește liceele profesionale, autoritățile simt nevoia să acorde mai multă atenție acestui “univers prea des neglijat și subestimat”. În acest sens, se pregătesc sesiuni de informare privind calea profesională, perioade de practică mai serioasă – întreruptă parțial în pandemie -, formări în parteneriat cu agenți economici locali. Pe partea de școală incluzivă se numără drept obiective “O școală complet incluzivă”, lupta împotriva diferențierii sociale și teritoriale, eforturile pentru combaterea abandonului școlar. Pe partea de școală a bunăstării elevilor se numără ca obiective “O școală bazată pe respectul față de ceilalți”, o atenție sporită acordată sănătății mintale a elevilor, dar și dezvoltarea Educației Artistice și Culturale a elevilor, materie la liceu, pentru reușita acestora, se mai arată în circulară. Iată introducerea din circulară. În școli se anunță dezbateri pentru personalul didactic Criza din domeniul sănătății ne-a pus la încercare școala, personalul și elevii săi și a demonstrat, dacă mai era nevoie, caracterul esențial și ireductibil al instituției școlare și al serviciului public de educație din țara noastră. Relația unică dintre școli și Republică se bazează pe contractul nostru social: să permitem fiecărui copil, fiecărui tânăr, să își dezvolte întregul potențial, indiferent de mediul geografic, familial sau social. Școala nu este doar inima care bate a societății noastre, ci și principalul vehicul de unitate. La adăpost de certurile ideologice, [ea] trebuie să devină din nou locul reconcilierii naționale. Școala oferă copiilor din toate mediile un timp și un spațiu comun pentru a învăța, a înțelege, a acționa și a deveni cetățeni liberi, luminați, egali și fraternali. Acest timp, acest spațiu, această oportunitate trebuie să fie păstrate și promovate în acest nou an școlar, ascultându-ne personalul de la fiecare nivel al instituției noastre. În toamnă, în cadrul școlilor se vor desfășura reflecții colective la care vor participa partenerii noștri, pe baza proiectului școlii sau al instituției lor, pentru ca acestea să își poată identifica atuurile, dificultățile și nevoile. Fiecare academie [n. red. centre regionale însărcinate cu formarea profesorilor și parcursul pedagogic] va fi responsabilă de organizarea generală a acestor dezbateri, care vor avea loc la nivel local în școli și unități, pentru a încuraja și susține inițiativele cele mai potrivite pentru succesul elevilor, dezvoltarea lor și reducerea inegalităților educaționale. Ca urmare a experienței de la Marsilia [n. red. școli renovate și îmbunătățite – sursa] și în vederea generalizării treptate a metodei, ministerul pune în aplicare un mecanism de sprijin pentru inovațiile locale în materie de succes al elevilor. Aceste resurse suplimentare vor face posibilă susținerea proiectelor și ambițiilor echipelor didactice, cu un sprijin sporit din partea academiilor, pentru a construi școala viitorului. Excelența, egalitatea și bunăstarea sunt obiectivele majore ale acestui an școlar. Excelența este promisiunea pe care o facem fiecărui elev, de la grădiniță până la liceul general, tehnologic sau profesional. Egalitatea înseamnă compensarea dificultăților și a diferențelor de situație prin creșterea resurselor alocate elevilor cei mai defavorizați. Bunăstarea implică o atenție susținută pentru fiecare dintre elevii noștri, într-o deschidere către ceilalți și către lume, este introducerea circularei. Sursa

Multumim ca ai ales aceasta comunitate! Ai AICI un ghid pentru incepatori. SUCCES!

Lotul olimpic de matematică al României a obținut locul I pe națiuni la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori 2022, cu cel mai mare scor general pe echipe înregistrat în istoria competiției (224 de puncte din 240 posibile). Pe locul al II-lea la Balcaniada de Matematică pentru Juniori s-a clasat Serbia cu 174 de puncte, iar pe poziția a III-a este Turcia cu 166 de puncte, anunță Societatea de Științe Matematice din România. Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori 2022 (JBMO 2022) a început pe 28 iunie 2022, la Sarajevo. În competiție au participat echipe formate din câte 6 elevi din Albania, Bulgaria, Bosnia şi Herțegovina, Cipru, Grecia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia şi Turcia – țări oficiale, precum şi echipe din Arabia Saudită, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina (echipa B), Croația, Franța, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan – țări invitate. Sursa

Multumim ca ai ales aceasta comunitate! Ai AICI un ghid pentru incepatori. SUCCES!

Rezultatele finale la Bac 2022, după recorectarea a peste 49.000 de mii de lucrări contestate vor fi afișate vineri, 1 iulie. Tot atunci, la ora 10, ministrul Educației va susține o declarație de presă pe această temă. Media de Bac este importantă pentru că multe facultăți au admitere pe bază de dosar, nu examen. Edupedu.ro va transmite declarațiile video ale ministrului la ora 10. 49.091 de contestații au fost făcute anul acesta de candidații de la Bac 2022, cu 6889 mai puține decât anul trecut, potrivit Biroului de presă al Ministerului Educației la solicitarea Edupedu.ro. Cele mai multe contestații au fost depuse la limba și literatura română, 22.169 de contestații. La proba obligatorie a profilului, 13.218 contestații. 13.281 au fost depuse la proba la alegere a profilului și specializării, iar la limba maternă 423 de contestații. La toate materiile s-au înregistrat mai puține contestații decât anul trecut. Anul acesta s-au înscris la Bac 126.454 de elevi, dintre care 15.125 din seriile anterioare, potrivit cifrelor ministerului Educației. Lipsesc peste 40.000 de elevi care anul acesta erau în clasa a XII-a și a XIII-a și care fie nu au terminat anul, fie au abandonat școala. Rata de promovare, 73,3%, a fost cea mai ridicată din ultimii 12 ani, înainte de contestații, ținând cont și de faptul că au fost înscriși cei mai puțini elevi din ultimii 30 de ani. Este și cea mai mare rată de promovare de la introducerea camerelor de filmat în sălile de clasă, de la Bacalaureat 2011. Top 3 cele județe care au avut cele mai bune rezultate înainte de contestații sunt: Cluj cu o rată de 85,1%, Iași, cu 81,7%, Galați cu 81,6%, Brăila cu 81,3%, iar București este pe locul 5 cu 77,4%. La polul opus, sunt județele Ilfov, cu 47 %, Giurgiu cu 55 % și Călărași cu 57%. În Călărași, lucrările la Bacalaureat 2022 au fost corectate digitalizat, iar rata de promovare față de anul trecut a avut cea mai mare scădere. De precizat, la Evaluarea Națională, aproape 90 la sută dintre lucrările contestate au primit o altă notă, majoritatea mai mare. După contestațiile de la Evaluarea Națională, în județul Dâmbovița, unde a fost pilotată corectarea digitalizată a lucrărilor, doar trei teze au avut diferențe mai mari de 0.5 puncte, cea mai mare diferență fiind de 0.6 puncte, 60 de sutimi. Mai mult de atât, 88.5% dintre teze nu am avut nota modificată sau au avut diferențe de cel mult 30 de sutimi, 0.3 puncte”, a declarat ministrul Educației, în cadrul unei conferințe de presă, despre situația contestațiilor la matematică de la Evaluarea Națională 2022 din județul Dâmbovița. Sursa

Numele tău: FROG ZEW Numele jucătorului sancţionat: @ RytskiJ Data şi ora sancţiunii: 29/06/2022 14:40 Sancţiune: Avertisment verbal Motivul sancţiunii: Post simplist, de +1. Link către topicul sancţiunii: Click Alte precizări: Grija pe viitor.

8. Posturile făcute aiurea/pentru +1/off topic (ex.: "frumoasă postare", "de mult căutam asta”, "mersi") vor fi sancţionate cu avertisment verbal.

Peste 80 la sută dintre elevii de gimnaziu au luat Evaluarea Națională, mai mulți decât anul trecut, dar altele sunt procentele care arată în ce stadiu este Educația din România. Verbele „a fi” și „a vrea” le creează mari probleme copiilor care au făcut opt ani de școală. Atât de mari, încât la un subiect doar 6 la sută dintre candidați au reușit să scrie perfect românește. Evaluatorii nu sunt capabili să dea aceeași notă atunci când folosesc o grilă pentru corectare. Iar elevii care învață la țară au de trei ori mai multe medii sub 5 decât cei care merg la școli de la oraș. Sorin Cîmpeanu, ministrul educației: „Avem și itemi care au un procent mic de rezolvare. Spre exemplu, itemul 8 de la subiectul 1B, doar 6% au rezolvat integral corect acest exercițiu care vizează scrierea corectă. Cu alte cuvinte, doar 6% au putut să scrie perfect românește. Este o concluzie tristă, dar importantă pentru a ști ce avem de făcut. Mai exact, verbele «a vrea» sau «a fi» sau substantivul «stradă», adjectivul «mândru» sau acordul pronumelui cu substantivul - 14% nu știu să scrie corect niciunul dintre cuvintele date la forma cerută. Itemul 5 de la subiectul 1B. Doar 43% dintre elevi știu să identifice verbele. 21% n-au identificat nici măcar un verb. Itemul 5 de la subiectul 1B - doar 37% dintre elevi știu să identifice o propoziție principală și una atributivă. Aceasta este competența aferentă clasei a VIII-a. 8% dintre elevi nu pot identifica o informație prezentată explicit în primul enunț al unui text dat. 57% dintre elevi au probleme de scriere corectă, de ortografie și de punctuație”. Oficialul spune că 60% dintre elevii care au participat la Evaluarea Națională sunt din mediul urban iar 40% din mediul rural. „Din păcate, se confirmă slaba calitate a educaţiei în mediul rural. Rămâne principala problemă. În mediul rural, am avut medii sub 5 de trei ori mai multe decât în mediul urban”, a mai spus Cîmpeanu. Cîmpeanu: Unii profesori nu au acordat un punctaj corect la întrebările de tip grilă. Vom lua măsuri Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat joi că vor fi luate „măsurile care se cuvin” în cazul profesorilor care, „în mod repetat”, nu au acordat un punctaj corect la întrebările de tip grilă de la Evaluarea Naţională. „Avem un chestionar de satisfacţie, să spunem, pe care l-am adresat cadrelor didactice, pentru a şti ce trebuie să îmbunătăţim în organizarea acestui proces de evaluare digitală. Trebuie să spun că avem şi situaţia, nu o să o facem publică, dar avem şi situaţia şi vă asigur că vom lua măsurile care se cuvin pentru acei colegi care nu au acordat un punctaj corect la întrebările de tip grilă, în mod repetat, pentru că am identificat cazuri de colegi care, în mod repetat, au apreciat greşit partea de grilă, unde nu există niciun fel de scuză, iar acest lucru se vede. Se vede!”, a spus Cîmpeanu, conform Agerpres. Ministrul educaţiei a caracterizat drept „lucruri triste” diferenţele de punctaj înregistrate între evaluatori la subiectele de tip grilă. „Este inadmisibil ca la partea de grilă să existe diferenţă între cei doi evaluatori şi totuşi acest sistem ne-a arătat diferenţe între cei doi evaluatori, inclusiv la partea de grilă. Au putut să fie corectate”, a arătat Sorin Cîmpeanu. Sursa

Vremea din zilele de examen, de la Bacalaureat, se arată frumoasă, caldă, cu temperaturi maxime între 25 și 33 de grade, în intervalul analizat 20-22 iunie. Nu sunt prevăzute ploi, ci doar vânt care poate sufla slab-moderat cu intensificări la munte, potrivit informațiilor meteo furnizate de echipa de meteorologi de la ANM – Administrația Națională de Meteorologie, la cererea EduPedu.ro. Prognoza completă pe zile, generală și pentru București, din timpul probelor scrise de la Bacalaureat 2022, poate fi citită mai jos. În țară, luni se anunță vreme frumoasă și caldă în partea de amiază a zilei, cu un cer senin, dar înnorări temporare în zonele montane. În București, elevii care participă la proba de Limba și literatura română se pot aștepta la temperaturi maxime de 32 de grade Celsius, vreme frumoasă, cer senin și vânt care suflă slab. Marți, când elevii susțin proba la Matematică sau Istorie, “vremea va fi frumoasă, iar în orele amiezii călduroasă în cea mai mare parte a țării. Cerul va fi mai mult senin, exceptând pe parcursul zilei zona montană”. În Capitală, vor fi temperaturi maxime de 32-34 de grade și vânt care suflă slab-moderat. Pentru vineri, elevii care susțin proba la alegere a profilului și specializării se pot aștepta la vreme în general frumoasă și cer senin sau variabil în partea de est și sud-est a țării. “Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări locale și temporare la munte, în estul Transilvaniei, în Moldova și în nordul Dobrogei (viteze la rafală de 45…50 km/h). Temperaturile maxime se vor încadra între 25 și 33 de grade, iar cele minime între 9 și 21 de grade”, potrivit ANM. “Vremea se va menține călduroasă. Cerul va fi mai mult senin”, este prognoza pentru vineri, în București. Probele din cadrul Bacalaureat 2022 sunt următoarele: luni, 20 iunie – examenul la Limba și literatura română. marți, 21 iunie – proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie) miercuri, 22 iunie – proba la alegere a profilului și specializării (Geografie, Logică, Economie, Psihologie, Sociologie sau Filosofie). joi, 23 iunie – proba la Limba și literatura maternă. Prognoza completă oferită de Administrația Națională de Meteorologie pentru EduPedu.ro, mai jos: “ÎN ȚARĂ 20.06.2022 ORA 09:00 – 21.06.2022 ORA 09:00 Vremea va fi frumoasă, iar în orele amiezii călduroasă în cea mai mare parte a țării. Cerul va fi mai mult senin, exceptând pe parcursul zilei zona montană, iar în a doua parte a intervalului nordul și nord-vestul țării, unde vor fi înnorări temporare și pe alocuri se vor semnala ploi de scurtă durată și descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat cu intensificări locale și temporare noaptea în zona montană, dar de scurtă durată și asociate ploilor. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 26 și 32 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 12 și 22 de grade, mai scăzute în depresiuni spre 8 grade. 21.06.2022 ORA 09:00 – 22.06.2022 ORA 09:00 În sud-vestul, sudul și sud-estul țării vremea va fi în continuare călduroasă, în timp ce în restul zonelor valorile termice, în scădere față de ziua anterioară se vor situa în jurul celor normale datei. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare, ploi de scurtă durată și descărcări electrice, pe alocuri în nord, nord-est și în centru, precum și la munte, și izolat în rest. Vor fi intensificări ale vântului, în prima parte a intervalului în majoritatea regiunilor (viteze la rafală în medie de 55…60 km/h), iar noaptea local în cele estice și la munte. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 26 și 33 de grade, iar cele minime între 5 și 18 grade. 22.06.2022 ORA 09:00 – 23.06.2022 ORA 09:00 Regimul termic va fi caracterizat de valori în marea lor majoritate comparabile cu cele din intervalul anterior. Cerul va fi variabil, mai mult senin în sud și sud-est, iar vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări locale și temporare la munte, în estul Transilvaniei, în Moldova și în nordul Dobrogei (viteze la rafală de 45…50 km/h). Temperaturile maxime se vor încadra între 25 și 33 de grade, iar cele minime între 9 și 21 de grade, ușor mai mici în depresiunile Carpaților Orientali”, transmit meteorologii. “LA BUCUREȘTI 20.06.2022 ORA 09:00 – 21.06.2022 ORA 09:00 Vremea se va menține frumoasă și călduroasă. Cerul va fi senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 32 de grade, iar cea minimă de 15…17 grade. 21.06.2022 ORA 09:00 – 22.06.2022 ORA 09:00 Vremea va fi în continuare frumoasă și călduroasă. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări ziua (viteze la rafală de până la 45 km/h). Temperatura maximă va fi de 32…34 de grade, iar cea minimă de 14…16 grade. 22.06.2022 ORA 09:00 – 23.06.2022 ORA 09:00 Vremea se va menține călduroasă. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 31…32 de grade, iar cea minimă de 15…17 grade”, potrivit ANM. Sursa

Se putea mai bn tu Deniso

La prima probă de la Evaluarea Națională 2022, cea la Limba și literatura română, 38 de elevi de la școlile din Valea Mare și Călui, două comune din județul Olt, au primit de la comisia de examen subiectele pentru elevii claselor cu predare în limba maghiară. Eroarea nu a fost sesizată în timpul probelor, iar inspectoratul spune că elevii respectivi vor fi evaluați după baremele pentru lucrarile primite. Gradul de dificultate al subiectelor pentru elevii din clasele cu predare în limba maghiară este unul inferior. Lucările elevilor de la cele două centre de examen din localităţile Valea Mare şi Călui vor fi corectate conform baremului specific, a precizat pentru Agerpres inspectorul şef adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Olt, Iustina Marica. În plus, acesta a mai anunțat că directorii şcolilor din Valea Mare şi Călui au demisionat. „Directorii şcolilor Valea Mare şi Călui au demisionat după ce s-a constat că la aceste două centre de examen 38 de elevi au primit la prima probă scrisă a examenului alte subiecte, respectiv subiectele pentru secţia cu predare în limba maghiară. Lucrările vor fi corectate conform baremului specific. Cei doi directori directori au demisionat după ce Comisia Judeţeană a constat că elevii au primit alte subiecte, ei erau instruiţi despre desfăşurarea Evaluării Naţionale, despre consecinţele unor erori”, a spus Iustina Marica. Sursa

În ultimii ani, cuvântul „schimbare” a ajuns să îi agaseze deopotrivă pe profesori, părinți și elevi. Anunțate cu aplomb și, deseori, cu puțin timp înainte de data implementării, schimbările nu vizează aproape niciodată aspecte ce țin de creșterea calității educației și nu sunt însoțite de explicații suficient de lămuritoare, de studii de impact ori mecanisme de suport care să îi sprijine pe profesori în adoptarea lor, scriu cei de la Centrul de Evaluare și Analize Educaționale. „Nu cred că să modifici structura anului școlar înseamnă să faci schimbare. E nevoie de măsuri care să ducă la schimbarea modului de predare”, spune cadrul didactic. Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a discutat cu Rodica Răcășanu, profesor format în cadrul programului Chimia Altfel și coordonator județean în cadrul mecanismului de sprijin derulat de CEAE pentru profesorii de chimie din Dâmbovița. A fost întrebată ce părere are despre schimbările recent anunțate de Ministerul Educației. „Să modifici structura anului școlar nu înseamnă să faci schimbare. E nevoie de măsuri care să ducă la schimbarea modului de predare. Cred că primul lucru care ar trebui să se facă în educație ar fi să se instruiască profesorii și să înțeleagă că, din experți, pot să devină facilitatori ai învățării. Se vorbește despre predarea centrată pe elev, centrată pe competențe. La noi, învățământul e încă centrat pe profesor. Se vorbește de centrarea pe elev de foarte mulți ani, dar eu nu o văd. Nimeni nu e evaluat pe așa ceva, poate doar pe hârtie. Eu nu am văzut o analiză reală”, spune profesoara. Profesorii au obligația să se perfecționeze continuu și să facă dovada participării la cursuri de formare. Însă, de multe ori, aceasta este doar o formalitate. „Tu, chipurile, ai bifat activitatea respectivă, în goana după acele 90 de credite, care trebuie realizate în 5 ani. Dar ți-ai însușit cunoștințele? Le folosești? Câte sunt pentru relevante pentru obiectul pe care tu îl predai?”, se întreabă Rodica Răcășanu. „Venim după doi ani în care fiecare a încercat să-și facă treaba cum a putut. Multă vreme nu ni s-a spus nimic” Sursa

Elevii care au absolvit liceul în această perioadă și care au minimum 16 ani pot solicita o indemnizaţie de şomaj pentru o perioadă de 6 luni, reprezentând 50% din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare, adică 262 de lei pe lună, potrivit unui comunicat dat vineri de Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM) Bucureşti,citat de Agerpres. Pentru a beneficia de indemnizaţia de şomaj, tinerii absolvenţi ai promoţiei acestui an ai instituţiilor de învăţământ trebuie să se înregistreze la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă din raza căreia îşi au domiciliul, în maximum 60 de zile calendaristice de la data absolvirii, ca persoană care îşi caută activ un loc de muncă, se menţionează în comunicatul AMOFM. Indeminizația de șomaj de care ar beneficia absolvenții reprezintă 50% din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare, conform sursei citate. Absolvenții vor primi 262 de lei pe lună. „Prin absolvent al unei instituţii de învăţământ se înţelege persoana care a obţinut o diplomă sau un certificat de studii, în condiţiile legii, în una dintre instituţiile de învăţământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condiţiile legii”. Indemnizaţia de şomaj se acordă după 60 de zile calendaristice de la data absolvirii, perioadă în care absolventul beneficiază de servicii gratuite în vederea angajării – informare şi consiliere profesională, medierea muncii, formare profesională. În cazul absolvenţilor de liceu, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de Bacalaureat, termenul de 60 de zile se calculează din ziua următoare datei absolvirii studiilor, stabilită prin reglementările normative în vigoare. Potrivit structurii anului școlar 2021-2022, clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă încheie cursurile la data de 27 mai 2022 – cu două săptămâni înaintea celorlalți elevi de liceu. Actele necesare pentru înregistrarea absolventului la A.L.O.F.M., ca persoană în căutarea unui loc de muncă, sunt: actul de identitate; actele de studii și de calificare în original, sau adeverință care să ateste data absolvirii; declarație pe proprie răspundere, că persoana nu are restricţii medicale care o împiedică să presteze muncă sau că are eventuale restricţii medicale care o împiedică să presteze o anumită muncă. Documentul este pus la dispoziție de agenția pentru ocuparea forței de muncă sau poate fi accesat aici: Model declarație (format editabil), Model declaratie (pdf) Indemnizația de șomaj se acordă la cerere, de la data expirării perioadei de 60 de zile, dacă cererea este înregistrată în termen de 10 zile de la acesta data, dar nu mai târziu de 12 luni. Dacă cererea este înregistrată după expirarea termenului de 10 zile, dar nu mai târziu de 12 luni, indemnizația este acordată de la data înregistrării cererii. (Cerere în format editabil) În cazul elevilor care nu au situaţia şcolară încheiată la toate materiile, termenul de 60 de zile se calculează de la data promovării examenului de corigenţă, dată înscrisă în adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ. Actele necesare pentru înregistrarea absolventului la AMOFM/AJOFM ca persoană în căutarea unui loc de muncă sunt actul de identitate, actele de studii şi de calificare sau adeverinţa din care să rezulte data absolvirii şi declaraţia pe proprie răspundere privind starea de sănătate. Acest ultim document este un tipizat disponibil pe site-ul www.anofm.ro, la secţiunea Persoane fizice/Indemnizaţii de şomaj şi venituri de completare. Nu beneficiază de indemnizație de șomaj, absolvenții care: la data solicitării dreptului, au fost admişi sau urmează cursurile unei forme de învăţământ, organizate şi/sau acreditate, după caz, în condiţiile legii realizează venituri mai mari decât indicatorul social de referinţă îndeplinesc condiții de pensionare la data absolvirii aveau loc de muncă refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor sau refuză participarea la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. Sursa