Madalin

8. Posturile făcute aiurea/pentru +1/off topic (ex.: "frumoasă postare", "de mult căutam asta”, "mersi") vor fi sancţionate cu avertisment verbal. Postările vor fi apreciate prin ducerea cursorului peste butonul cu reacţii din colţul din dreapta-jos al postării, care arată astfel: .

8. Posturile făcute aiurea/pentru +1/off topic (ex.: "frumoasă postare", "de mult căutam asta”, "mersi") vor fi sancţionate cu avertisment verbal. Postările vor fi apreciate prin ducerea cursorului peste butonul cu reacţii din colţul din dreapta-jos al postării, care arată astfel: .

Numele tău: Madalin Numele jucătorului sancţionat: rchsGOTITONME Data şi ora sancţiunii: 10.11.2020 13:20 Sancţiune: Avertisment Verbal Motivul sancţiunii: 8. Posturile făcute aiurea/pentru +1/off topic (ex.: "frumoasă postare", "de mult căutam asta”, "mersi") vor fi sancţionate cu avertisment verbal. Postările vor fi apreciate prin ducerea cursorului peste butonul cu reacţii din colţul din dreapta-jos al postării, care arată astfel: . Link către topicul sancţiunii: https://forum.b-zone.ro/topic/443733-ce-date-științifice-avem-despre-efectul-absenteismului-școlar-asupra-alfabetizării-copiilor-din-românia/ Alte precizări:

8. Posturile făcute aiurea/pentru +1/off topic (ex.: "frumoasă postare", "de mult căutam asta”, "mersi") vor fi sancţionate cu avertisment verbal. Postările vor fi apreciate prin ducerea cursorului peste butonul cu reacţii din colţul din dreapta-jos al postării, care arată astfel: .

We inform you that the Game Problems section has been hidden, so any questions you can post here. You are not allowed to request / post mods in the section, the only mods we can provide you with can be found here. Other mods found on the internet are to be used at your own risk. You can still ask any question related to the community, shop, wiki, forum, etc. In case of lack of knowledge or access, our moderators will forward you to Support Section, where you can discuss your problem with Support Team. Our moderators are asked to forward your question to Support Team in case they lack knowledge. Support Subforum has been also deleted. The only way you can access Support section is from here. Q&A Moderators at your service

Secţiunea Game Problems a fost ascunsă, prin urmare, orice întrebare, o puteţi posta aici. Ţinem să precizăm că nu aveţi voie să cereţi / postaţi moduri la cererea altora. De asemenea, puteţi adresa orice fel de întrebare care ţine de comunitate, shop, wiki, forum, ş.a.m.d. Dacă problema nu este de natura moderatorilor, care nu poate fi rezolvată de către ei datorită necunoştinţei de cauză, vă poate redirecţiona să deschideţi un ticket în departamentul potrivit întrebării. Recomandăm moderatorilor, dacă nu sunt 100% siguri pe răspunsul lor, să redirecţioneze jucătorul să deschidă un ticket. Subforumul de Support a fost de asemenea şters, acesta redirecţionându-vă pe sistemul de ticket.

Analiză semnată de Dacian Dolean, psiholog educațional specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare în domeniul psihologiei educaționale. Analiza trimisă Edupedu.ro: Având în vedere discuțiile din spațiul public referitoare la măsura în care este justificată decizia de a limita prezența copiilor la școală, cred este util să clarific rezultatele unuia dintre studiile noastre. Când am urmărit longitudinal dezvoltarea abilităților copiilor de înțelegere a unui text citit din clasa 1 până la finalul clasei a 3-a, ne-am uitat la mai mulți predictori (factori care ar putea explica această dezvoltare). Unul dintre acești predictori a fost abilitatea copiilor de a înțelege un text citit la finalul clasei 1. În mod tradițional, performanța ulterioară a copiilor la un anumit test (ex. de citire) este foarte bine prezisă de performanța lor anterioară. Un alt factor a fost inteligența generală, non-verbală. Este plauzibil să credem că înțelegerea unui text depinde de inteligența copiilor. Un predictor tipic al înțelegerii textului citit este vocabularul copiilor la începutul școlarizării, așa că am inclus și rezultatele acestui test în ecuația noastră. Apoi, ne-am uitat la statutul socio-economic, un predictor compus din mai mulți factori, respectiv educația părinților, venitul familiei, încadrarea în muncă și condițiile de locuit. În final, ne-am uitat la efectul școlarizării, măsurat prin absenteismul școlar. Aici am numărat absențele zilnice ale elevilor, din clasa 1 până la finalul clasei a 3-a. Mai jos am reprezentat simplificat rezultatele obținute. Cu linie punctată am reprezentat efectele care nu sunt semnificative statistic, iar linia solidă arată efectele semnificative. După cum se poate vedea, atunci când am inclus în aceeași ecuație toți acești factori, în mod surprinzător, abilitățile anterioare ale copiilor de a înțelege un text citit nu au mai fost semnificative din punct de vedere statistic. Același rezultate le-am obținut și în cazul inteligenței generale. Deci, nu “cei 7 ani de acasă”/performanța anterioară sau “cât îl duce capul pe copil” au fost predictorii cei mai importanți. În schimb, școlarizarea copiilor, vocabularul măsurat în clasa 1 și statutul socio-economic al părinților au avut un efect semnificativ. E important să se înțeleagă că nici măcar nu am luat în considerare eficiența profesorilor, ci doar prezența fizică a copiilor la școală – iar acest efect a fost foarte evident. Acest lucru înseamnă că pentru copiii din comunitățile dezavantajate, al căror vocabular este scăzut (care este corelat puternic cu statutul socio-economic) și care mai și absentează de la școală, combinația dintre cei trei factori este devastatoare. Aceasta cu atât mai mult cu cât aceeași analiză ne-a arătat că dezvoltarea vocabularului este puternic dependentă de școlarizare (efectul frecvenței scolare a fost mai mare decât efectul celor “7 ani de acasă” măsurat la începutul clasei 1). Pentru acești copii, prezența la școală este absolut crucială. Ideal, aceste tipuri de studii (extrem de rare în România) ar fi înțelese de către cei care iau decizia de a închide școlile din comunitățile dezavantajate, în special cele care au un risc scăzut de transmitere a COVID-19. Sursa

Copreşedintele USR PLUS, Dacian Cioloş, consideră că suspendarea activităţii fizice în şcoli nu este suficientă, fără o predictibilitate şi fără măsuri sanitare adaptate activităţii şcolare în vederea reluării în siguranţă a cursurilor „faţă în faţă”. „Decizia pe care a luat-o Guvernul de a închide activitatea şcolară prin prezenţă fizică are sens, din punctul nostru de vedere, doar în măsura în care este însoţită de o viziune legată de condiţiile în care să se poate reveni la prezenţa fizică în şcoli. (…) Fără predictibilitate, măsura nu este suficientă. Guvernul nu trebuie să fie doar un purtător de cuvânt al experţilor din sănătate (..) trebuie să aibă empatie, să-i înţeleagă pe părinţi, pe elevi, să le ofere un minim de predictibilitate. Din punctul nostru de vedere minimul de predictibilitate înseamnă dotarea şcolilor cu tehnica necesară, acces la internet, (…) un protocol sanitar adaptat activităţii şcolare care să permită reluarea activităţii fizice. Doar în condiţiile în care avem predictibilitate, putem spune că măsura este justificată, nu doar din punct de vedere sanitar, ci şi din punct de vedere al interesului copilului şi al sistemului de educaţie”, a afirmat Cioloş, duminică, într-o conferinţă de presă. Sursa

“La școală nu se infectează, se infectează în alte locuri”, a declarat premierul Ludovic Orban, la B1 TV. Oficialul a susținut că “adolescenții sunt răspândaci de virus, pentru că ei nu dezvoltă forme grave”, și că acesta este unul dintre motivele pentru care a luat decizia de a închide școlile. Un alt motiv este transportul din interiorul localității și naveta școlară, care nu se desfășoară în condiții sanitare, susține șeful Executivului. “Ministerul Educației trebuie să fie foarte sever și riguros, să se asigure că profesorii, învățătorii țin cursurile online, că evoluează, că își îmbunățățesc competențele digitale, că au capacitatea de a-și transmite cunoștințele și prin intermediul învățământului online“, a mai declarat Ludovic Orban. “Totul depinde de evoluția pandemiei. Noi ne dorim ca toți elevii să se întoarcă în clase, pe de altă parte nu putem să facem abstracție de ceea ce se întâmplă în România din punct de vedere pandemic. La școală nu se infectează, se infectează în alte locuri: când nu sunt sub supravegherea părinților, bunicilor sau a profesorilor. Și slavă Domnului sunt multe ocazii în care tinerii sunt liberi, se întâlnesc. Adolescenții – nu numai la noi, în foarte multe țări din Europa, sunt analize făcute – adolescenții sunt răspândaci de virus. De ce? Pentru că ei nu dezvoltă forme grave. Marea majoritate sunt asimptomatici, cu toate astea ei transmit virusul. Și nenorocirea este că primii către care transmit virusul sunt părinții, bunicii, care pot fi afectați într-o măsura foarte mare“, a declarat Ludovic Orban. “Școlile – am luat decizia de a le suspenda 30 de zile și din cauza transportului, atât din oraș, cât și sub formă de navetă, pentru copiii care fie sunt în interiorul localității, fie de la o localitate la alta…, pentru că din păcate transportul nu se desfășoară în condiții de protecție sanitară“, a continuat premierul. Acesta a precizat că “în orașele mari, școlile cresc traficul, crește numărul de persoane care sunt în mijloacele de transport în comun și implicit mărește riscul de infecție. Ăstea sunt lucrurile de care trebuie să ținem cont“. Ministerul Educației trebuie să fie foarte sever și riguros. Sursa

Ministerul Educației întreabă toate școlile și grădinițele câți copii nu au curent electric, potrivit unei circulare obținute de Edupedu.ro. Situația solicitată unităților de învățământ a fost primită de la inspectorate în acest weekend și este pentru prima dată când ministerul solicită date despre câte localități au zone neracordate la curent electric și câți elevi din fiecare școală locuitesc în astfel de zone. Reamintim că pe 20 octombrie ministrul Monica Anisie a acuzat că a fost ținta unui atac de tip “fake news” în care mai multe publicații susțineau, cu informații scoase din context, că ar fi recomandat copiilor care nu au curent electric să urmărească emisiunile Teleșcoala. A promis o lege “care să pedepsească aspru fake news-ul”. Pe lângă cererea cu elevii care nu au curent electric, în solicitarea de la minister, școlile trebuie să precizeze ce platformă folosesc pentru orele online profesorii și elevii, câți elevi sunt în zone/localități fără “semnal pentru internet” și care sunt aceste localități. Ce prevede solicitarea către școli: “La colicitarea Ministerului Educației și Cercetării vă rugăm să completați chestionarul de mai jos până luni, 9 noiembrie 2020, ora 10:30. Informațiile solicitate sunt: Unitatea utilizează o platformă de predare învățare-online? Dacă da, precizați care Precizați care sunt măsurile luate de unitate pentru elevii care nu dețin dispozitiv IT, în vederea continuării procesului de predare-învățare Precizați care sunt măsurile luate de unitate pentru elevii care nu au acces la internet, în vederea continuării procesului de predare-învățare Precizați care este numărul elevilor care nu au curent electric Precizați care sunt măsurile luate de unitate pentru elevii care nu au curent, în vederea continuării procesului de predare-învățare Precizați numărul elevilor care provin din localități în care nu există semnal pentru internet de la niciun furnizor Enumerați localitățile din care provin elevii de mai sus, în care nu există semnal pentru internet” Potrivit OMEC 5.972 din 8.11.2020, începând cu data de 09.11.2020 se suspendă, pentru o perioadă de 30 de zile activitățile didactice care impun prezența fizică în unitățile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal a preșcolarilor și elevilor. Documentul oficial stabilește că în unitățile unde cursurile nu se pot desfășura online, inspectoratele și școlile “au obligația să asigure resursele educaționale pentru elevii care nu au acces la tehnologie informațională și internet.” Ordinul vine după ce posibilitatea de suspendare a școlii fizice până pe 31 decembrie 2020, prin acest ordin al ministrului Educației, a fost aprobată prin ordonanța de urgență nr 192, document care a fost publicat în Monitorul Oficial. În preambulul actului normativ Guvernul motivează urgența prin faptul că neluarea deciziei “poate genera disfuncționalități majore cu efecte negative asupra bunei desfășurări a activităților din sistemul național de învățământ, dar și asupra elevilor”. OUG 192 modifică Legea 55/2020, iar articolul 38 are un nou alineat care prevede: “În perioada noiembrie 2020-31 decembrie 2020, prin excepție de la prevederile alin. (1), prin ordin al ministrului educației și cercetării, în baza hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență și analizei situației epidemiologice la nivel național, se pot dispune suspendarea activităților care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ și continuarea activităților didactice în sistem on-line”. Sursa

Soția președintelui ales Joe Biden, Jill Biden, care are un doctorat în educație, nu va renunța să predea și își va păstra norma întreagă pe care o are la un colegiu public din apropiere de Washington și după ce va deveni oficial prima-doamnă a țării, în 20 ianuarie 2021, scrie digi24.ro. Ea va continua să predea limba engleză la North Virginia Community College, acolo unde este deja de zece ani profesoară. Michael LaRosa, purtător de cuvânt al viitoarei prime-doamne, a confirmat informația duminică. „Dr. Biden se concentrează pe formarea echipei sale și pe dezvoltarea priorităților ei în ceea ce privește educația, familiile militarilor și veteranilor și lupta împotriva cancerului”, a spus LaRosa. Astfel, Jill Biden, în vârstă de 69 de ani, va fi prima soție de președinte american care va face naveta de la Casa Albă la serviciu, scrie The New York Times. Jill Biden a continuat să predea și când Joe Biden a fost vicepreședinte în administrația Obama. Și atunci a fost o premieră: nu se mai întâmplase ca o soție de vicepreședinte să aibă și o slujbă plătită. Ea a spus însă întotdeauna că vrea să fie cunoscută pentru activitatea ei de educator, și nu numai ca soție de președinte. De altfel, această calitate a ei de educator a fost amintită și de Joe Biden sâmbătă, în primul său discurs rostit ca președinte ales, când i-a adus un omagiu soției, subliniind că și-a dedicat viața educației. „Pentru educatorii din America, aceasta este o zi mare: veți avea pe cineva dintre dintre voi chiar în Casa Albă”, a spus Joe Biden. Sursa

Școlile din România sunt închise fizic, pentru a doua oară în ultimul an. 9 noiembrie 2020 este data la care autoritățile au decis să repete întocmai măsura luată în urmă cu 8 luni, pe 11 martie 2020. Au intrat în școala la distanță toți cei 2.982.890 de elevi și copii din învățământul preuniversitar, potrivit Institutului Național de Statistică. Aceștia învață în 17.656 de unități de învățământ, potrivit raportărilor Ministerului Educației. Dintre ei, 112.030 învață în școli și grădinițe private. Sunt 208.419 cadre didactice care predau în toate unitățile de învățământ din sistemul preuniversitar. Pe medii, 2.016.375 de elevi sunt în școli din orașe, 966.515 elevi sunt în școli și grădinițe din sate. În ultimele săptămâni au fost inventariate din nou, la cererea ministerului, mai multe situații din școli, printre care numărul elevilor fără dispozitiv, al celor fără acces la internet și, mai nou, al celor fără curent electric. Până acum nicio statistică nouă nu a fost anunțată de Ministerul Educației. Regulile de predare online au fost stabilite chiar înaintea începerii anului școlar prin Ordinul 5.545/2020, în care sunt prevăzute drepturile și obligațiile fiecărui participant la școala online. Ministerul nu a făcut nicio precizare suplimentară legată de posibilitatea pe care cadrele didactice o au de a merge să predea de la școală, deși autoritățile au prevăzut în hotărârea de guvern care reglementează noile măsuri luate faptul că angajatorii au obligația să îi trimită în telemuncă pe angajați. Așa că momentan, profesorii pot folosi spațiul clasei/al școlii pentru predarea online. În etapa inițială de școală online în masă, cea din primăvară-vară, Ministerul Educației a anunțat că predarea trebuie să continue, apoi a recomandat doar activități de recapitulare, fără notare, pentru ca mai apoi, după Paște, instituția să revină și să ceară profesorilor să evalueze și să noteze elevii. Conținuturile aferente semestrului al II-lea din anul școlar 2019-2020 au fost eliminate din programa pentru examenele naționale, iar notarea elevilor s-a făcut doar “cu acordul părinților”. În această a doua sesiune de școală online cadrele didactice trebuie să continue predarea-învățarea-evaluarea. Deși tezele au fost eliminate declarativ, ministerul nu a modificat încă ROFUIP (regulamentul de funcționare al școlilor) pentru a produce și legal această schimbare. Sursa

Curtea Constituțională a Letoniei se întreabă cu privire la limba oficială ca manifestară a identității naționale (C-391/20). Situația de fapt: 1. materii UE incidente: – nediscriminare – libertatea de stabilire – libera prestare a serviciilor 2. avem o reglementare precum cea în discuție în litigiul principal 3. necesitatea de a afla dacă ea constituie o restricție privind libertatea de stabilire sau, cu caracter subsidiar, privind libera prestare a serviciilor, precum și privind libertatea de desfășura o activitate comercială 4. totodată, necesitatea de a se afla ce considerații trebuie să se aibă în vedere pentru aprecierea caracterului justificat, adecvat și proporțional al reglementării respective în raport cu obiectivul său legitim de a proteja limba oficială ca manifestare a identității naționale 5. pentru întregul conținut al cererii de decizie preliminară, în limba română, a se vedea aici (14 pagini). Dispoziții de drept UE invocate a fi incidente: 1. articolele 49 și 56 TFUE 2. articolul 16 din Carta DFUE (cu explicațiile aferente) Sursa

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în ceea ce priveşte litigiile privind drepturile salariale ale magistraţilor şi personalului auxiliar, în afara situaţiei circumstanţiate, prevăzute la art. 7 din Cap. VIII din Anexa VI la Legea-cadru nr. 284/2010, respectiv de art. 7 din Capitolul VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017, legiuitorul nu a instituit alte norme speciale, prin care să atribuie competenţa de soluţionare ]n favoarea instanţelor de contencios administrativ. În speță, în soluționarea regulatorului de competență, instanța supremă a constatat că reclamantul – grefier la Tribunalul Dolj – nu contestă un act administrativ tipic (ordinul ministrului justiţiei de stabilire a drepturilor salariale) şi nici nu a dedus judecăţii un act administrativ asimilat, ci a solicitat obligarea pârâţilor, la recalcularea drepturilor salariale începând cu data de 01.01.2018 conform modalităţii de calcul aplicate de Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Ploieşti, agreată cu reprezentanţii Curţii de Conturi a României. Dat fiind că reclamantul îşi are atât domiciliul legal (str. x judeţ Dolj) cât şi pe cel procesual (la locul de muncă – sediul Tribunalul Dolj, str. x), în Craiova, Dolj – conform Codului Muncii, competenţa de soluţionare a prezentei cauze revenea Tribunalului Dolj, însă, dată fiind atât calitatea reclamantului, de grefier la Tribunalul Dolj, cât şi calitatea acestei instanţe – Tribunalul Dolj – de pârât în litigiul de faţă, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ., ce instituie un caz de prorogare legală a competenţei teritoriale după calitatea persoanei, derogând în mod expres de la normele ce stabilesc competenţa teritorială în mod uzual pentru cauzele având un anumit obiect. Prin urmare, competenţa materială de soluţionare a cauzei aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca instanţă de acelaşi grad (cu Tribunalul Dolj) aflată în circumscripţia curţii de apel învecinată cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa (Tribunalul Dolj) la care reclamantul îşi desfăşoară activitatea, conform art. 127 din C. proc. civ. (Decizia nr. 566 din 4 februarie 2020, pronunțată de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție) Sursa

Curtea de Apel București a sesizat recent Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept: Dacă retragerea de numerar cu carduri falsificate, folosind datele cardurilor copiate [s.n.], întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 250 alin. 1 și 2 C.pen. în concurs ideal cu infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 360 C.pen. sau doar infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev. de art. 250 alin. 1 și 2 C.pen. (a se vedea aici încheierea din 15 oct. 2015 a Curții de Apel București, secția a II-a penală). Apreciem că această sesizare trebuie respinsă ca inadmisibilă, pentru argumentele ce urmează a fi expuse la pct. II infra. I. ASPECTE PRELIMINARE Cu titlu preliminar, observăm că la pct. V (Dispozițiile completului de judecată) din încheierea de sesizare a ÎCCJ se face trimitere la o altă chestiune de drept decât cea evidențiată în considerente. Astfel, spre deosebire de cele consemnate la pct. V din încheiere, în considerente se pune problema dacă efectuarea unei operațiuni de retragere de numerar prin utilizarea, fără consimțământul titularului a unui instrument de plată sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia [s.n.], întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 250 alin. 1 și 2 C.pen. în concurs ideal cu infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 360 C.pen. sau doar infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev. de art. 250 alin. 1 și 2 C.pen. Diferența constă în aceea că, într-un caz se face referire la ipoteza retragerii de numerar cu carduri falsificate, folosind datele cardurilor copiate [în sensul de instrumente de plată electronică falsificate potrivit art. 311 alin. (2) C.pen.], iar în cel de al doilea caz instanța de sesizare se raportează la retragerea de numerar prin utilizarea unui instrument de plată sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia. Cel mai probabil este o eroare materială, deoarece din expunerea succintă a cauzei (pct. II din încheierea de sesizare) reiese totuși cu evidență că trimiterea în judecată a avut în vedere următoarele fapte: – Fapta de a monta un dispozitiv tip skimmer în fanta de introducere a cardurilor bancare (instrumente de plată electronică); – Fapta de a clona cardurile bancare (falsificarea instrumentelor de plată electronică); – Fapta de a pune în circulație cardurile bancare falsificate; – Fapta de a efectua operațiuni financiare, constând în retrageri de numerar de la bancomat, prin utilizarea cardurilor bancare falsificate. Prin urmare, datele de identificare ale instrumentului de plată electronică au fost copiate prin intermediul dispozitivului tip skimmer și utilizate în procesul de falsificare (clonare). În vederea retragerii de numerar a fost totuși utilizat în mod nemijlocit un instrument de plată electronică și nu doar datele de identificare ale acestuia. De aici rezultă că ceea ce ar trebui să se aibă în vedere este doar fapta prevăzută la art. 250 alin. (1) C.pen. – teza retragerii de numerar prin utilizarea unui instrument de plată electronică –, nefiind vorba despre utilizarea datelor de identificare ale acestuia [varianta de incriminare prevăzută la art. 250 alin. (2) C.pen.]. Această variantă de incriminare se reține, spre exemplu, în ipoteza efectuării de plăți online, când se introduc doar datele de identificare ale instrumentului de plată electronică, fără ca acesta să fie utilizat în mod nemijlocit (în eng., card not present transaction). În ipoteza retragerii de numerar de la bancomat discutăm însă despre o utilizate nemijlocită a instrumentului de plată electronică (în eng., card-present transaction). II. INADMISIBILITATEA SESIZĂRII Apreciem că sesizarea este inadmisibilă deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție s-a mai pronunțat deja cu privire la aceste aspecte prin Decizia nr. 15/2013 (recurs în interesul legii). În soluționarea acestui recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a concluzionat următoarele: 1. Montarea la bancomat a dispozitivelor autonome de citire a benzii magnetice a cardului autentic și a codului PIN aferent acestuia (skimmere, minivideocamere sau dispozitive tip tastatură falsă) constituie infracțiunea prevăzută de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 [de lege lata, art. 365 C.pen. – n.n.]. Nota noastră: prin aceasta s-a exclus aplicabilitatea art. 46 din Legea nr. 161/2003 în raport cu fapta de a plasa un dispozitiv tip skimmer în fanta bancomatului. 2. Folosirea la bancomat a unui card bancar autentic, fără acordul titularului său, în scopul efectuării unor retrageri de numerar, constituie infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 [de lege lata, art. 250 C.pen. – n.n.], în concurs ideal cu infracțiunea de acces, fără drept, la un sistem informatic comisă în scopul obținerii de date informatice prin încălcarea măsurilor de securitate, prevăzută de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003 [de lege lata, art. 360 C.pen. – n.n.]. 3. Folosirea la bancomat a unui card bancar falsificat, pentru retrageri de numerar [s.n.], constituie infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos [s.n.] prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 [de lege lata, art. 250 C.pen. – n.n.], în concurs ideal cu infracțiunea de acces, fără drept, la un sistem informatic [s.n.] comisă în scopul obținerii de date informatice prin încălcarea măsurilor de securitate, prevăzută de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003 [de lege lata, art. 360 C.pen. – n.n.], și cu infracțiunea de falsificare a instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 [de lege lata, art. 313 alin. (2) C.pen. – n.n.]. Potrivit art. 474 ind. 1 C.proc.pen. efectele deciziei privind recursul în interesul legii încetează în cazul abrogării dispoziției legale care a generat problema de drept dezlegată, cu excepția cazului în care aceasta subzistă în noua reglementare. Sub acest aspect, observăm că abrogarea textelor de incriminare din Legea nr. 161/2003 și Legea nr. 365/2002 nu produce consecințe juridice, atât timp cât o asemenea abrogare s-a datorat preluării acestora în cuprinsul noului Cod penal [a se vedea în acest sens și G. Zlati, Tratat…, vol. I, precit., pp. 120-133]. Dacă instanța de sesizare dorește lămuriri cu privire la încadrarea juridică a faptei de a retragere numerar de la bancomat prin utilizarea unui instrument de plată electronică falsificat, răspunsul la această problemă de drept se regăsește la pct. 3 din dispozitivul Deciziei nr. 15/2013. În considerentele acestei decizii ÎCCJ a statuat următoarele: „Prin folosirea la ATM a cardului inscripționat cu datele culese de pe cardul autentic, oricare ar fi fost modul de obținere a acestora, se accesează de asemenea fără drept un sistem informatic, în scopul obținerii de date informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate, faptă incriminată de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003” [pct. 6.4 din Decizia nr. 15/2013]. Pentru o motivare succintă a acestei încadrări juridice se poate vedea și infra, pct. III.2. Prin urmare, apreciem că sesizarea este inadmisibilă raportat la prevederile art. 475 C.proc.pen. De aici rezultă inclusiv un alt caz de inadmisibilitate – inexistența unei veritabile probleme de drept. Am puncta de asemenea cu privire la faptul că, modalitatea de formulare a problemei de drept poate genera consecințe multiple, greu de anticipat. Astfel, apreciem că trebuie realizată o distincție clară între retragerea de numerar de la bancomat (caz în care se aplică Decizia nr. 15/2013) și efectuarea unei plăți la un terminal POS sau pe Internet (ipoteză care nu a făcut obiectul recursului în interesul legii). Având în vedere că obiectul cauzei vizează în mod exclusiv retragerea de numerar de la bancomat, credem că problema de drept cu care a fost sesizată ÎCCJ trebuie restrânsă doar cu privire la această ipoteză. Făcându-se însă vorbire despre retragerea de numerar în general și trimiterea atât la varianta de incriminare prevăzută la art. 250 alin. (1) C.pen. cât și la cea prevăzută la art. 250 alin. (2) C.pen. (ce nu are vreo legătură cu retragerea de numerar de la bancomat), avem rezerve cu privire la consecințele nefaste generate de o eventuală admitere a sesizării. În realitate, apreciem că practica judiciară neunitară vizează ipoteza efectuării de plăți la un terminal POS sau pe Internet (a se vedea această analiză în G. Zlati, Tratat de criminalitate informatică, vol. I, Ed. Solomon, București, 2020, pp. 207-210, 279-280; a se vedea în acest sens și practica judiciară în care s-a reținut doar infracțiunea prevăzută la art. 250 C.pen., nu și cea prevăzută la art. 360 C.pen. – C.A. Alba Iulia, s. pen., dec. nr. 611/2020; C.A. Timișoara, s. pen., dec. nr. 106/2018; C.A. Cluj, s. pen., dec. nr. 370/2017), nu și ipoteza referitoare la retragerea de numerar de la bancomat prin utilizarea fără drept a unui instrument de plată falsificat sau autentic. Cel puțin ulterior soluționării recursului în interesul legii prin Decizia nr. 15/2013, cea din urmă ipoteză nu ar trebui să ridice vreo problemă la nivel de interpretare. III. ALTE PRECIZĂRI Independent de inadmisibilitatea sesizării, apreciem necesar să aducem unele clarificări din punct de vedere juridic, după cum urmează: 1. Bancomatul este un sistem informatic. Instanța de sesizare s-a raportat la bancomat ca fiind un terminal în cadrul unui sistem informatic. În realitate, acesta este per se un sistem informatic aflat într-o relație funcțională cu alte sisteme informatice – cum ar fi serverele băncii [a se vedea G. Zlati, Tratat…, vol. I, precit., pp. 47-48, 72-73]. 2. Cardul bancar este un instrument de plată electronică. O asemenea concluzie nu rezultă doar din Decizia nr. 15/2013, ci inclusiv din definiția cuprinsă în art. 180 C.pen. Observăm că prin încheierea de sesizare a ÎCCJ se face trimitere inclusiv la Regulamentul B.N.R. nr. 6/2006. Am preciza în context faptul că acest regulament a fost abrogat și înlocuit de Regulamentul B.N.R. nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieței financiare și a instrumentelor de plată. 3. Retragerea de numerar implică un acces la un sistem informatic (bancomatul). Independent de cele statuate de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 15/2013, retragerea de numerar de la un bancomat, prin utilizarea unui instrument de plată electronică, are la bază un acces la un sistem informatic [a se vedea G. Zlati, Tratat…, vol. I, precit., pp. 198-199]. Mai mult decât atât, instrumentul de plată electronică, alături de codul PIN, reprezintă o cheie de acces ce atrage incidența formei agravate prevăzute la art. 360 alin. (3) C.pen. Faptul că discutăm despre tipicitatea art. 360 C.pen. este evident raportat la faptul că introducerea instrumentului de plată electronică (indiferent dacă acesta este unul falsificat sau autentic) și a codului PIN aferent ia forma unei veritabile autentificări în cadrul unui sistem informatic. Prin intermediul acestei autentificări autorul dobândește un control asupra unui set de funcții ale bancomatului, putând iniția operațiuni precum o retragere de numerar, schimbarea codului PIN, verificarea soldului disponibil etc. Sub acest aspect, conduita autorului este similară cu accesarea fără drept a unui instrument de plată electronică cu acces la distanță (de exemplu, serviciul de Internet Banking). 4. Utilizarea dispozitivului tip skimmer nu are legătură cu accesarea sistemului informatic. Această problemă a fost de asemenea tranșată prin Decizia nr. 15/2013, în sensul că dispozitivul tip skimmer atașat fizic la un bancomat nu interacționează din punct de vedere logic cu acesta. Prin urmare, lipsind orice formă de interacțiune logică cu un sistem informatic, accesarea bancomatului prin intermediul dispozitivului tip skimmer este exclusă de plano. Conduita de plasare a dispozitivului tip skimmer în fanta bancomatului nu reprezintă decât un act de pregătire în vederea comiterii unei alte infracțiuni, printre care art. 311 alin. (2) C.pen., art. 250 C.pen. sau art. 360 C.pen. Or, o asemenea conduită care are natura juridică a unui act pregătitor în vederea comiterii unei alte infracțiuni îndeplinește, potrivit Deciziei nr. 15/2013, doar elementele constitutive ale art. 365 C.pen. 5. Efectuarea de plăți online sau la un terminal POS nu implică un acces la un sistem informatic. Spre deosebire de retragerea de numerar de la bancomat, în acest caz discutăm despre o simplă comunicare (transmitere de date) efectuată cu un sistem informatic (terminalul POS ori serverul bancar). Indiferent de controversele existente la nivelul practicii judiciare [a se vedea în acest sens G. Zlati, Tratat…, vol. I, precit., pp. 207-210, 279-280] apreciem că în aceste cazuri trebuie reținută doar infracțiunea prevăzută la art. 250 alin. (1) [efectuarea de plăți la un terminal POS prin utilizarea unui instrument de plată electronică] sau alin. (2) C.pen. [efectuarea de plăți online prin introducerea datelor de identificare ale instrumentului de plată electronică], nu și art. 360 C.pen. O asemenea teză este susținută inclusiv de o parte a practicii judiciare – C.A. Alba Iulia, s. pen., dec. nr. 611/2020; C.A. Timișoara, s. pen., dec. nr. 106/2018; C.A. Cluj, s. pen., dec. nr. 370/2017. Art. 250 C.pen. se va putea reține în concurs cu art. 360 C.pen. în situația în care autorul utilizează instrumentul de plată electronică pentru a efectua operațiuni financiare (de exemplu, retragerea de numerar) la un bancomat sau utilizează un instrument de plată cu acces la distanță (serviciul de Internet sau Mobile Banking) pentru a efectua transferuri de fonduri. Sursa

Da, îl consider o necesitate.

Nu, temporar, pe timp de pandemie nu am de ce să părăsesc țara.

Nu, în spații înguste manevrez mașina cu o viteză mică și cu mai multe asigurări, dar oricărui i se poate întâmpla.

Nu, îmi place să stau cu permisul în portofel.

Nu, mi-e frică mai rău de filtrele de purtare a măștii decât de rutieră .

Closed.

Topic bumped for future creations.

Topic bumped for future creations.