BIS aka OldNab

Dreapta - tot ceea ce a făcut stânga sau ceea ce a încercat să facă, în România şi nu numai, a eşuat amarnic. În fond, dreapta e cea care inspiră valori colective, stânga te individualizează. Ăsta-i un mare paradox, comunismul individualizează omul cel mai tare

Democraţia directă - un singur partid la putere, poporul joacă rolul guvernului. E singura democraţie adevărată.

"Avem nevoie de spaţiul Schengen operaţional şi nu ar trebui să ne temem de extinderea sa. Cred că spaţiul Schengen ar trebui să includă Bulgaria şi România deoarece aceste două state au îndeplinit cerinţele tehnice necesare. Întârzierea privind acordarea statutului de membru al spaţiului Schengen are caracter politic, nu tehnic", a spus Miroslav Lajcak, citat de Teraz. El a mai subliniat că este necesară consolidarea controlului la graniţele externe ale spaţiului Schengen. "Există încă măsuri care pot fi luate pentru a consolida (n.r.securitatea la) graniţele externe. Nu vrem să vedem graniţe în interiorul spaţiului Schengen", a spus Lajcak. A adăugat că una dintre problemele-cheie ale crizei migraţiei din 2015 a fost lipsa schimbului de informaţii între statele membre Schengen. SURSE: ProTV, MediaFax.

Partidele naţionaliste PRU, PRM şi PND vor constitui o alianţă politică, intitulată Blocul Identităţii Naţionale în Europa (BINE). Potocolul de constituire a fost semnat duminică, iar cererea de înregistrare la Tribunal va fi transmisă săptămâna viitoare. Bogdan Diaconu, preşedintele fondator al Partidului România Unită, este cel care a făcut anunţul. „Astăzi (duminică, n.r.) am semnat protocolul de constituire al Alianţei politice pe care o vom înregistra la Tribunal săptămâna viitoare - Blocul Identităţii Naţionale în Europa, denumită prescurtat <BINE>”, a spus Bogdan Diaconu, care a precizat că sloganul noii alianţe va fi „Facem BINE România!”. „Forurile de decizie ale PRU, PRM şi PND au constituit această alianţă în data de 25 martie, de <Buna Vestire>. A fost cea mai bună veste care putea să vină pentru naţionaliştii din România. După 27 de ani de fărămiţare, de dezbinare pe partea naţionalistă a eşichierului politic, iată că astăzi cele trei partide reprezentantive pentru naţionalismul din România şi-au dat mâna şi sunt hotărâte să facă bine România”, a mai spus Diaconu. SURSE: Cotidianul, MediaFax, EurActiv.

Dezbatere pe tema legalizării marijuanei Folosiţi modelul de mai jos pentru a vă prezenta poziţia în cadrul dezbaterii: Numele tău: Poziţia ta: Argumentul 1: Argumentul 2: Alte precizări: (dacă aveţi mai mult de două argumente, puteţi continua voi cu Argumentul 3, Argumentul 4 ş.a.m.d.) Folosiţi modelul de mai jos pentru a combate poziţia cuiva: Numele tău: Poziţia ta: Contrez poziţia lui: Contraargument 1: Contraargument 2: Alte precizări: (dacă aveţi mai mult de două contraargumente, puteţi continua voi cu Contraargument 3, Contraargument 4 ş.a.m.d.) Pentru a participa la o dezbatere va trebui să folosiţi modelele de mai sus. În caz contrar, veţi primi un avertisment verbal. Păstraţi un comportament civilizat, injuriile sunt strict interzise. În caz contrar, veţi primi un avertisment. Asiguraţi-vă că aţi citit Regulamentul Dezbaterilor înainte de a posta!

Dezbatere pe tema avortului Folosiţi modelul de mai jos pentru a vă prezenta poziţia în cadrul dezbaterii: Numele tău: Poziţia ta: Argumentul 1: Argumentul 2: Alte precizări: (dacă aveţi mai mult de două argumente, puteţi continua voi cu Argumentul 3, Argumentul 4 ş.a.m.d.) Folosiţi modelul de mai jos pentru a combate poziţia cuiva: Numele tău: Poziţia ta: Contrez poziţia lui: Contraargument 1: Contraargument 2: Alte precizări: (dacă aveţi mai mult de două contraargumente, puteţi continua voi cu Contraargument 3, Contraargument 4 ş.a.m.d.) Pentru a participa la o dezbatere va trebui să folosiţi modelele de mai sus. În caz contrar, veţi primi un avertisment verbal. Păstraţi un comportament civilizat, injuriile sunt strict interzise. În caz contrar, veţi primi un avertisment. Asiguraţi-vă că aţi citit Regulamentul Dezbaterilor înainte de a posta!

Ce formă de organizare statală susţii? Acesta este un sondaj de opinie, vă rugăm să vă argumentaţi alegerea o singură dată printr-un Reply la acest topic. Cine răspunde de două ori primeşte un avertisment verbal. Posturile simpliste vor fi sancţionate cu un avertisment verbal, iar cele injurioase / provocatoare cu un avertisment. Asiguraţi-vă că aţi citit Regulamentul Sondajelor înainte de a posta!

Ce ideologie politică ţi se potriveşte? Acesta este un sondaj de opinie, vă rugăm să vă argumentaţi alegerea o singură dată printr-un Reply la acest topic. Cine răspunde de două ori primeşte un avertisment verbal. Posturile simpliste vor fi sancţionate cu un avertisment verbal, iar cele injurioase / provocatoare cu un avertisment. Asiguraţi-vă că aţi citit Regulamentul Sondajelor înainte de a posta! O listă cu ideologiile politice principale se află aici.

Susţin DDR deoarece democraţia directă este singura formă de organizare statală care mi se potriveşte.

Ce orientare politică ai? Acesta este un sondaj de opinie, vă rugăm să vă argumentaţi alegerea o singură dată printr-un Reply la acest topic. Cine răspunde de două ori primeşte un avertisment verbal. Posturile simpliste vor fi sancţionate cu un avertisment verbal, iar cele injurioase / provocatoare cu un avertisment. Asiguraţi-vă că aţi citit Regulamentul Sondajelor înainte de a posta! Un test de orientare politică în limba engleză este acesta.

Ce partid politic susţii? Acesta este un sondaj de opinie, vă rugăm să vă argumentaţi alegerea o singură dată printr-un Reply la acest topic. Cine răspunde de două ori primeşte un avertisment verbal. Posturile simpliste vor fi sancţionate cu un avertisment verbal, iar cele injurioase / provocatoare cu un avertisment. Asiguraţi-vă că aţi citit Regulamentul Sondajelor înainte de a posta!

Ai o întrebare legată de politică? Postează după modelul următor: Numele tău: Întrebare: Alte precizări: ATENŢIE! Doar moderatorii categoriei au dreptul să răspundă întrebărilor. În caz contrar, se va acorda un avertisment verbal.

Legiunea Arhanghelului Mihail, numită și Mișcarea Legionară, a fost înființată în România interbelică, la 24 iunie 1927 de către Corneliu Zelea Codreanu, în urma rupturii dintre acesta și mentorul și principalul său susținător, A.C. Cuza, ca o organizație paramilitară de orientare naționalistă, cu un caracter mistic-religios, violent anticomunist, antisemit și antimasonic. Ca și celelalte mișcări fasciste din Europa, Mişcarea Legionară a fost creată de Codreanu ca un răspuns, o parare față de amenințarea exportului de revoluție comunist de proveniență sovietic. Aidoma altor mișcări europene fascistoide contemporane, Mişcarea Legionară era fulminant-antisemită și susținea teza existenței unei „agresiuni rabinice împotriva lumii creștine”, care ar fi luat forme precum: francmasoneria, freudianismul, ateismul, marxismul, bolșevismul, războiul civil din Spania. Scopul acestor idei ar fi fost subminarea societății și a națiunii. Specificul Mişcării Legionare față de alte mișcări fasciste și fascistoide europene, cu care a avut în comun recurgerea la terorism, violență și asasinat politic, consta în fundamentalismul religios creștin-ortodox. Codreanu a imprimat, ca trăsătură fundamentală a Legiunii Arhanghelul Mihail, promovarea ortodoxismului naționalist, stabilind o legătură structurală între creștinismul ortodox și „românitate”, ca o deosebire de fascismul lui Mussolini. Majoritatea susținătorilor Mişcării Legionare erau studenți și țărani. Cu Zelea Codreanu ca lider carismatic, Mişcarea Legionară s-a făcut cunoscută pentru propaganda sa de succes, inclusiv o bună utilizare a spectacolului. Prin marșuri, procesiuni religioase, miracole, imnuri patriotice, muncă voluntară și campanii cu caracter obștesc în zonele rurale, Mişcarea Legionară își făcea cunoscută filosofia, care includea antisemitismul, antiliberalismul, anticomunismul, antiparlamentarismul și se prezenta ca alternativă la celelalte partide, prezentate cu dispreț ca formațiuni politice corupte și clientelare. Până și nunta lui Codreanu a fost regizată ca un act în acest spectacol propagandistic. Mai multe detalii aici.* *subiect controversat, unele afirmaţii din sursa dată nu pot fi dovedite.

Naţional-socialismul (germană: Nationalsozialismus), cunoscut ca nazism, este ideologia şi practica asociată cu Partidul Nazist German şi cu Germania Nazistă a secolului 20, dar şi cu alte grupuri de extremă dreaptă. Este caracterizată, în mod uzual, ca fiind o formă a fascismului care incorporează rasismul ştiinţific şi antisemitismul. Nazismul se subscrie teoriilor ierarhiei rasiale şi ale darwinismului social, identificând nemţii ca parte a rasei ariene. A urmărit învingerea diviziilor sociale şi crearea unei societăţi homogene, unificată în baza purităţii rasiale. Naziştii urmăreau unificarea tuturor nemţilor care trăiau în teritoriile aparţinând istoric Germaniei, dar şi cucerirea de teritorii adiţionale pentru expansiunea conform doctrinei "spaţiului vital" şi excluderea raselor considerate "impure" sau "inferioare". Ideologia nazistă a fost publicată în cartea lui Adolf Hitler, "Lupta mea", publicată în 1925. Termenul de "naţional-socialism" s-a clădit din încercarile de a crea o redefinire naţionalistă a termenului de "socialism", ca o alternativă la socialismul internaţional şi la capitalismul pieţei libere. Nazismul respingea concepţia marxistă a luptei de clasă, se opunea internaţionalismului cosmopolit şi încerca convingerea tuturor părţilor unei noi societăţi germane care să-şi subordoneze interese personale "bunului comun", si să accepte prioritatea intereselor politice în organizarea economică. Mai multe detalii aici.* *subiect controversat, unele afirmaţii din sursa dată nu pot fi dovedite.

Capitalismul este un sistem economic şi un mod de producţie în care schimbul, industria şi mijloacele de producţie sunt în mare parte sau în totalitate deţinute de sfera privată. Asemenea firme sau proprietăţi private sunt operate pentru profit, dar pot fi operate şi ca organizaţii non-profit. Caracteristicile centrale ale capitalismului includ proprietatea privată, acumularea de capital, muncă plătită cu salarii şi, în anumite situaţii, pieţe total competitive. Într-o economie capitalistă, părţile unei tranzacţii determină, în mod tipic, preţurile la care capitalurile, bunurile şi serviciile sunt schimbate. Gradul competiţiei, rolul intervenţiei şi a regulării şi gama proprietăţii statale variază, în funcţie de diferitele modele de capitalism. Economiştii, economiştii politici şi istoricii au analizat diferite perspective ale capitalismului şi au recunoscut diferite forme a punerii sale în practică. Acestea includ laissez-faire sau capitalismul pieţei libere, corporatismul, capitalismul social, social-democraţia în varianta "a treia cale" şi capitalismul statal. Fiecare model a adoptat diferite grade de dependenţă faţă de pieţele libere, proprietatea publică, obstacolele în calea competiţiei libere şi includerea politicilor sociale sancţionate de către stat. Nivelul până la care unele pieţe sunt libere, precum şi regulile care definesc proprietatea privată sunt probleme de politică şi diplomaţie. Multe state au o economie mixtă, care combină elemente de capitalism şi de economii planificate central. Capitalismul a existat sub multe forme de guvernământ, în multe timpuri, locuri şi culturi diferite. În urma dispariţiei feudalismului, sistemele capitaliste mixte au devenit predominante în lumea vestică şi continuă să se extindă. Mai multe detalii aici şi aici.

Socialismul se referă la un set de sisteme economice în care mijloacele de producţie şi distribuţie sunt sub proprietate socială, administrarea instituţiilor economice este bazată pe decizii colective sau pe auto-administrarea muncitorului, iar economia este, în primul rând, orientată către producţia pentru consum. Se referă la o largă paletă de ideologii şi mişcări politice care au ca ţel obtinerea acestui tip de sistem socio-economic. Controlul asupra producţiei poate fi ori direct - exercitat prin colective populare, precum sindicate, sau indirect - exercitat în numele poporului de către stat. Ca sistem economic, socialismul este caracterizat adesea prin stat, muncitor sau proprietate comună a mijloacelor de producţie, obiective care au fost atribuite şi revendicate de către anumite partide politice de-a lungul istoriei. Pentru Karl Marx, care a ajutat la stabilirea şi definirea mişcării socialiste moderne, socialismul ar fi sistemul socio-economic care se ridică în urma unei revoluţii proletare, în care mijloacele de producţie sunt deţinute în mod cooperativ de către clasa socială, astfel încât toată societatea să beneficieze de surplusul de produse, iar economia nu ar mai fi structurată pe legea valorii. Mai multe detalii aici şi aici.

Populismul de dreapta este o ideologie politică care respinge consensul politic existent şi combină adesea liberalismul "laissez-faire" şi anti-elitismul. Este considerat populism deoarece face adesea apel la "omul comun", în opoziţie cu elitele. În Europa, populismul de dreapta este o descriere folosită pentru a identifica grupuri şi partide politice cunoscute pentru dispreţul faţă de Uniunea Europeană şi pentru opoziţia faţă de imigraţie, în mod particular din lumea islamică. Câteva principii tradiţionale de dreapta sunt susţinute de populismul de dreapta, incluzând opoziţia împotriva statului social şi o "cheltuială socială domestică mai generoasă, dar, în acelaşi timp, şi mai restrictivă". Din anii '90, partidele populiste de dreapta au ajuns în legislatura unor varii democraţii, incluzând Canada, Norvegia, Franţa, Israel, Polonia, Rusia, România şi Chile, şi au intrat în coaliţie în guvernele Elveţiei, Austriei, Olandei, Noii Zeelande şi Italiei. Deşi mişcările de extremă dreapta au fost studiate separat în SUA, unde erau, în mod normal, denumite ca "dreapta radicală", unii scriitori le consideră a fi acelaşi fenomen. Populismul de dreapta se distinge de dreapta istorică, fapt care a stârnit îngrijorări privind prezervarea "status-quo"-ului, şi, în mare parte, nu are origini în partidele politice. Mai multe detalii aici şi aici.

Libertarianismul este un set de filosofii politice legate, care susţinte libertatea ca scop politic final. Acest lucru include accentul pus pe întâietatea libertăţii individuale, libertate politică şi asociaţie voluntară. Este antonimul autoritarianismului. Libertarienii militează pentru o societate cu un guvern minimalizat sau inexistent. Mai multe detalii aici şi aici.

Liberalismul (din latinescul liberalis, "al libertăţii") este convingerea în libertate şi drepturi egale. Liberalii adoptă o arie largă de păreri, în funcţie de modul lor de a înţelege aceste principii, însă majoritatea liberalilor susţin idei fundamentale precum constituţiile, democraţia liberală, alegeri libere şi corecte, drepturile omului, capitalismul democratic, schimbul liber, societate laică şi economia de piaţă. Aceste idei sunt adesea acceptate între grupurile politice care nu profesează o orientare ideologică liberală. Liberalismul conţine câteva trenduri şi tradiţii intelectuale, dar variantele dominante sunt liberalismul clasic, care a devenit popular în secolul 18, si liberalismul social, care a devenit popular în secolul 20. Mai multe detalii aici şi aici.

Feminismul include varii mişcări, teorii şi filosofii care sunt îngrijorate de problema inegalităţii sexelor, raselor şi a drepturilor omului. Militează pentru eliminarea oprimării femeilor, pentru drepturile şi interesele femeilor. Istoria feministă poate fi împărţită în trei mari valuri: primul, în secolul 19 şi la începutul secolului 20 ; al doilea, în anii '60-'70 ; al treilea, din anii '90 şi până în prezent. Teoria feministă a reieşit din aceste mişcări feministe. Se manifestă printr-o varietate de discipline, precum geografia feministă, istoria feministă sau critica literară feministă. Feminismul a alterat perspectivele predominante din mari zone ale societăţii vestice, de la cultură la legi. Activistele feministe au militat pentru drepturile legale ale femeilor (dreptul la contract de muncă, drepturi de proprietate, dreptul la vot), pentru drepturi la integritate corporală şi la autonomie, pentru dreptul la avort şi pentru drepturile reproductive (incluzând accesul la contraceptive şi la calitatea îngrijirilor prenatale), pentru protecţia împotriva violenţei domestice, pentru drepturi împotriva hărţuirii sexuale şi a violului, pentru drepturi la locul de muncă (incluzând dreptul la concediu maternal şi egaliatea plăţii) şi pentru drepturile împotriva oricărei alte forme de discriminare. Mai multe detalii aici şi aici.

Fascismul este o ideologie politică naţionalistă, reacţionară şi autoritară. Fasciştii caută unificarea naţiunii lor, bazată pe implicarea într-o comunitate naţională organică, unde indivizii sunt uniţi ca un singur popor, prin identitatea naţională. Unitatea naţiunii trebuie să fie bazată pe conexiuni suprapersonale între strămoşi şi cultură printr-un stat totalitar, care doreşte mobilizarea în masă a comunităţii naţionale prin disciplină, antrenament fizic şi eugenie. Limitarea spectrului unei opinii acceptabile include suprimarea agresivă a disidenţei. În mod frecvent, fascismul caută eradicarea influenţelor străine, percepute ca fiind cauze ale degenerării naţiunii sau incompatibile cu cultura naţională. Mai multe detalii aici şi aici.

Conservatorismul este o filosofie socială şi politică care promovează menţinerea valorilor tradiţionale, acceptând schimbarea tehnologiei şi a societăţii, dar nu şi a principiilor. O parte din conservatori doresc să menţină lucrurile aşa cum sunt ele, punând accent pe stabilitate şi continuitate, în timp ce alţii se opun modernismului şi caută o întoarcere la felul cum erau lucrurile în trecut. Prima utilizare într-un context politic a fost realizată de către François-René de Chateaubriand în 1819, în urma Revoluţiei Franceze. Oamenii de ştiinţă politică îl acreditează adesea pe politicianul irlandez Edmund Burke pentru multe dintre ideile care fac parte acum din principiile conservatoriste. Mai multe detalii aici şi aici.

Comunismul este o ideologie politică care urmăreşte un viitor fără clase sociale sau o structură statală formalizată, şi cu o organizare socială bazată pe proprietate comună a mijloacelor de producţie. Poate fi clasificat ca o branşă a mişcării socialiste. Comunismul se referă, de asemenea, la varietatea mişcărilor politice care revendică înfiinţarea unei astfel de organizaţii sociale ca obiectivul lor final. Primele forme de organizare socială au fost descrise ca fiind un "comunism primitiv". Totuşi, comunismul, ca obiectiv politic, este, în general, o formă de organizare socială care nu a fost realizată vreodată. Există o varietate de puncte de vedere între comuniştii autoidentificaţi, incluzând maoismul, troţkismul, comunismul consiliar, luxemburgismul şi varii curente ale comunismului, care sunt în adiţie la varietăţile pe scară largă. Totuşi, diferite ramuri ale formelor de marxism-leninism sovietice şi maoiste cuprind o anumită branşă a socialismului care a fost o forţă primară a comunismului în lumea politică a marii părţi din secolul 20. Mai multe detalii aici şi aici.

Anarhismul (din greacă ἀν (fără) + ἄρχειν (conducere) + ισμός (din radicalul -ιζειν), "fără conducători") este adesea definită ca o ideologie politică care consideră statul a fi nedorit, fără necesitate sau dăunător. Câţiva anarhişti au argumentat că, deşi anti-statismul este un punct central al ideologiei, este inadecvat să definească anarhismul. Această noţiune tradiţională de anarhism implică opoziţie împotriva oricărei autorităţi sau organizaţii ierarhice în cadrul relaţiilor interumane, printre care se află şi statul, însă anarhia nu se limitează doar la atât. În mod particular, include opoziţia contra religiei şi capitalului, rezultând în faimoasele proclamaţii anarhiste "Proprietatea este furt!" sau "Fără zei, fără stăpâni!". Cei care propun anarhismul, cunoscuţi drept "anarhişti", militează pentru societăţi fără sate, bazate pe organizaţii libere, neierarhizate. Anarhismul, ca mişcare socială în masă, a avut fluctuaţii în popularitate. Tendinţa centrală a anarhismului ca mişcare socială a fost reprezentată de anarho-comunism şi de anarho-sindicalism, anarhismul individual fiind, în primul rând, un fenomen literar (care, cu toate acestea, a avut impact asupra curentelor mai mari, incluzând participarea oamenilor în organizaţii anarhiste de proporţii). Mulţi anarhişti se opun oricărei forme de agresiune, susţinând autoapărarea sau non-violenţa (anarho-pacifism), în timp ce alţii au susţinut nişte măsuri coercitive, incluzând revoluţii violente şi propaganda acestor acţiuni, pe cărarea înspre o societate anarhistă. Mai multe detalii aici şi aici.