F4L John

Comisia “Legislaţie şi cooperare interinstituţională” din Consiliul Superior al Magistraturii a recomandat, după consultarea cu instanţele şi parchetele din ţară, mai multe propuneri la proiectul de lege privind modificarea şi completarea Codurilor penale, printre care s-au numărat şi eliminarea camerei preliminare, dreptul la informare a opiniei publice în timpul urmăririi penale, dar şi ca partea civilă să fie introdusă în procesul penal până la întocmirea rechizitoriului. Potrivit minutei Comisiei, “Legislaţie şi cooperare interinstituţională”, a CSM, a analizat proiectul de lege privind Codul de procedură penală, precum şi observaţiile şi propunerile formulate de instanţe şi parchete şi a propus, printre altele, modificarea articolului 3 alineatul (3), în principal, respectiv eliminarea camerei preliminare, pe motiv că la momentul adoptării noului Cod de procedură penală, introducerea instituţiei a avut ca scop crearea unui cadru legislativ modern, care să înlăture durata excesivă a procedurilor în faza de judecată, respectiv, s-a urmărit rezolvarea chestiunilor ce ţin de legalitatea trimiterii în judecată şi de legalitatea administrării probelor, asigurându-se premisele pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei în fond. apreciindu-se că în acest mod sunt eliminate unele dintre deficienţele care au condus la condamnarea României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea duratei excesive a procesului penal. Procedura în camera preliminară a devenit una destul de laborioasă, într-o primă etapă presupunând comunicarea către inculpat a copiei certificate a rechizitoriului şi, după caz, a traducerii autorizate a acestuia şi aducerea la cunoştinţă inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate a obiectului procedurii în camera preliminară, a dreptului de a-şi angaja un apărător şi a termenului în care pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală (care nu poate fi mai scurt de 20 de zile). “Concluzionând, se constată că, în actuala configuraţie, faza camerei preliminare nu mai răspunde scopului pentru care a fost gândită, acela al asigurării premiselor pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei în fond”, arată Comisia. Sursa: http://lexcafe.ro/autorit-instit/propunere-csm-eliminarea-procedurii-de-camera-preliminara/

Plenul Curții Constituționale s-a pronunțat, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, obiecție formulată de un număr de 80 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România. Cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a admis obiecția și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale este neconstituțională. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a constatat încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, deoarece, la adoptarea legii examinate, Parlamentul a procedat contrar considerentelor reținute în parag. 59 al Deciziei nr. 718 din 8 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 998 din 15 decembrie 2017, în sensul că procesul legislativ pentru adoptarea acestei legi nu a încetat efectiv, ci a continuat prin demararea procedurii de reexaminare a legii. Aceasta, însă, este o procedură ce se declanșează de drept în temeiul art. 147 alin. (2) din Legea fundamentală, în situația în care Curtea constată neconstituționalitatea unor dispoziții dintr-o lege înainte de promulgare, și nu a legii, în ansamblul său. Or, prin Decizia nr. 718 din 8 noiembrie 2017, Curtea a constatat neconstituționalitatea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, în integralitatea sa. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului. Sursa: http://lexcafe.ro/autorit-instit/modificarea-legii-privind-finantarea-activitatii-partidelor-politice-este-neconstitutionala/

Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui, este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată. Potrivit art. 664 alin. 2 din C. procedură civilă cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convenţional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poştă, curier, telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative. Acest articol a întâmpinat probleme de interpretare fiind sesizată ICCJ să se pronunţe asupra acestei chestiuni de drept, potrivit ultimelor noutăţi legislative. Ce a decis ICCJ? Art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede că cererea de executare silită se depune şi prin reprezentant convenţional la biroul executorului judecătoresc, care, în termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, va solicita să se dispună încuviinţarea executării silite de către instanţa de executare, cum prevede art. 666 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Scopul procedurii de încuviinţare a executării silite constă în analizarea legalităţii şi temeiniciei cererii de executare silită de către instanţa de executare silită, având în vedere, astfel cum sa subliniat în doctrină, şi motivele pentru care se poate respinge cererea de încuviinţare prevăzută de art. 666 alin. (5) din Codul de procedură civilă – cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat; hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege; creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă; debitorul se bucură de imunitate de executare; titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot duce la îndeplinire prin executare silită; există alte impedimente prevăzute de lege. Activitatea executorului judecătoresc se limitează la acte de executare, care încep cu deschiderea dosarului de executare (sau, după caz, refuzul motivat al acestuia de deschidere a procedurii de executare), cum prevede art. 664 alin. (1) din Codul de procedură civilă, urmată de înaintarea cererii către instanţa de executare, cu solicitarea de încuviinţare a executării silite. În concluzie, în condiţiile în care se pune problema puterii unui mandat în planul dreptului procesual (cu rezerva infirmării cazului de reprezentare legală, cum s-a arătat mai sus), al redactării unei cereri pentru creditorul din titlul executoriu, supuse confirmării din punctul de vedere al legalităţii şi temeiniciei de către instanţa de judecată (instanţa de executare), reprezentarea convenţională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost interpretat prin Decizia nr. 9/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ICCJ a admis sesizarea, Decizia nr. 19/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 510/2018, şi a constatat că în interpretarea şi aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă, reprezentarea convenţională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost interpretat prin Decizia nr. 9/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Sursa: http://lexcafe.ro/articole/cine-poate-depune-cererea-de-executare-silita/

Mersi frumos! Puteți da closed.

Closed

Odata ce ati postat cererea aveti voie sa editati postul principal pana in momentul in care cineva va posta o lucrare in cererea dvs.. Dupa ce ati primit o creatie, editarea postului principal este interzisa si se sanctioneaza cu inchiderea topicului plus interdictia aferenta. Closed & interdictie 3 zile.

Curtea Constituţională a României a decis că sunt constituţionale modificările aduse legii privind organizarea referendumului, după ce a respins ca inadmisibilă sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis, au precizat surse din CCR. Pe 18 mai, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, care are ca obiect modificarea unor prevederi referitoare la referendumul necesar a fi organizat în cadrul procedurii de revizuire a Constituţiei. “Deşi a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, la sesizarea parlamentarilor (…), considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului cuprinde, în continuare, dispoziţii neconstituţionale. Astfel, prin conţinutul normativ, dispoziţii ale legii menţionate contravin prevederilor art. 1 alin. (5), art. 142 alin. (1), art. 146 lit. a), art. 147 alin. (2) şi alin. (4), art. 150 – art. 152 şi art. 156 din Constituţie”, se preciza în sesizarea şefului statului. Sursa: lexcafe.ro

Incălcarea dispoziţiilor privind circulaţia pe drumurile publice constituie de cele mai multe ori contravenţie. Recent, potrivit noutăţilor legislative, practica judiciră a întâmpinat o problemă de interpretare a dispoziţiilor art. 96 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Art. 96 din OUG 195/2002 stabileşte că sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege şi se aplică prin acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea principală a amenzii sau avertismentului. Problema supusă sub analiza ICCJ Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare sesizarea referitoare la următoarea problemă de drept:” dacă încălcarea dispoziţiei legale prevăzute de art. 96 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – prin neconsemnarea în procesul – verbal (I) a sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, (II) a intervalului de timp (conţinutul concret al sancţiunii complementare) în care este suspendat dreptul de a conduce şi (III) a temeiului juridic – este sancţionată cu nulitatea parţială a procesului – verbal şi atrage anularea inclusiv a menţiunilor privind măsura reţinerii permisului de conducere, nulitate ce nu poate fi înlăturată, sau este suficientă numai consemnarea măsurii tehnico – administrative a reţinerii permisului de conducere pentru valabilitatea procesului – verbal, inclusiv cu privire la măsura complementară de suspendare, durată şi temei juridic. Decizia ICCJ Prin Decizia nr. 8/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 501/2018 a fost admisă sesizarea şi s-a constatat că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, neconsemnarea, în cuprinsul procesului – verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, a sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, a intervalului de timp în care acesta este suspendat şi a temeiului juridic este sancţionată cu nulitatea relativă parţială a procesului – verbal, condiţionată de producerea unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea măsurii privind reţinerea permisului de conducere. S-a argumentat că în prezent, nu există posibilitatea ca printr-un act administrativ separat să se aplice sancţiunea complementară a suspendării cu precizarea temeiului şi a intervalului de timp pentru care se dispune, cu excepţia situaţiei particulare a ipotezei prevăzute la art. 96 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 (dat fiind mecanismul juridic de sancţionare suplimentară, datorat cumulului unor puncte acumulate din mai multe fapte). În concluzie, din economia prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce este stabilită de lege întotdeauna pe lângă sancţiunea principală a amenzii, iar agentul sancţionator nu are latitudinea de a reindividualiza sancţiunea complementară. Astfel, în condiţiile în care formularul procesului – verbal nu prevede în mod expres o rubrică în care să fie consemnată separat sancţiunea suspendării exercitării dreptului de a conduce, iar această sancţiune rezultă în mod expres din dispoziţiile legale incidente în cauză, nu poate fi pus în discuţie faptul că nu există o măsură complementară dispusă în mod legal care să privească suspendarea dreptului de a conduce, ci doar modalitatea consemnării acestei măsuri în cuprinsul actului contestat, o interpretare contrară nefiind în spiritul legii. Sursa: lexcafe.ro

Președintele României, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale. “În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată, formulez următoarea: CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară vizează intervenții legislative de substanță ale unuia dintre cele mai importante acte normative ce reglementează activitatea autorității judecătorești. Prin conținutul lor normativ, unele dintre aceste dispoziții sunt neclare, lipsite de coerență și previzibilitate, putând afecta exigențele constituționale și standardele europene și internaționale în materie de independență și bună funcționare a sistemului judiciar, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de către Parlament. 1. Art. I pct. 3 din legea transmisă la promulgare introduce un nou alineat, alin. (3) la articolul 7 din Legea nr. 304/2004, cu următorul cuprins: „(3) Configurația sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților.” În primul rând, dispoziția nou introdusă este una neclară și lipsită de previzibilitate, contrar cerințelor constituționale de calitate a legii. Din formularea textului, nu este clar în ce măsură poziția fizică a părților în sala de judecată afectează principiul egalității de arme, iar prin formularea generală, nu se deduce cu exactitate care este conținutul sintagmei „configurația sălii de judecată” și ce presupune o reconfigurare a sălilor de judecată folosite în prezent de instanțele din România astfel încât acestea să respecte principiul egalității de arme.” Sursa: http://lexcafe.ro/autorit-instit/presedintele-trimis-spre-reexaminare-legea-pentru-modificarea-legii-privind-organizarea-judiciara/

Pentru următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană propune să majoreze bugetul pentru acțiunea externă, care va ajunge la 123 de miliarde euro, să îi simplifice în mod semnificativ structura și să îi sporească flexibilitatea și eficacitatea pentru a putea face față provocărilor globale actuale. Bugetul consacrat acțiunii externe va fi principalul instrument al UE pentru a sprijini țările partenere în transformările lor politice și economice în direcția dezvoltării durabile, stabilității, consolidării democrației, dezvoltării socioeconomice și eradicării sărăciei. Acesta va permite, totodată, UE să continue să ofere asistență umanitară în întreaga lume. În ceea ce privește vecinătatea UE, acesta va fi, de asemenea, un instrument care va ajuta țările din vecinătate să se apropie din punct de vedere economic de piața unică a UE. Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Federica Mogherini a declarat: „Propunem pentru acțiunea externă a Uniunii Europene un buget de 123 de miliarde EUR pentru următorii șapte ani, o creștere de 30 % care reprezintă o investiție fără precedent în rolul nostru la nivel mondial. Mai multe resurse pentru mai multe acțiuni în calitate de actor global fiabil, previzibil și cooperant - exact ceea ce așteaptă cetățenii noștri și partenerii noștri în aceste vremuri de neliniște. Această creștere reprezintă o recunoaștere a valorii adăugate a acțiunii de politică externă a UE. Împreună, putem avea un impact pe care niciun stat membru nu îl poate avea singur în lumea de astăzi.” Comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, a precizat: „Bugetul majorat și reformat ne va permite să ne continuăm colaborarea cu țările care sunt angajate în procesul de aderare la UE și să ne menținem relațiile speciale cu vecinii noștri din est și din sud. Acesta va sprijini obiectivul nostru strategic de a crea un spațiu de stabilitate, securitate și prosperitate în apropierea frontierelor UE.” Comisarul pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, a adăugat: „UE are un rol-cheie de promotor al Agendei 2030 a ONU și al obiectivelor de dezvoltare durabilă. Propunerile noastre stabilesc baza financiară pentru ca UE să își mențină rolul de principal actor al dezvoltării, prin sprijinirea partenerilor noștri în eradicarea sărăciei și prin răspunsul Uniunii la provocările globale, asigurând totodată faptul că nimeni nu este lăsat în urmă”. Comisarul pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, a declarat: „Având în vedere că în fiecare an apar din ce în ce mai multe situații de urgență umanitară în lume și că acestea devin din ce în ce mai complexe, UE își consolidează rolul de lider în calitate de furnizor major de ajutor umanitar. Dispunând de un buget mai important, vom continua să dăm dovadă de solidaritate cu milioanele de persoane care au nevoie de ajutor”. Elementele-cheie ale propunerii privind noul buget pentru acțiunea externă: Mai multe fonduri: finanțarea va crește de la 94,5 miliarde euro în perioada 2014-2020 la 123 de miliarde euro în perioada 2021-2027, ceea ce reprezintă o creștere de 30%. Simplificare: Comisia propune reducerea numărului de instrumente, precum și integrarea Fondului european de dezvoltare în bugetul UE. Acest lucru va permite să se pună mai clar accentul pe obiectivele și angajamentele politice cu partenerii, în conformitate cu valorile și prioritățile UE. Flexibilitate: noua structură bugetară va permite utilizarea și reutilizarea fondurilor neutilizate pe o bază multianuală. Acest lucru va permite UE să răspundă mai bine evoluțiilor situației, în conformitate cu prioritățile sale de eradicare a sărăciei și de promovare a dezvoltării durabile, a prosperității, a păcii și a stabilității. Mai multă transparență și un control democratic consolidat: de exemplu, prin includerea Fondului european de dezvoltare în bugetul UE. Noile instrumente propuse pentru acțiunea externă a UE: Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (IVDCI), cu un buget de 89,2 miliarde euro: acest nou instrument simplificat va cuprinde trei piloni: 1. Un pilon geografic, care va pune accentul în special pe zona de vecinătate și Africa Subsahariană, va fi consolidat în mod semnificativ pentru a permite o abordare comună a provocărilor globale, cum ar fi dezvoltarea umană, inclusiv egalitatea de gen, schimbările climatice, protecția mediului, migrația și securitatea alimentară; 2. Un pilon tematic care va completa pilonul geografic, oferind sprijin pentru drepturile omului și democrație, societatea civilă, stabilitate și pace, în măsura în care aceste aspecte trebuie să fie abordate la nivel global, precum și pentru alte provocări globale care nu ar fi acoperite în cadrul pilonului geografic; 3. Un pilon de reacție rapidă care va permite UE să reacționeze rapid la situații de criză și să ofere sprijin pentru prevenirea conflictelor, consolidarea rezilienței statelor, societăților, comunităților și persoanelor, crearea unei legături între ajutorul umanitar și acțiunile din domeniul dezvoltării, precum și pentru acțiuni rapide pentru realizarea altor obiective de politică externă. Un nou Instrument european pentru securitatea nucleară: cu un buget de 300 de milioane euro, acesta va completa activitățile desfășurate în cadrul noului instrument simplificat în temeiul Tratatului Euratom. Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III): cu un buget de 14,5 miliarde euro, acesta va oferi un sprijin consolidat țărilor candidate și candidaților potențiali la UE pe drumul lor către îndeplinirea criteriilor de aderare la UE prin reforme aprofundate și cuprinzătoare. Instrumentul de ajutor umanitar: cu un buget de 11 miliarde euro, acesta va permite UE să acorde asistență în funcție de nevoi pentru a salva și proteja vieți, a preveni și alina suferința și a apăra integritatea și demnitatea populațiilor afectate de dezastre naturale și de crize provocate de om. Bugetul pentru politica externă și de securitate comună, în valoare de 3 miliarde euro. Aceste fonduri vor fi folosite în continuare pentru a răspunde la conflictele și crizele externe, pentru a dezvolta capacitatea țărilor partenere și pentru a asigura protecția UE și a cetățenilor săi. Cooperarea cu țările și teritoriile de peste mări, inclusiv Groenlanda, cu un buget de 500 de milioane euro. Aceste fonduri vor sprijini și vor consolida legăturile economice, politice și culturale dintre UE și cele 13 țări și teritorii de peste mări asociate statelor membre ale UE. Suma rămasă, în valoare de aproximativ 4,5 miliarde euro, constă în marja bugetară (3,2 miliarde euro) și alte posturi bugetare, cum ar fi granturi aferente asistenței macrofinanciare, măsuri de evaluare și de audit sau activități legate de organizațiile internaționale și agențiile descentralizate. Propunerea Comisiei include un cadru de investiții pentru acțiunea externă cu o capacitate de acțiune sporită de 60 de miliarde euro. Având la bază experiența pozitivă a Planului de investiții externe al UE, acest cadru va contribui la atragerea și la mobilizarea de resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea durabilă din partea sectorului privat. Pe lângă acestea și în afara bugetului UE, Înaltul Reprezentat, cu sprijinul Comisiei, propune instituirea Instrumentului european pentru pace care va dispune de 10,5 miliarde euro. Instrumentul european pentru pace va finanța acțiuni operaționale în cadrul politicii externe și de securitate comune care au implicații militare sau în domeniul apărării și care, prin urmare, nu pot fi finanțate din bugetul UE. Acesta va întări capacitatea Uniunii de a menține pacea, de a preveni conflictele și de a consolida securitatea internațională, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană și cu obiectivele și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite. Etapele următoare Un acord rapid între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale, astfel încât fondurile UE să dea rezultate pe teren cât mai curând posibil. Întârzieri similare celor care au apărut la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar putea crea constrângeri grave pentru îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor internaționale ale UE față de parteneri. Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme de la actualul buget pe termen lung (2014-2020) la noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor. Sursa: ec.europa.eu

Topic closed.

O metodologie comună, dezvoltată de Centrul Comun de Cercetare (JRC), le va permite autorităților naționale pentru protecția consumatorilor să efectueze teste cu scopul de a compara compoziția și caracteristicile produselor alimentare vândute în ambalaje similare în Uniunea Europeană. Această măsură vine în completarea acțiunilor deja întreprinse de Comisie în urma discursului privind starea Uniunii rostit de președintele Juncker. Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a declarat: „Toți consumatorii europeni au dreptul la un tratament echitabil în cadrul pieței unice. Metodologia comună pe care am elaborat-o împreună cu statele membre, cu organizațiile consumatorilor și cu părțile interesate din cadrul lanțului alimentar ne va ajuta să colectăm dovezile necesare pentru a face lumină cu privire la compozițiile diferite ale produselor alimentare comercializate sub aceeași marcă pe teritoriul UE. Mă bucur că forumul dedicat referitor la lanțul de aprovizionare cu alimente a ajutat părțile relevante să se facă auzite într-o dezbatere consistentă și constructivă.” Metodologia vine în completarea acțiunilor anunțate în inițiativa Comisiei intitulată „Noi avantaje pentru consumatori”, care își propune: să clarifice și să consolideze drepturile consumatorilor; să capaciteze entitățile calificate să lanseze acțiuni reprezentative în numele consumatorilor; să introducă competențe de sancționare mai puternice pentru autoritățile responsabile din statele membre. Metodologia de testare va ajuta autoritățile să stabilească dacă produsele alimentare sunt comercializate în conformitate cu legislația europeană. Este bazată pe principii-cheie, cum ar fi transparența, comparabilitatea, selecția de eșantioane similare și testarea produselor. Etapele următoare Sub coordonarea Centrului Comun de Cercetare, laboratoare din mai multe state membre ale UE vor aplica această metodologie într-o campanie de testare paneuropeană pentru a colecta date cu privire la amploarea problemei reprezentate de dublul standard de calitate a produselor. Primele rezultate ar urma să fie disponibile la sfârșitul lui 2018. Acest exercițiu ar trebui să ofere orientări practice pentru autoritățile care investighează practicile înșelătoare. Context Ca răspuns la problema dublului standard de calitate a produselor, semnalată de câteva țări din UE, Comisia Europeană a luat o serie de măsuri pentru a garanta că cetățenii pot avea încredere în produsele pe care le cumpără, indiferent de locul în care trăiesc. În afară de metodologie, au mai fost adoptate și alte măsuri, precum un set de orientări privind aplicarea legislației UE în domeniul alimentelor și protecției consumatorilor și o propunere de modificare a Directivei privind practicile comerciale neloiale, în baza inițiativei „Noi avantaje pentru consumatori”. Sursa: ec.europa.eu

Comitetul Economic şi Social European (CESE) va recompensa inițiative de excepție la cea de a zecea ediție a Premiului pentru societatea civilă, organizat, în acest an, cu tema "identități, valori europene și patrimoniu cultural european". Premiile, cu o valoare totală de 50.000 euro, vor fi împărțite între maximum cinci câștigători. Evoluțiile de la nivel mondial din ultimii ani au avut un impact considerabil asupra vieții politice și sociale a Europei și au pus la încercare proiectul european. În Europa, o serie de diviziuni interne, de nemulțumiri ale cetățenilor și creșterea dramatică a migrației au luat pe nepregătite populația europeană și toate nivelurile de guvernare, dând naștere unei retorici naționaliste și punând la încercare sentimentul solidarității. În acest context, organizațiile societății civile au jucat un rol central în promovarea potențialului patrimoniului cultural al Europei, în consolidarea identităților și a societăților și în valorificarea vastului potențial de diversitate, care constituie baza istoriei noastre europene. Premiul CESE pentru societatea civilă 2018 vine să răsplătească inițiativele inovatoare care au oferit răspunsuri exemplare la provocările legate de: sensibilizarea cetățenilor cu privire la multitudinea și bogăția identităților europene; exploatarea întregului potențial al bogăției culturale a Europei; facilitarea accesului la patrimoniului cultural european; promovarea unor valori europene precum respectarea demnității umane și a drepturilor omului, libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept. Termenul de depunere a candidaturilor este 7 septembrie 2018, iar ceremonia de decernare a premiilor va avea loc la 13 decembrie 2018, la Bruxelles. Lista completă a cerințelor și formularul de candidatură sunt disponibile pe site-ul internet al CESE – Premiul CESE pentru societatea civilă 2018. Premiul CESE pentru societatea civilă este deschis tuturor organizațiilor societății civile înregistrate oficial în Uniunea Europeană și active la nivel local, național, regional sau european. În plus, el este deschis persoanelor particulare. Premiul pentru societatea civilă, ajuns acum la cea de-a zecea ediție, a fost lansat de CESE pentru a recompensa și a încuraja inițiativele concrete și realizările organizațiilor societății civile și/sau ale persoanelor particulare care au contribuit în mod semnificativ la promovarea valorilor comune care consolidează coeziunea și integrarea europeană. În 2017, premiul a fost axat pe locuri de muncă de calitate și spirit antreprenorial. Articol preluat integral de pe ec.europa.eu

Centrul Comun de Cercetare (JRC), serviciul pentru ştiinţă şi cunoaştere din cadrul Comisiei Europene, a dezvoltat o metodologie comună care le va permite autorităţilor naţionale pentru protecţia consumatorilor să efectueze teste cu scopul de a compara compoziţia şi caracteristicile produselor alimentare vândute în ambalaje similare în UE. Această măsură vine în completarea acţiunilor deja întreprinse de CE în urma discursului privind starea Uniunii rostit de preşedintele Juncker. Centrul Comun de Cercetare a prezentat joi metodologia, în cadrul unei reuniuni a forumului la nivel înalt privind o mai bună funcţionare a lanţului de aprovizionare cu alimente. ‘Toţi consumatorii europeni au dreptul la un tratament echitabil în cadrul pieţei unice. Metodologia comună pe care am elaborat-o împreună cu statele membre, cu organizaţiile consumatorilor şi cu părţile interesate din cadrul lanţului alimentar ne va ajuta să colectăm dovezile necesare pentru a face lumină cu privire la compoziţiile diferite ale produselor alimentare comercializate sub aceeaşi marcă pe teritoriul UE. Mă bucur că forumul dedicat referitor la lanţul de aprovizionare cu alimente a ajutat părţile relevante să se facă auzite într-o dezbatere consistentă şi constructivă’, a declarat comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri. Sursa: lexcafe.ro