BIS aka OldNab

Premierul Mihai Tudose a decis numirea a patru vicepreședinți, cu rang de subsecretar de stat, la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, unul dintre cei desemnați fiind fostul șef al ANAF Bogdan-Nicolae Stan. După demiterea preşedintelui ANAF, a rămas fără funcţie şi şeful direcţiei Antifraudă. Numit de fostul premier Sorin Grindeanu, Marin Marius Florea conducea direcţia de numai şase luni. Locul său va fi luat de Daniel Mihail Tudor, fost director în cadrul ANAF București. Fostul şef al Fiscului, Bogdan Stan, demis acum două zile, a fost numit vicepreşedinte al instituţiei. Totodată, Mihai Tudose a mai semnat eliberarea fin funcţia de vicepreşedinte al ANAF a lui Sorin Cristian Giuvelea, dar şi numirea în această funcţie a lui Daniel Florin Anghel şi a lui Nicolae Pietrăreanu. SURSE: Digi24, money.ro, Libertatea, Viaţa liberă, Mediafax, România Liberă, Constanţa Press, Diacaf, TVR, DC News, Adevărul, România TV, ProTV, Alba24.

Președintele Partidului Național Liberal (PNL), Vitalia Pavlicenco a oferit mai multe detalii cu privire la ședința statutară a Delegației Politice Naționale a PNL, în cadrul căreia s-a discutat „despre situația politică, dar mai ales despre coagularea forțelor pro-occidentale”. Solicitată de www.oficial.md pentru a afla mai multe detalii cu privire la acțiunile întreprinse de PNL pentru consolidarea forțelor, liderul PNL a precizat că sunt mai multe opțiuni, însă „avem și variante de rezervă, dacă unele partide vor fi animate de prea mari orgolii politice, personale sau dacă depind prea mult de patroni”. „PNL a inițiat mereu mese rotunde, platforme și dialoguri bilaterale sau negocieri cu mai multe partide concomitent. La fel, am fost primul partid (în a doua formulă – cu președintele Mircea Rusu), care a inițiat în 2001 coagularea forțelor și s-a creat AMN, apoi Blocul electoral „Moldova Democrată”. Acum avem în față câteva variante: discutăm cu partide separat și mergem pe decizii comune privind alierea a două partide, a trei partide și tot așa ori inițiem o masă rotundă, să discutăm dacă e posibil să nu se meargă în alegerile viitoare cu două opoziții de dreapta. Dar o spun din capul locului că avem și variante de rezervă, dacă unele partide vor fi animate de prea mari orgolii politice, personale sau dacă depind prea mult de patroni”, a conchis liderul PNL. Vitalia Pavlicenco a vorbit despre inițiativa PNL-ului adresată forțelor pro-occidentale din Republica Moldova. „Acum am trimis unor lideri politici invitații să ne sfătuim, dacă e posibil. Da, știm că nu e ușor, mai ales că, se pare, unele partide nu își aparțin. Știm că unii zic: „PNL nu are procente, nici rating, nici bani, ce se mai bagă atâta?!”. Noi avem, însă, oameni fideli, atașați unei idei curate, unioniste, care își face tot mai mult loc în politică și devine atrăgătoare, de neglijat pentru mai mulți politicieni, care considerau anterior unionismul ca ceva marginal, extremist și radical. Fără orgolii, duplicitate, fără interese pecuniare ascunse, trebuie să ne coagulăm, ca să nu avem două opoziții pe dreapta și să câștige inamicul anti-român”, a declarat Pavlicenco. SURSE: Publika, oficial.md.

Premierul Mihai Tudose a declarat, vineri seară, la TVR, că proiectul de lege privind schimbarea sistemului electoral din uninominal în mixt, în Republica Moldova, este criticat din cauză că s-ar fi comunicat „prost” despre el, acest sistem fiind folosit şi în ţări din Europa. Şeful Executivului a precizat că a fost un proces democratic corect. Comisia Europeană a criticat aspru decizia de joi a autorităților de la Chișinău de a adopta sistemul electoral mixt și a spus că această schimbare contravine direct recentelor recomandări ale Comisiei de la Veneția și Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), care au avertizat că reforma electorală nu se bucură de consens. „Este criticat Guvernul de la Moldova că a implementat un sistem de vot care se foloseşte chiar şi în Europa, adică este un proces democratic care respectă toate condiţionalităţile de la Veneţia, făcut din timp, cu mult înainte de alegeri. Am discutat cu premierul (Pavel Filip - n.r.) acest subiect”, a afirmat Mihai Tudose. Premierul a precizat că singura problemă a fost legată de comunicare, aceasta realizându-se „prost” şi a subliniat că adoptarea unui nou sistem electoral în Moldova a fost votată de aproximativ 70% dintre parlamentari, acest lucru arătând o legitimare clară. „Singura problemă a fost că a fost comunicat prost sau/şi tardiv - întâi a apucat să fie prezentat de către un anumit tip ge grup politic la Bruxelles ca fiind un derapaj democratic, ceea ce nu este aşa. A fost votat în Parlament, înţeleg, cu aproape 70%”, a punctat prim-ministrul. Referitor la faptul că au fost proteste împotriva acestui sistem nou, premierul a afirmat că „proteste sunt peste tot”. „Proteste sunt de pe peluza de la Casa Albă până la Bucureşti, unde se întâmplă în acelaşi timp proteste şi pro şi contra aceleiaşi instituţii. Este o probă de democraţie, sunt libere”, a arătat Tudose. Premierul Mihai Tudose a afirmat, vineri, la Chişinău, că adoptarea unui nou sistem electoral în Moldova nu afectează procesul democratic, primul-ministru apreciind că declaraţiile critice la adresa modificărilor vin după „o distorsionare a realităţii de neprieteni”. Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a anunţat joi, pe Facebook, că a promulgat legea privind trecerea de la sistemul de vot uninominal la cel mixt. Sute de oameni, mii potrivit organizatorilor, au protestat joi, timp de peste patru ore, în faţa Parlamentului de la Chişinău, faţă de sistemul mixt de vot. Proiectul de lege privind introducerea sistemului mixt în locul celui uninominal în Republica Moldova a fost votat joi în lectura a doua, finală, în Parlament, chiar dacă această iniţiativă legislativă a fost avizată negativ de către Comisa de la Veneţia, iar liderii politici au recomandat să nu fie schimbat sistemul de vot. În favoarea proiectului s-au pronunţat 74 de deputaţi. Reforma electorală a fost aprobată de către legislatori în timp record. Parlamentarii au avut nevoie de doar 4 minute pentru aceasta. Deputaţii PCRM, PLDM şi PL au părăsit sala unde a avut loc şedinţa Parlamentului. SURSE: Digi24, HotNews, Radio Europa Liberă, TVR, RFI, AGERPRES, moldNova, moldova.org, jurnal.md, B1, ziare.com, Radio Noroc, Revista 22.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, spune că va sprijini Polonia în lupta cu liderii Uniunii Europene, după ce Parlamentul de la Varșovia a adoptat legi controversate privind sistemul judiciar. Bruxelles-ul a amenințat Varșovia cu posibile sancțiuni. Declarația premierului Viktor Orban a fost făcută în România în cadrul unui discurs ținut la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad. ”Ofensiva inchiziţiei împotriva Poloniei nu va avea niciodată succes, pentru că Ungaria va recurge la toate opţiunile legale pentru a demonstra solidaritate cu polonezii în Uniunea Europeană”, a spus premierul Orban într-un discurs ținut în faţa mulţimii de la Băile Tuşnad citat de News.ro. Viktor Orban a intrat adeseori în dispute aprinse cu liderii europeni de la Bruxelles, care l-au condamnat pentru acţiunile sale nedemocratice și care ce au dus la erodarea statului de drept din Ungaria. Doar că premierul maghiar nu s-a sfiit să se prezinte drept un luptător pentru libertate şi suveranitate naţională în faţa autorităţii ”ilegitime” de la Bruxelles. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, fost premier polonez, a condamnat reformele judiciare aprobate de parlamentarii conservatori de la Varşovia. Tusk afirma că aceste măsuri riscă să ducă la marginalizarea Poloniei în Uniunea Europeană. La rândul său, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avertizat că vor exista sancţiuni disciplinare dacă parlamentarii conservatori nu amână reformele judiciare din Polonia. În pofida avertismentelor, Senatul polonez a adoptat, vineri noapte, legea controversată care îi va permite guvernului să înlocuiască judecătorii din cadrul Curții Supreme. Zeci de mii de oameni au protestat în urma votului în Varșovia, Cracovia și alte orașe poloneze. SURSE: RFI, Active News, ProTV, Adevărul, Antena 1, Antena 3, Revista 22, HotNews, Realitatea, news.ro, Banatul Azi, AGERPRES, Cotidianul, DC News, Diacaf.

Vicepreşedintele PNL Florin Cîţu i-a trasmis, sâmbătă, o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis în care îi „solicită respectuos” să facă demersurile necesare pentru a demara proiectul privind Pactul Naţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii României (PNDIR), precizând că ţara are nevoie urgentă de un proiect naţional pentru infrastructură, „desfăşurat sub auspiciile” şefului statului, relatează News.ro. „Este momentul ca noi toţi să conştientizam că România are nevoie urgentă de un proiect naţional pentru infrastructura desfăşurat sub auspiciile dumneavoastră. Economia României a depăşit de mult timp momentul în care se mai poate dezvolta fără un asemenea proiect”, se arată în scrisoarea deschisă a senatorului liberal. Florin Cîţu a precizat că experienţa celor 27 de ani de politică românească, în care toate partidele s-au succedat la putere, „ne-a adus în situaţia în care suntem astăzi”, susţinând că fiecare program de guvernare a vorbit mult despre acest subiect, dar nu s-a făcut aproape nimic. Liberalul consideră că nu se poate vorbi de regionalizare, de dezvoltare sau ridicarea zonelor din ţară rămase în urmă din punct de vedere economic, dacă nu ne putem interconecta printr-o infrastructura rutieră cel puţin decentă. „Vom aloca bani în continuare fără niciun fel de rezultat atât timp cât zone importante din ţara rămân izolate de restul ţării dar şi de Europa. A venit momentul zero pentru decizii importante!”, crede Cîţu. Vicepreşedintele PNL i-a propus preşedintelui să convoace toate partidele politice la Cotroceni pentru elaborarea şi asumarea unui Pact Naţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii României şi constituirea unei Comisii Prezidenţiale pentru acest proiect din care să facă parte specialişti români dar şi experţi internaţionali. „Comisia Prezidenţială va elabora un proiect privind perspectiva dezvoltării infrastructurii României pe următorii 8 ani. Proiectul va fi supus votului Parlamentului României şi asumat de toate partidele politice. La sfârşitul fiecărui an Comisia Prezidenţială prezintă Parlamentului României un raport cu stadiul de realizare al proiectelor incluse în Pactul Naţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii României. Asumarea şi bugetarea prin acest pact a 3% din PIB anual, în următorii 4 ani, pentru implementarea acestui Pact Naţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii României, indiferent de partidul sau coaliţia care asigură guvernarea. Elaborarea unui act normativ pentru ca acest Pact să fie susţinut financiar prin bugetare multianuală, astfel încât indiferent de cine vine la putere acest Pact să fie finanţat în permanenţă. Imposibilitatea modificării destinaţiei fondurilor alocate acestui Pact, atât la nivel central cât şi la nivel local. Stabiliriea unui număr de trei proiecte de importantă naţională care să fie realizate şi urmărite până la final, în următorii 4 ani, prin implementarea acestui Pact. Implicarea autorităţilor locale pentru a asigura infrastructura secundară legată de proiectele definite în Pact”, sunt propunerile lui Cîţu pentru şeful statului. „Considerand că demersul meu este vital în acest moment pentru România, vă solicit respectuos domnule Preşedinte să faceţi demersurile necesare pentru a demara, împreună cu toţi românii, acest proiect. Românii s-au mobilizat întotdeauna în jurul marilor proiecte: aderarea la NATO, integrarea în UE, susţinerea naţională a învăţământului şi nu în ultimul rând apărarea naţională!”, a conchis Florin Cîţu. SURSE: Digi24, Libertatea, Mediafax, ziare.com, Diacaf.

Miercuri, 19 Iulie, s-a deschis oficial a 28-a ediţie a Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, unde, ca în fiecare an, se clamează de către politicienii maghiari autonomia Ţinutului Secuiesc. În prima zi au fost două constante ale discursurilor politice: interpretarea vizitei lui Klaus Johannis în ziua precedentă în Secuime şi un închipuit interes al lui Donald Trump faţă de problema minorităţilor în Europa Centrală. Am ascultat cu uimire declaraţiile lui Zsolt Semjén, vicepremierul Ungariei, ale lui Zsolt Németh, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Parlamentului de la Budapesta şi ale lui Árpád János Potapi, secretar de stat în guvernul maghiar, despre vizita preşedintelui României, Klaus Johannis, în judeţele Harghita şi Covasna în ziua precedentă, 18 Iulie a.c. Declaraţiile politicienilor maghiari sunt năucitoare, pentru că interpretează în cheie proprie, total invers, simbolistica afirmaţiilor şi gesturilor preşedintelui României. Zsolt Semjén, care s-a aflat în judeţul Harghita în timpul vizitei lui Johannis, a declarat că, deşi nu a avut mari speranţe de la această vizită, aceasta a fost totuşi un pas mare. Faptul că preşedintele României a ascultat imnul secuiesc stând în picioare arată că îl respectă, iar primirea steagului secuiesc şi dăruirea în schimb a steagului României este o recunoaştere a steagului secuiesc. Înainte de a comenta aceste interpretări halucinante ale vicepremierului Ungariei, să ne amintim că, în timpul vizitei lui Klaus Johannis la Consiliul Judeţean Harghita, după intonarea Imnului de Stat al României, ungurii din sală au cântat imnul secuilor. Preşedintele României le-a mulţumit că i-au cântat şi, ironic, i-a lăudat că au voci puternice. Dar de la această ironie a preşedintelui român şi până la aşa-zisul respect din interpretarea vicepremierului maghiar este o distanţă galactică! Ce altă opţiune ar fi avut preşedintele? Să iasă din sală? Să stea jos? Ar fi fost o dovadă de lipsă de respect faţă de cei prezenţi în sală. Prin ascultarea imnului secuiesc stând în picioare Klaus Johannis a arătat respect faţă de ungurii din sală, care cântau, nu faţă de imnul secuiesc. Klaus Johannis a arătat astfel că este preşedintele tuturor cetăţenilor României, adică şi al ungurilor din Secuime. Dealtfel, într-o declaraţie de presă ulterioară, a declarat că a interpretat acest gest al ungurilor din sală, de a cânta imnul secuiesc, ca un semn de respect. Adică un semn de respect al ungurilor faţă de preşedintele României. Unde dai şi unde crapă, dle Zsolt Semjén! Apropos de imnul secuiesc. M-aş fi aşteptat ca la deschiderea Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad să se fi cântat imnul secuiesc, atât de des invocat. Nici gând! Absenţa imnului secuiesc din programul de deschidere a Universităţii de vară arată că pentru politicienii maghiari acest imn secuiesc nu are absolut nicio valoare. Totul se reduce la declaraţii şi simbolistică politică. Ba mai mult, nu am văzut afişat nicăieri în tabăra Universităţii de Vară steagul secuiesc, cu excepţia unui stand de vânzări obiecte artizanale, unde steagul secuiesc, la dimensiuni minuscule, era la vânzare printre alte steaguri. Revenind la propria interpretare a lui Zsolt Semjén despre episodul schimbului de steaguri, să revedem momentul. Raduly Robert Kalman, primarul oraşului Miercurea Ciuc, i-a dăruit preşedintelui României un steag secuiesc. E clar că preşedintele a anticipat acest gest al ungurilor, pentru că a avut pregătit un steag al României, pe care l-a dăruit la schimb primarului din Miercurea Ciuc. Mesajul preşedintelui este evident: judeţele Harghita şi Covasna sunt în România şi cu toţii avem un drapel comun, Tricolorul. Mesajul lui Johannis este evidenţiat şi de comentariul său: „eu, ca preşedinte al României, vă las cadou în amintire tricolorul nostru, al tuturor. Ca să nu greşim pe undeva cu steagurile.”. Mai clar de atât nici nu se poate, dar vicepremierul Zsolt Semjén înţelege cu totul altceva. Vicepremierul maghiar a menţionat răspicat că ei, ungurii, niciodată nu au cerut autonomia pe criterii etnice, ci autonomia pe criterii teritoriale. Autonomia teritorială pe care o cer ei este acelaşi lucru cu autonomia regională de care a vorbit Klaus Johannis. A insistat că ungurii nu sunt cetăţeni de rangul doi în Europa. Ei întotdeauna au cerut doar ceea ce există deja, ca precedent, în Uniunea Europeană. Dacă se cuvine ceva altor cetăţeni ai UE, atunci trebuie să li se cuvină şi ungurilor. El solicită românilor să recunoască ungurilor ceea ce au promis la Alba Iulia, să studieze declaraţia din 1 Decembrie 1918. Domnul Zsolt Semjén a rămas ancorat în acelaşi mit unguresc al unei închipuite promisiuni a românilor la Alba Iulia pentru acordarea autonomiei ungurilor. Am demonstrat în urmă cu ceva timp că acesta este un mit fabricat de politicienii maghiari, pentru că în Proclamaţia Unirii de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 nu scrie absolut nimic de autonomie. Probabil că va trebui să republic acel articol de zeci de ori până când politicienii maghiari vor înţelege să renunţe la acest mit. Vicepremierul maghiar a apreciat vizita preşedintelui României în Secuime, despre care consideră că a început un fel de dialog, prin care se acceptă parţial autonomia. Vizita aceasta este corectă şi pozitivă. În acelaşi ton a comentat vizita preşedintelui Johannis şi Zsolt Németh, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Parlamentului maghiar. Este important că preşedintele a venit în Secuime şi crede că următorul pas ar fi ca preşedintele României să participe la viitoarea Universitate de Vară de la Băile Tuşnad. Preşedintele român ar putea relua dialogul româno-maghiar la un nivel superior, pentru că din mai 2012, de când a căzut guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, nu s-a mai desfăşurat niciun dialog între unguri şi români la nivel înalt. Speră că acest dialog se va relansa, pentru că e interesul ambelor ţări. Vizita recentă a ministrului de externe român, Teodor Meleşcanu, la o conferinţă la Budapesta este o dovadă a relansării dialogului la nivel înalt. A insistat pe autonomia secuilor, subliniind că românii şi ungurii sunt două naţiuni puternice, iar România va fi puternică dacă minoritatea maghiară din România devine o autonomie puternică. Árpád János Potapi, secretar de stat în Ministerul de Externe de la Budapesta, a avut un discurs în acelaşi ton revizionsit cu care ne-a obişnuit deja. În inima lui este deja autonomie recunoscută pentru ungurii din Transilvania. Niciodată ei nu vor renunţa la această bătălie pentru autonomie. A încercat şi un joc de cuvinte: toţi cei care sunt aici, la Băile Tuşnad, sunt de peste hotare, cei din Ungaria sunt de peste hotare când vin aici, iar cei din Transilvania sunt la rândul lor de peste hotare (pentru cei din Ungaria). „Noi muncim în continuare ca această sintagmă „de peste hotare” să înceteze”! Oare ce vrea să spună secretarul de stat maghiar prin acest joc de cuvinte? Ungurii sunt invidioşi că preşedintele României, Klaus Johannis, a fost în vizită la Washington Atât la deschidere, cât mai ales în cadrul unui panel moderat de Zsolt Németh, s-a insistat pe relaţia cu Donald Trunp, preşedintele SUA. Majoritatea vorbitorilor l-au ridicat în slăvi pe preşedintele american, lăudând discursul acestuia la Varşovia. S-a subliniat că valorile enunţate de Trump – Dumnezeu, patrie, familie – sunt şi valorile promovate de FIDESZ şi sunt valorile pe care se poate reconstrui Occidentul. A fost scos în evidenţă rolul grupului de la Vişegrad ca nucleu al Europei Centrale, care trebuie să aibă o voce mai puternică în cadrul Uniunii Europene, în care se aude de obicei doar vocea Germaniei şi Franţei, fără ca statele mai mici să fie măcar întrebate. Nu ştiu de unde au scos Zsolt Németh şi alţii care au conferenţiat că Donald Trump ar fi interesat de problema minorităţilor din Europa Centrală. Ideea a fost repetată de mai multe ori, probabil cu scopul de a transmite mesajul că SUA este cu ochii pe România în privinţa autonomiei maghiare. Pentru că nu s-a ratat ocazia de a se aminti că în toate Rapoartele americane despre România se spune că ţara noastră nu respectă drepturile minorităţilor. Mă întreb oare cine se află în spatele acestor rapoarte despre drepturile minorităţilor din România? Întrebare firească, pentru că aici la Băile Tuşnad am văzut pe viu un exemplu de lobby unguresc în SUA. Unul dintre invitaţi a fost Christofer P. Ball, director al Central European Institute de la Universitatea Quinnipiac din SUA şi consul onorific al Ungariei. De pe net aflu că a fost bursier în Ungaria pe tema autonomiei secuilor. Dar ne lămureşte Zsolt Németh care este principalul merit al acestui american: este căsătorit cu o unguroaică din secuime. Ca fapt divers, Zsolt Németh spune că cei doi copii ai lui Christopher sunt secui. Dacă rămânem în aceeaşi cheie interpretativă, Matia Corvin a avut tată român şi mamă unguroaică, deci este român, nu-i aşa, dle Zsolt Németh? Christofer P. Ball a vorbit de mai multe ori despre o viitoare vizită a lui Viktor Orbán la Washington. Ideea mai fusese vehiculată şi de alţi vorbitori înaintea sa. Dar el a insistat. Chiar am crezut iniţial că vizita este aranjată deja. Dar la un moment dat a spus că nu poate să spună data la care va merge Viktor Orbán la Washington să se întâlnească cu Donald Trunmp, deşi ar fi bucuros să o ştie. În acel moment am înţeles că totul este doar o cacialma politică. De fapt ungurii se agită să aranjeze ca Viktor Orbán să fie invitat de către Trunp, iar lobbiştii ungurilor din SUA se străduiesc să îi facă intrarea. Atunci mi-am dat seama că ungurii sunt invidioşi că preşedintele României, Klaus Johannis, a fost primul invitat la Casa Albă. Recunosc, am fost mândru de preşedintele ţării mele. Politicianul cel mai ancorat în realitatea politică a fost Attila Korodi, şeful facţiunii UDMR din Parlamentul României. El a spus direct că vede unde se poziţionează Donald Trump faţă de problema minorităţilor în Europa Centrală. A subliniat că Klaus Johannis a fost primul şef de stat din această parte a Europei invitat la Casa Albă şi a scos în evidenţă rolul strategic al României în regiune, mai ales de când Turcia lui Erdogan este nesigură pentru acest flanc sud-estic al NATO. România este un partener stabil în NATO şi pentru România Rusia apropae că nici nu există în politica de securitate. Indirect această afirmaţie a fost de fapt un reproş la adresa premierului Ungariei, care are relaţii speciale de prietenie cu Vladimir Putin. Prin discursul său, Attile Korodi a confirmat desprinderea UDMR de Budapesta, cel puţin de FIDESZ şi conducătorul său, Viktor Orbán. De altfel, la Băile Tuşnad nu am văzut alţi politicieni din UDMR, în timp ce e aglomeraţie de politicieni ai Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania. Nu doar de politicieni, dar şi de afişe şi bannere cu numele şi sigla acestui partid care, evident, se află în graţiile lui Viktor Orbán şi este pregătit şi ajutat să se substituie UDMR-ului în politica românească. Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad – un instrument al FIDESZ de manipulare La finalul primei zile a Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad am înţeles că, de fapt, această universitate este doar un instrument de manipulare folosit la maxim de către Viktor Orbán şi FIDESZ pentru promovarea agendei de partid. Discursurile autonomiste fac parte din programul obişnuit, dar voturile sunt mult mai importante. Este evident că prin interpretarea total inversă a gesturilor şi vorbelor lui Klaus Johannis cu ocazia vizitei sale în Secuime politicienii de la Budapesta au vrut să atenueze mesajul preşedintelui României: Harghita şi Covasna sunt în România şi ungurii din România sunt partenerul strategic în politica internă a României, nu Ungaria, care este o altă ţară şi cu care sunt relaţii internaţionale reglementate de tratate internaţionale. Zsolt Semjén, Zsolt Németh şi ceilalţi politicieni au vrut să minimalizeze impactul vizitei lui Klaus Johannis. Au apreciat-o, i-au dat propria interpretare, potrivit căreia ar fi o recunoaştere parţială a autonomiei, dar de fapt au subliniat, ori de câte ori au avut ocazia, că ei, FIDESZ-ul şi guvernul maghiar au grijă de ungurii din Transilvania. Zsolt Semjén s-a lăudat că a îndeplinit o sarcină trasată de şeful său, Viktor Orbán, de a asigura transmisia evenimentelor sportive pentru ungurii din ţările învecinate Ungariei în limba maghiară. A spus că, în ciuda birocraţiei din UE, a cumpărat pur şi simplu drepturile de emisie pentru campionatele de fotbal, olimpiade şi alte evenimente sportive de anvergură, pentru a asigura transmisia în limba maghiară în România, Slovacia şi în alte ţări unde există minoritate maghiară. Mă întreb oare cum a făcut asta guvernul de la Budapesta, a cumpărat Guvernul maghiar aceste drepturi de transmitere a evenimentelor sportive sau s-a folosit de firme paravan? Tot Zsolt Semjén a spus că unificarea naţiunii maghiare, începută în 2010, este în desfăşurare şi a ajuns la un punct de turnură. A fost deja înregistrată deja cererea cu numărul 1 milion pentru acordarea cetăţeniei maghiare, fiind deja acordate 975.000 de cetăţenii. S-a lăudat că el împreună cu Zsolt Németh au avut rolul important în implementarea politicii de acordare a cetăţeniei maghiare, în ciuda opoziţiei partidului de stânga din Ungaria. Ce intensă campanie pentru FIDESZ! Ba mai mult, a subliniat că premierul Viktor Orbán a trimis 1 milion de scrisori către noii cetăţeni. Aminteşte publicului să se înregistreze în Registrul deschis de guvern pentru a putea vota la alegerile parlamentare de anul viitor din Ungaria. Desigur, mesajul era clar: să voteze FIDESZ. În tabără sunt mai multe afişe cu acest registru şi rolul decisiv în alegerile de anul viitor. Încă o dovadă că Viktor Orbán a confiscat Universitatea de vară pentru promovarea imaginii sale şi a propriului partid, folosindu-se de ea ca instrument de manipulare a opiniei publice. Poziţia lui Zsolt Németh, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul maghiar faţă de ideea reconcilierii româno-maghiare În discursul inaugural al Universităţii de Vară, Zsolt Németh a insistat pe relansarea dialogului româno-maghiar prin vizita preşedintelui Johannis în Secuime. Am arătat mai sus ideile principale din discursul său. Încurajat de asemenea comentarii ale preşedintelui Comisiei de Politică Externă a Parlamentului de la Budapesta, la finalul unui panel moderat de domnia sa, l-am întrebat dacă în viitorul apropiat este posibilă o reconciliere istorică româno-maghiară după modelul franco-german. S-a eschivat, propunând invitaţilor să răspundă fiecare la întrebările puse din public. Cu excepţia lui Zsolt Szilágyi, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, ceilalţi au evitat această întrebare şi au răspuns la celelalte întrebări puse de public. Zsolt Szilágyi a spus că la 100 de ani de la Unire rolul ungurilor în Transilvania ar trebui reconsiderat, pentru că ei nu vor să dispară din România ca saşii. A subliniat că ungurii din Transilvania nu reprezintă un pericol pentru securitatea României. Ei vor să trăiască în pace cu românii, cu care împart aceleaşi idei şi valori. Baza reconcilierii istorice dintre unguri şi români este recunoaşterea autonomiei pentru ungurii din Transilvania. M-am aşteptat ca la finalul răspunsurilor invitaţilor să răspundă şi Zsolt Németh, mai ales că am specificat că întrebarea îi este lui adresată. Dimpotrivă, a evitat să răspundă, spunând la final că el este doar moderator al panelului şi nu este obligat să răspundă întrebărilor. Nu doar eu am fost dezamăgit de refuzul direct al preşedintelui Comisiei de Politică externă din Parlamentul Ungariei, Zsolt Németh, de a răspunde la această întrebare referitoare la reconcilierea româno-maghiară. În orele următoare mai mulţi intelectuali maghiari din Transilvania s-au apropiat de mine şi şi-au exprimat dezamăgirea faţă de fuga de răspuns a lui Zsolt Németh. Şi ei, probabil că şi alte persoane din public, s-ar fi aşteptat la un răspuns ferm din partea sa. Cum poate fi interpretat refuzul lui Zsolt Németh, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Parlamentului de la Budapesta, de a se pronunţa cu privire la oportunitatea reconcilierii româno-maghiare? Refuzul lui Zsolt Németh este o dovadă că la Budapesta nu există încă un partener de dialog credibil, care să dorească cu adevărat acest dialog între români şi maghiari. Este o dovadă că politicienii din jurul lui Viktor Orbán fac doar declaraţii goale de conţinut despre îmbunătăţirea relaţiilor cu România, fac doar declaraţii de paradă cu care se afişează în Uniunea Europeană sau la Washington, fără să dorească cu adevărat o reconciliere cu românii. Preferă să păstreze sămânţa de dispută între români şi maghiari, dispută care asigură un număr de voturi în alegerile parlamentare. Refuz să cred că Zsolt Németh s-a eschivat deoarece nu avea niciun mandat din partea lui Viktor Orbán. Zsolt Németh este totuşi preşedintele Comisiei de Politică externă din parlament, este o voce puternică în politica externă a Ungariei. Să fie oare chiar atât de obedient faţă de Viktor Orbán, încât nu are curajul să răspundă la o simplă întrebare pusă de un jurnalist pe tema reconcilierii româno-ungare? Un lucru este evident: Zsolt Németh, din înălţimea funcţiei sale parlamentare, a ratat ocazia de a arăta că Ungaria doreşte să fie un factor de stabilitate în această parte a Europei şi doreşte reconcilierea istorică dintre români şi unguri. SURSE: Historia, Adevărul.

Ministrul german de externe şi-a întrerupt concediul, anunţînd noua orientare a guvernului faţă de Turcia Şeful diplomaţiei de la Berlin, Sigmar Gabriel, şi-a întrerupt concediul şi l-a convocat miercuri pe ambasadorul Turciei la Berlin, cerînd acestuia eliberarea necondiţionată a lui Peter Steudtner. Activistul pentru drepturile omului din Berlin a fost arestat în Turcia, unde a participat la un seminar. Împreună cu Steudtner au fost arestaţi şi alţi participanţi care urmau să discute aspecte legate de situaţia politică actuală din Turcia. „Guvernul german a mizat pînă astăzi pe faptul că Turcia doreşte să fie şi să rămînă un partener al Europei şi Germaniei”, a precizat purtătorul de cuvînt al ministrului, adăugînd: „Din cauza aceasta noi am dat dovadă de multă răbdare privind întîmplările din Turcia”. Referindu-se la situaţia creată în urma arestărilor unor germani în Turcia, purtătorul de cuvînt al guvernului federal, Steffen Seibert, a precizat că Angela Merkel se consultă în permanenţă cu Sigmar Gabriel în vederea formulării oficiale a liniei pe care o va adopta executivul de la Berlin. Seibert a calificat situaţia relaţiilor bilaterale turco-germane drept „triste şi îngrijorătoare”. În cursul acestei zile ministrul de externe, Gabriel, a anunţat în faţa presei o schimbare a orientării politicii germane faţă de Turcia. O primă măsură, la care s-a referit şi Gabriel, a fost postată pe site-ul ministerului de externe. Ea conţine avertismente adresate germanilor care intenţionează să călătorească în Turcia. În mesajul ministerului se atrage atenţia asupra faptului că pentru cetăţenii germani a crescut pericolul de a fi arestaţi în Turcia. În cursul conferinţei de presă, ministrul i-a avertizat şi pe investitori şi şefii unor firme, atrăgînd atenţia asupra legislaţiei precare din Turcia. Arestările abuzive, a spus Gabriel, au determinat guvernul să-şi schimbe cursul faţă de autorităţile de la Ankara. El a mai spus că guvernul a sperat că partea turcă va da dovadă de „raţiune”, ceea ce nu s-a întîmplat. Turcia, în schimb, „a părăsit terenul valorilor europene”. Noua orientare a politicii faţă de Turcia ar putea să aibă repercusiuni negative şi asupra relaţiilor economice. Guvernul federal nu mai poate garanta siguranţa investitorilor germani. În consecinţă, se va trece la o revizuire a aşa numitelor garanţii Hermes (adică a garanţiilor de asigurare pentru credite de export sau investiţii germane în străinătate, preluate de către guvernul federal). Privitor la negocierile Turciei cu Uniunea Europeană, Gabriel a spus că nu-şi mai poate imagina că se va ajunge la extinderea aşa numitei „uniuni vamale”. Sigmar Gabriel a subliniat că toate măsurile enunţate în faţa presei au fost discutate şi acceptate cu Angela Merkel şi candidatul social-democrat la funcţia de cancelar, Martin Schulz. Prin intermediul purtătorului de cuvînt al guvernului, Seibert, cancelara a difuzat un mesaj, postat pe Twitter, în care se spune că măsurile anunţate sînt „necesare şi obligatorii”. Ministerul de externe de la Ankara a reacţionat faţă de criticile Berlinului, respingîndu-le într-un comunicat dur, precum anunţă corespondenții din Turcia ai radio-televiziunii publice germane. Guvernul federal, se spune în materialul ministerului, difuzat la Ankara, încearcă să influenţeze „justiţia independentă”, ceea ce e „inacceptabil”. Critica guvernului german este calificată drept un „exemplu pentru impoliteţe diplomatică” şi amestec în treburile interne. SURSE: Radio Europa Liberă, Evenimentul Zilei.

Mai puțin de jumătate dintre profesorii care s-au prezentat la proba scrisă a examenului de titularizare au obținut ȘAPTE, nota minimă care le permite să ocupe o catedră pe perioadă nedeterminată. Potrivit rezultatelor anunțate de Ministerul Educației, doi din zece profesori au luat sub cinci, iar numărul total al celor înscriși a fost oricum cu mult sub numărul posturilor scoase la concurs. Cifrele nu sunt atât de surprinzătoare, spune, la RFI, Ștefan Vlaston, președintele Asociației profesionale pentru Educație și Cercetare, EDUCER. În învățământ vin acum tineri refuzați de alte domenii de activitate și, în context, pentru că cererea e mică, un profesor își poate asigura un post de suplinitor indiferent de nota pe care o obține la examen, explică Ștefan Vlaston: Ș.V.: Tinerii competenți, tinerii care au talent și știu carte nu vin în învățământ pentru că în primii ani de activitate au salarii foarte mici. Preferă să meargă în altă parte, în sistemul privat, eventual. În învățământ vin tineri refuzați de alte domenii de activitate. Reporter: În aceste condiții, cu ce notă poate ajunge un tânăr să predea? Și dacă ia cinci? Ș.V.: Da. Pentru că cei care nu iau șapte automat se prezintă la repartiția pentru suplinitori. Și au toate șansele să ajungă pe posturi de suplinitori chiar dacă au luat 4 sau 5. Chiar așa se și întâmplă. SURSE: RFI, B1.

Deşi este la închisoare, Sorin Ovidiu Vîntu continuă să posteze analize pe blogul personal. De această dată, mogulul a scris despre afacerile lui Dragnea din Brazilia. „Realitatea este, băi generație, cea pe care ți-am spus-o încă de pe acum 3 ani. Într-adevăr, serviciile secrete importante din România lucrează la ordinul CIA, dar această agenție face politica SUA nu a lui SOROS. Trebuie să fie cineva de-a dreptul cretin să creadă că spionajul american ascultă ordinele unui singur individ, fie el și multi-miliardar”, a scris Vîntu pe blogul personal. „Adevărul este că Trump face ce a făcut și Băsescu după 2009 și Erdoğan după puciul ratat de anul trecut. Băsescu a dat vina pe Năstase, Voiculescu și pe mine, arătându-ne adevăraţii dușmani ai poporului, pentru nopțile în care nici măcar whisky-ul băut în cantități industriale nu-i putea alunga coșmarurile, și a dat ordin celor doi tiriplici de la SRI, Maior și Coldea, să se ocupe de arestările noastre și nu doar pe noi, ci și pe cât mai mulți apropiați de ai noștri. Erdoğan l-a găsit țap ispășitor pe Muhammed Fethullah Gülen și a arestat sau a demis zeci de mii de adversari și incomozi, etichetându-i ca fiind slugile acestuia. Trump s-a focalizat pe Soroș și, pentru a-l putea distruge, l-a transformat într-un monstru global, iar pe bursierii lui în niște slujbași ai diavolului. Cu acest ultim punct Trump încearcă să ascundă dezastrele provocate de SUA în țările vasale, prin securiștii locali și ambasadorii care le-au legitimat acțiunile. Haosul din România de astăzi se datorează, în exclusivitate, politicilor SUA puse în operă de un bețiv fără orizont și slugile lui de la SRI. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns dezastrele provocate de politicile SUA, decerebrații ăștia au mai pus și de la ei. După ce au fost făcute una cu pământul, toate elitele politice și de afaceri din România, nu Soroș, au venit la Guvernul României să ne ia locul, înmânându-i lui Grindeanu, insultatorul, to do list. Nu la Soroș s-a dus Iohannis să depună jurământul de vasalitate ci la CIA, în primul rând, și abia apoi la Trump”, a mai scris SOV. SURSE: Evenimentul Zilei, Bună Ziua Iaşi, ziare.com, stiripesurse.ro, Antena 3.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 i-au trimis în judecată pe Cristian Boureanu, acuzat că a agresat un poliţist rutier şi pe iubita sa, Laura Dincă, pentru mărturie mincinoasă. Pe 9 iunie, în jurul orelor 01:30, maşina în care se afla Cristian Boureanu a fost oprită în trafic, în zona Piaţa Charles de Gaulle din Sectorul 1 al Capitalei de un echipaj de poliţie rutieră. Procurorii susţin în rechizitoriu că omul de afaceri "s-a manifestat violent, la momentul solicitării documentelor de identitate de către un agent de poliţie din cadrul DGPMB – Brigada Rutieră, în sensul că l-a ameninţat pe acesta, i-a prins degetele mâinii drepte prin închiderea portierei autoturismului, i-a răsucit mâna stânga, i-a rupt cămaşa uniformei de serviciu şi l-a lovit cu genunchiul în zona inghinală, provocându-i leziuni traumatice care pot necesita un număr de 15-20 zile de îngrijiri medicale". Astfel, omul de afaceri a fost trimis în judecată pentru trei infracţuni de ultraj, acesta aflându-se în continuare în arest preventiv. Potrivit procurorilor, fiind audiată în calitate de martor, pe 9 iunie şi 6 iulie, Laura Dincă, iubita lui Cristian Boureanu a făcut afirmaţii mincinoase şi "a creat o situaţie favorabilă fostului deputat". Astfel, declaraţia acesteia din 6 iulie este în contradicţie cu cea anterioară şi cu probatoriul administrat în dosar. Dosarul a fost trimis spre soluţionare Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. SURSE: Mediafax, Digi24, ProTV, Europa FM, HotNews, Libertatea, România TV, TVR, DC News, Realitatea, stiripesurse.ro, Secunda TV, Observatorul Prahovean, Revista 22, Pagina de Politică, PROMPT MEDIA, Ziarul de Iaşi, eBihoreanul, România Liberă, US24, PS News, Monitorul de Botoşani, Evenimentul Zilei, Radio România Actualităţi, Amos News, Adevărul, Cronica Română, jurnalistii.ro, România24, B1, Cotidianul, actualmm.ro, MDI TV, ReporterIS, Neptun TV, vrajitorul.us, Crime Moldova, Ora de Sibiu, Kanal D, BucureştiuL, CorectNews, r/News, Happy Channel, Puterea, ialomita.net, cetateanul.net.

Primeşti un avertisment verbal pentru că nu ţi-ai argumentat poziţia.

Procurorii DNA au decis să claseze dosarul creditelor neperformante de la BRD, în care erau implicați Elena Udrea și Remus Truică, informează Antena 3. Elena Udrea era acuzată de complicitate la abuz în serviciu, într-un dosar făcut de procurorii DNA, în legătură cu creditul luat de la BRD, în valoare de 3,28 milioane euro. Procurorii DNA îi acuzau pe Sorin Mihai Popa, director adjunct al BRD şi pe Elena Udrea, fostul ministru PDL al Dezvoltării, de abuz în serviciu, respectiv de complicitate la abuz în serviciu, cu foloase necuvenite. Popa, care avea atribuţii în structura de Private Banking a BRD (clienţi privilegiaţi) este acuzat de procurorii DNA că, în perioada 2007-2010, şi-a îndeplinit cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, acordându-i Elenei Udrea mai multe derogări de la politica obişnuită a băncii, provocând prejudiciu instituţiei. Astfel, în cazul lui Udrea, nu au fost încasate comisioane şi dobânzi şi nu au fost executate garanţiile atunci când creditul lui Udrea a devenit scadent, fără să-l declare ca neperformant. SURSE: Evenimentul Zilei, stiripesurse.ro, B1, Olt Alert.

Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a anunţat că municipalitatea îşi propune să contribuie la salvarea clubului de fotbal Rapid Bucureşti, deoarece este un brand naţional şi are foarte mulţi suporteri. ”Este o dorinţa a noastră a tuturor, fie că suntem sau nu microbişti, să contribuim la salvarea unui brand naţional. Cred că echipa Rapid are foarte mulţi fani. Eu sunt un om care face sport, încurajăm sportul şi m-aş implica şi eu, alături de primarul Sectorului 1 şi primarul Sectorului 6, pentru salvarea acestui brand naţional. Detaliile tehnice şi financiare le vom anunţa ulterior, pentru că acum suntem într-o perioada de pregătire, de analiză şi nu am dori să dăm elemente suplimentare despre negociere. Ceea ce ne dorim este că acest club să joace din nou şi să ajungă cât se poate mai sus ca şi performanţă sportivă”, a declarat Primarul General al Capitalei. Gabriela Firea a recunoscut că până în acest moment nu s-a gândit la o sumă necesară pentru salvarea clubului Rapid, însă a precizat că specialiştii din cadrul Primăriei Capitalei şi primăriilor de sector fac o astfel de analiză şi vor stabili cât de curând care ar fi investiţia necesară pentru renaşterea echipei. Reacţia primarului general vine după ce preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că îl susţine pe primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, în proiectul acestuia pentru relansarea clubului Rapid, afirmând că şi Primăria Generală a Capitalei ar urma să se alăture acestui proiect. SURSE: Mediafax, Digi24, DC News, Adevărul, România Liberă, stiripesurse.ro.

Premierul Mihai Tudose a solicitat marţi, prin intermediul ambasadorului Regatului Unit, sprijinul Marii Britanii pentru admiterea României în Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). De asemenea, în contextul Brexit, prim-ministrul Mihai Tudose a subliniat că Executivul îşi doreşte "să lucreze îndeaproape cu Marea Britanie, astfel încât drepturile românilor care studiază, muncesc şi trăiesc în Regat să fie respectate şi protejate, iar relaţiile economice bilaterale să se ridice la nivelul colaborării politice excelente dintre cele două state". "Marea Britanie este şi va rămâne un partener şi prieten al României. Am încredere că vom lucra foarte aplicat pentru ca românii din Regatul Unit să nu fie afectaţi de Brexit. În acelaşi timp, România oferă un mediu de afaceri stabil, prietenos, facilităţi fiscale pentru investitori, deci avem toate premisele pentru dezvoltarea relaţiilor economice", a afirmat şeful Executivului, citat într-un comunicat. Ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, i-a înmânat premierului Tudose o scrisoare de felicitare, din partea omologului său britanic, Theresa May. Diplomatul britanic a subliniat că este important ca negocierile pentru Brexit să aibă rezultate pozitive atât pentru Marea Britanie, cât şi pentru Uniunea Europeană, şi a apreciat contribuţia comunităţii de români pentru societatea britanică. "Românii care lucrează, studiază şi trăiesc în Marea Britanie sunt bineveniţi. În Regatul Unit ajung cei mai buni studenţi români, lucrează medici şi ingineri foarte buni, care au un aport important la economia noastră", a afirmat ambasadorul Paul Brummell. Potrivit surselor citate, diplomatul britanic a subliniat că este important ca negocierile pentru Brexit să aibă rezultate pozitive atât pentru Marea Britanie, cât şi pentru Uniunea Europeană. SURSE: Mediafax, România Liberă, ziare.com, Adevărul, Pro TV, Monitorul de Suceava.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat că persoana pe care liberalii o vor desemna să candideze la funcţia de prim-ministru în urma viitoarelor alegeri parlamentare trebuie să fie preşedintele partidului. Întrebat dacă îşi doreşte să devină prim-ministru după alegerile parlamentare din 2020, Ludovic Orban a răspuns: ”În opinia mea, candidatul la funcţia de premier trebuie să fie preşedintele partidului. Dacă voi fi preşedintele partidului şi dacă voi câştiga împreună cu colegii mei din PNL alegerile parlamentare.” Ludovic Orban a respins ideea că procesul în care este implicat ar putea să-l împiedice să candideze pentru acest post. ”Pot să vă spun cu precizie că nu numai că nu am săvârşit nicio infracţiune, dar aş putea spune chiar că am avut o conduită corectă în condiţiile în care am avut oferta de a lua nişte bani pentru bani pentru campanie, care nu era neapărat evident o formă de finanţare ilegală. Eu nu am luat banii respectivi ca să nu mai spun că nu am folosit în niciun fel funcţia politică”, a argumentat preşedintele PNL, la un post de televiziune citat de News.ro. În mai 2016, la numai o săptămână după ce partidul l-a desemnat pentru a treia oară candidat la Primăria Bucureştiului, Orban a fost pus sub acuzare de DNA, fiind acuzat că, în calitate de candidat la Primăria Capitalei, şi-ar fi folosit funcţia politică şi ar fi cerut 50.000 de euro de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu ca să îşi susţină campania electorală din vara anului trecut. El a fost achitat în ianuarie 2017, de către instanţa supremă, decizia nefiind definitivă. SURSE: Digi24, Evenimentul Zilei, Adevărul, B1, stiripesurse.ro, PS News, AGERPRES, ziare.com, Active News, România Liberă, Libertatea, Pagina de Politică, HotNews, Puterea, Realitatea, Ziarul Profit, 9AM, Ziua News.

Contribuţia la pensii va creşte până la 25%, iar cea la sănătate la 10%, a declarat luni Liviu Dragnea. El a mai spus că acestea vor fi datorate tot de către angajaţi, însă plăţile vor fi făcute de angajator în contul angajatului, iar salariile nu se vor micșora. „Salariile nu vor scădea. Acum există trei valori în interiorul unui salariu: salariul net, salariul brut, care e mai mare decât cel net şi, peste, este suma care reprezintă cheltuiala totală a angajatorului. Până la salariul brut se plătesc contribuţiile pentru angajat. Între salariul brut şi cheltuiala totală a angajatorului există contribuţiile pe care le plăteşte firma, dar în contul cui, şi părerea mea, am spus-o din campanie, am spus-o şi acum, că aici statul român ne fură. Şi ce este de la salariul brut până la cheltuiala totală a angajatorului vor fi plătite tot de firmă, dar în contul angajatului. Salariul brut devine egal cu cheltuiala totală a angajatorului”, a precizat Dragnea. Președintele PSD a adăugat că salariul pe care un om îl ia în mână „categoric nu” va avea de suferit. Programul de guvernare al PSD prevede că vor fi eliminate 4 din cele 6 contribuţii plătite astăzi. „Vom rămâne aşadar doar cu contribuţiile pe sănătate şi cea de asigurări sociale, datorate de către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului plata acestora către stat”, potrivit programului. De asemenea, programul prevede reducerea contribuţiilor de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018. Astfel, atât contribuţia la sănătate, cât şi cea la pensii vor fi mai mari şi vor totaliza 35%. „Nu se pune problema ca vreun cetăţean român angajat undeva să meargă singur să îşi plătească contribuţia CAS şi CASS. Da, va plăti angajatul, în contul lui, dar operaţiunea o va face tot firma”, a precizat Dragnea. SURSE: Digi24, Evenimentul Zilei, Gândul, EurActiv, Republica, Realitatea.

A doua vizită diplomatică a premierului român, Mihai Tudose, va avea loc, vineri, în Republica Moldova. Mihai Tudose se va întâlni cu omologul său moldovean, Pavel Filip unde vor discuta aspecte legate de consolidarea drumului pro-european al statului frate de peste Prut precum și modalitățile de îmbunătățire al relațiilor bilaterale, informează 10 tv.md. Pe de altă parte, presa de la Chișinău a precizat faptul că premierul României nu se va întâlni și cu șeful statului moldovean, Igor Dodon. SURSE: Evenimentul Zilei, UNIMEDIA, Timpul, Ziarul Financiar.

Uniunea Salvați România acuză coaliția PSD-ALDE de „incompetență crasă” în legătură cu politica fiscală și că „mint românii”. În plus, formațiunea parlamentară afirmă că Guvernul a provocat „haos” și desființează cifrele prezentate de liderii politici de la PSD și ALDE. „În doar două săptămâni, guvernul PSD-ALDE condus de Mihai Tudose a demonstrat, de fapt, a confirmat o incompetență crasă în politica fiscală și a declanșat un război cu mediul de afaceri printr-o atitudine ostilă față de companiile care derulează afaceri în România. După ce a indus haos în fiscalitatea țării, încă din prima zi de guvernare, prin anunțarea unor măsuri fiscale fără precedent, prim-ministrul Mihai Tudose a anunțat astăzi după întâlnirea coaliției de guvernare că renunță la impozitul pe cifra de afaceri, lucru corect și logic, dar păstrează taxa de solidaritate, chiar dacă recunoaște că nu știe nici cât va fi și nici cui se va aplica sau ce impact va avea”, arată USR într-un comunicat de presă. USR spune despre mutarea de la angajator la angajat, începând de anul viitor, a contribuțiilor sociale datorate, pentru început doar în cazul angajaților cu salariu minim. „Încă o dată, PSD și ALDE mint românii că le vor crește salariul minim la 2000 de lei începând de anul viitor când, de fapt, această majorare ascunde mutarea contribuțiilor sociale la angajat”, subliniază USR. „Ca să fie foarte clar, taxele de 22,75% pe salariu, pe care erau obligați să le plătească angajatorii, începând de anul viitor le vor plăti angajații. În realitate, românii cu salariu minim, vor primi anul viitor aceiași bani chiar dacă pe hârtie va apărea o majorare cu 22,75%. În același timp, persoanele cu contracte parțiale de muncă vor fi obligate să plătească contribuțiile sociale la nivelul unui salariu minim întreg, ceea ce îi dezavantajează pe cei cu venituri mai mici de un salariu minim, va spori munca le negru și va crește șomajul. În realitate, toate aceste măsuri arată disperarea coaliției de guvernare pentru a găsi mai mulți bani la buget și incompetența guvernelor Dragnea 1 și 2 în creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale”, se mai precizează în comunicat. „Foarte grav este că întreg discursul economic al noului guvernul Dragnea arată o atitudine retrogradă și ostilă a statului în relația cu cetățenii și contribuabilii săi. Afirmații precum cele făcute astăzi de premierul Tudose prin care spune că va căuta modalități de impozitare suplimentară pentru cei care se cred mai deștepți decât statul sunt dintr-o epocă de sorginte bolșevică pe care o credeam de mult apusă, în care antreprenorul era privit ca dușmanul de clasă. Soluția este reducerea reală a birocrației, respectarea legii și încetarea abuzurilor, nu sancționarea performanței”, declară deputatul Dan Barna, purtătorul de cuvânt al USR. Mai departe, Uniunea Salvați România susține că „statul este în serviciul cetățenilor și contribuabililor săi și nu invers, nu cetățenii și companiile din România trebuie să plătească mai multe taxe pentru ca liderii PSD și ALDE să-și acopere cu promisiuni economice nerealiste interesele personale de imagine din zona penală”. „Sprijinind pozițiile raționale ale mediului de afaceri din România, USR face din nou apel la coaliția de guvernare să oprească haosul fiscal și economic în care împinge țara și să renunțe la implementarea măsurile fiscale anunțate intempestiv încă din prima zi a noului guvern Dragnea 2, fără studiu de impact și fără vreo dezbatere publică reală. Un regim fiscal neprietenos și impredictibil are consecințe negative pe termen mediu și lung în ceea ce privește atragerea de investiții și dezvoltarea economică și socială a țării”, încheie USR. Astăzi, premierul Mihai Tudose a precizat că, cel mai probabil, Guvernul va introduce o taxă de solidaritate, destinată persoanelor care au câştiguri mari şi care trebuie să plătească în plus la stat pentru că acesta le-a oferit şansa să se îmbogăţească. El a precizat că se fac simulări în acest moment, nefiind stabilit un prag, şi a susţinut că taxa nu va fi aplicată dacă simulările nu arată că ea va fi sustenabilă. SURSE: Digi24.

Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, a declarat, luni, că Mihai Tudose este un "un premier marionetă”, la fel ca predecesorul său, Sorin Grindeanu. Liderul liberalilor a mai adăugat că Executivul nu are autoritate şi nici capacitatea de a putea guverna România. ”Păi, cu cine s-a întâlnit astăzi, aşa-zisul premier? S-a dus să ceară voie. A avut vreun cuvânt de spus la modificările introduse în programul de guvernare? Este tot un premier marionetă, ca şi premierul anterior. Guvernul nu are autoritate, nu are capacitatea de a putea să guverneze România, pentru că este condus în continuare de oameni care nu deţin funcţii în acest Guvern, de oameni care vor să controleze tot ce mişcă în cadrul Guvernului”, a declarat Ludovic Orban. SURSE: România Liberă, stiripesurse.ro, Cotidianul, Evenimentul Zilei, AGERPRES, Adevărul, Ziarul Financiar, România TV, A.M. Press, ziare.com, Antena 3, Ziua News, InfOpinia, Ziarul Profit, DC News.

În perioada ianuarie-iunie 2017, prin semnătura lui Sevil Shhaideh, ministru al Dezvoltării și om de încredere al lui Liviu Dragnea, au început să plece bani în teritoriu, prin controversatul Program Național de Dezvoltare Locală. Aproape 602 milioane lei au fost alocate în primele șase luni de guvernare PSD-ALDE, iar favorizate au fost, după cum reiese din datele puse la dispoziție de MDRAP, județele controlate de cei mai vehemenți susținători ai lui Dragnea. Și, bineînțeles, județul Teleorman. 30 de miliarde de lei au fost puse, pentru perioada 2017-2020, la dispoziția lui Sevil Shhaideh, bani pe care aceasta să-i împartă după bunul plac, prin ordin de ministru. Pentru ca alocarea banilor să meargă ca unsă au fost operate, în cascadă, și tot felul de derogări de la legile în vigoare: să poată fi luați și bani din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, să poată fi mutați banii de la un capitol bugetar la altul și de la un program la altul, etc. La momentul respectiv, nu puține au fost vocile care au spus că OUG 6/2017, prin care a fost stabilită suma de 30 de miliarde de lei, este la fel de nocivă ca mai celebra OUG 13 de modificare a Codurilor penale. PSD a răspuns, prin vocea senatorul PSD Adrian Țuțuianu, devenit între timp ministru al Apărării Naționale, că PNDL „este un program așteptat de toți primarii, indiferent de culoarea politică”. Cifrele care rezultă din statisticile MDRAP arată însă altceva, confirmând concluziile de anul trecut ale Expert Forum, cum că banii sunt alocați pe criterii politice și că PNDL este un program al firmelor de casă ale politicienilor (primari, președinți de consilii județene, parlamentari, etc.). Din statisticile cu plățile efectuate de MDRAP pe primele șase luni ale anului 2017 rezultă că au fost transferate către consilii județene și primării aproape 602 milioane lei (601.941.736 lei). Într-un top al județelor beneficiare, diferența între primul și ultimul clasat este uriașă: cu 47,3 milioane lei, Oltul a primit de 21 de ori mai mult decât Ilfovul. Favorizate au fost la împărțirea banilor prin PNDL tocmai județele din care provin susținătorii lui Liviu Dragnea, iar defavorizate au fost județele „galbene” (câștigate, la locale, de reprezentanții PNL) și cele „verzi” (dominate de UDMR). Teleormanul, județul lui Dragnea, se situează pe locul doi în topul alocărilor, cu 43,2 milioane lei. Atenție, a nu se confunda proiectele finanțate prin PNDL cu cele finanțate de Compania Națională de Investiții. În primele șase luni, județul lui Liviu Dragnea a primit 43.287.809 lei, sumă care-l plasează pe locul doi în topul alocărilor prin PNDL, după Oltul lui Paul Stănescu și înaintea Giurgiului lui Niculae Bădălău și a Buzăului lui Marcel Ciolacu. Din lista alocărilor atrag atenția cele trei tranșe prin care CJ Teleorman a primit 37,17 milioane lei în decursul a mai puțin de o lună (22,2 milioane lei pe 26 mai, respectiv 22,2 milioane lei și 1,23 milioane lei pe 23 iunie). Șefia CJ Teleorman este în prezent asigurată de Ionel-Dănuț Cristescu, după ce Adrian Gâdea, recent inculpat în afacerea Belina, a renunțat la funcție pentru a deveni deputat și, mai apoi, secretar de stat în ministerul condus de Sevil Shhaideh. După locale, la instalarea lui Gâdea la șefia CJ Teleorman a participat și Liviu Dragnea. „A fost prima dată când n-am stat la masa la care se vota pentru președinte. Am venit pentru că este județul meu. Am venit pentru că aici este organizația politică din care fac parte și la care am contribuit și eu”, spunea atunci șeful PSD. Oltul, condus de Paul Stănescu, este singurul județ care detronează Teleormanul în topul banilor alocați prin PNDL în primele șase luni ale anului 2017: 47.321.241 lei. Alături de Niculae Bădălău de la Giurgiu, Stănescu și-a arătat constant și apăsat sprijinul pentru Liviu Dragnea. În mai 2015, când Dragnea și-a dat demisia din funcția de președinte executiv, ca urmare a condamnării în dosarul „Referendumul”, Stănescu și-a scris și el demisia din funcțiile de conducere din PSD, în semn de solidaritate. Când a fost nevoie să fie îndepărtați din partid inamicii lui Dragnea, fie că se numeau ei Mihai Chirica, Victor Ponta sau Sorin Grindeanu, Stănescu și-a făcut datoria și a cerut public excluderea acestora. Vicepreședinte al PSD la nivel național și șef al PSD Olt, fostul președinte al CJ Olt (timp de două mandate) și-a pus în Guvernele Grindeanu și Tudose miniștri și secretari de stat și nu a făcut un secret din faptul că l-ar interesa, la un moment dat, să intre în Guvern. Din cele 47,32 milioane de lei primite de județul Olt în jumătate de an de guvernare, 5,988 milioane lei s-au dus la CJ Olt. Alte 4,79 milioane lei s-au dus (în două tranșe, 17 ianuarie și 19 iunie) la Drăgănești-Olt, oraș păstorit de Pantelie Rotaru, un primar nu doar girat de Stănescu, dar care a fost trimis în judecată, în noiembrie 2016, pentru că și-ar fi reparat mașina pe banii bugetului local. Sume consistente (cel puțin raportat la sumele primite de județele „codașe” din topul PNDL) s-au mai dus spre comunele Radomirești (5,76 milioane lei), Sâmburești (3,3 milioane lei) și Obârșia (3,2 milioane lei). Giurgiu, județul președintelui executiv al PSD, Niculae Bădălău, se află pe locul trei în topul alocărilor prin PNDL, cu 30.828.040 lei. După modelul Stănescu, Bădălău și-a pus și el oameni în Guvern, începând cu ministrul Transporturilor, Răzvan Alexandru Cuc. Numele lui Bădălău a fost și el vehiculat pentru diferite funcții, ba în Executiv, ba la Curtea de Conturi, dar apărea și printr-un dosar din 2013 de la DNA, în care senatorul era cercetat pentru trafic de influență. Buzău, județul reprezentat de Marcel Ciolacu, deputat PSD, recent instalat vicepremier fără portofoliu în Guvernul Tudose, a primit prin PNDL, în jumătate de an de guvernare PSD-ALDE, 27.974.014 lei. Banii au venit în 37 de tranșe, constant, lună de lună. La Consiliul Județean a ajuns suma de 3,2 milioane lei, mai mică decât sumele care au ajuns la două comune: Smeeni (5,1 milioane lei) și Ghergheasa (3,68 milioane lei). Cea din urmă, Ghergheasa, comună cu 2.500 de locuitori, apare în dosarul în care, la sfârșitul lunii mai 2017, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare fostul șef al CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, după ce a primit o mită de aproape 900.000 de euro pentru ca o anumită firmă să primească „proiectarea și execuția modernizării drumurilor de interes local și rețea publică de canalizare și stație de epurare în comuna Ghergheasa, județul Buzău”. Cele două județe dominate de UDMR sunt la coada topului alocărilor prin PNDL: Covasna a primit, în șase luni, un total de 2,33 milioane lei, iar Harghita, 3,27 milioane lei. Interesant este că, în ambele cazuri, grosul banilor a venit fix în luna în care conducerea PSD a dat jos Guvernul Grindeanu prin moțiune de cenzură și a fost învestit Guvernul Tudose. Covasna a primit în ianuarie aproape 43.000 lei, iar restul de 2,29 milioane lei au venit pe 8 iunie, respectiv 26 iunie. Similar, Harghita a primit pe 8 iunie și 19 iunie peste 2 milioane de lei. Parlamentarii UDMR nu au participat la votul care a dus la căderea Guvernului Grindeanu, dar au votat pentru învestirea Cabinetului Mihai Tudose. Programul Național de Dezvoltare Locală este un program înființat în 2013, cu trei subprograme și a fost destinat realizării, extinderii, modernizării sistemelor de alimentare cu apă, sistemelor de canalizare, stațiilor de epurare, unităților de învățământ și unităților sanitare, precum și reabilitării drumurilor publice județene și comunale. Compania Națională de Investiții a apărut în 2001 și este axată pe construcții de interes public sau social. Prin CNI a fost, de pildă, reabilitată Sala Sporturilor din Alexandria (buget 19,74 milioane lei) și se pregătește investirea a circa 55 milioane lei pentru modernizarea stadionului din același oraș. SURSE: Digi24.

Inspecția Judiciară a început luni controlul la Direcția Națională Anticorupție privind eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor de către conducerea DNA, au declarat pentru AGERPRES surse din cadrul IJ. Sursele citate au precizat că din echipa de control vor face parte șase inspectori, iar verificarea urmează să se desfășoare în perioada 17 iulie — 11 august. Pe 4 iulie, Inspecția Judiciară a publicat, pe pagina de Facebook, planul de control pe anul 2017 la parchete, printre care și la Direcția Națională Anticorupție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe 3 iulie, inspectorul șef al Inspecției Judiciare a semnat ordinele pentru efectuarea controalelor privind eficiența managerială la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție — Structura centrală. Astfel, vor fi efectuate controale privind eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor de către conducerea parchetelor, ce decurg din legi și regulamente, precum și respectarea normelor procedurale și regulamentare de procurori și personalul auxiliar de specialitate de la parchetul de pe lângă o curte de apel și parchetele arondate, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție — Structura centrală. De asemenea, vor fi efectuate controale tematice privind verificarea măsurilor luate de către procurori și conducerile parchetelor în vederea soluționării dosarelor mai vechi de 5 ani, precum și verificarea măsurilor luate de procurori pentru soluționarea dosarelor mai vechi de 2 ani, inclusiv recuperarea prejudiciilor și aplicarea confiscării extinse, care au ca obiect următoarele infracțiuni: evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă, corupție, infracțiuni silvice și contra mediului, conflict de interese. În plus, se vor face verificări în legătură cu practica parchetelor privind renunțarea la urmărirea penală și modul de soluționare a dosarelor mai vechi de 2 ani având ca obiect infracțiuni contra persoanei ca urmare a culpei medicale. Alte aspecte avute în vedere la controalele de fond ale Inspecției Judiciare: verificarea organizării și coordonării eficiente a activității, a comportamentului și comunicării, a asumării responsabilităților și a aptitudinilor manageriale — repartizarea procurorilor pe sectoare de activitate, repartizarea personalului auxiliar de specialitate și a celorlalte categorii de personal, repartizarea echilibrată a lucrărilor, dotarea tehnico — materială și informatică, condițiile în care procurorii, personalul auxiliar de specialitate și personalul contractual își desfășoară activitatea. Totodată, sunt verificate comportamentul și comunicarea cu procurorii, lucrătorii de poliție judiciară, specialiștii, personalul auxiliar, personalul contractual, judecătorii, justițiabilii, ceilalți participanți la procesul penal și alte instituții; relația cu mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul parchetului și transparența actului de conducere; respectarea principiului repartizării pe criterii obiective a cauzelor. Verificarea aptitudinilor manageriale urmărește: activitatea de planificare pe termen scurt, mediu și lung; atribuții de ordin organizatoric (organizarea activității de urmărire penală, organizarea activității judiciare, organizarea activității de primire în audiență a cetățenilor), atribuții de coordonare. SURSE: AGERPRES, ProTV, Antena 3, Digi24, Adevărul, capital.ro, Mediafax, Ziarul Financiar, România Liberă, bursa.ro, Evenimentul, B1, Europa FM, RFI, Libertatea, Active News, Gazeta de Cluj, Viaţa liberă, Bună Ziua Vaslui, Magna News, Anchete Online, Radio România Actualităţi, Comisarul, Fresh News 24, Ziua News, Prompt Media, AK-24, mandri.ro, InfOpinia, Iaşi TV Life, infomm.ro, obiectiv argeşean.

Kremlinul a transmis luni că speră ca Administraţia Donald Trump să găsească înţelepciunea politică pentru a rezolva disputa cu Moscova în legătură cu presupusele ingerinţe ale diplomaţiei ruse în SUA, informează Reuters. Barack Obama, fostul preşedinte al SUA, a expulzat 35 de diplomaţi ruşi şi a închis două misiuni diplomatice ruse, pe fondul tensiunilor dintre Washington şi Moscova. Rusia a anunţat că prea mulţi spioni americani operează în Moscova sub acoperire diplomatică şi a transmis că ar putea expulza o parte dintre aceştia. Moscova a anunţat că multe dintre viitoarele măsuri vor depinde de o întrevedere ce va avea loc în cursul zilei de luni între ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, şi Thomas Shannon, subsecretarul de Stat american pentru Afaceri Politice. ”Sperăm ca omologii noştri americani să demonstreze o oarecare înţeleciune politică şi voinţă”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Dmitry Peskov, în cadrul unei conferinţe. Acesta a refuzat să precizeze ce măsuri va lua Rusia în cazul în care întrevederea între cei doi oficiali nu va rezolva disputa dintre cele două state. SURSE: Ziarul Financiar, Evenimentul Zilei, Mediafax, news.ro.

Cele şase ţări arabe care au rupt luna trecută relaţiile cu Qatarul, pe care îl acuză că susţine grupările jihadiste, au solicitat FIFA ca statului din Golf să i se retragă organizarea Cupei Modiale de fotbal din 2022, transmite News.ro. Arabia Saudită, Yemen, Mauritania, Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Egipt ar fi invocat articolul 85 al Codului FIFA, care prevede astfel de măsuri în situaţii excepţionale. Reuters notează că oficialii din Qatar au informaţii despre un demers la FIFA al saudiţilor şi altor naţiuni, însă agenţia de presă menţionează că nu a intrat în posesia unei copii a scrisorii, iar FIFA a precizat că preşedintele Gianni Infantino nu a primit un astfel de document. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul şi Egiptul au impus la 5 iunie sancţiuni diplomatice, politice şi comerciale Qatarului, pe care-l acuză că susţine terorismul internaţional şi că se apropie de Iran. Mica ţară bogată în petrol şi gaze este dependentă de importuri pentru a acoperi nevoile de bază ale populaţiei sale de 2,7 milioane de oameni. SURSE: Digi24, Pro TV, România TV, ReporterIS.

Dezbatere pe tema secularizării averilor bisericeşti Folosiţi modelul de mai jos pentru a vă prezenta poziţia în cadrul dezbaterii: Numele tău: Poziţia ta: Argumentul 1: Argumentul 2: Alte precizări: (dacă aveţi mai mult de două argumente, puteţi continua voi cu Argumentul 3, Argumentul 4 ş.a.m.d.) Folosiţi modelul de mai jos pentru a combate poziţia cuiva: Numele tău: Poziţia ta: Contrez poziţia lui: Contraargument 1: Contraargument 2: Alte precizări: (dacă aveţi mai mult de două contraargumente, puteţi continua voi cu Contraargument 3, Contraargument 4 ş.a.m.d.) Pentru a participa la o dezbatere va trebui să folosiţi modelele de mai sus. În caz contrar, veţi primi un avertisment verbal. Păstraţi un comportament civilizat, injuriile sunt strict interzise. În caz contrar, veţi primi un avertisment. Asiguraţi-vă că aţi citit Regulamentul Dezbaterilor înainte de a posta!

Președintele PSD, Liviu Dragnea, s-a pronunțat împotriva impozitării veniturilor bisericii. A reacționat astfel la declarația făcută la Digi24 de Eugen Teodorovici, consilier al premierului, care spunea că Biserica trebuie să înțeleagă că e „nevoie de bani”. Reporter: Despre impozitarea afacerilor Bisericii... Liviu Dragnea: Afaceri? Reporter: Veniturilor Bisericii. Liviu Dragnea: Eu zic, totuși, să încercăm să mai păstrăm niște instituții în România, cel puțin să le ajutăm să existe. Nu susțin această variantă. O să se supere unii, dar eu nu o susțin. Reporter: E o formulă discutată în coaliție? Liviu Dragnea: Nu, eu știu că nu s-a discutat și nici nu vreau să discut despre asta. SURSE: Digi24, HotNews, Realitatea, vremea nouă, Mediafax, Europa FM, Radio România Actualităţi, B1, Active News, Antena 3, EurActiv, Kanal D, Turnul Sfatului, money.ro, 9AM, Gândul, Fluierul, Adevărul, DC News, Ziua News, Curierul Naţional, Mişcarea de Rezistenţă, Libertatea, Ziar Exclusiv, inro, Noutăţi Creştine, ziare.com, AK-24, Acvila Online, stiripesurse.ro, TVR, Antena 1, Cuvântul Ortodox, bugetul.ro, Ştiri 24H, Ournet, PS News, Cotidianul, Diacaf.