F4L John

Sursa: blog.avocatoo.ro

Cu ocazia Zilei mondiale fără tutun (31 mai), comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară Vytenis Andriukaitis a declarat următoarele: Consumul de tutun rămâne cauza individuală cu cel mai mare impact asupra bolilor cronice și asupra deceselor evitabile din UE. Statisticile privind decesele înregistrate în UE cauzate de cancerul pulmonar, care este cel mai puternic asociat cu fumatul, arată că, în 2015, au existat 273 400 de decese cauzate doar de cancerul pulmonar, 273 400 dintre acestea fiind în plus. Cineva și-a pierdut copilul, părintele, fratele, sora sau un prieten. Cancerul pulmonar determină o cincime din mortalitatea totală cauzată de cancer. În plus, tutunul este un factor de risc major și pentru multe alte forme de cancer, precum și pentru alte boli majore, cum ar fi bolile cardiovasculare. Sunt foarte îngrijorat de faptul că rata fumatului în UE a stagnat la valoarea de 26 % din 2014. Mult mai îngrijorător este faptul că, în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, rata a crescut de la 25 % în 2014 la 29 % în 2017. Fiind afectat în mod direct de pierderea unor persoane dragi care au căzut pradă consumului de tutun, sunt profund tulburat de statisticile referitoare la tinerii fumători. Este necesar să inversăm această tendință. Unul dintre obiectivele principale ale noii Directive privind produsele din tutunCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent, care a devenit pe deplin aplicabilă în UE în urmă cu doi ani, este de a face produsele din tutun mai puțin atractive pentru tineri. Totuși, popularitatea în creștere a noilor produse, cum ar fi țigaretele electronice, în rândul generației tinere mă îngrijorează foarte mult. Acestea fiind spuse, am luat măsuri importante în direcția unei mai bune protejări a sănătății cetățenilor noștri de consumul produselor din tutun, în special prin punerea în aplicare a Directivei privind produsele din tutun, precum și a Directivei privind publicitatea pentru produsele din tutun. De asemenea, în acest an a fost atins un obiectiv important în 6 mai, zi în care sistemul de urmărire și trasare al UE a intrat în vigoare, UE devenind astfel prima jurisdicție din lume care a pus în aplicare cadrul juridic vizând combaterea comerțului ilicit cu tutun. Pe lângă această realizare, în mai 2020 intră în vigoare interzicerea țigaretelor mentolate. În plus, la sfârșitul anului trecut am lansat Acțiunea comună privind controlul tutunului, prin care se alocă aproape 2 milioane EUR pentru a ajuta statele membre să pună în aplicare DPT în următorii trei ani. Organizațiile neguvernamentale pot juca și ele un rol important în acest sens, motiv pentru care în luna aprilie a acestui an am lansat Premiul UE în domeniul sănătății pentru ONG-uri, pentru a evidenția inițiativele excepționale ale ONG-urilor internaționale, europene, naționale și regionale care au contribuit în mod semnificativ la prevenirea consumului de tutun în UE. Termenul pentru depunerea candidaturilor este 15 iunie 2018, urmând ca premiul să-l acord în luna noiembrie a acestui an. În calitate de medic, m-am confruntat în mod nemijlocit cu consecințele devastatoare pe care consumul de tutun le are asupra sănătății și sunt în măsură să realizez cât este de important ca problema să fie atacată din toate unghiurile. Trebuie să ne intensificăm cu toții eforturile pentru a informa, educa și proteja cetățenii noștri de efectele dăunătoare ale tutunului. Articol preluat integral de pe ec.europa.eu

Closed

Ce problema ai (detalii clare, nu "uitati in screenshot/video)?: am observat ca atunci cand intru in samp mi se deschide jocul, apoi fereastra intra singura in taskbar si isi revine jocul dupa 5 secunde. As dori totodată sa pornească jocul direct in window mode, fără a mai fi nevoit să dau alt enter mereu. De cat timp aveti problema respectiva ?: de o luna Sistem de operare ?: w10 Screenshot/Video: nu am Link catre posibilele rezolvari pe care le-ai incercat pe Google si nu au mers dintr-un motiv sau altul: -

Curtea Constituţională a României discută sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. „Legea pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, în forma ajunsă la promulgare după deferirea ei de trei ori Curţii Constituţionale şi reexaminarea de către Parlament pentru a fi pusă de acord cu deciziile de neconstituţionalitate adoptate de jurisdicţia constituţională, încă mai conţine unele prevederi neconstituţionale”, se arată în sesizare. Potrivit documentului, primul punct din legea dedusă controlului de constituţionalitate stabileşte că „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”. „Această dispoziţie nou introdusă este o reproducere ad litteram a art. 126 alin. (1) din Constituţie, ceea ce reprezintă un paralelism legislativ”, se explică în sesizare. Conform preşedintelui, în urma punerii în acord a dispoziţiilor cu Decizia CCR 33/2018, forma adoptată pentru art. 9 din Legea 303/2004 – art. I pct. 4 din legea criticată – este următoarea: „hotărârile Secţiei pentru judecători, respectiv ale Secţiei pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situaţii decât cele prevăzute la art. 134 alin. 3 din Constituţia României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, pot fi atacate la Secţia de contencios administrativ a Curţii de apel competente, conform dreptului comun”. Articol preluat integral de pe lexcafe.ro

Daca s-ar merge pe ideea ta, de putere totalitara in Romania, mai putem vorbi de o democratie? Art. 80 – Rolul Preşedintelui (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Closed.

Marți, 29 mai 2018, Viorel Ștefan, vicepremier, a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, programul „Investește în tine” – împrumuturi fără dobândă garantate de stat, potrivit unui comunicat al Guvernului. Obiectivele programului sunt: – creşterea ocupării şi mobilităţii forţei de muncă, în special în rândul tinerilor – îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală spre locul de muncă – susţinerea potenţialului de creştere economică prin creşterea nivelului de calificare – stimularea cetăţenilor pentru a investi în propria dezvoltare sau a familiei lor – sprijinirea persoanelor care urmează o formă de învăţământ sau cursuri de reconversie profesională. Programul are în vedere persoanele care urmează o anumită formă de învăţământ sau de formare profesională, după cum urmează: – tineri între 16 şi 26 de ani, caz în care creditul poate avea o valoare inițială de 40.000 de lei, care poate fi extinsă cu încă 20.000 de lei, dacă persoana este angajată sau se angajează în perioada derulării programului – persoanele între 26 şi 55 de ani, caz în care creditul poate avea o valoare inițială de 35.000 de lei, care poate fi extinsă cu încă 20.000 de lei, dacă beneficiarul este angajat sau dobândește acest statut pe perioada derulării programului. Din perspectiva beneficiarilor, dobânzile și comisioanele aferente creditului vor fi zero, cu condiția ca plata ratelor să se facă la scadență. Creditul va avea o durată de 10 ani, care va include și perioada de grație, care va fi cel puțin egală cu durata studiilor, dar nu mai mult de 5 ani. Creditul va fi garantat de stat în proporție de 80%, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, exceptând dobânzile, comisioanele și spezele bancare, și contragarantat de Fondul Român de Contragarantare. Pentru diferența de 20%, va garanta fie beneficiarul, dacă acesta este angajat, fie un codebitor. Creditul are în vedere decontarea cheltuielilor eligibile, pe bază de documente justificative pe are beneficiarul trebuie să le prezinte la banca finanțatoare, nefiind vorba de un transfer în contul personal al beneficiarului. Cheltuielile eligibile pot să-l vizeze atât pe beneficiar, în mod direct, cât și pe membrii familiei acestuia. Cele mai multe cheltuieli eligibile vizează domeniul educaţiei, scopul principal al programului fiind investiția în propria dezvoltare. Alte cheltuieli eligibile vizează sănătatea, cultura, dar și achiziția, construcția sau amenajarea unei locuințe pentru beneficiar și familia sa. Documentația necesară implementării programului urmează să fie aprobată în cadrul ședinței de Guvern de săptămâna viitoare. Potrivit aprecierilor Guvernului, programul se adresează unui număr de 8 milioane de persoane, care ar putea să fie eligible. Prezentare video Prezentarea programului (.pdf): Click Articol preluat integral de pe Juridice.ro

Pentru următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia propune să se pună la dispoziție 181 de milioane euro pentru a sprijini eforturile statelor membre în vederea luptei împotriva fraudei, a corupției și a altor nereguli care afectează bugetul UE. Noul program al UE de combatere a fraudei va finanța acțiuni specifice de formare și schimbul de informații și de cele mai bune practici între autoritățile responsabile cu lupta antifraudă din întreaga Europă. Acesta va oferi, de asemenea, sprijin pentru activitățile de investigare prin achiziționarea de echipamente tehnice utilizate în detectarea și investigarea fraudelor și, în același timp, va facilita accesul la sisteme informatice securizate. „Noul program al UE de combatere a fraudei va aduce o contribuție tangibilă la intensificarea luptei împotriva fraudei și a corupției care sunt în detrimentul bugetului UE. Consolidarea cooperării dintre autoritățile responsabile cu aplicarea legii din statele membre și punerea la dispoziția acestora a unor instrumente de investigare de ultimă generație pot fi factori decisivi în ceea ce privește identificarea fraudatorilor, combaterea contrabandiștilor sau prevenirea corupției în cadrul procedurilor de achiziții publice”, a declarat Günther H. Oettinger, comisarul european pentru buget și resurse umane. Obiectivele specifice ale programului vor fi triple, astfel cum se indică mai jos: Noul program va înlocui programul Hercule III, care a avut deja un impact pozitiv asupra luptei împotriva fraudei care afectează bugetul UE la nivel național și local în ultimii ani. Printre exemplele de proiecte de succes se numără finanțarea de echipamente criminalistice digitale, care s-au dovedit esențiale pentru a le permite autorităților vamale franceze să rămână în linia întâi în cadrul operațiunilor vamale ce au vizat contrabanda și frauda în materie de TVA în 2016; finanțarea formării de câini detectivi, care au ajutat autoritățile vamale elene să confiște 250 de milioane de țigări ilicite în 2016; și dezvoltarea unor instrumente informatice avansate, care au permis autorităților responsabile cu aplicarea legii din întreaga Europă să detecteze anomaliile din fluxurile comerciale și să depisteze cazuri grave de fraudă referitoare la importul de produse textile și de încălțăminte în 2017. Fondurile care urmează să fie puse la dispoziție în cadrul noului program al UE de combatere a fraudei vor finanța proiecte similare, precum și acțiuni de formare și conferințe cu experți care vor favoriza schimbul de informații și cooperarea transnațională. De asemenea, programul va sprijini eforturile comune în materie de investigare ale autorităților vamale din statele membre, având în vedere că astfel de operațiuni comune sunt esențiale pentru dezmembrarea rețelelor infracționale care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier. Se preconizează că programul va aduce o valoare adăugată semnificativă prin completarea și sprijinirea eforturilor naționale de combatere a fraudei și a corupției. Etape următoare Este esențial să se ajungă la un acord rapid cu privire la bugetul global al UE pe termen lung și la propunerile sale sectoriale pentru a asigura faptul că fondurile UE încep să producă rezultate pe teren cât mai curând posibil. Întârzieri similare celor întâmpinate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar însemna că echipamente criminalistice și de investigare importante nu ar putea fi achiziționate și că autoritățile responsabile cu aplicarea legii din statele membre ar avea la dispoziție un sprijin mai redus. Acest lucru ar avea un impact negativ asupra luptei împotriva fraudei, în detrimentul contribuabililor din UE. Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget pe termen lung, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor. Context Pe lângă activitățile finanțate anterior în cadrul programului Hercule III, noul program al UE de combatere a fraudei va oferi sprijin pentru activitățile operaționale și de investigare, inclusiv prin furnizarea de sisteme informatice securizate, și va facilita raportarea neregulilor de către statele membre și gestionarea riscurilor la nivel național. Programul va fi gestionat și pus în aplicare de către Oficiul European de Luptă Antifraudă, OLAF. Propunerea de legată de noul program al UE de combatere a fraudei face parte din propunerea Comisiei pentru următorul buget al UE pe termen lung, adoptată de Comisie la 2 mai 2018. Acțiunea de a proteja interesele financiare ale Uniunii prin intermediul noului program de finanțare consolidat și raționalizat face parte dintr-o abordare mai amplă care urmărește același obiectiv. Următorul buget al UE pe termen lung va fi pus în aplicare în contextul unor modificări semnificative ale cadrului legislativ și instituțional în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii. De exemplu, propunerea Comisiei din 23 mai 2018 de modificare a „Regulamentului privind OLAF” ( * ) vizează asigurarea unei colaborări strânse între OLAF și Parchetul European (EPPO) (**) nou instituit în ceea ce privește detectarea și investigarea fraudei referitoare la interesele financiare ale UE pe întreg teritoriul Uniunii. Alte acțiuni includ punerea în aplicare a Directivei privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal („Directiva PIF”) (***). Note de subsol ( * ) Regulamentul (UE, Euratom) 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (**) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European. (***) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29). Articol preluat integral de pe ec.europa.eu Copyright imagine: link

Hărțuirea pe Facebook și alte rețele de socializare. Remedii legale Cyberbullyingul devine, pe zi ce trece, o problemă din ce în ce mai mare în România. În fiecare zi, mii de oameni trebuie să se confrunte cu postările, mesajele sau comentariile negative, abuzive, jignitoare și amenințătoare la adresa lor. Această situație a generat următoarea întrebare: Ce soluții legale am pentru a mă proteja de hartuirea pe internet? Prin acest articol, vom răspunde la această întrebare. Abuzul pe retele de socializare. Să presupunem că abuzul are loc pe o rețea de socializare, precum Facebook, Instagram, Twitter etc. Primul pas este notificarea site-ului respectiv, întrucât majoritatea retelelor de socializare oferă acum utilizatorilor posibilitatea de a raporta SPAMurile, comentariile abuzive sau hartuirea. Raportarea de mai multe ori sau de catre mai multe persoane a comportamentului abuziv al unei persoane pe internet poate genera inchiderea respectivului cont sau chiar interzicerea accesului respectivului IP pentru viitor. Abuzul in afara retetelor de socializare. În situația în care abuzul are loc pe un anumit site de pe internet, în afara unei rețele de socializare, ca de exemplu un articol defaimător pentru o persoana, primul pas este notificarea proprietarului respectivului site cu privire la ștergerea conținutului ofensator. Întrucât majoritatea siteurilor nu doresc să fie prinse în litigiul dintre cele două părți, pentru a evita procese sau alte consecințe juridice, de regula, acestea vor șterge materialul ofensator. Sesizarea autorităților penale Din păcate, însă, nu întotdeauna este posibilă rezolvarea problemei fără a apela la organele penale. Pot exista situații în care siteul nu intervine sau nu reușește să ia măsuri eficace pentru a stopa hartuirea ori useul recurge la infracțiuni de amenințare sau de șantaj care afectează libertatea și siguranța victimei, iar o simplă ștergere a conținutului nu este suficientă pentru protecția victimei. În acest caz, remediul legal este depunerea unei plângeri penale pentru infracțiunile incidente, ca de exemplu amenințarea (art. 206 din Codul Penal), șantajul (art. 207 din Codul Penal) și/sau hărtuirea (art. 209 din Codul Penal). Chemarea in judecată a agresorului Dacă primele două soluții nu au funcționat, fie siteul nu a reușit să stopeze abuzul, fie s-a considerat ca fapta nu este infracțiune și s-a dispus clasarea dosarului, singura soluție rămasă este deschiderea unui litigiu civil. Art. 72 din Codul Civil prevede că „(1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale. (2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane fără consimțământul acesteia. ” Art. 73 din Codul Civil prevede că „(1) Orice persoana are dreptul la propria imagine. (2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică sau să impiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.” Primul pas este introducerea unei cereri de chemare în judecată împotriva părții adverse pe temeiul răspunderii civile delictuale, prin care să soliciți: Eliminarea conținutului aferent întrucât vă afectează imaginea, onoarea și reputația, în temeiul art. 73 din Codul Civil. Răspunderea civilă pentru prejudiciul cauzat, respectiv obținerea de daune materiale și morale. Noul Cod Civil consacră, cu titlu de principiu, repararea integrală a prejudiciului. Astfel, vei putea solicita și obține, atât daune materiale, cât și daune morale, ca urmare a atingerilor aduse imaginii, reputației libertății și siguranței tale, pentru a compensa prejudiciul suferit ca urmare a respectivei fapte ilicite. Articol preluat in totalitate de pe avocatoo.ro Sursă fotografie: Link

Mult succes in viata, Royce!

Recentele evoluţii ale ameninţărilor din spaţiul cibernetic care vizează infrastructurile cibernetice ale statului au un impact relevant asupra securităţii şi apărării naţionale. În acest context, România trebuie să adopte un cadru legislativ prin care să se stabilească un pachet de măsuri în domeniul securităţii şi apărării cibernetice. Fiind deja o certitudine faptul că entităţi statale şi non-statale ostile vizează, prin derularea de agresiuni cibernetice, domenii de importanţă strategică pentru un stat, respectiv afaceri externe şi interne, apărare şi securitate naţională, instituţiile statului trebuie să dispună de măsuri şi capabilităţi specializate care să facă faţă unor atacuri caracterizate de un nivel foarte ridicat al impactului şi al probabilităţii de manifestare. Agresiunile cibernetice sunt caracterizate de un nivel ridicat de risc, cu tendinţe de evoluţie în creştere a impactului şi probabilităţii de materializare, vizând cu predilecţie infrastructurile cibernetice ale instituţiilor publice sau care susţin furnizarea de servicii publice ori de interes public. În aceste condiţii, asigurarea securităţii şi apărării cibernetice trebuie să constituie, la fel ca până în prezent, o preocupare majoră a tuturor actorilor implicaţi, la nivel instituţional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării şi aplicării unor politici coerente în domeniu. Totodată, prin cooperarea cu entităţile private care furnizează servicii de comunicaţii electronice instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi servicii a căror afectare aduce atingere ordinii publice, securităţii şi apărării naţionale, se poate creşte nivelul securităţii cibernetice, precum şi capacitatea de apărare cibernetică, în scopul cunoaşterii, prevenirii şi contracarării riscurilor şi ameninţărilor în spaţiul cibernetic. Punerea în aplicare a măsurilor stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetică necesita elaborarea unui cadru legislativ care să stabilească direcţii de acţiune, responsabilităţi şi măsuri concrete pentru asigurarea securităţii şi apărării cibernetice a României. Potrivit ştirilor juridice, la nivel naţional se va institui un cadru normativ care va permite dezvoltarea mecanismelor specifice domeniilor securitate cibernetică şi apărare cibernetică prin: – stabilirea cadrului general de reglementare a activităţilor în domeniul securităţii şi apărării cibernetice; – asigurarea cadrului general de cooperare pentru realizarea securităţii cibernetice, prin constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, drept mecanism de cooperare interinstituţională; – instituirea Sistemului Naţional de Alertă Cibernetică; – gestionarea incidentelor de securitate cibernetică; – implementarea de politici şi standarde în domeniul apărării cibernetice. Implementarea măsurilor sus-menţionate va contribui la creşterea nivelului de securitate cibernetică a reţelelor publice pe plan naţional şi internaţional şi va preveni apariţia unor situaţii în care infrastructuri cibernetice naţionale sunt utilizate pentru propagarea campaniilor de atacuri cibernetice. În proiectul de act normativ sunt stabilite atribuţiile Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC) şi ale instituţiilor reprezentate în acesta, în ceea ce priveşte instituirea sau modificarea nivelurilor de alertă cibernetică la nivel naţional, reacţia la incidente cibernetice, cooperarea la nivel naţional şi internaţional, precum şi direcţiile de dezvoltare a domeniilor securitate cibernetică şi apărare cibernetică. Atenţie proiectul de lege nu este în vigoare, acesta urmează să fie adoptat şi publicat în Monitorul Oficial al României. Sursa: lexcafe.ro

Dati si +1 daca doriti, multumesc!

@Boc Primarul pe asta il intelegi?

cam curios tu asa

Ma bucur ca va place