BIS aka OldNab

PNL a lansat o campanie de informare a bucureştenilor cu privire la stadiul proiectelor anunţate în campania electorală de primarul general, Gabriela Firea. Preşedintele PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, spune că, după un an de mandat, administraţia PSD nu a reuşit să îndeplinească niciuna dintre promisiunile electorale, referindu-se la traficul greoi din capitală, lipsa locurilor de parcare, pistele pentru bicilişti sau reînnoirea parcului auto al RATB. Cristian Buşoi: "Sunt zero investiţii în infrastructură. A promis transport gratuit, nu e transport gratuit. a promis autobuze şi troleibuze şi tramvaie noi, nu s-a făcut nimic până acum. A promis pistă pentru biciclete, avem zero km pentru biciclete. A promis parcări pentru bucureşteni, avem zero parcări noi în acest an. A promis adoptarea de urgenţă a Planului Urbanistic General, nu avem Plan Urbanistic General. Reamenajarea clădirilor istorice şi mai ales consolidarea celor care sunt în pericol să cadă şi avem zero clădiri consolidate după un an de mandat. Şi aceste lucruri pot continua. Vorbesc doar de promisiunile cele mai vizibile pe care le-a făcut în campanie". Până la această oră, Radio România Actualităţi nu a reuşit să obţină un răspuns pe această temă de la Primăria Generală a Capitalei. SURSE: Radio România Actualităţi.

Casa Albă analizează opțiunea modificării unor protocoale pentru ca autoritățile din domeniul imigrației să poată deporta mai mulți imigranți ilegali fără să mai trebuiască să ajungă în fața unui tribunal specializat, potrivit publicației The Washington Post. În prezent, așa-numitele deportări „rapide” sau „expres” (care nu necesită o audiere în justiție — n.r.) îi vizează doar pe imigranții ilegali reținuți la mai puțin de 100 de mile (circa 160 de kilometri) de frontiere și care se află în SUA de mai puțin de două săptămâni. Însă Casa Albă intenționează să permită Departamentului Securității Naționale (DHS) să deporteze fără să-i mai treacă printr-un tribunal pe toți imigranții ilegali reținuți în orice punct de pe teritoriul SUA și care nu pot dovedi că se află de mai mult de 90 de zile în țară, relatează Agerpres. „Posibilele schimbări ar permite DHS să folosească mai eficient resursele pentru a expulza persoanele care s-au aflat ilegal în țară pe perioade de timp relativ scurte (…)”, a declarat pentru cotidianul american o purtătoare de cuvânt a DHS. SURSE: Pagina de Politică.

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat vineri că Israelul este foarte interesat să colaboreze cu România în industria de apărare, cercetare medicală personalizată, dar și în dezvoltarea ''Laser Valley'', un proiect ce urmează să fie realizat în sectorul 5. "Interesele noastre în relația cu Israelul nu sunt necunoscute, numai că trebuie să fie abordate în mod pragmatic, zic eu. Vrem să colaborăm și să continuăm, de fapt, colaborarea în ceea ce privește industria de apărare, Israelul este pe un loc de top în ceea ce privește tehnica militară, cu precizarea că am transmis că vrem ca cea mai mare parte din tehnica militară care se va dezvolta împreună cu dumnealor să fie produsă în România, așa cum s-a discutat și cu ceilalți parteneri strategici, pentru că ne interesează să dezvoltăm industria de apărare. De asemenea, (este interesată partea israeliană — n.r.) în realizarea unui proiect pe care îl dorim foarte mult în sectorul 5. Este o discuție avută cu doamna primar general și cu primarul sectorului 5, în jurul laserului de la Măgurele este o suprafață unde vrem să dezvoltăm un Laser Valley, după modelul Silicon Valley, și aici s-au arătat foarte, foarte interesați și este un proiect care s-ar putea să înceapă să se miște foarte repede, să se deruleze foarte repede", a spus Dragnea, la Palatul Parlamentului, întrebat în ce domenii sunt interesați reprezentanții Israelului să colaboreze cu România. El a adăugat că Israelul este interesat și de domeniile IT, cyber-security, cercetare medicală personalizată, cercetare agricolă. "Am discutat despre realizarea celor opt plus unu spitale, le-am transmis că mai sunt și alte entități interesate și s-au arătat interesați și o să trimită în perioada următoare un grup de, probabil, dezvoltatori sau/și din partea Ministerului Sănătății sau reprezentanți ai unor clinici foarte dezvoltate din Israel", a menționat Dragnea. Președintele Camerei Deputaților a făcut, la începutul acestei săptămâni, o vizită oficială, împreună cu o delegație a Parlamentului, în Israel. SURSE: AGERPRES, ziare.com, economica.net, stiripesurse.ro.

Chinezii vor să rezolve problemele de infrastructură pentru care autorităţile de la noi nu au fost în stare să găsească o soluţie. Investitorii asiatici sunt interesaţi de construcţia auztostrăzilor din România, reţeaua de metrou a Capitalei sau transport maritim. Peste 750 miliarde de dolari are de investit China peste hotare, iar mai mulţi politicieni chinezi au venit la Bucureşti să găsească oportunităţile. Liviu Dragnea împreună cu premierul Mihai Tudose au avut o întâlnire importantă astăzi cu liderul unei delegații importante, de oameni de afaceri, chineze. ”În cadrul întâlnirii s-au discutat proiecte concrete, sper ca odată reluate să nu se mai oprească, așa cum s-a întâmplat anii precedenți. Este vorba de proiectul mare, Reactorul 3 și 4 de la Cernavodă, despre Termocentrala de la Rovinari, două podui pe Dunăre. S-a discutat despre reluarea cursei București-Beijing, organizarea mult mai bună a exportului de produse alimentare. Sunt foarte interesați de investiții serioase în infrastructură, cale ferată de mare viteză, autostrăzi și alte proiecte de infrastuctură mari”, a declarat Liviu Dragnea. SURSE: Antena 3, money.ro.

Ministrul Dezvoltării, Sevil Shhaideh, a inițiat un proiect de hotărâre de guvern care ar urma sa pompeze 12 milioane de euro într-un proiect derulat fix în fieful politic al șefului ei de partid, Liviu Dragnea. Suma ar urma să fie investită într-un stadion modern construit în orașul Alexandria, arena urmând să fie realizată după standardele impuse de Liga profesionistă de fotbal din România și omologat pentru meciurile din Liga I. Numărul de locuri al actualului stadion este sub cel necesar pentru Liga întâi, nu are sistem de nocturnă, iar spaţiile pentru echipe şi oficiali sunt prea mici, se rată în documentația care însoțește proiectul de hotărâre de guvern, anunță site-ul antena3.ro. Primăria din Alexandria ar urma să asigure o cofinanțare de 300.000 euro în proiect, restul sumei, de 12 milioane euro, urmând să fie alocată din bugetul Ministerului Dezvoltării. Până la a vedea o echipă de fotbal din Teleorman jucând în Liga I, microbiștii din județ mai au de așteptat, echipele de fotbal din zonă evoluând în al III-lea eșalon valoric din fotbalul intern. Sevil Shhaideh a fost prim a propunere de remier PSD avansată de Liviu Dragnea după câștigarea alegerilor parlamentare. Actualul ministru al Dezvoltării este fina de cununie a președintelui PSD. SURSE: PS News, Libertatea, Revista 22, Gândul, Ziarul Financiar, Business Magazin, Antena 3.

Camera Deputaţilor va cere 12 milioane de lei de la Guvern ca să reuşească să plătească pensiile speciale foştilor aleşi. De la 1 iulie, au fost majorate indemnizaţiile, aşa că unii dintre foştii parlamentari au dreptul la peste 10.000 de lei lunar. Corneliu Ciontu a fost deputat timp de 12 ani. Are dreptul la o pensie specială de peste 10.000 de lei, acum după majorarea indemnizaţiei de parlamentar. Spune că remuneraţia poate face diferenţa în privinţa pregătirii profesionale a celor care intră în Parlament. Corneliu Ciontu - fost parlamentar: „Noi, ca parlamentari, nu avem dreptul să facem niciun fel de afacere. De asemenea, nu ni s-a dat, nicio lună măcar, vechimea în muncă care însemna 25%, sumă care apoi ar fi fost adăugată la plățile către asigurările sociale ar fi mărit pensia. Populația României trebuie să cunoască că în toate parlamentele din lumea asta se dau asemnea indemnizații.” Cam 11 milioane de lei a pus Parlamentul deoparte pentru pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor. Insuficient, doar Camera Deputaţilor are nevoie de încă pe atât pentru aleşii ieşiţi la pensie. Adriana Tudorancea, şef departament economic: „La rectificarea din acest an vom solicita 12.300.000 pentru a acoperi plățile după luna iulie.” 478 de foşti deputaţi au solicitat pensie specială până în prezent. Noua lege a salarizării a crescut veniturile parlamentarilor. Şi pensiile speciale au crescut. Dacă 2.032 lei era indemnizaţia de până acum a unui parlamentar cu un mandat în CV, acum valoarea acesteia a cresut la 3.445 lei. Parlamentarii care au fost aleşi pentru trei mandate câştigă cel mai bine şi vor avea o pensie specială chiar mai mare de la 6.096 de lei la 10.335 lei. Statutul deputaţilor şi al senatorilor impune ca pensia să crească ori de câte ori este majorată indemnizaţia brută a unui ales în activitate. În prezent, un deputat sau senator ia lunar 13 mii de lei brut. Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului: „Au fost blocate pentru că nu mai există sumele necesare pentru acordarea acestor indemnizaţii şi probabil că dacă la rectificarea bugetară vor fi aprobate sume suplimentare ele se vor acorda. Dacă nu...” La Senat ar mai fi nevoie de aproximativ 6 milioane de lei, potrivit informatiilor obţinute Digi24. SURSE: Digi24, money.ro, Antena 1.

Coreea de Sud, Statele Unite şi Japonia au convenit, miercuri, să continue eforturile comune de a exercita "presiune maximă" asupra Coreei de Nord, pentru a o aduce la masa negocierilor, a anunţat ministrul sud-coreean al Apărării, relatează site-ul agenţiei Yonhap, conform agerpres.ro. Cele trei ţări au condamnat cu fermitate lansarea de săptămâna trecută a unei rachete balistice cu rază intercontinentală, în timpul unei conferinţe video la care au participat înalţi oficiali. Acţiunea a avut ca scop împărtăşirea de informaţii cu privire la ultimele provocări din partea Phenianului şi discutarea unor contramăsuri. Coreea de Sud, SUA şi Japonia au subliniat faptul că lansarea rachetei balistice din 4 iulie a încălcat în mod clar rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU şi impune sancţiuni asupra Phenianului. Totodată, dezvoltarea armelor de distrugere în masă de către regimul nord-coreean reprezintă "o ameninţare gravă la adresa păcii şi stabilităţii globale". Puterile regionale au reafirmat importanţa coordonării pentru a obţine denuclearizarea "completă şi ireversibilă" a Peninsulei Coreene şi pentru a convinge Coreea de Nord să înceteze provocările şi să revină la masa tratativelor. La discuţiile de miercuri, Coreea de Sud a fost reprezentată de Chang Kyung-Soo, şeful interimar al ministerului de planificare a politicilor. Au mai fost prezenţi David F. Helvey, secretar adjunct al Apărării din SUA, şi Satoshi Maeda, director general pentru politica de apărare a Japoniei. SURSE: stiripesurse.ro, Mediafax.

Associated Press a interzis jurnaliștilor să folosească cuvinte care nu cadrează cu Corectitudinea Politică. Într-un ghid de exprimare pentru jurnaliști, pentru 2017, se spune clar pentru toată lumea: cuvinte ca „terorist”, „islamist”. „imigrant” și „pro viaț㨠nu mai au ce căuta în vocabularul lor. Așa susține Rachel Alexander, editorialist pentru The Hill, conform Fox News. Noul ghid de stil al celor de la AP pentru 2017, conceput ca un ghid universal pentru jurnaliști, cenzurează mai multe cuvinte diferite, lucru care demonstrează clar prejudecățile de stânga ale agenției. Într-un articol pentru The Hill, Alexander explică faptul că, în momentul în care jurnaliștii vor trimite articole, editorii vor schimba pur și simplu cuvintele ofensatoare și le vor înlocui cu cele pe care le consideră că sunt „corecte din punct de vedere politic”. Astfel, explică ea, „un autor pro-viață care va scrie un articol în care ia poziție împotriva avortului va vedea că termenul „pro-viață ” a devenit, după ce a trecut pe la editori, în „anti-avort”, pentru că ghidul universal i-a instruit să folosească „anti-avort” în loc de „pro-viață și „pro - dreptul la avort” în loc de „pro-avort” sau „pro-alegere”. Cuvintele „terorist” și „islamist” sunt, de asemenea, trecute prin filtrul cenzurii. De acum înainte, nu teroriștii vor comite atacuri, ci „militanți”, „lupi singuratici” sau „atacatori”. Adio și termenul de „refugiați”. Noul ghid care trebuie să cadreze cu corectitudinea politică îi va transforma în „oameni care se luptă să intre în Europa”. „Vom vedea aceste cuvinte din ce în ce mai eliminate din articolele și știri, fiind înlocuite cu termeni care corespund corectitudinii politice”, a declarat Alexander pentru Fox & Friends. De asemenea, AP descurajează folosirea expresiei „extremist de dreapta”, definită ca „o persoană care se subscrie interpretărilor rigide ale unei doctrine conservatoare sau unor forme de fascism care subliniază opinii autoritare, adesea militariste”. „Unele publicații și-au creat și ele propriul ghid de stil, cum ar fi The New York Times. Nu este cu mult diferit de cel al celor de la AP. După alegerile prezidențiale de anul trecut, conducerea de la Times a promis că va elimina manipularea. Dar cum poate oare mass-media să renunțe la manipulare, dacă ea se regăsește chiar în acest ghid de stil?”, se întreabă Alexander. SURSE: Active News.

Parchetul General a clasat un dosar, disjuns dintr-o altă cauză de la DNA, în care fostul premier Victor Ponta era vizat de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Potrivit Biroului de presă al Parchetului General, dosarul a fost clasat în baza art.16, lit. a din Codul de procedură penală, care prevede că "fapta nu există". În septembrie 2015, Victor Ponta a fost trimis în judecată de DNA în dosarul ''Rovinari — Turceni'' pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, și spălarea banilor. La DNA a rămas o parte din dosar, în care Victor Ponta era suspectat de conflict de interese. În luna martie, DNA a clasat partea din dosar care privea acuzația de conflict de interese, însă a dispus disjungerea și declinarea competenței de soluționare către Parchetul General pentru suspiciunea săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală. "S-a dispus clasarea la data de 22 martie pentru infracțiunea de conflict de interese (trei fapte) care fusese reținută în sarcina lui Victor Ponta în calitatea sa de prim-ministru, având în vedere că a intervenit o cauză de împiedicare a efectuării urmăririi penale ca urmare a respingerii de către plenul Camerei Deputaților a cererii de încuviințare transmisă de procurori. Pe de altă parte, în cauza respectivă, prin aceeași ordonanță, s-a dispus disjungerea și declinarea competenței de soluționare către PÎCCJ pentru suspiciunea săvârșirii unor fapte care nu sunt de competența DNA", declara atunci purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan. Conform DNA, Victor Ponta era acuzat că l-ar fi desemnat pe Dan Șova ca ministru pentru Relația cu Parlamentul și ulterior ministru delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine și ministru al Transporturilor, în condițiile în care ar fi beneficiat în trecut de foloase din partea acestuia și de dreptul de folosință gratuită a unui autoturism. SURSE: AGERPRES, Antena 3, HotNews, jurnalul.ro, capital.ro, Mediafax, stiripesurse.ro, Mişcarea de Rezistenţă, România TV, B1, ziare.com, România Liberă, Radio România Actualităţi, Evenimentul, Adevărul, Amos News, Monitorul Expres, Universul argeşean, Ziua News, Ştiri din Bucovina, Revista 22, PS News, Gorj TV, Digi24, 9AM, Gândul, Puterea, Naşul, il24, RoDailyNews, Cuget Liber, Cronica Română, Telegrama.

Rise Project își extinde ancheta, iar liderul PSD care este vizat este primarul Capitalei - Gabriela Firea. Cei de la Rise Project au solicitat mai multe documente care o vizau, încheiate înainte de a fi primar, anunță Antena3. Într-o intervenție la Antena 3, Gabriela Firea a spus că nu a primit nicio cerere de lămurire și că nu s-a ocupat de afaceri imobiliare. Mai mult, primarul Capitalei a spus că se urmărește discreditarea sa. „Nu am primit nicio solicitare de lămurire sau un set de întrebări, care se întâmplă de obicei. Am mai avut parte de atenția acestei asociații. (...) Fostul meu soț, Răzvan Firea, în 1996 a cumpărat un teren de la o vecină pe care l-a vândut. Eu atunci aveam 20 și ceva de ani, venisem în București, iar Răzvan Firea făcea afaceri imobiliare. Această anchetă a fost difuzată foarte insistent pe Facebook în campania electorală, când am candidat la Primăria Generală. De asemenea, și anul trecut la alegerile parlamentare. (...) Voi primi și eu probabil un set de întrebări și voi aduce un set de lămuriri, pentru că nu m-am ocupat de afaceri imobiliare. Am lucrat 20 de ani la privat. În 2000 am fost purtător de cuvânt al Guvernului. Nu am ce să ascund. Declarațiile mele de interese și de avere sunt publice, sunt anual verificate. Dacă ar fi fost ceva în neregulă, ar fi fost scoase la iveală acele aspecte.”, a declarat Firea la Antena 3. Întrebată care este scopul acestor dezvăluiri, Gabriela Firea susține că se încearcă discreditarea sa. „Nu sunt paranoia. Eu sunt urmărită pas cu pas.”, a spus Gabriela Firea. SURSE: stiripesurse.ro, Antena 3.

În urmă cu 100 de ani, pe 11 iulie 1917, începea bătălia de la Mărăști. Această luptă reprezintă una dintre cele mai importante victorii ale Armatei Române, „prima victorie adevărată din istoria Armatei Române moderne”, după cum consemna Alexandru Averescu. Astăzi, 11 ulie 2017, la 100 de ani de la bătălia de la Mărăști, niciun înalt oficial al statului român sau al Armatei Române nu a fost prezent la Mărăști. Președintele Klaus Iohannis și-a trimis purtătorul de cuvânt să anunțe că vine pe 18 iulie în Vrancea, să omagieze ostașii români care și-au dat viața în Primul Război Mondial. 18 iulie este data când se încheie lupta de la Mărăști. Mihai Tudose, noul premier al României, este la Bruxelles. Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au de dus o altă luptă, cu Laura Codruța Kovesi. Nici ministrul Apărării nu a fost la Mărăști. În schimb, MApN a anunțat printr-un comunicat de presă că „militarii forțelor terestre din Divizia 2 Infanterie Getica vor executa salve de artilerie în amintirea faptelor de eroism ale înaintașilor”. SURSE: Active News.

Europa emergentă se confruntă cu un stres economic în creștere, care riscă să anuleze o parte din progresele politice din ultimele decenii, a apreciat marți un oficial din conducerea Fondului Monetar Internațional (FMI). La o conferință organizată la Dubrovnik, Croația, Poul Thomsen, directorul departamentului european de la FMI, a subliniat că potențialul de creștere economică a Europei Centrale și de Est s-a înjumătățit în ultimul deceniu, iar plecarea peste hotare a muncitorilor calificați este o problemă din ce în ce mai gravă. În plus, unele guverne din regiune au început chiar să pună sub semnul întrebării avantajele integrării europene, informează Agerpres. În timp ce Europa s-a confruntat cu un deceniu de crize și probleme economie, procesul de convergență dintre țările din Vest și cele din Est a încetinit sau chiar s-a oprit. Aceasta a dat naștere pe plan intern la unele semne de întrebare cu privire la validitatea unor reforme politice și economice dureroase. "Acesta este un semnal de alarmă pentru noi toți să nu ne amăgim și să credem că progresele instituționale sau în domeniul guvernanței sunt inevitabile; să nu credem că un astfel de progres este un rezultat de neoprit, o evoluție constantă. Nu este așa", a spus Poul Thomsen. "În viitor, obstacolele vor deveni și mai puternice", a adăugat economistul danez. De asemenea, Thomsen, care a condus programele de asistență elaborate de FMI în țări precum Grecia și Portugalia, a apreciat că sprijinul excepțional, oferit de creșterea economică globală, de care a beneficiat regiunea Europei Centrale și de Est în perioada imediată de după ieșirea din comunism este puțin probabil să se repete. În plus, plecarea muncitorilor calificați în Europa Occidentală este o altă problemă importantă pentru regiunea Europei emergente. FMI estimează că 20 de milioane de persoane au plecat din Europa Centrală și de Est în ultimele decenii, adică 5-6% din populația regiunii. Sondajele recente arată că jumătate din companiile din Ungaria și un sfert din cele din Polonia declară că lipsa de muncitori le limitează producția și investițiile. În ceea ce privește partea politică, Thomsen a evidențiat creșterea tensiunilor dintre guvernele unor state membre UE din Europa Centrală și de Est și Comisia Europeană. În prezent, Bruxelles-ul este nemulțumit de problemele care țin de statul de drept în Polonia și de politicile Ungariei în domeniul refugiaților. Oficialul FMI a adăugat că o altă îngrijorare este acea că, având în vedere dezamăgirile din ultimul decenii, unele state ar putea inversa reformele politice și instituționale destinate consolidării democrației și sprijinirii creșterii economice pe termen lung. "Există în mod clar un domeniu în care FMI are îngrijorări: independența băncilor centrale. În mai multe țări, independența băncilor centrale este în pericol", a subliniat Poul Thomsen. SURSE: Digi24, money.ro.

Fostul premier PSD, Sorin Grindeanu, aduce noi critici președintelui PSD, Liviu Dragnea, arătând că programul de guvernare a ajuns să fie modificat aproape zilnic. Totodată, fostul șef al Guvernului arată că statul se împrumută mai scump din cauza crizei politice din luna iunie, criză pe care o pune exclusiv în sarcina lui Liviu Dragnea. „Ca să recapitulăm, de vină pentru că nu toată lumea îl ridică-n slăvi pe Liviu Dragnea sunt: «sistemul» (destul de vag, probabil nu cel cu care juca chiar Dragnea tenis), George Soros (care are acum, pare-se, drept unică preocupare să-l deranjeze pe încă-președintele PSD), presa ostilă (peste care merge ANAF-ul inopinat, cum altfel) și un pic, dar doar un pic, programul de guvernare”, își începe Sorin Grindeanu criticile la adresa fostului său șef de partid. În continuarea postării de pe o rețea de socializare, ex-premierul PSD arată că programul de guvernare, „acel document ridicat la rang de Adevăr Suprem pe când Guvernul Grindeanu era «evaluat»”, este acum modificat aproape zilnic, „pe ici-colo, prin părțile esențiale”. Ceea ce are efecte, în opinia lui Grindeanu, asupra stabilității și predictibilității și, implicit, poate atrage pierderea încrederii investitorilor. „Vă dau un singur exemplu, ca să înțelegeți ce a făcut Liviu Dragnea prin declanșarea crizei politice de luna trecută: ultima licitație pentru titluri de stat cu scadența la 10 ani s-a inchis la dobândă de 3.98, sensibil mai mare decât precedenta, de 3.68. Adică, din cauza deciziei unui singur om, toți românii au de pierdut: toți va trebui să scoatem bani din buzunarele noastre ca să plătim dobânzi mai mari”, mai scrie Grindeanu. Acesta confirmă, totodată, informațiile potrivit cărora are întâlniri cu foști colegi din PSD. „Da, sunt adevărate. Şi mă voi întâlni în continuare cu toți cei care doresc, fie că sunt din Timiş, Teleorman sau Giurgiu, pentru că sunt şi voi rămâne pesedist, unul preocupat de viitorul partidului din care fac parte de 21 de ani”, a mai arătat fostul premier. SURSE: Digi24, Libertatea, PS News, Cotidianul, Ziua News.

Pentru prima dată în istoria Ucrainei un secretar general NATO a luat cuvântul în Parlamentul de la Kiev (Rada Supremă). Mai mult decât atât, Jens Stoltenberg l-a citat pe poetul național al ucrainenilor Taras Șevcenko, menționând că NATO va susține în continuare reformele din Ucraina. Vizita lui Jens Stoltenberg în Ucraina a fost una cu adevărat istorică, iar mulți analiști politici au declarat că o astfel de vizită ar fi fost un lucru fantastic cu vreo 4-5 ani în urmă. În timpul unei întrevederi cu președintele ucrainean Petro Poroșenko, liderul de la Kiev a comunicat că acțiunile destabilizatoare ruse au trezit NATO, care „are un rol tot mai important în faţa noilor provocări la adresa securităţii internaţionale”. Petro Poroșenko a adăugat că NATO „s-a trezit”. Este simbolic faptul că săptămâna trecută în preajma vizitei lui Stoltenberg la Kiev, preşedintele ucrainean a promulgat legea care stabileşte integrarea Ucrainei în NATO drept una dintre priorităţile de politică externă ale statului ucrainean. Documentul respectiv a fost adoptat de Rada Supremă de la Kiev pe data de 8 iunie 2017, însă președintele a tot amânat promulgarea legii. Potrivit documentului oficial, necesitatea aderării la NATO este demonstrată de experienţa unui număr de state vecine ale Ucrainei, pentru care apropierea de NATO a fost „cel mai eficient instrument de asigurare a securităţii şi menţinerii integrităţii şi suveranităţii teritoriale”. Un alt moment simbolic în preajma vizitei lui Jens Stoltenber la Kiev– întâmplător sau nu, nu știm – a fost anunțarea rezultatelor unui sondaj de opinie național, organizat de 2 instituții importante de studii sociologice, Fundația „Inițiative Democratice” și Centrul „Razumkov”, care au constatat o creștere a numărului de susținători ai politicii de aderare a Ucrainei la NATO. În pofida problemelor de securitate și războiului nedeclarat din Donbas, potrivit rezultatelor acestui studiu, 47% dintre ucraineni susțin aderarea Ucrainei la NATO. Pentru comparație, în 2012, până la conflictul ruso-ucrainean și anexarea Crimeii, ucrainenii se cam temeau de NATO, iar aderarea eventuală a Ucrainei la NATO era susținută doar de 13% dintre ucraineni. Un al treilea moment simbolic, dar și istoric, este împlinirea în luna iulie a 20 de ani de la semnarea Cartei Parteneriatului Special Ucraina – NATO. Așadar, revenind la vizita lui Stoltenberg la Kiev, merită menționat faptul că aceasta a avut loc într-un context mai mult decât prielnic, opinia publică fiind de parcă pregătită din timp să întâmpine Înaltul Oaspete, după ce în Ucraina a întreprins o vizită și Secretarul de stat al SUA, Rex Tillerson. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a exprimat solidaritatea alianţei cu Ucraina în eforturile Kievului de a face faţă „acţiunilor agresive” ale Rusiei. El a participat la deschiderea unui nou edificiu al reprezentanței oficiale NATO la Kiev și a promis că va ajuta Ucraina în sfera combaterii atacurilor cibernetice, care au afectat viața întregii societății în ultimele săptămâni. Stoltenberg a declarat clar că Federația Rusă trebuie să-și retragă soldații din Ucraina și să oprească susținerea separatiștilor cu arme și comandament militar. Reacția presei din Occident și din Ucraina după această vizită a lui Jens Stoltenberg diferă. Dacă presa europeană acordă o mai mare atenție aspectului geopolitic al vizitei, evocând contextul ambițiilor geopolitice ruse, atunci presa din Ucraina accentuează asupra perspectivei de aderare la NATO, în viitor. Este citat mai ales președintele Petro Poroșenko care a declarat la o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după reuniunea Comisiei NATO-Ucraina că părțile au început discuțiile cu privire la pregătirea Planului de acţiune în vederea obţinerii calităţii de membru al NATO. „Propunerile noastre despre începerea discuțiilor au fost întâmpinate cu satisfacție”, a spus Petro Poroșenko. Ce-i drept, în interviurile acordate presei internaționale, Stoltenberg a precizat că Ucraina are de realizat o serie de reforme important pentru a discuta mai serios despre aderare. SURSE: RFI, bursa.ro, vocea.biz, Gândul, TVR.

Teroriştii Daesh (ISIS) au confirmat moartea liderului Abu Bakr al-Baghdadi, relatează postul tv Al Sumaria, citând o sursă jihadistă din provincia irakiană Nineveh. Conform acetor date, teroriştii au emis un comunicat scurt prin care recunosc că liderul lor, 'Noul Calif', Abu Bakr al-Baghdadi este mort. La începutul lunii iunie, ministerul apărării rus anunţa că al-Baghdadi fusese ucis într-un raid aerian efectuat la periferia oraşului Raqqa. Al-Baghdadi a apărut în centrul atenţiei presei internaţionale în 2014, atunci când anunţa crearea unui califat islamist în Orientul Mijlociu. De atunci, au apărut mai multe informaţii referitoare la uciderea acestuia, dar ulterior nu au fost confirmate. SURSE: stiripesurse.ro, Digi24, DC News, Adevărul, HotNews, jurnalul.ro.

Salariul minim pe economie nu va crește, de la 1 ianuarie 2018, la 2.000 de lei, așa cum scrie în programul de guvernare al Cabinetului Tudose, ci doar la 1.550 lei. Anunțul a fost făcut de Liviu Dragnea, președinte al PSD și al Camerei Deputaților. Schimbarea majoră vine la doar 10 zile după aprobarea în Parlament a noului program de guvernare. „Cât va fi salariul minim de la 1 ianuarie 2018?”, a fost întrebarea adresată șefului PSD, Liviu Dragnea, după prima ședință de evaluare în coaliție a activității Cabinetului Tudose. „1.550 de lei. Cu salariul minim, și vreau să repet această valoare, nu va fi impus de guvern salariul minim de 2.000 de lei. Nu există așa ceva. Probabil dintr-o greșeală s-a tot rostogolit asta în spațiul public. Noi avem în program 1.450 în 2017, 1.550 anul viitor și 1.650, 1.750. La anul, poate printr-o nouă prezentare a sistemului de impozitare, salariul brut să fie egal cu cheltuiala totală a angajatorului, ceea ce înseamnă două noțiuni diferite. Dar, salariul minim, așa cum îl știe toată lumea, va crește cu 100 de lei”, a susținut Liviu Dragnea. În programul de guvernare al Cabinetului Tudose, aprobat de Parlament și prezentat în detaliu pe site-ul Guvernului, scrie însă clar, negru pe alb, la Capitolul Solidaritate, subcapitolul Echitate, că salariul minim brut în România va fi de 2.000 de lei în 2018. „În ceea ce privește salariul minim, acesta va crește o dată pe an, așa cum se întâmplă în toate țările dezvoltate din Europa: Franța, Germania, Italia, Olanda. Astăzi în România munca este răsplătită cu 32%—34% din totalul valorii producției obținute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit și recuperarea investiției, primește 56%—58%. Ținta pentru 2020 o reprezintă depășirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producție. În Europa media este de 50%—50%. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 și 3.000 lei în 2020”, scrie în programul de guvernare al Cabinetului Tudose. SURSE: Digi24, money.ro, Observatorul Prahovean, Kanal D, Monitorul Expres.

Premierul Mihai Tudose a afirmat că prin încercarea miliardarului George Soros de a destabiliza PSD și pe Liviu Dragnea se destabilizează, totodată, și Guvernul și țara. Întrebat dacă Soros vrea să destabilizeze PSD și pe Liviu Dragnea, Tudose a răspuns: "Eu nu cred că e vorba de o persoană, neapărat. Domnul Dragnea este președintele partidului. Evident că, destabilizând președintele partidului, destabilizezi și partid, și coaliție de guvernare, și Guvern și evident țara". Chestionat asupra intereselor pe care miliardarul le-ar avea în România, premierul a răspuns ironic: ''Nu, nu are cum să aibă așa ceva, Dumnezeule, nu are interese nicăieri... Evident că da! V-am spus. Cum să aibă interese aici? Nu. Este Crucea Roșie". SURSE: AGERPRES, Evenimentul Zilei, Gândul, Mediafax, Cotidianul, Antena 3, Realitatea, Jurnalul Regional, România Liberă, bookmarking.ro, Radu Tudor, Sputnik, RoDailyNews, Vrăjitorul.

Liderul PSD Liviu Dragnea a fost întrebat, luni, despre acuzaţiile sale cu privire la implicarea miliardului George Soros în activitatea PSD, aşa cum spunea şeful PSD duminică, el afirmând că nu ştie ce are omul de afaceri cu el sau cu PSD, dar „e ceva“. Dragnea a precizat că a aflat aceste lucruri pentru că „vorbeşte lumea“. Dragnea a fost întrebat „ce are George Soros cu el sau cu PSD“, liderul PSD spunând că nu ştie, dar este convins că „ceva e". „Asta este o întrebare la care aş vrea să am răspuns. Nu ştiu, dar ceva e, pentru că sunt prea multe lucruri care se leagă şi din prea multe părţi vin acest informaţii. Nu prea mai cred în coincidenţe", a spus Dragnea. Întrebat de unde are aceste informaţii, el a spus că "vorbeşte lumea". Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat duminică seara, la România TV, că ancheta DNA privind aspecte publicate în urma investigaţiei jurnalistice a Rise Project nu îl vizează, deoarece el nu are nicio afacere în Brazilia şi nu a trasferat bani în această ţară, totul pornind de la George Soros, care este, în opinia sa, „un personaj malefic”. SURSE: Adevărul, Digi24.

Dezechilibrele din sistemul naţional de pensii sunt evidente, însă multe dintre acestea au la bază modul în care Parlamentul a înţeles să legifereze acest domeniu. "Este adevărat că 100 000 de pensii speciale au echivalentul cu patru milioane de pensii ale românilor de rând. Date foarte clare vom putea avea în perioada următoare, după ce le strângem de la instituții. Deocamdată aceste informații au fost date de Institutul Național de Statistică", a declarat, duminică, Olguţa Vasilescu. Potrivit DCNews, care citează RTV, ministrul Muncii nu a precizat şi dacă vor fi luate măsuri. "Au fost făcute foarte multe modificări la legea pensiilor în ultimii ani. Sunt unii care au ieşit la pensie într-un an cu o pensie mai mare decât altul care a ieşit cu un an mai târziu. Sigur că noi vrem să avem toată baza de date tocmai pentru a putea corecta sistemul. Altfel, nu putem vorbi despre o lege corectă. Cerem toată baza de date să vedem când s-a ieşit la pensie, cum s-a calculat pensia la vremea respectivă, de ce aşa. Nu se poate ca unii care au 15 ani de contribuţie la sistemul de pensii, faţă de alţii care nu au cotizat deloc să aibă pensii identice. Acolo este o nedreptate care trebuie corectată. Vrem să ştim exact pe ce ne-am aşezat şi să vedem ce putem face," a mai declarat Lia Olguţa Vasilescu. La începutul anului trecut a intrat în vigoare şi legea care dă pensii speciale parlamentarilor. Totodată, Guvernul face o analiză a modului în care au fost administrate, timp de 10 ani, sumele intrate în Pilonul II de pensii. Ministrul Muncii spune că informaţiile urmează să vină de la Autoritatea de Supraveghere Financiară. SURSE: Digi24, Adevărul, HotNews, B1, money.ro, Alba24, Revista 22, Realitatea.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că a convenit cu premierul Mihai Tudose ca în fiecare zi de luni acesta să participe la şedinţa coaliţiei de guvernare, pentru a prezenta săptămânal raportul de activitate, în condiţiile în care prim-ministrul îşi doreşte să îl „simtă aproape" şi să existe o comunicare foarte strânsă cu liderii coaliţiei. „Se va întâmpla ceea ce speram să se întâmple, ceea ce vorbisem să se întâmple şi cu primul Guvern. Eu am spus în mai multe rânduri, numai că fiecare prelua ce voia şi rostogolea ceea ce voia la televizor. Ideea nu e să faci o evaluare la partid, nu partidul trebuie să facă evaluarea, evaluarea şi-o face Guvernul. Şi Mihai Tudose e un om pe care eu îl apreciez foarte mult ca şi pragmatism, ca şi viziune economică şi care munceşte foarte mult. În fiecare luni - poate că în această vacanţă de vară n-o să fie chiar în fiecare luni -, Guvernul vine şi prezintă coaliţiei ceea ce a făcut în săptămâna precedentă, ce urmează să facă în săptămâna următoare. Aşa se va întâmpla”, a spus Liviu Dragnea. Liderul PSD a susţinut că este firesc să existe o discuţie în coaliţie cu privire la activitatea Guvernului, astfel încât Executivul să poată fi sprijinit. „Nu suntem ca o comisie, ca nişte inchizitori sau ca o comisie de examen, fiecare stăm cu ochelarii pe nas, cu cotiere si cu testul grilă, nu se face aşa. Suntem aceiaşi oameni, suntem aceiaşi colegi, împreună am câştigat alegerile, împreună muncim şi depunem eforturi ca acest act de guvernare să meargă înainte. Ei ne spun ce au făcut, e nevoie de decizii politice sau de aprobări politice pentru nişte decizii care ţin de actul de guvernare, este firesc să fie o discuţie în coaliţie şi coaliţia în ansamblul ei să sprijine, poate să-şi spună şi un punct de vedere”, a completat preşedintele PSD. Liviu Dragnea a susţinut că „regula” va fi că „în fiecare zi de vineri va fi transmis liderilor coaliţiei materialul pentru luni, ca să aibă timp să se uite şi să fie o discuţie aplicată”. „Mâine (luni - n.r.) va fi prima întâlnire importantă cu Guvernul, pe care o aşteptam de şase luni de zile, un premier bine aplicat, bine organizat, ordonat, care vine şi ne prezintă ceea ce a prezentat deja, raportul de activitate pe prima săptămână, spunând ce va face în următoarea săptămână”, a adăugat preşedintele Camerei Deputaţilor. El a subliniat că premierul Mihai Tudose i-a transmis că îşi doreşte să îl simtă aproape şi să existe o comunicare foarte strânsă cu coaliţia de guvernare. „Eu, când am avut prima discuţie cu domnul Tudose, înainte de a-l propune ca premier, a zis că vrea să mă simtă aproape şi să simtă şi partidul aproape şi coaliţia aproape şi că vrea ca în permanenţă să existe comunicare foarte strânsă şi în timp real cu PSD şi cu coaliţia în ansamblu”, a conchis Liviu Dragnea. SURSE: Digi24.

Roger Stone, consultant politic pentru trei preşedinţi americani: Richard Nixon, Ronald Reagan şi Donald Trump, a acordat un interviu ziarului Adevărul. Stone este un personaj cu opinii „exotice“ și trăieşte după deviza „singurul lucru mai rău decât să se vorbească despre tine este să nu se vorbească despre tine“. Iată câteva replici memorabile din timpul interviului: "- Dacă ți se pare rău comunismul, îți poți imagina o lume dominată de George Soros? - Nominalizarea lui Trump este o preluare ostilă a Partidului Republican. -Teoria conspirației e un termen inventat de CIA în 1964 pentru a-i discredita pe cei care se îndoiesc de versiunea guvernamentală falsă a evenimentelor" SURSE: Antena 3, Active News, stiripesurse.ro.

PNL atrage atenţia că măsuri precum impozitul pe cifra de afaceri, taxa de solidaritate sau creşterea artificială a salariului minim vor fi suportate de companiile private din România. Într-o dezbatere intitulată "SOS Mediul de Afaceri", liderul liberal, Ludovic Orban, şi-a arătat îngrijorarea faţă de impactul pe care astfel de măsuri îl vor avea asupra dezvoltării economice a ţării. Ludovic Orban: "Întâi asiguri creştere economică, după aia distribui resursele, care sunt câştigate în urma procesului de creştere economică. Nu te apuci tu întâi să desemnezi cine este câştigător unei eventuale creşteri economice care apare în România şi dupa aia să vezi dacă îţi vin banii ca să plăteşti banii rezultaţi din creşterea economică." În aceeaşi dezbatere, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, Dragoş Atanasiu, a pledat pentru eliminarea diferenţelor care se fac între firmele româneşti şi cele străine, întrucât între acestea este nevoie de colaborare. Conform datelor prezentate de Biroul european de statistică Eurostat, România a avut cea mai mare crestere economica procentuală din Uniunea Europeana în primul trimestru al anului 2017: 5,6% faţă de primul trimestru al anului 2016 şi 1,7% faţă de trimestrul IV al anului 2016. SURSE: Radio România Actualităţi.

Crearea statului Republica Moldova a fost o greșeală a Moscovei, iar limba moldovenească nu se deosebeşte de cea română. Declarațiile îi aparțin liderului Partidului Liberal-Democrat din Rusia, Vladimir Jirinovski. Partenerul politic al fugarului Renato Usatîi a făcut aceste afirmații în plenul Dumei de Stat. "Trebuie să recunoaștem apariția Republicii Moldova drept o greșeală. Limba moldovenească nu se deosebește de limba română, iar ei, în sinea lor, cel mai probabil, se consideră români", a declarat deputatul rus, Vladimir Jirinovski. Deputatul rus a propus reintroducerea termenului Basarabia în actele juridice, ca apoi teritoriul țării noastre să revină în componența Rusiei. Jirinovski a invocat faptul că Basarabia a fost parte a Imperiului Rus, după ce acest teritoriu a fost cedat în 1812 de către Imperiul Otoman în conformitate cu tratatele internaționale. Acesta a mai comparat țara noastră cu peninsula Crimeea, pe care, afirmă el, Rusia nu a ocupat-o, ci a recuperat-o. În luna martie a anului curent, Renato Usatîi și Vladimir Jirinovski au semnat la Moscova un acord de colaborare între formațiunile pe care le conduc, Partidul Nostru și Partidul Liberal-Democrat din Rusia. SURSE: Publika, Evenimentul Zilei, glasul.info, Prime, Agora, Ziarul Naţional, Adevărul, HotNews, Republika News.

Câteva sute de militanți s-au adunat în suburbia Vecses a Budapestei pentru a "desfășura drapelul extremei drepte" și a pune bazele unei mișcări politice numite "Forță și Hotărâre" (FH), relatează Reuters. Evenimentul, deși de amploare redusă, a fost relatat de presă la nivel național. Principalul partid de opoziție din Ungaria, Jobbik, s-a apropiat de centru și a lăsat loc pentru noi inițiative la extrema dreaptă, unde își avea originile, remarcă Reuters. Noua mișcare a anunțat sâmbătă că intenționează să participe la alegerile din 2018 cu o platformă radicală, opusă liberalismului și imigrației. Limbajul folosit este rasist pe față. Unul din liderii FH, Laszlo Balasz, a adresat participanților — mai ales bărbați musculoși și tatuați, potrivit Reuters — mesajul că Europa dă dovadă de o toleranță greșită față de pericolul minorităților existente și de afluxul de milioane de migranți. "Zeci de milioane îngroașă rândurile arabilor, africanilor și țiganilor care nu vor da dovadă de toleranță, după ce își vor da seama de puterea pe care le-o dă ponderea demografică. (...) Comunitatea noastră etnică trebuie să fie pe primul loc (...) nu există egalitate", a spus el. Un alt lider, Zsolt Tyirityan, a prezentat Europea actuală în termenii Lebensraum, "spațiul vital" invocat de ideologia nazistă: "Istoria lumii se câștigă și se pierde prin populație, prin lupta pentru spațiul vital și lupta de a păstra spațiul vital. (...) Oricine spune altceva ori suferă de iluzii, ori minte. Oricum am privi lucrurile, cel mai puternic câștigă întotdeauna. (...) Am conștiința rasei. Sunt mândră că sunt un european alb. (...) Și îmi rezerv dreptul de a apăra asta". Tyrityan a reluat și poziția cunoscută a premierul ungar Viktor Orban privind statul neliberal. "Declarăm război liberalismului. Acesta este principalul nostur dușman și vom face totul pentru a-i distruge idealurile în rândul publicului. (...) Acești oameni își pierd naționalitatea, conștiința de rasă și în curând identitatea sexuală. Astfel de oameni trebuie alungați din spațiul nostru vital". După discursul lui Tyirityan, un simpatizant i-a cerut un autograf pe un exemplar nou din Mein Kampf, cartea lui Adolf Hitler, relatează Agerpres. SURSE: DC News, HotNews, Adevărul, news.ro, Evenimentul Zilei.

Prima vizită în calitate de premier a lui Mihai Tudose va fi la Bruxelles, săptămâna viitoare. Primul-ministru are programate întâlniri cu preşedinţii Comisiei Europene, Consiliului European şi Parlamentului European, transmite corespondentul MEDIAFAX. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a declarat, sâmbătă, la Alba Iulia, în cadrul unei conferinţe de presă, că Mihai Tudose intenţionează să facă, săptămâna viitoare, o primă vizită în calitate de premier, la Bruxelles, unde se va întâlni cu oficialii europeni. ”Cooperarea internaţională, domeniul afacerilor europene, vor reprezenta într-adevăr axe prioritare pentru executiv şi o dovadă se va vedea săptămâna viitoare, când într-adevăr premierul României intenţionează şi sper să realizeze, evident, să facă o primă vizită la Bruxelles pentru a se întâlni cu oficialii europeni. Întâlniri la care am plăcerea să particip în calitatea mea de ministru delegat pentru Afaceri Europene pentru a transmite acest mesaj ferm, România şi actualul Guvern îşi respectă toate angajamentele asumate anterior şi are de gând să aibă o colaborare foarte bună cu partenerii europeni şi în acelaşi timp să-şi susţină cauza, atunci când este cazul, în raport cu partenerii noştri de acolo”, a spus Victor Negrescu. Întrebat de jurnalişti despre agenda vizitei premierului, Victor Negrescu a spus că aceasta este deja stabilită. ”Agenda vizitei este stabilită şi pot să vă spun deja pentru că această informaţie este publică, într-adevăr, va avea o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, domnul Juncker, este deja publicată pe site-ul Comisiei Europene, dar va avea întâlniri cu toţi oficialii importanţi la nivelul instituţiilor europene, cu preşedintele Consiliului, domnul Tusk, cu preşedintele Parlamentului European, domnul Tajani, şi cu o parte din comisari, evident, ne vom întâlni cu doamna comisar Corina Creţu, cu domnul comisar Timmermans. Este o vizită de o zi şi o vizită care cred că va avea succesul scontat şi mai ales este un mesaj pe care vrem să-l transmitem, un plus de seriozitate în relaţia cu Bruxelles-ul, şi pot să vă spun că ne-am pregătit foarte bine pentru această vizită şi sunt convins că premierul României va începe colaborarea cu Bruxelles-ul într-o manieră pozitivă pentru români şi într-o manieră pozitivă pentru priorităţile actualei guvernări”, a răspuns Victor Negrescu. De asemenea, întrebat la ce se referă când spune ”un plus de seriozitate”, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a răspuns: ”Atunci când mergem să discutăm cu partenerii europeni ne pregătim foarte bine înainte pentru că ceea ce am învăţat în cei trei ani de mandat (de europarlamentar - n.r.) este că, de multe ori, aceste discuţii sunt foarte tehnice şi cred că este important să ne creştem capacitatea administrativă în raport cu dialogul pe care îl purtăm cu Bruxelles-ul. Realist vorbind, dacă nu reuşim acest lucru negocierile pe care le purtăm nu pot aduce efectele pe care noi ni le dorim pentru România sau pe care ni le dorim pentru a reuşi să implementăm programul de guvernare şi de aceea am spus că este, într-adevăr, nevoie să ne pregătim mai bine şi eu sunt convins că pentru această vizită am depus toate eforturile necesare pentru a atinge obiectivele pe care ni le fixăm”. SURSE: Mediafax, PS News, Mondo News.