XES

Salut de astazi sunt noul vostru coleg, o sa facem o echipa foarte buna. Vorbim si in joc.

Va pup pe toti colegi de nota 200 Ne vedem prin joc.

Ba, rank 4. Salut Ce faceti?

Poti sa te ocupi de toate daca vrei, eu intru diseara pe la 1 cam asa. Cius

Guvernul canadian va colabora cu România pentru rezolvarea disensiunilor, anunţă Ed Fast, ministrul canadian al Comerţului, după ce ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că Parlamentul de la Bucureşti nu va ratifica acordul de liber-schimb UE-Canada dacă nu sunt eliminate vizele. "Acordăm o mare importanţă relaţiilor cu ţări precum România şi Bulgaria şi suntem încrezători că putem soluţiona situaţia pe termen scurt sau mediu", a declarat Ed Fast, ministrul canadian responsabil de Comerţul Internaţional, conform site-ului LaPresse.ca. Ottawa a impus vize cetăţenilor din trei ţări europene "din cauza afluxului brusc de refugiaţi", a amintit Fast, referindu-se la Cehia, România şi Bulgaria. Însă vizele impuse cetăţenilor cehi au fost eliminate săptămâna trecută. Ed Fast a subliniat că există discuţii cu România şi Bulgaria, insistând că problema vizelor este "diferită" de cea a negocierilor privind acordul de liber-schimb. "Colaborăm îndeaproape atât cu Bulgaria, cât şi cu România pentru a vedea cum vom putea rezolva această problemă şi cu aceste două ţări. Sunt convins că vom face progrese pe aceste două fronturi", a subliniat oficialul canadian. Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat pentru MEDIAFAX că a făcut şi face demersuri pentru eliminarea vizelor impuse cetăţenilor români de către Canada, iar, dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci nu crede că Parlamentul va ratifica acordul de liber-schimb dintre UE şi această ţară. "Confirm că am făcut şi facem demersuri pe relaţia cu Guvernul canadian pentru eliminarea vizelor pentru cetăţenii români, în contextul în care Parlamentul European a adoptat un raport extrem de important care stabileşte foarte clar principiul reciprocităţii. Altfel spus, aşa cum cetăţenii canadieni au drept de liberă circulaţie în Uniunea Europeană, şi în România este firesc să aşteptăm şi noi o măsură similară", a declarat Corlăţean pentru MEDIAFAX, la Washington, unde îl însoţeşte pe premierul Victor Ponta. Ministrul a adăugat că este convins că, în cazul în care România nu va beneficia de un tratament egal Cehiei, Parlamentul României nu va ratifica acordul dintre UE şi Canada. Acordul trebuie ratificat de către toate statele membre ale Uniunii Europene pentru a putea fi adoptat. "Faptul că în cazul Cehiei s-a luat această măsură în contextul acordului încheiat între UE şi Canada este un precedent important şi pentru România. O spun public: personal, nu cred că Parlamentul României şi că parlamentarii români vor ratifica acordul respectiv dintre UE şi Canada fără ca autorităţile canadiene să adopte o măsură corectă faţă de libera circulaţie a cetăţenilor români", a spus Corlăţean. El a recunoscut faptul că unele probleme care apar între state se rezolvă pe canale diplomatice, dar a precizat că s-a decis să informeze opinia publică despre acest fapt pentru a atenţiona că parlamentarii români sunt sensibili la măsurile discriminatorii aplicate României în problema vizelor. "Aceste lucruri se transmit în mod firesc pe canalele diplomatice, dar pot să confirm public că va fi extrem de dificil ca acest acord să treacă prin Parlamentul României, pentru că parlamentarii români au la rândul lor o aşteptare legitimă pentru interesul cetăţenilor români şi pentru luarea acestei decizii favorabile şi legitime privind libera circulaţie", a mai spus Corlăţean. Premierul canadian, Stephen Harper, a anunţat, vineri, eliminarea regimului obligativităţii vizelor de călătorie impuse cetăţenilor cehi, pentru a evita o blocare a Acordului de liber-schimb încheiat cu Uniunea Europeană. "Am decis să anulăm, în săptămânile următoare, obligativitatea vizelor de călătorie în Canada impuse cetăţenilor cehi", a declarat Harper, la Bruxelles, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cu ocazia semnării Acordului de liber-schimb. Acest acord trebuie să fie ratificat de fiecare dintre cele 28 de state membre UE şi de către Parlamentul European pentru a intra în vigoare. Praga avertiza că nu îl va ratifica, în cazul în care problema vizelor nu va fi soluţionată. Guvernul canadian a decis în 2009 să reintroducă regimul obligativităţii vizelor pentru cehi, care fusese abolit în 2007, din cauza numărului considerat "excesiv" de cereri de azil depuse de cetăţeni din această ţară, majoritatea romi, care denunţau discriminări. Parlamentul European a votat, pe 12 septembrie, o rezoluţie de modificare a Regulamentului UE privind vizele, prin care se introduce o clauză de reciprocitate care obligă SUA şi Canada să elimine vizele pentru cetăţenii europeni, inclusiv pentru români. Sursa: http://www.mediafax.ro/politic/ministru-canadian-guvernul-de-la-ottawa-va-colabora-cu-romania-pentru-depasirea-disensiunilor-privind-vizele-impuse-cetatenilor-11558379

In fiecare an, la 25 octombrie, romanii au fericitul prilej de a sarbatori Ziua Armatei Romaniei. In fiecare an la 26 si 27 octombrie, Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe Sfantul Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir si respectiv pe Sfantul Dimitrie cel Nou Basarabov, Ocrotitorul Bucurestilor. Nu este numai o coincidenta, ci o imbinare armonioasa a celor doua simboluri eterne ale natiunii romane, ostirea si ortodoxia. Asezata la rascruce de drumuri europene si interese politice, Romania, in decursul istoriei bimilenare, si-a probat rabdarea, curajul, eroismul si patriotismul cetatenilor ei. Asadar, sunt cunoscute vitejia, eroismul si patriotismul marilor voievozi romani (Mircea cel Batran, sfantul voievod Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Bine-credinciosul voievod Constantin Voda Brancoveanu s.a.) care au luptat pana la supremul sacrificiu, aparand glia, neamul si credinta stramoseasca. Este semnificativ si profund raspunsul dat de voievodul Mircea cel Batran lui Baiazid (1395) „Eu imi apar saracia si nevoile si neamul”. Ostirea a fost, este si trebuie sa fie in continuare o institutie de prestigiu a statului nostru, pastratoarea traditiilor militare si a valorilor de inalta tinuta etica, spirituala, militara si civica: adevarul, dreptatea, demnitatea, onoarea, gloria, iar membrii armatei, fie ca sunt ofiteri, subofiteri, maistrii militari, gradati profesionisti sau personal civil contractual, trebuie sa fie tot mai respectati de societatea civila, de institutiile statului, pentru ca ei sunt cei care isi risca viata in orice moment, in tara sau in afara acesteia, pentru apararea interesului national al Romaniei si nu numai. Biserica Ortodoxa Romana constituie o emblema de suflet si de reprezentativitate pentru Romania. Ortodoxia se bucura inca de respectul si aprecierea romanilor, multi dintre acestia purtandu-o in adancul sufletului lor, tocmai pentru ca este pastratoarea patrimoniului spiritual si a credintei ortodoxe autentice ale primelor patru veacuri crestine. Biserica Ortodoxa Romana a vazut dintotdeauna in Patrie un altar de slujire si de jertfa, un loc sfant daruit si binecuvantat de Dumnezeu. Fiecare colt de tara este sfintit de sangele eroilor neamului, stiuti si nestiuti. Peste tot strajuiesc biserici si manastiri, din loc in loc flutura steagul biruintei – Crucea, care este „puterea lui Dumnezeu” (Cor. 1, 18) si arma puternica impotriva raului din lume. Neamul romanesc vine din adanc de istorie, o istorie framantata, bogata in fapte de glorie si nezdruncinata. Ostasul nu este impresionat si uimit de nimic, el pune in practica din cunostintele acumulate. Un stralucit strateg de osti intrebat fiind: cum poate omul deveni erou, el a raspuns; „Pot sa spun cum sa ajungi soldat nemuritor ... sa ai mari comandanti”. Pentru ca intamplarea nu ajuta decat spiritele pregatite. Iar, trasaturile esentiale ale ostasului foarte bine pregatit pentru a se confrunta cu spaimele mortii sunt curajul si indrasneala, asa cum avea sa ne previna si marele Plutarh: „Nimic nu este de necucerit pentru cei curajosi, nimic nu este greu pentru cei indrasneti!”. Institutia soldatului este una de vocatie, dar si de cunoastere. Incepand cu luna septembrie a anului 1944, militarii romani constituiti in cele doua armate (Armata a I-a si Armata a IV-a) au declansat ofensiva pentru eliberarea de sub ocupatia hortista a partii de Nord-Vest a Romaniei. La 25 octombrie, in urma cu 69 de ani, dupa lupte grele purtate in cadrul unor operatii de amploare ce au implicat cooperarea cu unitati si mari unitati sovietice, trupele romane eliberau orasul Carei, stralucitoarea izbinda fiind marcata, in acea istorica zi, prin arborarea drapelului tricolor deasupra primariei orasului, de catre ostasii Regimentelor 34 si 40 Infanterie din Divizia „Marasesti”. Asadar, orice am spune si orice am face, fie ca ne convine sau nu, armata trebuie sa fie armata si sa-si indeplineasca cu daruire si devotament misiunea ei istorica, dupa indemnul marelui istoric Nicolae Balcescu: „Nu ziceti suntem slabi! Cand Dumnezeu da o misie da si puterea de-a o implini. Nu ziceti suntem putini! Ei erau numai doisprezece, acei apostoli care reformara lumea. Dar ei au izbutit caci aveau in inimile lor dragostea umanitatii si jertfirea. Fie acestea si simtamintele dumneavoastra si veti regenera armata. Dara, doamnelor si domnilor, o veti regenera!” Cu prilejul Zilei Armatei Romaniei, Statul Major General prin cele trei categorii de forte armate (fortele terestre, fortele aeriene, fortele navale), in toate garnizoanele militare (cele care au mai ramas dupa decimarea armatei) organizeaza si desfasoara ceremonii militare si religioase dedicate acestui mare eveniment din viata ostirii. In veci sa fiti slaviti eroi ai neamului romanesc! Doamne, ajuta! Stefan Popa Sursa: http://www.crestinortodox.ro/religie/ortodoxia-ostirea-142346.html

Iulian Bold, elev la CNVA din Galaţi, este singurul din Galaţi care a ajuns în Scoţia pentru a studia un an de zile pe banii consorţiului de şcoli scoţiene care sprijină acest program (HMC Projects în Central and Eastern Europe – Dollar Academy, Scotland, UK). În mod normal, o bursă înseamnă un an de zile, dar rectorul de la şcoala unde studiază Iulian Bold i-a mai acordat o bursa şi pentru al doilea an. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ „Femeia fatală“: Natalia Negru a stat la originea morţii a doi importa... Festivalul de Comedie, ziua a patra: Work-shop de regie cu Radu Dinule... Primăria Galaţi s-a supărat procesomani: dacă va câştiga procesele cu ... Iulian Bold a trecut printr-un proces de selectie alături de sute de alţi elevi de clasa a X-a, pe baza unui dosar ce continea un formular de aplicare, eseu personal, foaie matricola clasele I - IX si doua recomandari de la profesori. Dupa prima etapa, au fost selectati 50 de elevi pentru un examen de limba engleza si un interviu la Bucuresti, condus de catre o comisie britanica. La final, au fost selectati cinci români care au fost plasaţi la şcoli diferite din Marea Britanie, cu o bursă de 25.000 de lire acordată de şcoala din UK, prin intermediul programului HMC. Printre ei şi tânărul Iulian Bold, absolvent de clasa a zecea la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”. este fascinat de modul in care se studiaza in Scotia si este convins ca Romania mai are mult pana sa ajunga la acest nivel. După doar o lună de studiu în Scoţia, tânărul a ajuns la concluzia că în România sunt sunt studiate multe materii şi degeaba! „Eu studiez cinci materii la Dollar, pe care le-am ales personal: Administration, Business, Computing, Matematică şi Fizică. Acestea sunt materiile care îmi fac o plăcere deosebită să le studiez şi care ştiu că îmi vor folosi pentru dezvoltarea mea viitoare. În România ce se întampla? În România elevii sunt nevoiţi să studieze cel puţin 15 materii. În ciuda faptului că poate un elev român îşi doreşte să devină doctor şi va alege profilul Ştiinţe ale Naturii, pe lângă materiile de care ar avea nevoie pentru a deveni medic, precum Biologie, Chimie, Fizică, va trebui să studieze şi alte 10 materii. Dacă un elev englez îşi doreşte să devina medic, va alege să studieze Anatomie, Biologie, Chimie, Fizică şi înca o materie la alegere. Acum, cine credeţi ca va fi mai bine pregătit pentru Universitate? Elevul care a studiat un an întreg 5 materii specifice carierei viitoare sau cel care a studiat 15 materii, printre care şi cele necesare? Răspunsul e simplu. În concluzie, este o pierdere de timp, resurse şi energie numărul de materii pe care elevii români sunt obligaţi să îl studieze”, povesteşte Iulian. L-am întrebat ce crede că ar trebui să facă şcolile din România pentru a călcă măcar pe urmele învăţământului din ţările regatului unit. „Este posibil să mă înşel sau nu, dar cred că este nevoie de o reformă a învăţământului. Avem nevoie de o mentalitate reîmprospătată, nu de o gândire limitată. Un reprezentant al educaţiei care are şansa să observe un sistem străin de învăţământ precum cel al Marii Britanie şi se întoarce în ţară fără să aducă nicio modificare radicală sistemului nostru, nu îşi merită locul. Un conducător ideal al sistemului educaţional românesc ar trebui să analizeze ceea ce se întâmplă şi peste hotare, să noteze ideile strălucite şi să le implementeze. Învăţământul nostru progresează greoi şi în condiţii deficitare datorită accentului excesiv aruncat asupra problemelor precum salariile mici ale profesorilor sau ale copiatului la Bacalaureat etc. Rar apare pe prima pagină a unei publicaţii succesul unui elev. În plus, învăţământul românesc fluctuează foarte mult. Se implementează anumite măsuri care sunt propuse de dragul a ceva nou sau care poate ar îmbunătăţi sistemul, dar sunt promovate greşit, ca într-un final să creeze confuzie şi critici. Mai mult, rareori sunt consultaţi elevii sau profesorii, cei care în realitate trebuie să suporte consecinţele deciziilor celor de la conducere. În concluzie, este nevoie o schimbare radicală, gândită în detaliu, pregătită meticulos, care să revoluţioneze sistemul educaţional românesc”, ne explică pe larg tânărul elev. Bursa pe care a obţinut-o este în valoare de 25.000 lire şi acoperă costurile de educaţie, cazare şi masă. Aşadar, Iulian nu este nevoie să cheltuiască sume exagerate. Materialele educaţionale, precum manualele şi alte materiale auxiliare sunt asigurate de colegiu. „Într-adevăr, nivelul de trai din Marea Britanie nu se compară cu cel din România. Ei plătesc 12.000 de lire, taxa de educaţie, pentru fiecare an de şcoală al copiilor, pe când în România, învăţământul este gratuit. Ceea ce înseamnă că alte resurse le sunt puse la dispoziţie profesorilor din Marea Britanie pentru a ne educa pe noi, faţă de profesorii români care fie plătesc xeroxul din leafa acestora, fie sunt nevoiţi să ceară elevilor anumite sume de bani pentru minimul de materiale necesare studiului”, a mai spus Iulian Bold. Sursa: http://adevarul.ro/locale/galati/povestea-singurului-elev-galati-prins-bursa-hmc-scotia-1_52696860c7b855ff5677250a/index.html

Am plecat la scoala, buna dimineata

http://www.bzi.ro/zi-libera-surpriza-pentru-liceenii-ieseni-397031 :X:X:X:X:X:X BINE MA pana atunci http://highlifenight.tumblr.com/

Am incercat, nu a mers Brb ma pun pe invatat la Istorie

Pe melodia asta merge sa inveti la Istorie