F4L John

Mult noroc!

24h de la ultimul raspuns. Closed. Ai de unde alege.

24h de la ultimul raspuns. Closed.

Dacă doriți o semnătură, este obligatoriu să postați o imagine. Interdictie 6 zile. Closed.

Timp de două săptămâni, din data de 12 iunie, 13.00 (ora României), și până în data de 26 iunie, 13.00 (ora României), tinerii aflați la vârsta majoratului se pot înscrie în programul "DiscoverEU", prin care vor putea călători gratuit în Europa. Dintre cei înscriși, vor fi selectați 15.000 de tineri, care vor primi permisul de călătorie în această vară. „DiscoverEU oferă tinerilor o oportunitate excelentă de a explora Europa printr-un periplu personal, lucru pe care nicio carte sau documentar nu ți-l pot oferi. Am convingerea că această experiență va aduce o schimbare pozitivă pentru tinerii care participă și pentru comunitățile pe care le vor vizita. Inițiativa pe care o lansăm reprezintă o oportunitate pentru 15.000 de povești europene de neuitat, care vor fi urmate de multe altele în cursul acestui an și după aceea”, a declarat comisarul european Tibor Navracsics referitor la inițiativă. Pe durata călătoriei, principalul mijloc de transport va fi trenul. Însă există posibilitatea de a lua și alte mijloace de transport, cum ar fi autobuzul sau feribotul, iar în cazuri excepționale, dacă celelalte nu sunt disponibile, va fi permisă călătoria cu avionul. Tinerii vor putea călători în mod individual sau într-un grup de maximum cinci persoane. În cazul grupurilor, trebuie desemnat un lider. Pentru a participa, tinerii trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să aibă vârsta de 18 ani la data de 1 iulie 2018 (adică să fie născuți între 2 iulie 1999 și 1 iulie 2000, inclusiv); să aibă cetățenia unuia dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene; să fie pregătiți de călătorie în această vară. Cum trebuie planificată călătoria: trebuie să aibă loc în perioada 9 iulie - 30 septembrie 2018; să aibă o durată cuprinsă între 1-30 zile; intinerariul să cuprindă între 1-4 destinații din străinătate aflate pe teritoriul UE. Înscrierea se face online. După completarea formularului, în care se trec inclusiv detalii despre călătoria planificată, tinerii trebuie să răspundă la un set de 5 întrebări referitoare la Anul european al patrimoniului cultural 2018, la inițiativele UE dedicate tineretului și la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. La final, va mai fi o întrebare suplimentară referitoare la numărul de tineri care vor candida, în opinia lor, la această inițiativă. Răspunsurile vor permite Comisiei să selecteze candidații. Fiecărui stat membru al UE i-a fost alocat un număr de permise de călătorie, pe baza ponderii populației sale în raport cu populația globală a Uniunii Europene. Context DiscoverEU este o inițiativă a UE bazată pe o propunere din partea Parlamentului European, care a asigurat finanțarea acesteia pentru 2018 printr-o acțiune pregătitoare. Inițiativa se concentrează asupra tinerilor de 18 ani, deoarece această vârstă marchează un moment important de trecere către vârsta adultă Comisia Europeană ar dori să afle opiniile tinerilor călători și îi va încuraja să își împărtășească experiențele și aventurile. Acesta este motivul pentru care, odată selectați, participanții vor face parte din comunitatea DiscoverEU și vor deveni ambasadori ai inițiativei. Ei vor fi invitați să vorbească despre experiențele lor de călătorie fie pe rețelele de socializare (Instagram, Facebook, Twitter), fie prin intermediul unei prezentări în cadrul școlii sau al comunității lor locale. Inițiativa, lansată în premieră de Comisia Europeană, le oferă tinerilor posibilitatea unei experiențe unice, mai ales în contextul evenimentelor organizate cu ocazia Anul european al patrimoniului cultural 2018. Articol si imagine preluate integral de pe ec.europa.eu

Ministrul Muncii susţine că transferul contribuţiilor de la angajator la angajat a redus deficitul la fondul de pensii cu 56,4%, faţă de 50% cât a estimat când a propus ca salariaţii să-şi plătească singuri contribuţiile către stat. Aceasta a mai spus că în vară Pilonul II va deveni opţional şi că legea pensiilor nu va modifica pensiile speciale ale cadrelor militare. “În primul trimestru al anului 2016 vorbeam de un deficit la bugetul de pensii de 912 milioane de euro, iar acum, în primul trimestru din 2018, vorbim de un deficit la bugetul de pensii de 397,5 milioane de euro. Deci, din start, este o reducere cu 56,4%. Se colectează mai bine. De ce am pornit cu acest transfer al contribuţiilor? (…) Cu certitudine dacă nu făceam acest lucru, poate nu acum, dar peste câţiva ani, sistemul de pensii nu mai era sustenabil, pentru că nu poţi să mergi cu deficitul la infinit. “Şi încă o măsură pe care o să o vedeţi şi care va apărea în Legea pensiilor. Am estimat că vom reduce total deficitul la fondul de pensii. Garantam de fiecare dată, încă de anul trecut, că în momentul în care vom face transferul contribuţiilor se va reduce deficitul pe fondul de pensii. În cifre stăm mai bine decât am estimat noi, este minus 56,4% şi noi estimasem minus 50%. Deci se întâmplă în acest moment, pur şi simplu pentru milioanele acelea de angajaţi care nu aveau contribuţii plătite încep deja să se vireze banii şi asta înseamnă că nu mai trebuie să vină statul să pluseze pe bugetul asigurărilor sociale, pentru că se încasează mai bine”, a adăugat ministrul. De altfel, ministrul Muncii a anunţat că de la 1 iulie punctul de pensie creşte la 1.100 de lei, iar pensia minimă la ajunge la 640 de lei, în timp ce Legea pensiilor va fi finalizată în cel mult o lună şi va intra în dezbatere publică. Sursa lexcafe.ro

Senatul va dezbate, în calitate de primă Cameră sesizată, potrivit ordinii de zi a plenului, propunerea legislativă de modificare a Codului de procedură penală, act normativ care a primit săptămâna trecută raport favorabil din partea Comisiei speciale pentru legile Justiţiei. Printre amendamentele adoptate se află cel care stipulează că instanţa de judecată poate dispune controlul judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, prelungit cu cel mult 160 de zile, ca suspectul să fie adus cu mandat de aducere numai în mod excepţional şi motivat, iar denunţul să fie în termen de 6 luni de la luarea la cunoştinţă despre infracţiune. Parlamentarii comisiei au decis şi ca măsura arestului preventiv să se ia doar în cazul existenţei unor probe şi indicii temeinice, fiind înlocuită astfel sintagma “suspiciuni rezonabile”. Parlamentarii au stabilit şi ca procurorii să poată să distrugă probele dintr-o înregistrare obţinută în mod nelegal şi să întocmească un proces verbal în acest sens, pe care să îl depună la dosarul în cauză. Sursa lexcafe.ro

Aveti voie sa faceti o cerere odata la 3 sau 6 zile DE LA MOMENTUL ÎNCHIDERII TOPICULUI, dupa regula: "Daca cereti o singura lucrare in cerere, asteptati 3 zile. Daca cereti 2 lucrari asteptati 6 zile" (repet, de la momentul inchiderii topicului). Interdictie 6 zile.

Exporturile de energie electrică ale României va trebui să includă în viitor şi certificate verzi, potrivit unor amendamente aduse la legislaţia energiei regenerabile, decise de deputaţii din Comisia de Industrie şi Servicii, condusă de Iulian Iancu. Furnizorii din România spun că dacă acest lucru se va întâmpla, România nu va mai putea exporta energie, pentru că aceasta va deveni mult prea scumpă.Şi, ca atare, şi producţia de electricitatea ţării va avea de suferit. Un amendament introdus de deputaţii din Comisia condusă de Iulian Iancu la proiectul de lege pentru modificarea şi aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2017, care modifică la rândul ei legislaţia energiei regenerabile, introduce obligaţia achiziţiei de certificate verzi pentru furnizorii care exportă energie electrică. Astfel, cantitatea de energie electrică pentru care se stabileşte obligaţia de achiziţie de certificate verzi va include şi “energia electrică produsă în România și vândută de către furnizori unor consumatori/furnizori din afara teritoriului României, prin tranzacții bilaterale de energie electrică, în statele cu care Guvernul României are semnate acorduri bilaterale în acest sens”. Deputaţii spun că impun această măsură “pentru echilibrarea taxării energiei electrice în ceea ce privește schema de certificate verzi între consumatorii din România și livrarea energiei electrice în afara granițelor României”. Articol preluat integral de pe lexcafe.ro

Microîntreprinderile, întreprinderile mici şi întreprinderile mijlocii din România care activează în sectorul Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor (TIC) pot beneficia de alocarea financiară în valoare de 25 de milioane de euro aferentă axei prin care este sprijinită creşterea valorii adăugate generată de acest sector şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere, a anunţat, marţi, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI). În acest sens, ministerul de resort, prin intermediul Organismului Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, şi Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Competitivitate, au lansat spre consultare publică Ghidului Solicitantului aferent Acţiunii 2.2.1, a cărui alocare financiară este de 25 de milioane de euro. Potrivit sursei citate, activităţile eligibile în cadrul prezentului apel sunt cele: aferente achiziţionării de hardware TIC şi a altor dispozitive; aferente amenajării punctelor pentru data center în care se vor instala echipamentele TIC achiziţionate prin proiect; aferente achiziţionării şi/sau dezvoltării aplicaţiilor software/licenţelor necesare implementării proiectului, configurarea şi implementarea bazelor de date, migrarea şi integrarea diverselor structuri de date existente, achiziţionarea şi implementarea de soluţii de semnătură electronică; aferente cercetării industriale sau dezvoltării experimentale. Articol preluat integral de pe lexcafe.ro

În primul rând, că prin Decizia nr. 369/2017, Curtea Constituțională își schimbă jurisprudența constantă până la acel moment, în sensul că se admite excepția de neconstituționalitate și se exclude pragul valoric care dă accesul la recurs. Ceea ce a avut în vedere legiuitorul în momentul la care a intrat în vigoare Codul de procedură civilă în 2013, prin instituirea acestui prag valoric pentru ca litigiile valabile în bani să fie susceptibile de recurs și acest recurs să fie soluționat de Înalta Curte, a fost aceea a instituirii unei ierarhizări în funcție de miza procesului. Până la urmă, 1 milion de lei nu înseamnă foare mult. Sunt aproximativ 200 mii de Euro și numai o categorie anumită de litigii care prin miza, prin valoarea lor patrimonială mai importantă ajungeau să fie soluționată de către cea mai înaltă instanță din țară. Prin Decizia 369 din 2017, Curtea Constituțională spunea că își schimbă jurisprudența și consideră că, într-adevăr, prin instituirea acestui prag s-au aduce atingere dreptului de liber acces al justiției al cetățenilor la justiției, că s-ar face o discriminare nejustificată între dosare mai importante și dosare mai puțin importante doar în funcție de valoarea lor patrimonială în condițiile în care contenciosul constituțional consideră că nu valoarea conferă importanță unui litigiu, ci natura juridică. Motiv pentru care distinșii judecători ai acestei instanțe exclud acest prag, îl consideră absolut nejustificat și consideră că toți cetățenii care investesc instanțele cu litigiul valabil în bani ar trebui să aibă un acces nediscriminatoriu la un triplu grad de jurisdicție la un control de legalitate. În considerentele Deciziei 369, oarecum ironice, identificăm și un alt aspect avut în vedere de această instanță respectiv acela că în opinia dânșilor singura rațiune pentru care legiuitor a instituit un asemenea prag valoric ar fi fost acela de a decongestiona Înalta Curte de Casație și Justiție, de soluționarea acestor recursuri având în vedere că potrivit art. 483 alin. (3) de principiu toate recursurile ar trebui să fie soluționate de către Înalta Curte. S-a ajuns totuși, pentru că să facem și legătura dintre litigiile de drept bancar, în situația în care din cea mai decongestionată instanță, Înalta Curte devine cea mai sufocată instanță, pentru că, dintr-o dată, ca efect acestei decizii, se vede asaltată de trimiterea pentru soluționare în recurs a tuturor litigiilor începute de la toate judecătoriile din țară, având ca obiect clauze abuzive și chiar și litigii de dări în plată, fie că este vorba de constestații, fie că este vorba de acțiunile întemeiate pe art. 8. Avocat Valentina Preda Partner STOICA & Asociații Articol preluat de pe juridice.ro

În data de 18.05.2018 Consiliul European a adoptat un Protocol de de modificare prin intermeidul căruia a actualizat convenţia sa în ceea ce priveşte „Convenţia 108” (protecţia datelor). Fiind singurul tratat internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic, cu relevanţă globală în acest domeniu, modernizarea Convenţiei atrage după sine provocările privind confidenţialitatea care rezultă din utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare, consolidând mecanismul Convenţiei pentru asigurarea implementării acesteia. Conform secretarului general Thorbjorn Jagland: „Încălcările frecvente ale dreptului la protecţia datelor au devenit o preocupare majoră în societăţile noastre. Convenţia modernizată va oferi un cadru juridic puternic pentru a preveni abuzurile. Statele ar trebui să adere rapid la tratat şi să se asigure că regulile de protecţie a datelor sunt respectate şi aplicate în practică ” Cu ocazia celei de-a 128-a sesiuni din Elsinore, Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a adoptat modernizarea Tratatului, care va fi construită din mai multe părţi ale „Convenţiei 108”, şi va fi deschisă oricărei ţări din lume. Acesta va rămâne neutru din punct de vedere tehnologic păstrându-şi dispoziţiile la nivel de principiu, permiţând Părţilor o marjă de apreciere atunci când le implementează prin legislaţia lor. „Protocolul conţine inovaţii relevante, cum ar fi obligaţia de a declara încălcări ale datelor şi de a consolida cerinţa ca prelucrarea datelor să fie efectuată în mod proporţional şi să se aplice principiul minimizării datelor. De asemenea, aceasta consolidează responsabilitatea controlorilor de date şi transparenţa procesării datelor, ceea ce este esenţial pentru menţinerea încrederii în mediul digital.” Convenţia modernizată impune aplicarea principiului „confidenţialităţii prin concepţie” introducând dreptul de a cunoaşte logica care stă la baza prelucrării datelor şi dreptul de a obiecta. Aşadar, „Tratatul va fi deschis spre semnare la 25 iunie 2018 la Strasbourg, în prima zi a sesiunii de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Sursa: juridice.ro

Posturile de genul dublu-post, off topic sau +1 sunt total interzise. Topic closed.

Cooperarea internațională judiciară este pusă în pericol de faptul că, de cele mai multe ori, nu există instrumente, iar unele state sunt anume alese pentru derularea de operaţiuni de criminalitate informatică, fiindcă nu sunt parte din Convenția Consiliului Europei. Pe de altă parte, deşi există şi state extra-comunitare care fac parte din această Convenție, infractorii le aleg întotdeauna pe acelea pentru care instrumentarea procesului penal pe o asemenea practică este foarte dificilă, mai ales în ceea ce priveşte obținerea de probe digitale. În România, se confecționau și încă se mai confecționează fețe de bancomat false care se aplică în exteriorul terminalului şi care imită perfect tastatura ori fanta de acces a cardurilor. În interiorul acestor dispozitive, însă, sunt montate componente electronice, micro-controllere, medii de stocare (memorii flash), poate chiar și o mini cameră video şi elemente de alimentare pentru o anumită autonomie. Un astfel de dispozitiv artizanal este capabil să realizeze în jur de 200 de citiri de carduri, datele fiind stocate local în memoria flash. S-a pus problema foarte mult timp care este infracțiunea aici? Nu vă ascund supărarea pe care am avut-o ca cercetător al domeniul, observând lejeritatea cu care instanțele mergeau pe soluția juridică a unui acces ilegal într-un sistem informatic. De fiecare dată, sistemul judiciar argumenta prin faptul că: „Bancomatul este un sistem informatic, iar prin interacțiunea cu bancomatul făptuitorii au realizat un acces în sistem prin încălcarea măsurilor de securitate.” În realitate, acţiunea făptuitorului are loc la strict la suprafață, în exteriorul bancomatului, astfel încât nu se interacționează logic cu echipamentul, aşa cum cere infracțiunea tipică de acces ilegal la un sistem informatic. Copierea datelor de pe banda magnetică a cardurilor victimelor se realizează, tehnic, mai înainte ca respectivele carduri să fie efectiv inserate în sistemul informatic numit bancomat. Cu alte cuvinte, o infracţiune era deja consumată în acel moment. În opinia mea, această copiere frauduloasă a informaţiilor de pe banda magnetică a cardurilor se încadrează foarte bine în tipicitatea infracțiunii de transfer neautorizat de date informatice (art. 364 C.pen), considerând bineînțeles că instrumentul de plată electronică, cardul bancar, este, în realitate, şi un mijloc de stocare a datelor informatice. Aici suntem într-o zonă foarte ciudată din punct de vedere financiar-bancar. Acea bandă magnetică a cardurilor este impusă de peste Ocean. Există în acest moment un standard EMV (European MasterCard Visa) de la care s-a plecat în confecționarea cardurilor cu Chip şi PIN. Acestea sunt foarte dificil, ba chiar imposibil de clonat, de falsificat. Dar în continuare existența acelei benzi magnetice pe verso cardurilor conduce la posibilitatea extragerii frauduloase de date de identificare asociate acestor instrumente de plată. Odată obținute acele informaţii asociate cardurilor şi, eventual, după clonarea acestor instrumente, monetizarea operaţiunilor are loc, cel mai adesea, prin săvârşirea infracțiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos (art. 250 C.pen) ce este, de regulă, realizată în două modalităţi tehnice, şi anume: Card Present – prin folosirea instrumentului clonat la un bancomat sau la un Point of Sale (POS), respectiv Card Not Present – atunci când sunt utilizate numai datele de identificare asociate cardurilor originale, spre exemplu pentru efectuarea de tranzacții pe internet. AUTOR: Conf. univ. dr. Maxim Dobrinoiu Facultatea de Drept, Universitatea de Drept a Universității Nicolae Titulescu Articol preluat de pe juridice.ro

Joi, 7 iunie 2018, Comisia Europeană a propus alocarea a 100 de miliarde euro pentru cercetare și inovare în cadrul bugetului aferent perioadei 2021-2027, potrivit unui comunicat. Astfel, noul program Orizont Europa se va baza pe realizările și pe succesul programului pentru cercetare și inovare anterior (Orizont 2020) și va permite Uniunii Europene să se mențină în fruntea sectorului cercetării și inovării la nivel mondial, fiind cel mai ambițios proiect din acest sector de până acum. Programul va introduce următoarele caracteristici noi: – un Consiliu European pentru Inovare – misiuni cercetare și inovare la nivelul UE axate pe provocările societale și pe competitivitatea industrială – maximizarea potențialului de inovare la nivelul UE – o mai mare deschidere – o nouă generație de parteneriate europene și intensificarea colaborării cu alte programe ale UE. Descarcare program: https://ec.europa.eu/commission/publications/research-and-innovation-including-horizon-europe-iter-and-euratom-legal-texts-and-factsheets_en Sursa: juridice.ro

Copyright Comisia Europeană propune miercuri, 6 iunie, crearea primului program Europa digitală și efectuarea de investiții în valoare de 9,2 miliarde euro în vederea alinierii următorului buget pe termen lung al UE (2021-2027) la provocările tot mai mari din domeniul digital. Prin adoptarea Strategiei privind piața unică digitală, am instituit un cadru de reglementare adaptat erei digitale. Pe lângă această strategie, trebuie să se asigure finanțare și investiții la fel de ambițioase în programul Europa digitală pentru îmbunătățirea competitivității internaționale a UE, precum și pentru dezvoltarea și consolidarea capacităților digitale strategice ale Europei. Aceste capacități-cheie vizează calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate, asigurându-se utilizarea pe scară largă și accesibilitatea acestora în toate sectoarele economiei și ale societății, atât de către întreprinderi, cât și de către sectorul public. Andrus Ansip, vicepreședinte pentru piața unică digitală, a declarat: „Piața unică digitală oferă cadrul juridic necesar pentru ca cetățenii și întreprinderile să beneficieze pe deplin de transformarea digitală. Scopul nostru a fost să propunem un buget al UE care să fie adaptat provocărilor viitoare: transformarea digitală este luată în considerare în toate propunerile, de la transporturi, energie și agricultură la asistență medicală și cultură. Pentru a consolida această abordare, propunem astăzi sporirea investițiilor în inteligența artificială, calculul de înaltă performanță, securitatea cibernetică, competențele și guvernarea electronică – toate identificate de liderii UE ca domenii-cheie pentru competitivitatea viitoare a UE.” Mariya Gabriel, comisarul pentru economie digitală și societate digitală, a precizat: „Primul program digital paneuropean reprezintă un pas important în consolidarea poziției de lider mondial deținută de Europa în ceea ce privește transformarea digitală. Vom investi în capacități digitale strategice, cum ar fi inteligența artificială, calculul de înaltă performanță și securitatea cibernetică, și, ca în cazul tuturor inițiativelor noastre digitale, vom acorda un loc central cetățenilor europeni în cadrul programului. Unul dintre principalii piloni ai programului constă în investiții care să le permită cetățenilor noștri să dobândească competențele digitale avansate de care au nevoie pentru a avea acces la cele mai recente tehnologii digitale și a le utiliza în mod corespunzător.” Propunerea Comisiei vizează cinci domenii: Supercalculatoare: Se vor acorda 2,7 miliarde euro pentru finanțarea de proiecte în vederea dezvoltării și consolidării facilităților de calcul de înaltă performanță și de prelucrare a datelor în Europa, lucru care este esențial pentru dezvoltarea a numeroase domenii – de la asistența medicală și energia din surse regenerabile până la siguranța auto și securitatea cibernetică. Această finanțare va asigura astfel o utilizare mai eficace și mai largă a calculului de înaltă performanță, atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. Programul Europa digitală va avea ca obiectiv să dezvolte o infrastructură de talie internațională în materie de supercalculatoare și de prelucrare a datelor, care să fie dotată cu capacități exascale (un miliard de miliarde sau 1018 calcule pe secundă) până în exercițiul financiar 2022/2023, precum și cu capacități post-exascale până în exercițiul financiar 2026/2027, astfel încât UE să dispună de propriile resurse independente și competitive în materie de tehnologii, să atingă excelența în materie de aplicații și să extindă disponibilitatea și utilizarea calculului de înaltă performanță. Inițiativele planificate se vor baza pe strategia europeană privind supercalculatoarele, care va ajuta UE să avanseze în numeroase domenii, de la asistența medicală și energia din surse regenerabile până la siguranța vehiculelor și securitatea cibernetică. Inteligență artificială: Sunt prevăzute 2,5 miliarde euro pentru favorizarea răspândirii inteligenței artificiale în întreaga economie și societate europeană. Acest buget se bazează pe abordarea europeană privind inteligența artificială, prezentată la 25 aprilie 2018: scopul este stimularea investițiilor pentru valorificarea la maximum a inteligenței artificiale, ținându-se cont în același timp de transformările socioeconomice pe care le cauzează aceasta și asigurându-se un cadru etic și juridic adecvat. Programul Europa digitală va facilita accesul autorităților publice și al întreprinderilor, în special al celor de mici dimensiuni, la instalațiile de testare și experimentare a inteligenței artificiale în statele membre, în timp ce consolidarea investițiilor în cercetare și inovare în cadrul programului Orizont Europa îi va permite UE să se mențină în prima linie în ceea ce privește progresele științifice și tehnologice în materie de inteligență artificială. Comisia propune crearea unor „biblioteci europene” comune de algoritmi care să fie accesibile tuturor, cu ajutorul căreia sectorul public și sectorul privat să identifice și să achiziționeze soluția cea mai adecvată pentru nevoile lor. La nivelul întregii Uniuni se vor crea platforme deschise și se va acorda acces la spații de date industriale pentru inteligența artificială în cadrul centrelor de inovare digitală, care vor oferi instalații de testare și informații întreprinderilor mici și inovatorilor de la nivel local. Securitate cibernetică și încredere: Se vor investi 2 miliarde euro în protejarea economiei digitale, a societății și a democrațiilor Uniunii prin promovarea apărării cibernetice și a sectorului securității cibernetice din UE, prin finanțarea de echipamente și infrastructură de ultimă generație în domeniul securității cibernetice, precum și prin sprijinirea dezvoltării competențelor și a cunoștințelor necesare. Propunerea se bazează pe o gamă largă de măsuri privind securitatea cibernetică prezentate în septembrie 2017, precum și pe primul act legislativ adoptat la nivelul UE privind securitatea cibernetică, care a intrat în vigoare în mai 2018. Competențe digitale: Prin alocarea unei sume de 700 de milioane euro se va garanta că forța de muncă actuală și viitoare va avea posibilitatea de a dobândi cu ușurință competențe digitale avansate prin cursuri de formare și stagii de pregătire la locul de muncă pe termen lung și pe termen scurt, indiferent de statul membru de reședință al participanților. În cadrul programului Europa digitală, centrele de inovare digitală vor desfășura programe specifice menite să ajute întreprinderile mici și mijlocii și administrațiile publice să ia măsurile necesare pentru ca personalul lor să dobândească competențele avansate necesare pentru a putea avea acces la noile posibilități pe care le oferă calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică. Asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale la nivelul întregii economii și societăți: Prin alocarea a 1,3 miliarde euro se va asigura transformarea digitală a administrației publice și a serviciilor publice și interoperabilitatea acestora în Uniunea Europeană și se va facilita accesul la tehnologii și know-how pentru toate întreprinderile, în special pentru IMM-uri. Centrele de inovare digitală vor avea rolul de „ghișee unice” pentru întreprinderile mici și mijlocii și administrațiile publice, oferind acces la expertiză tehnologică și la facilități de experimentare, precum și consiliere pentru o mai bună evaluare a interesului economic al proiectelor de transformare digitală. Va fi susținută o rețea de centre de inovare digitală, asigurându-se cea mai mare acoperire geografică posibilă în întreaga Europă. Centrele de inovare digitală reprezintă la ora actuală unul dintre principalele elemente ale strategiei de digitalizare a industriei europene. Etapele următoare Este esențial să se ajungă rapid la un acord asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sectoriale, pentru ca fondurile UE să dea rezultate pe teren cât mai curând posibil. Având în vedere caracterul urgent al situației și amploarea investițiilor necesare, există argumente puternice în favoarea intervenției UE pentru finanțarea și coordonarea acțiunilor în comun, la o scară care să poată oferi un răspuns provocărilor pe care le presupune transformarea digitală. Acest lucru ar trebui să asigure faptul că beneficiile generate de noile tehnologii digitale sunt partajate pe deplin. Neacoperirea rapidă a deficitului de investiții ar risca să slăbească capacitatea de inovare și competitivitatea industrială a UE. Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea finanțării, în beneficiul tuturor. Context Europa digitală este un program nou, care face parte din capitolul „Piața unică, inovarea și sectorul digital” al propunerii de buget pe termen lung al UE. Având la bază Strategia privind piața unică digitală lansată în mai 2015 și realizările pe care le-a permis aceasta în ultimii ani, programul are ca obiectiv principal asigurarea faptului că transformarea digitală a Europei este în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Datorită suplimentării fondurilor, UE va putea investi mai mult în economia și societatea digitală. Comisia mai propune astăzi și mărirea bugetului pentru proiectele de infrastructură digitală din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei la 3 miliarde EUR. Mecanismul pentru interconectarea Europei se concentrează asupra proiectelor cu cea mai mare valoare adăugată europeană, în special asupra conexiunilor transfrontaliere. În sectorul digital, acesta va contribui la asigurarea, până în 2025, a accesului tuturor actorilor socioeconomici importanți, cum ar fi școlile, spitalele, nodurile de transport, principalii furnizori de servicii publice și întreprinderile puternic digitalizate, la conexiuni în bandă largă adaptate exigențelor viitorului (a se vedea comunicatul de presă). În afară de programul Europa digitală, este necesar ca finanțarea pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor digitale de generație următoare să fie continuată și consolidată în cadrul programului Orizont Europa prevăzut în următorul cadru financiar multianual. Cele două programe vor conlucra: în timp ce Orizont Europa asigură investiții esențiale în cercetare și inovare, Europa digitală valorifică aceste rezultate pentru a crea infrastructura necesară, sprijinind totodată implementarea și consolidarea capacităților, care, la rândul lor, vor asigura o contribuție la cercetările viitoare în domeniul inteligenței artificiale, al roboticii, al calculului de înaltă performanță și al volumelor mari de date. Articol preluat integral de pe ec.europa.eu