FROG ZEW

Vremea din zilele de examen, de la Bacalaureat, se arată frumoasă, caldă, cu temperaturi maxime între 25 și 33 de grade, în intervalul analizat 20-22 iunie. Nu sunt prevăzute ploi, ci doar vânt care poate sufla slab-moderat cu intensificări la munte, potrivit informațiilor meteo furnizate de echipa de meteorologi de la ANM – Administrația Națională de Meteorologie, la cererea EduPedu.ro. Prognoza completă pe zile, generală și pentru București, din timpul probelor scrise de la Bacalaureat 2022, poate fi citită mai jos. În țară, luni se anunță vreme frumoasă și caldă în partea de amiază a zilei, cu un cer senin, dar înnorări temporare în zonele montane. În București, elevii care participă la proba de Limba și literatura română se pot aștepta la temperaturi maxime de 32 de grade Celsius, vreme frumoasă, cer senin și vânt care suflă slab. Marți, când elevii susțin proba la Matematică sau Istorie, “vremea va fi frumoasă, iar în orele amiezii călduroasă în cea mai mare parte a țării. Cerul va fi mai mult senin, exceptând pe parcursul zilei zona montană”. În Capitală, vor fi temperaturi maxime de 32-34 de grade și vânt care suflă slab-moderat. Pentru vineri, elevii care susțin proba la alegere a profilului și specializării se pot aștepta la vreme în general frumoasă și cer senin sau variabil în partea de est și sud-est a țării. “Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări locale și temporare la munte, în estul Transilvaniei, în Moldova și în nordul Dobrogei (viteze la rafală de 45…50 km/h). Temperaturile maxime se vor încadra între 25 și 33 de grade, iar cele minime între 9 și 21 de grade”, potrivit ANM. “Vremea se va menține călduroasă. Cerul va fi mai mult senin”, este prognoza pentru vineri, în București. Probele din cadrul Bacalaureat 2022 sunt următoarele: luni, 20 iunie – examenul la Limba și literatura română. marți, 21 iunie – proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie) miercuri, 22 iunie – proba la alegere a profilului și specializării (Geografie, Logică, Economie, Psihologie, Sociologie sau Filosofie). joi, 23 iunie – proba la Limba și literatura maternă. Prognoza completă oferită de Administrația Națională de Meteorologie pentru EduPedu.ro, mai jos: “ÎN ȚARĂ 20.06.2022 ORA 09:00 – 21.06.2022 ORA 09:00 Vremea va fi frumoasă, iar în orele amiezii călduroasă în cea mai mare parte a țării. Cerul va fi mai mult senin, exceptând pe parcursul zilei zona montană, iar în a doua parte a intervalului nordul și nord-vestul țării, unde vor fi înnorări temporare și pe alocuri se vor semnala ploi de scurtă durată și descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat cu intensificări locale și temporare noaptea în zona montană, dar de scurtă durată și asociate ploilor. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 26 și 32 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 12 și 22 de grade, mai scăzute în depresiuni spre 8 grade. 21.06.2022 ORA 09:00 – 22.06.2022 ORA 09:00 În sud-vestul, sudul și sud-estul țării vremea va fi în continuare călduroasă, în timp ce în restul zonelor valorile termice, în scădere față de ziua anterioară se vor situa în jurul celor normale datei. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare, ploi de scurtă durată și descărcări electrice, pe alocuri în nord, nord-est și în centru, precum și la munte, și izolat în rest. Vor fi intensificări ale vântului, în prima parte a intervalului în majoritatea regiunilor (viteze la rafală în medie de 55…60 km/h), iar noaptea local în cele estice și la munte. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 26 și 33 de grade, iar cele minime între 5 și 18 grade. 22.06.2022 ORA 09:00 – 23.06.2022 ORA 09:00 Regimul termic va fi caracterizat de valori în marea lor majoritate comparabile cu cele din intervalul anterior. Cerul va fi variabil, mai mult senin în sud și sud-est, iar vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări locale și temporare la munte, în estul Transilvaniei, în Moldova și în nordul Dobrogei (viteze la rafală de 45…50 km/h). Temperaturile maxime se vor încadra între 25 și 33 de grade, iar cele minime între 9 și 21 de grade, ușor mai mici în depresiunile Carpaților Orientali”, transmit meteorologii. “LA BUCUREȘTI 20.06.2022 ORA 09:00 – 21.06.2022 ORA 09:00 Vremea se va menține frumoasă și călduroasă. Cerul va fi senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 32 de grade, iar cea minimă de 15…17 grade. 21.06.2022 ORA 09:00 – 22.06.2022 ORA 09:00 Vremea va fi în continuare frumoasă și călduroasă. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări ziua (viteze la rafală de până la 45 km/h). Temperatura maximă va fi de 32…34 de grade, iar cea minimă de 14…16 grade. 22.06.2022 ORA 09:00 – 23.06.2022 ORA 09:00 Vremea se va menține călduroasă. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 31…32 de grade, iar cea minimă de 15…17 grade”, potrivit ANM. Sursa

Se putea mai bn tu Deniso

La prima probă de la Evaluarea Națională 2022, cea la Limba și literatura română, 38 de elevi de la școlile din Valea Mare și Călui, două comune din județul Olt, au primit de la comisia de examen subiectele pentru elevii claselor cu predare în limba maghiară. Eroarea nu a fost sesizată în timpul probelor, iar inspectoratul spune că elevii respectivi vor fi evaluați după baremele pentru lucrarile primite. Gradul de dificultate al subiectelor pentru elevii din clasele cu predare în limba maghiară este unul inferior. Lucările elevilor de la cele două centre de examen din localităţile Valea Mare şi Călui vor fi corectate conform baremului specific, a precizat pentru Agerpres inspectorul şef adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Olt, Iustina Marica. În plus, acesta a mai anunțat că directorii şcolilor din Valea Mare şi Călui au demisionat. „Directorii şcolilor Valea Mare şi Călui au demisionat după ce s-a constat că la aceste două centre de examen 38 de elevi au primit la prima probă scrisă a examenului alte subiecte, respectiv subiectele pentru secţia cu predare în limba maghiară. Lucrările vor fi corectate conform baremului specific. Cei doi directori directori au demisionat după ce Comisia Judeţeană a constat că elevii au primit alte subiecte, ei erau instruiţi despre desfăşurarea Evaluării Naţionale, despre consecinţele unor erori”, a spus Iustina Marica. Sursa

În ultimii ani, cuvântul „schimbare” a ajuns să îi agaseze deopotrivă pe profesori, părinți și elevi. Anunțate cu aplomb și, deseori, cu puțin timp înainte de data implementării, schimbările nu vizează aproape niciodată aspecte ce țin de creșterea calității educației și nu sunt însoțite de explicații suficient de lămuritoare, de studii de impact ori mecanisme de suport care să îi sprijine pe profesori în adoptarea lor, scriu cei de la Centrul de Evaluare și Analize Educaționale. „Nu cred că să modifici structura anului școlar înseamnă să faci schimbare. E nevoie de măsuri care să ducă la schimbarea modului de predare”, spune cadrul didactic. Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a discutat cu Rodica Răcășanu, profesor format în cadrul programului Chimia Altfel și coordonator județean în cadrul mecanismului de sprijin derulat de CEAE pentru profesorii de chimie din Dâmbovița. A fost întrebată ce părere are despre schimbările recent anunțate de Ministerul Educației. „Să modifici structura anului școlar nu înseamnă să faci schimbare. E nevoie de măsuri care să ducă la schimbarea modului de predare. Cred că primul lucru care ar trebui să se facă în educație ar fi să se instruiască profesorii și să înțeleagă că, din experți, pot să devină facilitatori ai învățării. Se vorbește despre predarea centrată pe elev, centrată pe competențe. La noi, învățământul e încă centrat pe profesor. Se vorbește de centrarea pe elev de foarte mulți ani, dar eu nu o văd. Nimeni nu e evaluat pe așa ceva, poate doar pe hârtie. Eu nu am văzut o analiză reală”, spune profesoara. Profesorii au obligația să se perfecționeze continuu și să facă dovada participării la cursuri de formare. Însă, de multe ori, aceasta este doar o formalitate. „Tu, chipurile, ai bifat activitatea respectivă, în goana după acele 90 de credite, care trebuie realizate în 5 ani. Dar ți-ai însușit cunoștințele? Le folosești? Câte sunt pentru relevante pentru obiectul pe care tu îl predai?”, se întreabă Rodica Răcășanu. „Venim după doi ani în care fiecare a încercat să-și facă treaba cum a putut. Multă vreme nu ni s-a spus nimic” Sursa

Elevii care au absolvit liceul în această perioadă și care au minimum 16 ani pot solicita o indemnizaţie de şomaj pentru o perioadă de 6 luni, reprezentând 50% din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare, adică 262 de lei pe lună, potrivit unui comunicat dat vineri de Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM) Bucureşti,citat de Agerpres. Pentru a beneficia de indemnizaţia de şomaj, tinerii absolvenţi ai promoţiei acestui an ai instituţiilor de învăţământ trebuie să se înregistreze la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă din raza căreia îşi au domiciliul, în maximum 60 de zile calendaristice de la data absolvirii, ca persoană care îşi caută activ un loc de muncă, se menţionează în comunicatul AMOFM. Indeminizația de șomaj de care ar beneficia absolvenții reprezintă 50% din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare, conform sursei citate. Absolvenții vor primi 262 de lei pe lună. „Prin absolvent al unei instituţii de învăţământ se înţelege persoana care a obţinut o diplomă sau un certificat de studii, în condiţiile legii, în una dintre instituţiile de învăţământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condiţiile legii”. Indemnizaţia de şomaj se acordă după 60 de zile calendaristice de la data absolvirii, perioadă în care absolventul beneficiază de servicii gratuite în vederea angajării – informare şi consiliere profesională, medierea muncii, formare profesională. În cazul absolvenţilor de liceu, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de Bacalaureat, termenul de 60 de zile se calculează din ziua următoare datei absolvirii studiilor, stabilită prin reglementările normative în vigoare. Potrivit structurii anului școlar 2021-2022, clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă încheie cursurile la data de 27 mai 2022 – cu două săptămâni înaintea celorlalți elevi de liceu. Actele necesare pentru înregistrarea absolventului la A.L.O.F.M., ca persoană în căutarea unui loc de muncă, sunt: actul de identitate; actele de studii și de calificare în original, sau adeverință care să ateste data absolvirii; declarație pe proprie răspundere, că persoana nu are restricţii medicale care o împiedică să presteze muncă sau că are eventuale restricţii medicale care o împiedică să presteze o anumită muncă. Documentul este pus la dispoziție de agenția pentru ocuparea forței de muncă sau poate fi accesat aici: Model declarație (format editabil), Model declaratie (pdf) Indemnizația de șomaj se acordă la cerere, de la data expirării perioadei de 60 de zile, dacă cererea este înregistrată în termen de 10 zile de la acesta data, dar nu mai târziu de 12 luni. Dacă cererea este înregistrată după expirarea termenului de 10 zile, dar nu mai târziu de 12 luni, indemnizația este acordată de la data înregistrării cererii. (Cerere în format editabil) În cazul elevilor care nu au situaţia şcolară încheiată la toate materiile, termenul de 60 de zile se calculează de la data promovării examenului de corigenţă, dată înscrisă în adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ. Actele necesare pentru înregistrarea absolventului la AMOFM/AJOFM ca persoană în căutarea unui loc de muncă sunt actul de identitate, actele de studii şi de calificare sau adeverinţa din care să rezulte data absolvirii şi declaraţia pe proprie răspundere privind starea de sănătate. Acest ultim document este un tipizat disponibil pe site-ul www.anofm.ro, la secţiunea Persoane fizice/Indemnizaţii de şomaj şi venituri de completare. Nu beneficiază de indemnizație de șomaj, absolvenții care: la data solicitării dreptului, au fost admişi sau urmează cursurile unei forme de învăţământ, organizate şi/sau acreditate, după caz, în condiţiile legii realizează venituri mai mari decât indicatorul social de referinţă îndeplinesc condiții de pensionare la data absolvirii aveau loc de muncă refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor sau refuză participarea la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. Sursa

+1, n am ras

- Nume: FROG - Linkul catre profilul de website / RPG bar: https://www.rpg.b-zone.ro/players/general/FROG - Tipul de interviu dorit:Normal - Numele celorlalți participanți (dacă există):- - Linkul catre profilul de website al participanților / RPG bar:- - Am luat la cunoștință regulile prezentate pe prima pagină:Da - Alte precizări:Multumesc

Sorin Cîmpeanu a spus că este îngrijorător acest “trend descrescător”, făcând referire la faptul că a scăzut numărul de candidați înscriși la BAC comparativ cu anii trecuți, potrivit unei declaratii difuzate de Euronews Romania. O analiză Edupedu.ro arată că 40.000 de elevi din actuala generație nu s-au înscris la examen, adică 26% din elevii de clasa a XII-a și a XIII-a seral/frecvență redusă. Datele oficiale ale Ministerului Educației arată că, la începutul acestui an școlar, au fost înscriși 151.906 de elevi în clasele a XII-a/zi și a XIII-a seral/frecvență redusă. Anul acesta s-au înscris la probele examenului, 126.454 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a. Așadar, o diferență de peste 40.000 de elevi din actuala generație nu dă BAC-ul anul acesta, în sesiunea din iunie, potrivit calculelor Edupedu.ro. Este cel mai mare număr din ultimii 4 ani, potrivit datelor publicate de minister. Sorin Cîmpeanu a spus că pandemia este de vină pentru numărul scăzut al elevilor înscriși la Bacalaureat 2022, în comparație cu anii trecuți. “Avem puțin peste 126.000 de candidați înscriși anul acesta. Anul trecut am avut peste 133.000 de candidați, în anul 2020 am avut peste 155. 000 de candidați. Este îngrijorător acest trend descrescător din două motive: motivele ce țin de demografie sunt cât se poate de clare, dar îngrijorarea pe care mi-am exprimat-o de mult timp cu privire la efectele perioadei de criză sanitară, din păcate, se confirmă. Aș vrea să precizez faptul că până în anul 2012 aveam în fiecare an peste 200.000 de candidați înscriși la examenul de Bacalaureat iar acum avem puțin peste 126.000. În anul 2008 am avut un vârf de peste 225.000 de elevi înscriși la Bac”, a spus Cîmpeanu potrivit Euronews România. Potrivit calculelor Edupedu.ro, raportat la întreaga generație de 151.906, elevii care nu s-au înscris din generația curentă reprezintă peste 26%. Acest număr este echivalentul a 1.449 de clase de elevi de clasa a XII-a zi și a XIII-a seral/frecvență redusă, luând o medie de 28 de elevi pe clasă. Sursa

„Numărul celor înscriși la Bacalaureat este cel mai mic din istoria postdecembristă a României. Și înainte de 1989 aveam, de asemenea, un număr mult mai mare”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, într-o intervenție telefonică la B1TV. Amintim că Edupedu.ro a scris că peste 40 de mii de elevi de clasa a XII-a din generația curentă nu s-au înscris la examenul de Bacalaureat 2022, sesiunea iunie-iulie, potrivit datelor oferite de Ministerul Educației și consultate de Edupedu.ro. Mai multe detalii aici. „Spre exemplu, în anul 2008 aveam 225.000 de elevi înscriși la bacalaureat. Anul acesta, avem doar 126.000. Și vorbesc și de promoția curentă, și de promoțiile anterioare. Până în anul 2012, am avut constant peste 200.000 înscriși la bacalaureat. Anul acesta, doar 126.000. Anul trecut am avut 133.000, iar acum doi ani, am avut 155.000. Scăderea este de-a dreptul dramatică.”, a spus ministrul Cîmpeanu. Amintim că Sorin Cîmpeanu a mai declarat la Euronews Romania că pandemia este de vină pentru numărul scăzut al elevilor înscriși la Bacalaureat 2022, în comparație cu anii trecuți: „Este îngrijorător acest trend descrescător din două motive: motivele ce țin de demografie sunt cât se poate de clare, dar îngrijorarea pe care mi-am exprimat-o de mult timp cu privire la efectele perioadei de criză sanitară, din păcate, se confirmă.” Mai multe detalii aici. Datele oficiale ale Ministerului Educației arată că, la începutul acestui an școlar, au fost înscriși 151.906 de elevi în clasele a XII-a/zi și a XIII-a seral/frecvență redusă. Anul acesta s-au înscris la probele examenului, 126.454 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a. Așadar, o diferență de peste 40.000 de elevi din actuala generație nu dă BAC-ul anul acesta, în sesiunea din iunie, potrivit calculelor Edupedu.ro. Este cel mai mare număr din ultimii 4 ani, potrivit datelor publicate de minister. Elevii de clasele a XII-a și a XIII-a susțin evaluarea competențelor de comunicare lingvistice în perioada 6-8 iunie 2022. Sursa

Întrebat la B1 TV despre măsurile pe care le ia ministerul pentru a reduce abandonul școlar care este de 15,6%, mult peste media europeană, potrivit Monitorului Educației, Sorin Cîmpeanu a enumerat 3 măsuri care deja sunt aplicate sau în curs de aplicare: programul de reducere a abandonului școlar prin PNRR prin care școli primesc bani ca să aplice programe, creșterea valorii burselor, și masă sănătoasă în școli, program pe care ministerul vrea să îl aplice din această toamnă. Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu. Potrivit cifrelor anunțate de ministrul Educației, România are în 2021 un abandon școlar de 15,6%, mult peste media europeană, situându-se pe locul al doilea. „Monitorul Educației pentru anul 2021 ne arată un abandon școlar de 15,6%. O singură țară în Uniunea Europeană, Spania, are un abandon școlar puțin mai crescut, însă aș vrea să precizez că, începând cu anul 2020, Spania și Portugalia, care erau la un nivel de abandon școlar de 30% au reușit să reducă acest abandon școlar, Portugalia până la 9,9%, în media Uniunii Europene, Spania fiind singura țară din Uniunea Europeană care în prezent o rată de abandon școlar mai mare decât România. România este cu al doilea cel mai mare abandon școlar din Uniunea Europeană”, a subliniat ministrul. El a adăugat că în mediul rural, inclusiv în medii defavorizate și de rromi abandonul școlar este de 23%: “Aceste categorii au fost afectate disproporționat de impactul pandemiei COVID, impact generat de închiderea școlilor. Situația s-a agravat foarte mult în timpul pandemiei”. Potrivit Eurostat, care a publicat recent datele si pe 2021, Romania este acum pe primul loc in UE la abandon timpuriu. Țara noastră a depășit Spania, care a reușit să reducă acest indicator cu 2,7 puncte într-un singur an, cât a reușit România în 6 ani. Întrebat ce măsuri ia ministerul pentru a reduce abandonul școlar, Sorin Cîmpeanu a vorbit despre 2 măsuri care deja se aplică. Este vorba despre creșterea cuantumului burselor: „O familie ar putea înțelege că trimițându-și copiii la școală, dacă bursele sunt atractive, s-ar putea ca având doi-trei copii bursele să depășească venitul părintelui”, a explicat ministrul. Sorin Cîmpeanu a vorbit și despre programul național de reducere a abandon prin care, peste 1400 de școli selectate de minister în primă fază, vor aplica programe pentru a convinge elevii să nu părăsească școala. „Este vorba de programul național de reducere a abandonului școlar. Din PNRR avem o finanțare de jumătate de miliard de euro. Am selecționat deja 1.415 școli care presupun măsuri integrate, nu numai la nivelul sistemului de educație, pentru reducerea abandonului școlar,” spune Sorin Cîmpeanu. Masă sănătoasă în școli, program pe care ministrul l-a anunțat recent, ar trebui să se aplice chiar din acest anu școlar, septembrie 2022, însă deocamdată nu există un pachet legislativ în dezbatere publică care să conțină acest proiect. 700 de mii copii ar putea primi mese la școală prin acest program extins, spunea ministrul Educației când a făcut anunțul. “O altă măsură care trebuie urgent pusă în aplicare este o masă sănătoasă, care poate face diferența între a-ți trimite și a nu-ți trimite copilul la școală, care să demareze sub forma unui program național integrat, pe cinci ani, cu finanțare de un miliard de euro. Masă sănătoasă în școli va fi aplicat începând cu septembrie, iar deja au crescut bursele, și prin aplicarea proiectului România Educată, pachetul legislativ care ar urma să intre în vigoare imediat ce va reuși să fie adoptat în Parlament,” a spus Sorin Cîmpeanu. Informații de context Peste 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, din România, nu terminaseră decât cel mult 8 clase, arată datele Eurostat pentru anul 2021. Cu alte cuvinte, dintr-o clasă cu 25 de copii, 4 dintre ei renunță la școală până la clasa a VIII-a sau imediat după finalizarea ei. Anul trecut marchează chiar o ușoară îmbunătățire a indicatorului față de 2020 (15,3% față de 15,6%). La nivelul Uniunii Europene țara noastră rămâne statul cu cea mai mare problemă în acest domeniu dintre toate țările membre. Edupedu a scris încă de anul trecut că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021, potrivit unor date furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la solicitarea Edupedu.ro. În perioada analizată, rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.3% în 2021. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România, acela de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020. Sursa

+ de incurajare

Angajatorii pot beneficia de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referinţă (ISR) al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, dacă angajează elevi şi studenţi pe perioada vacanţelor, a anunţat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), iar potrivit sursei citate, valoarea ISR, actualizată în 2022, este de 525,5 lei. Stimulentul financiar se poate acorda pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev şi student. Pe perioada verii, angajatorii pot încheia contracte individuale de muncă cu elevi și studenţi pe perioada vacanţelor pe perioadă determinată, egală sau mai mică decât durata vacanţei, încheiat în condiţiile legii, cu normă întreagă sau, după caz, cu timp parţial sau a unui contract de muncă temporară, numai dacă durata misiunii de muncă temporară este egală sau mai mică decât durata vacanţei. În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, contractul individual de muncă încheiat cu durata timpului de muncă de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână se consideră încheiat cu normă întreagă. Stimulentul financiar se acordă lunar angajatorului per elev sau student și este egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referinţă (ISR) al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă. Potrivit ANOFM valoarea ISR, actualizată în 2022, este de 525,5 lei, așadar stimulentul ar fi aproximativ 262 de lei. Diferenţa dintre stimulentul lunar acordat şi salariul realizat se suportă de angajator din fonduri proprii. “Pentru a beneficia de acordarea stimulentului financiar, angajatorii trebuie să încheie o convenţie cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data angajării elevilor şi studenţilor”, se mai spune în comunicat. Potrivit ANOFM, nu beneficiază de stimulentul financiar, angajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenţi anterior datei de începere a vacanţei stabilite potrivit legii. Sursa

Mai este doar o săptămână din anul școlar în curs și începe vacanța mare. România are una dintre cele mai lungi vacanțe din Europa, de fix 12 săptămâni în această vară, prima fără nicio restricție de la începutul pandemiei. Cu concedii care variază în general între 2 și 4 săptămâni, părinții sunt preocupați să găsească soluții pentru petrecerea timpului copiilor, în cazul celor mai mici având nevoie de supraveghere permanentă. G4Media.ro a stat de vorbă cu părinți ai copiilor de diferite vârste, de la grădiniță și până la liceu. Ce faceți cu copiii toată vara? Cum își vor petrece copiii voștri vacanța de vară? – sunt întrebările la care ne-au răspuns mai mulți părinți. O mică parte din vacanță, copiii și-o vor petrece cu părinții, în perioada de concediu a acestora. În general, vor călători fie în țară, fie spre alte destinații. În rest, bunicii, after-school-urile și taberele rămân soluțiile cele mai la îndemnă. Copiii de grădiniță și școlarii trebuie să fie supravegheați aproape tot timpul, nu pot rămâne singuri în casă cât părinții sunt la serviciu. Când au bunici la țară sau în alte orașe, își petrec mare parte din vară cu ei. Dacă această variantă nu există, părinții plătesc bone, after-school-uri sau, acolo unde există, își duc copiii la puținele grădinițe de stat care rămân deschise și în cursul verii. Sursa

Cinci elevi au terminat cu media zece și au absolvit drept șefi de promoție la Colegiul Național „Vasile Alecsandi” din Galați, după ce anul trecut au existat trei șefi de promoție, transmite ziarul Viața Liberă, potrivit G4Media.ro. Este vorba de Daria Teodora Hărăbor, Vlad Ştefănuţ Radu, Bianca Maria Negrău, Ioana Harabagiu şi Daria Teodora Vasilache. Amintim că eleva Daria Hărăbor a fost admisă la Harvard. Întrebată de ce a ales să plece din țară, aceasta a răspuns următoarele: „Am observat că în țară nu prea am ce să fac la facultate cu astrofizica la un nivel înalt și, de exemplu, Harvard are foarte mulți bani dați în cercetare, are multe oportunități de internshipuri, de joburi. (…) Pur și simplu nu pot să compar oportunitățile de aici cu oportunitățile de acolo și nu am vrut să mă limitez.” Anul trecut, Daria a obținut medalia de bronz la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică Columbia 2021. Ea a câștigat medalia de bronz la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică 2019. Sursa

Fara raspuns in 24h.

Ministerul Educației propune introducerea catalogului electronic, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro privind modificările aduse Regulamentului de funcționare a unităților din învățământul preuniversitar. Documentul care aduce și alte modificări după ce structura anului școlar a fost modificată în Monitorul Oficial din toamnă, va fi discutat în Consilului de Dialog Social, luni. Licitația pentru catalogul electronic ar trebui să fie organizată în prima parte a acestui an, spunea în martie, Maria Manea, secretar de stat în Ministerul Educației într-un răspuns pentru Edupedu.ro. Procesul de digitalizare este doar pe jumătate realizat deoarece deși ministerul va permite introducerea catalogului electronic, școlile sunt obligate să îl tipărească și să îl arhiveze la sfârșitul anului școlar prin compartimentul secretariat. În urma schimbării structurii anului școlar din toamna anului școlar 2022, în 5 module de învățare în loc de semestre, ministerul Educației a venit cu mai multe propuneri. Una dintre ele este legată de introducerea catalogului electronic. Astfel, la art 106, se introduce la lit b: “Rezultatele evaluării se consemnează în catalogul electronic, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării și arhivării acestuia la sfârșitul anului școlar prin compartimentul secretariat.” De precizat, licitația pentru Catalogul electronic, proiect în valoare de 42 de milioane de euro, semnat în 2018 și blocat până acum, urma să fie lansată în „prima jumătate a anului în curs”, potrivit unui răspuns trimis la solicitarea Edupedu.ro de secretarul de stat Maria Manea, din Ministerul Educației, în martie. Proiectul a fost prins în Bugetul din acest an al ministerului cu 225,3 milioane de lei. Pentru 2023 estimarea este zero. În 2021 s-au cheltuit totuși 34.000 de lei, din care 29 din fondurile nerambursabile, potrivit fișei de buget. Ministrul Sorin Cîmpeanu spunea în noiembrie 2021, despre acest proiect, că este un semnal de alarmă pentru capacitatea administrativă de a implementa proiectele din PNRR. „Alt proiect pe care n-am avut capacitatea să-l gestionăm cum se cuvine – catalogul electronic – este vorba de un instrument fără de care orice dezvoltare digitală sustenabilă nu poate fi concepută. Până acum, deși contractul a fost semnat în 2019, nu s-a reușit nici măcar demararea licitației, darămite încheierea contractului de peste 40 de milioane de euro, care, pe baza unei slabe capacități administrative, nu a putut nici măcar să fie demarat. Este un semnal de alarmă major pentru sumele pe care le avem la dispoziție prin PNRR. (…) Lucrurile trebuie să se deruleze cu o viteză mult mai mare pentru că acel ministru al Educației care nu va reuși să valorifice această oportunitate nu va mai avea la dispoziție nici măcar scuza pe care toți miniștrii Educației au avut-o până acum – nu am avut resurse”, a spus Cîmpeanu. Catalogul electronic a fost anunțat și semnat pe 10 septembrie 2019 ca proiect finanțat din fonduri europene. Totul s-a făcut cu ceremonie publică la care participau trei miniștrii – cel interimar al Educației (Daniel Breaz), al Comunicațiilor (Alexandru Petrescu) și al Fondurilor Europene (Roxana Mînzatu). Responsabilă de scoaterea la licitație și de implementarea proiectului a fost și este Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare – ARNIEC. Această structură este în subordinea Ministerului Educației. Sursa