BIS aka OldNab

Procurorul Doru Ţuluş a declarat, la ieşirea de la CSM, că Direcţia Naţională Anticorupţie a ajuns "o caricatură, o instituşie caricaturală", precizând că discuţiile au fost aprinse în cadrul şedinţei. Procurorul Doru Ţuluş a declarat, la ieşirea de la şedinţa pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), că instituţia DNA-ului a ajuns o caricatură. "Am ajuns o caricatură, toţi, am ajuns o instituţie caricaturală", a spus Ţuluş, precizând că discuţiile din interiorul şedinţei, care a fost secretă, au fost "politicoase, dar aprinse". Totodată, Ţuluş a mai spus că procurorul-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, "de iubit nu l-a iubit niciodată " şi că nu a trăit în 23 de ani de carieră o umilinţă mai mare ca atunci când a fost chemat telefonic să dea testul poligraf. Întrebat ce se întâmplă dacă va fi dat afară, Doru Ţuluş a precizat că va face cerere pentru un alt parchet, menţionând că o să meargă în instanţă pentru a cere respectarea drepturilor. Procurorul a negat categoric că ar fi fost el cel care ar fi făcut respectivele înregistrări. Procurorii DNA Doru Ţuluş şi Mihaela Iorga au participat, marţi dimineaţa, la şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM, acolo unde s-a discutat solicitarea Laurei Codruţa Kovesi de revocare a celor doi. Şi procurorul-şef al DNA a participat la şedinţă. În cererea înaintată de Kovesi, se susţine că Mihaela Iorga nu a înregistrat un denunţ, iar Doru Ţuluş e suspectat de incompatibilitate. SURSE: Ziarul Financiar, PS News.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat marţi, la recepţia cu ocazia Zilei Independenţei SUA, că este ”vitală” întărirea relaţiilor transatlantice, România învăţând, pe durata parteneriatului cu SUA, ce înseamnă ”forţa democraţiei” şi ”respectul faţă de justiţie”. ”În aceşti 20 de ani, România a învăţat, inclusiv cu sprijinul Statelor Unite, ce înseamnă forţa democraţiei şi respectul faţă de justiţie, stat de drept şi transparenţă. Cetăţenii români ştiu astăzi că valorile democratice nu pot fi negociate. Acestea sunt principii înscrise şi în declaraţia de independenţă a Statelor Unite ale Americii şi iată, ele aduc popoarele noastre cu atât mai aproape”, a spus preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis a mai afirmat că trebuie întărită relaţia comercială dintre România şi Statele Unite ale Americii prin intensificarea schimburilor comerciale şi investiţiile americane în România, dar şi prin susţinerea interesului afaceriştilor români pentru piaţa americană. Iohannis a subliniat că pentru a atinge aceste obiective, România are nevoie de o guvernare care să asigure un climat economic stabil, un cadru legislativ predictibil şi transparent, cu o birocraţie redusă şi respect faţă de statul de drept. ”Acum este timpul ca ţara să fie guvernată responsabil şi predictibil, punând interesul cetăţeanului pe primul loc şi dovedind partenerilor noştri străini că România este acelaşi partener stabil, care îşi respectă angajamentele asumate. Este important să intensificăm schimburile comerciale şi investiţiile capitalului american în România, dar şi susţinerea interesului oamenilor de afaceri români pentru piaţa americană. (...) Folosesc acest prilej pentru a reitera faptul că, pentru investitorii străini, pentru ca România să atragă companii americane , de exemplu, este foarte importantă asigurarea unui climat atractiv şi stabil, cu un cadru legislativ predictibil şi trnsparent, cu o birocraţie redusă şi respect faţă de statul de drept. Sper ca noul guvern instalat să ia aminte la aceste principii fundamentale”, a mai spus Iohannis. Iohannis a vorbit şi despre latura militară a parteneriatului România - SUA în cadrul alianţei NATO şi a salutat creşterea propusă de preşedintele SUA Donald Trump pentru finanţarea activităţilor militarilor americani, amintind că în România se va desfăşura luna aceasta exerciţiul Saber Guardian 2017. ”În ceea ce priveşte dimensiunea militară a relaţiei noastre, care este excelentă atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul NATO, Statele Unite rămân principalul garant al securităţii României, care, la rândul său, îşi aduce o contribuţie consistentă şi apreciată, inclusiv pentru securitatea SUA. Salut încă o dată creşterea consistentă propusă de Preşedintele Trump pentru finanţarea activităţilor militarilor americani, prin Iniţiativa de Reasigurare Europeană, inclusiv pe teritoriul României. Amintesc, în acest context, că în această lună se va desfăşura, şi în România, impresionantul exerciţiu Saber Guardian 2017, care reflectă, o dată în plus, gradul avansat al cooperării şi interoperabilităţii noastre militare”, a mai spus Iohannis. Declaraţiile au fost susţinute în cadrul recepţiei organizate de Ambasada SUA la Bucureşti, cu prilejul Zilei Independenţei SUA. SURSE: Ziarul Financiar.

Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a început marți, la Palatul Cotroceni, pe ordinea de zi fiind incluse subiecte ce vizează politica de securitate și apărare, precum și evoluțiile recente ale fenomenului migrației, informează Agerpres. Ședința este condusă de președintele Klaus Iohannis, cu participarea premierului Mihai Tudose. Între subiectele incluse pe ordinea de zi se află implementarea Strategiei Globale a UE (dimensiunea securitate și apărare); forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2018; activitatea Serviciului Român de Informații în anul 2016; Regulamentul de organizare și funcționare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă, potrivit Administrației Prezidențiale. Totodată, pe agenda CSAT se află Carta albă a Apărării, aprobată recent de Guvern, Planul de înzestrare a Armatei României 2017 — 2026, precum evoluțiile recente ale fenomenului migrației și principalele măsuri implementate la nivel național. SURSE: Magna News.

Universitatea din Bucureşti lansează, începând cu anul universitar 2017-2018, primul program de masterat în Filosofie, Politică şi Economie, care se va desfăşura în limba engleză. Programul de master va fi derulat de Facultatea de Filosofie în parteneriat cu Facultatea de Administraţie şi Afaceri şi va dura doi ani. Printre disciplinele studiate în cadrul acestui program se numără: Gândirea critică în ştiinţele sociale, Gândirea politică modernă, Etică şi economie, Economie politică, Moralitate şi drept, Filosofia socială şi politică, Teoria jocurilor în economie, Moralitate, afaceri şi New Media. Programul de masterat ”preia şi modelează curriculumul utilizat de la începutul anilor 1920 de universităţi prestigioase, precum Universitatea Oxford, London School of Economics, Universitatea Warwick, Universitatea Princeton, Universitatea Yale sau Universitatea Duke”, se arată într-un comunicat al Universităţii Bucureşti. Un model similar de studii de masterat este derulat şi de alte universităţi europene, precum universităţile din Leiden, Amsterdam, Berna, Zurich, Praga, Hamburg, Milano. ”Programul de master PPE s-a evidenţiat de-a lungul anilor ca fiind cel mai important antrenament intelectual pe care îl urmează viitorii politicieni, manageri şi experţi în politică şi societate. Printre absolvenţii de PPE se numără David Cameron, Christopher Hitchens sau Tony Abbott”, se mai precizează în comunicatul citat. SURSE: Europa FM, HotNews, AGERPRES.

Calculele politice ies sau nu ies, dar socotelile din finanţele personale ale liderilor nu arată rău deloc. Liviu Dragnea a avut, anul trecut, venituri de aproape un milion de lei. Ca fost preşedinte, Traian Băsescu primeşte o indemnizaţie de aproape 140.000 de lei. Călin Popescu Tăriceanu rămâne cel mai bogat şef de partid, iar Kelemen Hunor câştigă mai mulţi bani de la partid decât de la Parlament. Toate acestea reies din cele mai recente declaraţii de avere ale liderilor principalelor partide parlamentare. Liderul PSD a obţinut anul trecut 220.00 de lei dintr-un contract de închiriere şi 630.000 de lei din vânzarea unui imobil şi a unui teren în Turnu Măgurele. Peste, vin 77.000 de lei - indemnizaţia de deputat. Liviu Dragnea are plasamente la hotel Turris de 80.710 de lei si 460.110 de lei. Anul trecut a primit donaţie din partea nepoţilor un BMW X5 fabricat în 2009. Traian Băsescu primeşte o indemnizaţie ca fost preşedinte de 139.200 de lei pe an, dar şi o pensie de 37.956 de lei. Traian Băsescu a rămas doar cu un apartament de 250 de mp în Capitală, după ce a încasat 38.000 de euro din vânzarea altui apartament. În conturile sale se află 685.962 de lei, 58.323 de dolari şi 67.080 de euro. În 2015, Ioana Băsescu, fata cea mare a fostului preşedintelui, i-a returnat un împrumut în valoare de 565.000 de lei. Şapte locuinţe şi şapte maşini are Călin Popescu Tăriceanu. În ultimul an, el a moştenit două apartamente. Anul trecut, a câştigat 189.353 de lei de la Senat, dar şi 38.400 din închirierea unui apartament. Rămâne însă cu datoria din campania prezidenţială din 2014 de 247.907 de lei. La capitolul plasamante, găsim cinci împrumuturi acordate în nume personal, dar şi o cesiune drepturi pentru Pădurea Valea Lungă din judeţul Dâmboviţa în valoare de 250.000 de euro. În conturile preşedintele ALDE se găsesc 162.454 de lei, 14.518 lei, 7.948 de dolari, dar şi 284.877 plasaţi în mai multe fonduri de investiţii. Kelemen Hunor primeşte mai mulţi bani de la partid, decât de la Parlament. Calitatea sa de preşedinte al UDMR i-a adus anul trecut un venit de 62.700 de lei, în timp ce de la Camera Deputaţilor a primit 62.651 de lei. Kelemen Hunor şi-a cumpărat împreună cu soţia o casă în Cluj, de aproape 120 de mp. La capitolul datorii, apare un credit ipotecar de 260.000 de lei. Cei doi mai au împreună alte trei case, într-una deţinând doar 40% din aceasta. Nicuşor Dan a primit anul trecut pentru precampania şi campania electorală de peste 275.000 de lei de la o firmă. Fostul preşedinte USR a obţinut anul trecut venituri de 30.000 de lei de la Institutul de Matematică. În total, are datorii de aproape 100.000 de euro. Şi nu are niciun imobil proprietate personală. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, nu şi-a depus declaraţia de avere deoarece nu este parlamentar. SURSE: Digi24, stiripesurse.ro.

Președintele Klaus Iohannis va participa joi la Summitul "Inițiativei celor Trei Mări" (Baltică - Adriatică - Neagră), ce va avea loc la Varșovia, la reuniune, în calitate de invitat special, urmând a fi prezent și președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. La reuniune vor participa șefi de stat și reprezentanți ai acestora din 12 țări din Europa Centrală și de Est: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria, a informat luni Administrația Prezidențială într-un comunicat transmis AGERPRES. "Inițiativa celor Trei Mări" urmărește să ofere susținere politică pentru o mai bună cooperare și interconectare a economiilor statelor din spațiul geografic cuprins între cele trei mări — Adriatică, Baltică și Neagră — în domenii precum energie, transporturi, telecomunicații sau protecția mediului. SURSE: AGERPRES, HotNews, Mediafax, Ziarul Financiar, Rador, Revista 22, stiripesurse.ro, bursa.ro, Gazeta de Sud, Radio România Reşiţa, Cuvântul Libertăţii, România Libertăţii, Revista Mişcarea, Mondo News, Ziua News, InfOpinia, Monitorul de Botoşani, Informateca, news.ro, Monitorul de Suceava, Antena 3, Cotidianul, Timiş Online, DC News, Antena 1, Aktual24, Ştiri de Cluj, Vocativ Plus, Sinteza Zilei, Monitorul Expres, PROMPT MEDIA, Suceava Live.

Putem, dar dacă lumea se complace în mizeria asta pe care (((ei))) au numit-o "democraţie", ce vrei?

Polonia nu a invitat refugiații să vină în Europa, așadar această țară are dreptul moral să spună 'nu' primirii lor, a estimat sâmbătă liderul de facto al Poloniei, Jarosław Kaczyński, președintele Partidului Dreptate și Justiție (PiS), transmite agenția Reuters. 'Nu noi am exploatat țările de unde vin acum acești refugiați, nu ne-am folosit de forța lor de muncă și nici nu i-am invitat în Europa', a spus Kaczyński în discursul susținut la Congresul formațiunii sale politice. El a criticat și abordarea acelor oficiali europeni care cer ca oferirea de fonduri europene statelor din est să fie condiționată de acceptarea primirii migranților extracomunitari. 'Faptul că le primim (fondurile), nu înseamnă că ne-am pierdut dreptul de a avea evaluări diferite', a indicat liderul conservator polonez. Reacția sa survine în contextul tensiunilor cu unele state vest-europene și cu Comisia Europeană, care a inițiat împotriva Poloniei, Ungariei și Cehiei proceduri de infringement pentru neaplicarea cotelor obligatorii de refugiați. Problema migrației a revenit în prim-planul preocupărilor europene odată cu intensificarea din nou a fluxului migrator. În Italia au sosit în numai câteva zile peste 10.000 de migranți dinspre Africa, astfel că guvernul de la Roma a cerut și altor state să-și deschidă porturile pentru navele ONG-urilor care aduc migranți salvați pe Mediterana, solicitare ce va fi discutată săptămâna viitoare la reuniunea informală a Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI). Kaczyński a criticat adesea cotele obligatorii de refugiați adoptate prin majoritate calificată de acest Consiliu, iar în discursul său de 70 de minute susținut la Congresul PiS a insistat că acest partid nu poate fi acuzat că ar fi anti-european, amintind că în anul 2004 a susținut aderarea Poloniei la UE. El a făcut astfel referire și la divergențele cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept. De când conservatorii formațiunii Dreptate și Justiție (PiS) au câștigat alegerile legislative din octombrie 2014, autoritățile de la Varșovia se află într-un conflict permanent cu Comisia Europeană, din cauza unor măsuri care în opinia oficialilor de la Bruxelles pot afecta în special libertatea presei și separația puterilor în stat. Prin urmare, executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură pe tema respectării statului de drept în Polonia, iar pe 21 decembrie i-a dat guvernului de la Varșovia un termen de două luni pentru a răspunde preocupărilor legate de reforma Tribunalului Constituțional. Dar cu toate că guvernul polonez a răspuns în ultima zi a acestui termen și a respins toate acuzațiile, Comisia Europeană încă nu a pus în practică amenințarea cu privire la adoptarea de sancțiuni. Aceste sancțiuni se referă în principal la suspendarea dreptului de vot al Poloniei, dar pentru aceasta este nevoie de acordul unanim al tuturor statelor membre, iar premierul ungar Viktor Orban a anunțat că se va opune. În discursul susținut la Congresul PiS, Jarosław Kaczyński — fratele geamăn al președintelui Lech Kaczyński, mort în accidentul aviatic petrecut la Smolensk în anul 2010 — a sugerat de asemenea creșterea cheltuielilor sociale dacă situația economică o va permite, precum și diminuarea capitalului străin în sectorul mass-media. SURSE: AGERPRES, Radio Europa Liberă, news.ro, stiripesurse.ro, Business24, Mediafax.

Primeşti un avertisment verbal pentru că nu ţi-ai argumentat poziţia.

Primeşti un avertisment verbal pentru că nu ţi-ai argumentat poziţia.

Primeşti un avertisment verbal pentru că nu ţi-ai argumentat poziţia.

Primeşti un avertisment verbal pentru că nu ţi-ai argumentat poziţia.

Primeşti un avertisment verbal pentru că nu ţi-ai argumentat poziţia.

Toţi ochii au fost aţintiţi azi, pe noii miniştrii desemnaţi. Mircea Titus-Dobre, ministrul Turismului: "Eu am crescut 38 de ani în turism, ca să ştiţi foarte bine! 38 de ani în turism am crescut, da?" Reporter: "Ce înseamnă asta, dacă aţi crescut pe litoral înseamnă că aţi crescut în turism?" Mihai Titus-Dobre: "Nu, doamnă. Mama mea ca să ştiţi, ca să fie public, este directoare de hotel chiar la vârsta de 70 de ani şi a început la 24 de ani, tatăl meu a fost." Reporter: "Mulţi înainte, să vă trăiască dar nu are nici o legătură cu experienţa dumneavoastră." SURSE: Digi24, Antena 3.

3 militari au murit în accidentul produs, joi seara, în județul Argeș. Camionul care îi transporta s-a răsturnat într-o prăpastie. Decesul primului dintre militar a fost confirmat de secretarul de stat Raed Arafat și ulterior de premierul Mihai Tudose. După aproape o oră, au fost declarați decedați și ceilalţi doi militari prinși sub vehicul, anunță ISU Argeș. Potrivit ministrului de Interne, Carmen Dan, motorul camionului a căzut peste cei doi militari. Echipele de intervenţie nu puteau vedea decât picioarele acestora. Vehiculul răsturnat în râpă era ultimul dintr-o coloană de patru, care se deplasau de la Cincu spre Câmpulung. El transporta 13 militari din cadrul Batalionului 30 Vânători de Munte. 9 militari, care se aflau în spatele camionului, au fost salvați, au primit îngrijiri la faţa locului și au fost transportaţi de urgenţă la cele mai apropiate spitale. Al zecelea militar a scăpat nevătămat. Accidentul s-a produs în jurul orei 21.55, în apropiere de localitatea Valea Urdei, din judeţul Argeş. Din declaraţiile supravieţuitorilor reiese că autovehiculul ar fi rămas fără frâne. SURSE: Europa FM, Nova FM, Evenimentul Zilei, YAMNews, Huff, Realitatea.

Programul de guvernare al Cabinetului Tudose, ce va fi votat de majoritatea PSD-ALDE și aliații de la UDMR și minoritățile naționale, prezintă mai multe modificări esențiale față de programul de guvernare al Cabinetului Grindeanu, votat în urmă cu mai puțin de șase luni. Două dintre modificări vizează introducerea a două noi dări pe care populația le va plăti de la 1 ianuarie 2018. Este vorba de contribuția de solidaritate și de o taxă suplimentară ce va fi plătită pe „produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației”. Alte detalii despre ce vor presupune aceste două noi dări nu apar în programul de guvernare al cabinetului Tudose. De asemenea, nici unul dintre viitorii miniștri sau din reprezentanții PSD-ALDE nu au vorbit până acum de ele și nu au explicat cine și cum le va plăti. Introducerea celor două noi dări ar urma însă, potrivit noului program de guvernare, să fie concomitentă cu eliminarea altora. „Începând cu 1 ianuarie 2018, numărul taxelor, tarifelor și comisioanelor în România nu va fi mai mare de 50. Astfel, pentru populație vor exista cel mult 10 taxe, dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobile, impozitul pe mașină, contribuția de solidaritate, vignieta. Toate celelalte taxe, tarife și comisioane vor fi eliminate”, se arată în documentul trimis Parlamentului. De remarcat că în enumerarea de mai sus au fost pomenite explicit doar opt taxe. Rămâne de văzut care sunt celelalte două neinventariate, una din ele fiind, probabil, TVA. Tot în documentul trimis Parlamentului se precizează că, până la 1 septembrie 2017, Guvernul va prezenta public nomenclatorul taxelor din România, dar și taxele, tarifele și comisioanele ce vor fi eliminate. Potrivit unor surse politice, contribuția de solidaritate ar urma să fie plătită de românii care au venituri de peste 10 salarii minime pe economie (ar veni, în acest moment, peste 14.500 lei). Banii astfel colectați ar urma să se ducă la Sănătate. Ideea unei taxe de solidaritate a fost vehiculată și în timpul guvernării Ponta. Se spunea, atunci, că ea va fi plătită de cei care au venituri ce depășesc echivalentul a 1.000 de euro pe lună. În prima fază, Ponta spunea că taxa va fi aplicată doar angajaților din sectorul bugetar și că va fi de 16%. Planul era ca taxa să fie aplicată de la 1 ianuarie 2013. Ulterior, Ponta a vorbit de o taxă de 10% din salariu și a spus că banii puteau fi folosiți pentru tariful social la energie sau pentru pensiile recalculate ale militarilor. În cele din urmă, taxa nu a fost introdusă. SURSE: Digi24, money.ro, HotNews, ziar.com, Tribuna.

Moscova va reacţiona dur şi adecvat la provocările autorităţilor din Republica Moldova, a declarat Grigorii Karasin, adjunctul ministrului de Externe al Rusiei, în contextul în care Chişinăul a expulzat recent cinci diplomaţi ruşi acuzaţi de spionaj, informează site-ul de ştiri Sputnik. "Suntem gata să interacţionăm cu toate forţele politice care gândesc constructiv şi lucid, inclusiv cu toate structurile de stat. Însă vom reacţiona în continuare dur şi adecvat la provocări similare cu cea recentă", a avertizat oficialul rus într-un interviu acordat publicaţiei Izvestia. Karasin a mai declarat că incidentul reflectă lupta din interiorul clasei politice din Republica Moldova în legătură cu atitudinea faţă de Rusia. Moscova a expulzat cinci diplomaţi moldoveni după ce Chişinăul declarat drept persona non grata cinci diplomaţi ruşi. Preşedintele moldovean Igor Dodon a criticat dur decizia Ministerului de Externe de la Chişinău. SURSE: Mediafax, Ziarul Financiar, Ziua News, Fluierul.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Orgaizată și Terorism (DIICOT) l-a reținut pe un cetățean român, suspectat că făcea propagandă pentru gruparea teroristă Daesh (ISIS). „Suspectul zis ‘Ibrahim’ incepand cu luna noiembrie 2016 a utilizat si/sau utilizeaza si in prezent, pe o retea de socializare, mai multe conturi personale, prin intermediul carora a postat si distribuit fotografii cu sigla gruparii teroriste DAESH, precum si inregistrari cu atacuri ale DAESH si executii, prin decapitare si impuscare, cu intenția de a le face cunoscute și de a determina câștigarea de noi adepți capabili să recurgă la săvârșirea aceluiași gen de fapte ca cele a căror promovare prin propagandă a realizat-o”, arată DIICOT. Procurorii susțin că în primăvara anului 2015, „Ibrahim” „s-a deplasat in zona unui obiectiv militar de pe teritoriul Romaniei” pentru a observa punctele de acces și modul în care obiectivul era îngrădit. „Datele si informatiile respective au fost culese de către suspect în scopul transmiterii ori punerii la dispoziţia unei entități teroriste salafiste si pro-jihadiste dintr-un stat al Uniunii Europene,grupare ai carei adepti au plecat in zona siriano-irkiana pentru a participa la jihad si care a avut legatura cu persoanele care au revendicat atentatele teroriste de la Paris din 13.11.2015”, arată DIICOT. Potrivit Digi24, bărbatul a fost reținut după mai multe percheziții în județul Argeș. SURSE: paginadepolitica.ro, Timiş Online, Radu Tudor, Evenimentul Zilei, Libertatea, HotNews, ProTV, Ziarul de Argeş, Pandurul, Antena 1, ReporterIS, Gândul, Ziarul de Iaşi, DC News, Antena 3, stirilocale.info.ro, stiripesurse.ro, criterii.ro, MondoNews, România24, ziarelive.ro, Universul argeşean, Obiectiv de Suceava, Revista Presei, prime.md.

Cabinetul Tudose este învestit astăzi. Prima etapă a fost audierea în comisiile parlamentare a celor propuşi pentru posturile de miniştri, după ce aceştia au fost validaţi, miercuri, de Comitetul Executiv al PSD. A urmat şedinţa plenului reunit, în care premierul desemnat Mihai Tudose a prezentat programul cabinetului său. Votul de învestitură nu a pus probleme. Noii miniştri vor merge tot joi la Palatul Cotroceni, unde vor depune jurământul. Noul cabinet are 27 de mandate, iar 16 dintre cei care ar urma să le ocupe au făcut parte şi din Guvernul Grindeanu, demis de parlament săptămâna trecută pentru ineficiență. Noul guvern a primit voturile necesare pentru învestitură din partea Parlamentului. Au fost 275 de voturi favorabile şi 102 împotrivă. După primirea votului de încredere al Parlamentului, membrii guvernului Mihai Tudose vor merge la ora 19:00 la Palatul Cotroceni pentru ceremonia de depunere a jurământului în faţa preşedintelui Klaus Iohannis. Opt parlamentari PSD nu au fost prezenţi la votul privind învestirea Guvernului Tudose, printre care şi Victor Ponta şi Liviu Pleşoianu, care au anunţat că nu vor susţine acest Executiv. Potrivit anunţurilor secretarilor celor două Camere, care au făcut numărătoarea şi au împărţit bilele pentru vot parlamentarilor prezenţi, din PSD au lipsit deputaţii Marina Coste, Camelia Gavrilă, Mihaela Huncă, Liviu Pleşoianu şi Victor Ponta, precum şi senatorii Adrian Nicolae Diaconu, Cristian Dumitrescu şi Vasile Ilea, potrivit News.ro. Liberalii și USR au votat împotrivă, PMP a boicotat ședința de plen, minoritățile nu au primit consemn de vot, iar de la UDMR 30 de parlamentari anunțaseră că susțin guvernul. SURSE: Digi24, Mediafax, capital.ro, Ziarul Financiar, Gândul, economica.net, Ziua de Constanţa, Europa FM, HotNews, Vrancea24, TVR, Revista 22, România Liberă, jurnalul.ro, bursa.ro, ziarmm.ro, PS News, Neptun TV, covasnamedia.ro, Radu Tudor, vremea nouă, avocatnet.ro, InfOpinia.

Președintele PMP, Traian Băsescu, a declarat, joi, că șeful statului, Klaus Iohannis, a mințit că opoziția nu a venit cu o propunere de premier, adăugând că "se pare" că a fost o opțiune a lui Iohannis ca Mihai Tudose să ocupe această funcție. "Domnul președinte Iohannis a mințit în interiorul filmului și aranjamentului pe care l-a avut cu Dragnea să se poată scuza. Dânsul și-a dorit foarte mult ca nimeni să nu facă nicio propunere și să rămână cu cea a lui Dragnea. Este regretabil că un președinte minte public, am adus și argumente acolo. Am spus: Siegfried Mureșan reprezintă un partid PPE. În Parlamentul României sunt încă două partide PPE, deci în total 3: sunt liberalii, UDMR și PMP. În plus, USR, cu certitudine, ar fi votat o opțiunea opoziției, iar Siegfried Mureșan se potrivește și pentru USR ca mentalitate, ca pregătire", a afirmat Traian Băsescu, întrebat în legătură cu reacția președintelui Ioahnnis potrivit căruia opoziția nu a venit cu o propunere. Băsescu a susținut că i-a prezentat lui Klaus Iohannis propunerea de premier Siegfried Mureșan cu argumente. "Pe mine nu aș spune că m-a șocat, dar m-a surprins tupeul unui președinte de a minți public, iar argumentul pe care vi l-am adus dumneavoastră, cu PPE și USR, vă rog să mă credeți că l-am adus și președintelui. L-am avertizat că în cazul în care îl va nominaliza pe Mihai Tudose poate fi intrarea domniei sale într-o capcană întinsă de Dragnea, dar se pare că Tudose a fost o opțiune a domnului președinte Iohannis, nu o capcană a lui Dragnea", a mai susținut Băsescu. SURSE: AGERPRES, Antena 3, Evenimentul Zilei, Ziarul Financiar, 9AM News, news.ro, ak-24, ziare.com, Cotidianul.

Premierul demis Sorin Grindeanu întrebat ce le transmite la finalul mandatului său oamenilor care au contestat OUG 13/2017 prin proteste de amploare la începutul anului, acesta a răspuns: ”Au făcut bine! Altă întrebare”. ”Au făcut bine! Altă întrebare!”, a răspuns Sorin Grindeanu, miercuri, la Palatul Victoria, la prezentarea bilanţului de final de mandat, întrebat ce le transmite celor care au protestat în iarnă împotriva Ordonanţei de urgenţă 13/2017. De asemenea, premierul demis a precizat că OUG 13/2017 este ”un minus” al mandatului său. ”Este o discuţie pe care nu pot să o restrâng la un singur răspuns. În această perioadă au venit şi anumite decizii ale CCR, care, într-o anumită formă, spun anumite lucruri care erau contestate. Să dau un exemplu: CCR a dat între timp o decizie prin care se spune că trebuie să existe prag. Sigur, nu se spune valoarea, dar trebuie să existe prag. În mod cert, modul în care a apărut Ordonanţa 13, toată acea desfăşurare, aş trece-o la minusuri”, a spus Grindeanu. Totodată, Grindeanu a fost solicitat să răspundă unde ar încadra OUG 14/2017. ”Haideţi să le privim împreună. Mi-e greu să le separ”, a răspuns Grindeanu, afirmând că va aduce clarităţi legate de controversata ordonanţă ”la vară”. "La vară ştiu că nu aveţi foarte multe subiecte, e aşa o linişte... O sa le spun", a adăugat Sorin Grindeanu. SURSE: Digi24, Adevărul, Ziarul Financiar.

Ovidiu Wlassopol, fostul soț al Olguței Vasilescu, a făcut pas uriaș în carieră, sărind de la poziția de consilier al unui vicepreședinte ASF direct pe poziția a doua în vârful instituției, dar aria de expertiză a acestuia pare să se rezume la a-l lua în brațe pe „Nu știu”. Prestația lui Wlassopol în fața comisiile reunite de buget-fianțe din Parlament a fost mai mult decât penibilă, demonstrând perfect cum „de la prim-ministrul propus și până jos, toate pozițiile cheie sunt date pe criteriul oportunismului și nu al profesionalismului”, așa cum remarcă parlamentarul USR Claudiu Năsui pe pagina sa de Facebook. Pus să explice care sunt cele două rezerve, de daune avizate (RBNS) și de daune neavizate (IBNR) pe care firmele de asigurări trebuie să le aibă constituite, Wlassopol a dat un răspuns cât se poate de cinstit: „Nu cunosc”. Din poziția de vicepreședinte al ASF, Wlassopol va încasa 13.800 euro lunar, singurul criteriu de performanță fiind cel de a rezista vreme de câțiva ani într-o căsnicie alături de Olguța Vasilescu. „Înțelegem că PSD are majoritate și că va lua toate pozițiile cheie, dar măcar să pună niște oameni care mai înțeleg ceva din domeniu pe care vor fi însărcinați să-l conducă. Un alt lucru pe care îl consider grav care s-a întâmplat legat de această ședință a comisiei este că filmarea ședinței nu se găsește nicăieri pe site-ul camerei deputaților. În mod normal toate ședințele sunt filmate și prezente pe site. Dar filmarea acestei ședințe nu mai este de găsit nicăieri. Am întrebat personalul tehnic care mi-a spus că nu s-a filmat deloc. Să zicem că a fost doar o coincidență. Clipul aceasta îl aveți de la o televiziune care a filmat audierile și a fost suficient de amabilă încât să îmi dea înregistrarea”, a explicat Claudiu Năsui. SURSE: PS News, Adevărul, Digi24, ziare.com.

Un elicopter al poliţiei, deturnat de un ofiţer, a atacat cu grenade Curtea Supremă şi sediile unor ministere din Carcas, denunţând "guvernul criminal" de la Caracas, în timp ce preşedintele venezuelean Nicolas Maduro a catalogat incidentul drept unul "terorist", informează BBC News online. Ofiţerul de poliţie, care ar fi pilotat aparatul de zbor, a postat mai multe înregistrări pe reţelele de socializare în care îndeamnă populaţia să se opună "tiraniei", precizând că luptă nu împotriva forţelor de securitate, ci "împotriva impunităţii acestui guvern, împotriva tiraniei". Presupusul pilot a mai declarat că reprezintă o coaliţie de angajaţi din cadrul forţelor militare şi de poliţie, dar şi civili, care se împotrivesc "acestui guvern criminal". Totuşi, nu este clar de cât sprijin se bucură ofiţerul. Curtea Supremă a fost în repetate rânduri criticată de opoziţia din Venezuela care acuză instituţia că ar fi luat decizii ce i-au permis preşedintelui Maduro să rămână la putere. Maduro a declarat că elicopterul a atacat Curtea Supremă şi sediile Ministerelor de Interne şi Justiţie. Venezuela se confruntă cu grave probleme economice din cauza inflaţiei galopante şi scăderii preţului petrolului, iar această situaţie a condus la ample proteste împotriva preşedintelui Nicolas Maduro, soldate cu decesul mai multor zeci de manifestanţi. Opoziţia îl mai acuză pe liderul de la Caracas că apelează la manevre politice pentru a evita declanşarea de alegeri anticipate. La rândul său, Maduro a reiterat marţi acuzaţiile privind sprijinul Statelor Unite pentru organizarea unei lovituri de stat împotriva lui şi l-a avertizat pe preşedintele SUA, Donald Trump, că Venezuela va rezista la o astfel de acţiune. SURSE: Mediafax, HotNews, Antena 3, Adevărul, Libertatea, Publika, paginadepolitica.ro, AGERPRES, Radio România Actualităţi, Europa FM.

Ţiganii din Transilvania i-au cerut, miercuri, premierului desemnat Mihai Tudose, înfiinţarea unui Minister al Minorităţilor Naţionale în noul Guvern pe care îl va forma, care să fie condus, prin rotaţie, de reprezentanţii minorităţilor care fac parte din Parlament (mai puțin cea maghiară). „Reţeaua de organizaţii ţigăneşti socio-politice din Transilvania cer noului prim ministru desemnat, Mihai Tudose, înfiinţarea unui Minister al Minorităţilor Naţionale în cadrul noului Guvern care se va forma. Dorim ca acest nou minister să fie condus prin rotaţie de către reprezentanţii minorităţilor care fac parte din Parlamentul României. Motivaţia pentru care cerem acest nou minister se datorează faptului că romii din România trebuie ajutaţi în domenile cu care se confruntă, cum ar fi sănătate, lipsa locurilor de muncă, educaţie. Prin înfiinţarea acestui minister credem că se va acelera integrarea romilor în societate”, a declarat Preşedintele Fundaţiei „Roma Umanitate” Cluj-Napoca, Aurel Pascu. El spune că printr-un astfel de minister, se va acelera integrarea ţiganilor în societate. Pascu acuză fostul Guvern Grindeanu că nu s-a preocupat în timpul mandatului său de rezolvarea problemelor romilor, astfel încât această situaţie trebuie remediată. SURSE: Libertatea, Antena 3.

Sorin Grindeanu, premierul interimar, a semnat, miercuri, decizia de eliberare din funcţia de secretar general al Guvernului a lui Victor Ponta. Postul urmează să fie ocupat de Alexandru-Mihai Ghigiu, cel care până acum a ocupat funcţia de secretar general adjunct. Decizia a fost deja publicată în Monitorul Oficial. Premierul interimar, Sorin Grindeanu,a semnat, miercuri, decizia de eliberare a lui Victor Ponta din funcţia de secretar general al Guvernului, în locul său fiind pus Alexandru-Mihai Ghigiu. Victor Ponta a preluat funcţia de secretar în data de 16 iunie, după demiterea lui Mihai Busuioc în context crizei politice începută odată cu demisiile în lanţ ale miniştrilor din Guvernul Grindeanu. „Primul-ministru mi-a propus ieri să vin în echipa domniei sale într-o perioadă anormală pentru funcţionarea unui Guvern şi am spus imediat da. Cred că Sorin Grindeanu merită sprijin pentru lucrurile corecte pe care vrea să le facă. Funcţia de secretar general al Guvernului nu este tocmai ceea ce aveam în planul de carieră, dar nu cred că e cazul de orgolii. Cred că e cazul să asigurăm funcţionarea Guvernului pentru binele tuturor cetăţenilor. Îl voi sprijini în această calitate pe care o voi ocupa temporar”, afirma atunci Victor Ponta. El a precizat că va ocupa funcţia de SGG pentru o perioadă limitată. „Nu se ştie cât de limitată”, a adăugat Ponta. SURSE: Adevărul.