F4L John

Au trecut 24h fara raspuns. Closed.

Statul acordă o alocaţie pentru susţinerea familiei ca formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au în creştere şi îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani. Legea privind alocaţia pentru susţinerea familiei nr. 277/2010 prevede că de această alocaţie beneficiază familia. În ceea ce priveşte cuantumul ei, potrivit ultimelor noutăţi legislative, acesta a fost rediscutat considerându-se că se încalcă dispoziţiile constituţionale. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor invocate din Legea fundamentală, întrucât beneficiază de aceeaşi alocaţie atât familiile cu 4 copii, cât şi cele cu un număr mai mare, respectiv 11 copii, aşa cum este în prezenta cauză. Prin urmare, se apreciază că familiile cu un număr mai mare de 4 copii sunt discriminate. Curtea Constituţională a reţinut că aceste dispoziţii reglementează cuantumul lunar al alocaţiei pentru sprijinirea familiei în ipoteza prevăzută la art. 2 alin. (2) din lege, şi anume în ipoteza familiei monoparentale, adică “familia formată din persoana singură şi copiii aflaţi în întreţinerea acesteia şi care locuiesc împreună cu aceasta“. Or, în speţă, dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 277/2010 nu se aplică, deoarece, aşa cum reiese din actele dosarului, reclamantul împreună cu soţia şi copiii lor formează o familie în sensul art. 2 alin. (1) din lege, pentru care cuantumul alocaţiei este prevăzut la art. 5 din aceeaşi lege. Astfel, ţinând cont de dispoziţiile art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea nr. 277/2010 nu are legătură cu soluţionarea cauzei în cadrul căreia a fost invocată şi, ca atare, este inadmisibilă. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 277/2010, prin Decizia nr. 177 din 21 martie 2017, Curtea a constatat netemeinicia acesteia, întrucât Legea nr. 277/2010 instituie alocaţia pentru susţinerea familiei ca formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au în creştere şi îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani. Potrivit art. 1 alin. (2) din lege, acordarea acestei alocaţii are ca scop completarea veniturilor familiilor în vederea asigurării unor condiţii mai bune pentru creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor, precum şi stimularea frecventării de către copiii de vârstă şcolară, aflaţi în îngrijirea familiilor cu venituri reduse, a cursurilor unei forme de învăţământ, organizate potrivit legii. Curtea a constatat că dreptul la alocaţia pentru sprijinirea familiei nu reprezintă un drept constituţional, care să fie prevăzut în Legea fundamentală, ci constituie una dintre măsurile de protecţie socială instituite de stat prin lege în virtutea rolului de stat social, dar nenominalizate expres în Constituţie. Prin Decizia nr. 150/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 590/2018 a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate. Curtea a reţinut că instituirea, prin lege, al aceluiaşi cuantum al alocaţiei atât pentru familiile cu patru copii, cât şi pentru familiile cu mai mult de patru copii nu contravine principiului egalităţii în faţa legii, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, deoarece alocaţia pentru sprijinirea familiei nu reprezintă un drept fundamental, ci o măsură de protecţie socială la latitudinea legiuitorului, neprevăzută expres în Constituţie, astfel încât legiuitorul are o largă marjă de apreciere în stabilirea limitelor acestei alocaţii. Sursa: lexcafe.ro

Ai ales. Closed.

Sa ne intelegem, vrei avatar nu? Si inca o chestie:

Data viitoare vino cu o tema mai explicita. Ar cam trebui sa-ti inchid topicul deoarece ce ai spus tu acolo este cam o tema RANDOM, ceea ce este total interzis de regulament.

Au trecut mai mult de 24h de la ultimul raspuns. Closed.

Stresul și epuizarea fizică nu vor fi considerate o formă de hărțuire morală la locul de muncă, deoarece proiectul de act normativ care prevedea acest lucru a fost respins marți de Senat, deși fusese propus pentru adoptare. Dacă identificau fapte de hărțuire morală, autoritățile ar fi putut să oblige angajatorul la plata consilierii psihologice a salariaților, însă s-ar fi putut ajunge și la amenzi de până la 200.000 de lei, dacă firma refuza să dea banii. Stresul și epuizarea fizică ar fi urmat să fie considerate hărțuire morală la locul de muncă, după cum reiese dintr-un proiect de lege care a fost respins marți de Senat, deoarece n-a strâns destule voturi favorabile. Totuși, votul decisiv va aparțile deputaților, astfel că documentul încă poate ajunge să se aplice. „Constituie hărțuire morală la locul de muncă chiar și o singură manifestare serioasă a unui comportament, care poate avea un efect dăunător de lungă durată asupra unui salariat. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă”, este explicat în documentul citat. Astfel, dacă reprezentanții Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) identificau fapte de hărțuire morală la locul de muncă, aceștia puteau să oblige angajatorul să ia măsurile necesare pentru a stopa hărțuirea salariaților în cauză. Totodată, CNCD putea să oblige angajatorul să plătească, pentru salariații hărțuiți moral, consilierea psihologică necesară, conform celor stabilite de medicul de medicina muncii. În eventualitatea în care angajatorul nu lua măsurile dispuse de CNCD, acesta putea fi amendat cu o sumă cuprinsă între 100.000 și 200.000 de lei. Iar sancțiunea nu scăpa firma de obligația de a lua măsurile impuse de CNDC. În plus, dacă se ajungea în instanță, angajatorii ar fi putut fi obligați să acorde inclusiv despăgubiri și daune morale. Conform propunerii legislative, hărțuirea morală ar fi reprezentat, în esență, orice comportament legat de muncă (conduită ostilă, comentarii verbale, acțiuni sau gesturi) ce duce la deteriorarea condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității, prin afectarea sănătății fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional. Stresul este una dintre problemele grave de sănătate cu care se pot confrunta salariații la serviciu, acesta având efecte nedorite atât pentru angajați, cât și pentru angajator. Sursa: avocatnet.ro

Closed

Ne rezervam dreptul de a raspunde la orice cerere dorim. Atata timp cat acesta este un serviciu oferit cu titlu gratuit nu suntem tinuti sa raspundem in mod obligatoriu la toate cererile, mai ales daca nu ne place tema, cum a spus si OmE. Deoarece ai incalcat aceasta regula [Presiunile, jignirile sau parerile lipsite de bun simt facute de dvs. in cerere sunt total interzise.], cu aplicarea ultimului punct din regulament "!!! Nerespectarea a oricarei regula de mai sus se pedepseste prin inchiderea cererii sau alte sanctiuni precum warn, suspend sau interzicerea postarii pe o perioada limitata de timp.", topicul tau va fi inchis. Nu ti-am inchis topicul prima oara cand am sesizat postarea ta, insa observ ca in continuare nu te lasi. Topic closed.

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) este numit în funcție de către președintele României, în baza propunerii ministrului justiției și cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Aceasta este, în esență, procedura legală ce va fi urmată după ce Laura Codruța Kovesi a fost revocată azi de la șefia DNA. Deoarece președintele României, Klaus Iohannis, a decis azi revocarea Laurei Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, a fost demarată procedura de numire a unui nou șef al Direcției Anticorupție. Mai precis, ministrul justiției, Tudorel Toader, trebuie să propună o persoană pentru funcția de procuror-șef al DNA-ului, așa cum reiese din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Apoi se obține avizul CSM și urmează numirea prin decret de către președintele României. „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (...)”, este explicat în actul normativ. Persoana care va ajunge la șefia DNA trebuie să fie un procuror cu o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror. Mandatul șefului DNA este de trei ani, reînvestirea fiind posibilă o singură dată. Președintele României poate refuza o persoană propusă pentru șefia DNA, se arată în lege. Totuși, refuzul trebuie să fie motivat și să fie prezentat public. Conform unui anunț de azi al Ministerului Justiției, selecția pentru propunerea de șef al DNA-ului se face de azi și până spre finele lunii curente. Cei care vor să participe trebuie să depună cereri de înscriere până pe 23 iulie 2018. Pe 24 iulie 2018 vor fi anunțați cei care îndeplinesc condițiile de participare la selecție, iar între 25 și 27 iulie 2018 aceștia vor fi intervievați de ministrul justiției. În fine, pe 30 iulie 2018 se va anunța persoana aleasă pentru a fi propusă președintelui și apoi va urma obținerea avizului CSM și numirea prin decret de către șeful statului. Până se stabilește noul procuror-șef, funcția este ocupată temporar de Anca Jurma, procuror DNA, conform ordinului de delegare emis azi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr. Laura Kovesi ocupa funcția de procuror-șef al DNA din anul 2013, fiind la al doilea mandat, după ce a fost reînvestită în 2016. În februarie 2018, Tudorel Toader a cerut revocarea din funcție a Laurei Kovesi, pe motiv că aceasta și-a exercitat în mod necorespunzător atribuțiile manageriale în fruntea DNA. Inițial, șeful statului a anunțat, la mijlocul lunii aprilie 2018, că a decis să respingă propunerea de revocare din funcție a șefei DNA. Însă Guvernul a făcut apoi o sesizare la Curtea Constituțională, ai cărei judecători au găsit că Iohannis trebuia să o revoce din start pe Kovesi, fără să facă o evaluare a evaluării ministrului justiției. Prin urmare, Kovesi a fost revocată azi de Iohannis prin decret prezidențial. Sursa: avocatnet.ro

Closed