Dark Night

Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a decis că Israelul trebuie să ia măsuri pentru a preveni actele de genocid împotriva palestinienilor din Fâşia Gaza. CIJ a spus că Israelul trebuie să permită acordarea de ajutor umanitar palestinienilor şi să nu distrugă nicio dovadă legată de acest caz. Aceste "măsuri provizorii" sunt diferite de cererea principală solicitată de Africa de Sud, care a intentat acţiunea şi care dorea o încetare totală şi imediată a focului. Preşedinta CIJ, judecătoarea Joan E. Donoghue, a declarat că instanţa a ordonat aceste "măsuri provizorii" deoarece "situaţia umanitară catastrofală din Fâşia Gaza riscă să se deterioreze înainte ca instanţa să pronunţe o hotărâre finală", relatează NBC News. Sursa

Preşedintele AUR, George Simion, împreună cu alţi membri ai conducerii partidului şi aproximativ 200 de susţinători, protestează, vineri, în faţa sediului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), acuzând creşterea "necontrolată" a preţurilor RCA. "Şefii acestei instituţii au venit în Parlament, au trecut şase luni de zile, doar pentru a primi prime şi pentru a nu acţiona. De mult trebuia înfiinţat CEC Asigurări pentru a prelua acele asigurări obligatorii care erau la Astra, care erau Euroins. CEC Asigurări putea fi un angajament al statului român pentru şoferii care nu îşi permit să-şi plătească poliţa de asigurare. Nu au făcut asta, actuala conducere are datoria de a veni în faţa Parlamentului şi, în primul rând, astăzi, de a discuta cu noi. Să-l vedem pe domnul Petrescu şi să-i vedem pe cei doi vicepreşedinţi, care până mai ieri erau deputaţi, care sunt soluţiile lor pentru oamenii din stradă. Vom fi aici, în faţa fiecărei instituţii care există degeaba şi există pe bani mulţi. Au 15 salarii pe an, au prime de vacanţă", a declarat Simion. Protestatarii huiduie, cer oamenilor de ordine să deschidă uşile instituţiei pentru discuta cu şeful ASF şi scandează lozinci împotriva conducerii autorităţii. "ASF - Mafie", " RCA-ul l-aţi dublat, primele le-aţi încasat", "ASF - Ciuma roşie", "Deschideţi uşile, să vadă primele", "PSD şi PNL, angajaţi la ASF", "Hoţii de la ASF şi-au mărit salariile", "Ruşine, ruşine să vă fie" scandau protestatarii. Ulterior, ei au plecat, în marş, spre Piaţa Victoriei. Sursa

Premierul Marcel Ciolacu, preşedinte al PSD, a declarat vineri, la Baia Mare, în legătură cu o posibilă comasare a alegerilor, că nu este o prioritate pentru români acest subiect, în condiţiile în care nu l-a oprit nimeni pe stradă să îl întrebe despre comasare, ci despre nivelul de trai. "Una e discuţia în interiorul fiecărui partid, alta e discuţia în coaliţie. Haideţi să vedem ce îşi doresc românii, în primul rând. Din punctul meu de vedere, pentru români nu este nicio prioritate nicio comasare. Nu m-a oprit nimeni pe stradă (...) să mă întrebe de comasare, toată lumea întreabă despre nivelul de trai", a spus Ciolacu, întrebat de jurnalişti despre o posibilă comasare a alegerilor şi dacă acest subiect se va discuta în coaliţie. Întrebat care este opinia lui despre o comasare a alegerilor, Ciolacu a replicat: "să aflăm de la români!". Preşedintele PSD a fost întrebat şi despre un candidat comun PSD-PNL la prezidenţiale. "Staţi să depăşim întâi europarlamentarele", a fost răspunsul lui Ciolacu. Premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Agriculturii, Florin Barbu, au făcut, vineri, o vizită la o fermă zootehnică din Baia Mare şi au susţinut declaraţii de presă. Sursa

Relaţiile dintre Republica Moldova şi România sunt mai apropiate, mai pline de substanţă, active şi cu proiecte comune mai mult ca niciodată în ultimii 30 de ani, a declarat marţi vicepremierul moldovean Nicu Popescu, după întrevederea de la Bucureşti cu ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu. "Vizita mea are loc în ajunul unei date emblematice: mâine se împlinesc 165 de ani de la producerea Unirii Principatelor Române în 1859, cunoscută sub numele de Mica Unire. Alături de doamna ministru Odobescu şi împreună cu România am fost, suntem şi vom fi uniţi în realizarea obiectivelor noastre comune. Astăzi, în cadrul discuţiilor, am trecut în revistă relaţiile moldo-române. Datorită deschiderii şi dialogului constant dintre statele noastre, societăţile noastre, guvernele noastre, putem constata că astăzi relaţiile dintre noi sunt mai apropiate, mai pline de substanţă şi mai active şi cu proiecte comune mai mult ca niciodată în ultimii 30 de ani. Într-adevăr, avem o relaţie puternică simbolică care este plină de proiecte comune, care în continuare vor lega Republica Moldova de România şi vor ancora Republica Moldova în familia de state europene împreună şi alături de România", a afirmat Nicu Popescu, ministrul de Externe al Republicii Moldova, după întrevedere, într-o declaraţie comună cu Luminiţa Odobescu. El a spus că cele două ţări au construit proiecte comune care vor asigura un viitor durabil în familia europeană. Nicu Popescu a evidenţiat că, împreună cu România, Republica Moldova a făcut progrese semnificative pe calea aderării la Uniunea Europeană, reuşind demararea negocierilor de aderare la UE. "Aceste succese sunt rezultatul unităţii noastre în activitatea diplomatică şi în eforturile comune de reformare a Republicii Moldova", a mai spus ministrul moldovean de externe. El a subliniat cooperarea cu Institutul Diplomatic Român pentru instruirea funcţionarilor publici din Republica Moldova în vederea procesului complex de aderare la Uniunea Europeană. Nicu Popescu a menţionat şi cooperarea foarte strânsă între cele două state în forumurile şi organizaţiile internaţionale. "Astăzi ne alăturăm şi noi acestei condamnări ferme a războiului brutal lansat de Federaţia Rusă asupra Ucrainei şi, evident, al atacurilor de azi noapte. De altfel, împreună cu Ucraina, am lansat această trilaterală, acest format de cooperare trilaterală între România, Republica Moldova şi Ucraina, care evident reuneşte cu regularitate miniştrii de Externe, dar şi alţi colegi ai noştri din guverne. Am avut reuniuni dedicate şi subiectelor de energie şi aici la Bucureşti o reuniune trilaterală concentrată pe chestiunile de securitate şi apărare", a mai spus şeful diplomaţiei Republicii Moldova. El a mai subliniat că ţara sa a acţionat "la unison" cu România şi pentru recunoaşterea limbii române în Ucraina şi protejarea drepturilor românilor de pretutindeni, acest lucru reprezentând "o realizare majoră a diplomaţiilor" celor două state. "Am reuşit împreună şi alături de România să consolidăm şi dialogul Republicii Moldova cu NATO, o instituţie care asigură pacea, securitatea şi democraţia pe cea mai mare parte a continentului european. Republica Moldova a intensificat substanţial cooperarea cu NATO şi beneficiază de contribuţii semnificative de asistenţă din partea NATO, din partea statelor partenere, inclusiv prin iniţiativa de consolidare a capacităţilor de apărare şi securitate şi România este unul dintre cei mai importanţi contributori în acest sens", a adăugat ministrul moldovean de externe. El a menţionat şi colaborarea dintre cele două ţări în evacuarea cetăţenilor proprii din fâşia Gaza. "Contribuţia concretă a României în sprijinul Republicii Moldova este recunoscută de toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de preferinţele politice sau geopolitice, fie că vorbim despre grădiniţele construite sau renovate de România sau despre podurile care leagă malurile noastre de a lungul râului Prut, ajutorul României este evidenţiat şi apreciat în mod unanim", a mai adăugat ministrul moldovean de externe. El s-a referit şi la proiectele comune de îmbunătăţirea infrastructurii, aflate în derulare, care vor duce la conectarea Republicii Moldova de România şi spaţiul european. "În viitor, împreună cu România, vom anunţa noi iniţiative de aprofundare a relaţiei Republicii Moldova cu România şi cu Uniunea Europeană în domeniul securităţii. Continuăm să fim uniţi în aceste eforturi comune de a menţine şi asigura pacea şi stabilitatea în Republica Moldova, de a conecta Republica Moldova şi de o ancora cât mai ferm în spaţiul european şi vom continua să lucrăm pentru a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană şi aici contăm şi suntem absolut sigur de sprijinul deplin al României", a conchis Nicu Popescu. Sursa

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat, marţi, susţinerea pentru soluţia celor două state, astfel încât să fie respectate aspiraţiile legitime ale poporului palestinian, precum şi dreptul la securitate al Statului Israel. Precizările au fost făcute în cadrul întâlnirii anuale cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România. "În ceea ce priveşte evoluţiile din Orientul Mijlociu, am condamnat ferm atacul Hamas din primul moment şi am pledat, totodată, pentru respectarea strictă a dreptului internaţional, inclusiv a dreptului internaţional umanitar, acordând ajutor umanitar civililor din Gaza. Este clar, după aceste luni de conflict deschis, că este nevoie de o soluţie politică pe termen lung, care să conducă la o pace justă, iar singura variantă viabilă rămâne soluţia celor două state, cu respectarea atât a aspiraţiilor legitime ale poporului palestinian, cât şi a dreptului la securitate al Statului Israel", a precizat Iohannis. Preşedintele a reamintit că, în contextul conflictului din Fâşia Gaza, România a desfăşurat şi o "operaţiune foarte dificilă de oferire de asistenţă şi sprijin" pentru cetăţenii români de acolo. "Adresez şi cu acest prilej mulţumiri autorităţilor române implicate în operaţiunea de evacuare a cetăţenilor români afectaţi, precum şi partenerilor din Israel, Egipt, Qatar şi Iordania pentru sprijinul oferit", a spus preşedintele. Sursa

Reprezentanţi din Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Sănătăţii s-au reunit marţi, la Palatul Victoria, în cadrul unei reuniuni de lucru pe teme din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale, cu acest prilej fiind evaluate mai multe scenarii posibile pentru soluţionarea revendicărilor comunicate de reprezentanţii Federaţiei Sanitas după discuţia avută recent şi cu prim-ministrul Marcel Ciolacu. Potrivit unui comunicat al Executivului, reuniunea a fost coordonată de consilierii de stat în Cancelaria prim-ministrului Carmen Orban şi Minel Ivaşcu. În urma reuniunii de marţi de la Palatul Victoria, s-a decis ca în cursul zilei de luni, 29 ianuarie, să aibă loc o nouă reuniune a grupului de lucru în care reprezentanţii celor trei ministere să prezinte o analiză a anvelopei salariale şi a necesarului de personal din sănătate, aceste date urmând să reprezinte baza de discuţii la o întâlnire ulterioară cu reprezentanţii sindicali din domeniu. Sursa

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a transmis sâmbătă seară un mesaj în care mulţumeşte tuturor partenerilor pentru decizia privind intrarea României în Schengen. "Veşti importante! Consiliul UE aprobă normele Schengen pentru România şi Bulgaria începând din martie 2024, care acoperă frontierele aeriene şi maritime. Eforturile continuă pentru includerea frontierelor terestre. Mulţumim tuturor partenerilor!", a scris Predoiu, pe platforma X (fostă Twitter). Ţările membre ale Uniunii Europene au aprobat, sâmbătă, în unanimitate, intrarea graduală a României şi Bulgariei în Schengen, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul, transmite EFE. Sursa

Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat, în acest an, 34 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de peste 41 de milioane de lei. Conform unui răspuns al Administraţiei Prezidenţiale la solicitarea AGERPRES, cheltuielile aferente pentru cele 34 de deplasări externe ale delegaţiilor oficiale conduse de preşedintele Klaus Iohannis, în anul 2023, însumează 41.104.103 lei. Klaus Iohannis a efectuat în acest an o serie de deplasări externe, respectiv în Azerbaidjan (2-3 februarie - vizită oficială şi participare la reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze), Luxemburg (vizită oficială - 27 februarie), Polonia (22 februarie - reuniunea B9), Belgia (reuniuni ale Consiliului European - 9 februarie, 23-24 martie, 29-30 iunie, 26-27 octombrie, 14-15 decembrie, CELAC - 17-18 iulie, vizită oficială - 8 noiembrie, 13 decembrie - Summitul UE-Balcanii de Vest), Emiratele Arabe Unite (18-21 martie - vizită oficială şi 2-4 decembrie - COP28), Bulgaria (15 martie - vizită oficială), Japonia (6-8 martie - vizită oficială), Singapore (10 martie - vizită de stat), Marea Britanie (5-6 mai - participare la ceremoniile dedicate încoronării Regelui Charles al III-a şi a Reginei Camilla), Islanda (16-17 mai - Summitul Consiliului Europei), Regatul Ţărilor de Jos (reuniune în format restrâns în pregătirea Summitului NATO), Slovacia (6 iunie - Summitul B9), Republica Moldova (Summitul Comunităţii Politice Europene), Lituania (11-12 iulie - Summitul NATO), Statele Unite (19-21 decembrie - Adunarea Generală a ONU), Ungaria (11 octombrie - vizită oficială), Portugalia (7-9 octombrie - vizită de stat), Spania (5 octombrie - Summitul Comunităţii Politice Europene şi reuniunea informală a Consiliului European). Şeful statului a efectuat şi două turnee, unul în America Latină (Brazilia, Chile şi Argentina - 18-25 aprilie) şi unul în Africa (Kenya, Tanzania, Republica Cabo Verde şi Senegal - 14-23 noiembrie). De asemenea, în 2023, şeful statului a primit două premii - 'Franz Werfel' pentru Drepturile Omului şi Premiul Civic German, în Germania (3-4 iunie). Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, de la începutul anului până pe 13 decembrie, preşedintele Iohannis a transmis spre reexaminare Parlamentului 11 legi şi a înaintat Curţii Constituţionale 14 sesizări de neconstituţionalitate. De asemenea, până la data de 13 decembrie au fost înregistrate 34 de cereri de graţiere. Şeful statului nu a aprobat cereri de graţiere nici în acest an. Până la data de 14 decembrie au fost acordate 740 de decoraţii naţionale şi pe domenii de activitate, civile şi militare de pace (inclusiv cele care intră sub incidenţa Legii nr. 182/2002), dintre care 34 au fost acordate unor instituţii din domeniile sănătăţii, educaţiei, culturii, educaţiei sociale şi sportului. Au mai fost acordate 31 de decoraţii Drapelelor de luptă ale unităţilor militare. Sursa

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat, joi, mai multe decrete. Printre acestea s-au numărat: Decretul privind promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2024; promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024; decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024; promulgarea Legii privind instituirea Schemei de Certificare Voluntară „De Origine România”; decret privind promulgarea Legii pentru completarea art. 6 alin. (1) din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri; promulgarea Legii pentru completarea art. 364 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006. Alte decrete au fost pentru eliberarea din funcţie a unor magistraţi ajunşi la vârsta pensionării. Sursa

Purtătorul de cuvânt al guvernului a anunțat vineri că Ministerul Finanțelor lansează sâmbătă, pe 30 decembrie, o campanie ”susținută” de informare privind facturarea electronică, obligatorie pentru toate firmele de la 1 ianuarie 2024. Cu alte cuvinte, campania de informare începe cu două zile înainte de intrarea în vigoare a obligativității. Campania de informare va începe cu o conferință de presă susținută de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a mai spus purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin. El a cerut presei să sprijine guvernul în această campanie. Oficialul guvernamental a mai spus că procesuld e implementare a facturii electronice este ”în faze finale de verificare din punct de vedere al securității cibernetice”. Sursa

Premierul Benjamin Netanyahu afirmă că Israelul „luptă pe toate fronturile” și prezice că această campanie va dura încă multe luni, într-o conferință de presă susținută sâmbătă seara, notează The Times of Israel. Netanyahu spune că este nevoie de mai mult timp pentru a învinge și prezice că această campanie va dura încă multe luni. El promite că luptele vor continua până când toate obiectivele ofensivei vor fi atinse, în principal distrugerea Hamas și aducerea ostaticilor acasă. „Ne vom asigura că Hamas nu va continua să fie o amenințare pentru Israel”, spune el. Premierul subliniază că se angajează, de asemenea, să restabilească securitatea de-a lungul frontierei de nord, pe fondul atacurilor repetate ale Hezbollah, pentru ca locuitorii care au fost evacuați de acolo să se poată întoarce acasă. De asemenea, el declară: „Dacă Hezbollah extinde luptele, va absorbi lovituri la care nu a visat niciodată. La fel și Iranul”, spune el. „Vom lupta prin toate mijloacele până când vom restabili securitatea pentru locuitorii din nord”. Sursa

Austria a confirmat acordul cu România și Bulgaria privind „Schengen Air”, intrarea fără control la frontieră pe calea aerului, transmite Agenția Austriacă de Presă. După cum a confirmat sâmbătă pentru APA Ministerul de Interne, un text obligatoriu din punct de vedere juridic în acest sens a fost trimis vineri seara președinției spaniole a UE. România anunțase deja acordul cu câteva zile în urmă. Acordul înseamnă că, pe viitor, călătorii din România și Bulgaria nu vor mai fi nevoiți să zboare spre alte țări ale UE prin terminale internaționale. Pașapoartele vor fi verificate la poartă de către companiile aeriene, cu sprijinul poliției. Potrivit Ministerului de Interne de la Viena, toate statele membre ale UE trebuie să aprobe mai întâi acordul înainte ca acesta să poată fi pus în aplicare. Cea mai apropiată dată posibilă pentru introducerea regulamentului ar fi, prin urmare, martie 2024, deoarece în această lună vor fi modificate programele de zbor. În prezent, nu există negocieri privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen fără frontiere și, prin urmare, nici o dată, a mai precizat Ministerul de Interne. Cele trei condiții ale Austriei pentru acest acord au fost de asemenea prezentate în textul prezentat. Acestea au fost o creștere a desfășurării agenției europene de protecție a frontierelor Frontex în România și Bulgaria, precum și bani de la Comisia Europeană pentru protecția frontierelor externe ale acestor țări, o întărire a controalelor la frontierele terestre și acceptarea de către România și Bulgaria a solicitanților de azil din Austria, în special din Afganistan și Siria, mai notează sursa citată. La 8 decembrie 2022, Austria a blocat o extindere a sistemului Schengen fără frontiere pentru a include România și Bulgaria, invocând numărul mare de solicitanți de azil. Țările de Jos s-au opus, de asemenea, aderării Bulgariei la Schengen. Ministerul Afacerilor Interne din România a anunțat, miercuri seara, că în data de 23 decembrie a ajuns la un acord politic cu ministerele de Interne din Austria și Bulgaria pentru intrarea în Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, în timp ce negocierile pentru aderarea terestră vor continua și anul viitor. „În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, precum și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin”, se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Interne. Parlamentul olandez a aprobat în 21 decembrie poziţia guvernului ţării în favoarea aderării Bulgariei ca membru cu drepturi depline la spaţiul fără frontiere Schengen, a anunţat ministrul bulgar de interne Kalin Stoianov. Poziţia Austriei rămânea singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen. În ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen, Olanda nu are obiecții. Săptămâna trecută, și ministrul de externe Peter Szijjarto a anunțat că Ungaria îşi va ridica obiecţia faţă de aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen după ce parlamentul bulgar va confirma oficial eliminarea unei taxe suplimentare pe transporturile de gaz rusesc. Sursa

Guvernul a aprobat în şedinţa de joi prelungirea plafonării cu încă şase luni a poliţelor RCA la nivelul din februarie 2023, la care se adaugă rata inflaţiei de maximum 6,8%. "E o decizie importantă pentru că România are un parc auto extrem de consistent. A plafonat pentru încă şase luni Executivul tarifele de primă practicate de către asigurători începând cu luna ianuarie 2024, însă asigurătorilor li se permite actualizarea preţurilor poliţelor cu rata inflaţiei, dar nu mai mult de 6,8%", a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Victoria. Conform unui comunicat transmis de Biroul de presă al Guvernului, prin aplicarea acestei măsuri se combate "creşterea excesivă a preţurilor" şi este vizată stabilizarea graduală a pieţei de asigurări RCA. "Se instituie un mecanism transparent de stabilire a despăgubirilor acordate pentru acoperirea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat cu un vehicul din aceeaşi clasă sau o clasă inferioară în situaţia în care vehiculul avariat nu mai poate fi utilizat din punct de vedere tehnic. În acest caz, Guvernul poate interveni pentru o perioadă de timp limitată prin stabilirea modului de determinare a primelor practicate de către asigurătorii RCA astfel încât împrejurările care determină situaţia de criză să fie depăşite. Tarifele de primă maxime adoptate prin prezenta hotărâre se vor aplica de către societăţile de asigurare care practică asigurarea RCA pe o perioadă de 6 luni pentru contractele RCA încheiate după data intrării în vigoare a acesteia", transmite sursa citată. Sursa

Liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu, a declarat că nu s-a gândit deocamdată să intre în cursa pentru prezidenţiale, subliniind că dacă PSD pierde alegerile europarlamentare, va demisiona din fruntea partidului. Întrebat, joi seară, la România Tv, dacă scandalul cu privire la titlul de revoluţionar care îl vizează şi pe care îl respinge ar putea fi un atac în perspectiva candidaturii sale la Preşedinţie, Ciolacu a spus: "Momentan nu mi-a trecut prin cap să candidez. Cele mai importante alegeri sunt primele - europarlamentarele". Ciolacu a reamintit că dacă PSD va pierde alegerile, va pleca a doua zi, prin demisie, din funcţia de lider al partidului. "În momentul în care pierzi alegerile, ai plecat. E o regulă de aur în politică, Nu scapi de ea. O mai amâni o lună, două, dar până la urmă tot acolo ajungi. (...) Sunt ferm convins că vom fi pe primul loc şi la europarlamentare. (...) Trebuie să ne maturizăm şi politic. Trebuie să ne asumăm lucruri. Sunt unul dintre oamenii care îşi asumă lucruri", a adăugat Ciolacu. Sursa

Senatul a respins, vineri, în calitate de for legislativ decizional, trei proiecte referitoare la autonomia ţinutului secuiesc, iniţiate de doi deputaţi UDMR - Kulcsár-Terza József-György şi Zakarias Zoltán. Şedinţa plenului s-a desfăşurat în format hibrid, fizic şi online. Propunerea legislativă privind statutul de autonomie a ţinutului secuiesc, care a întrunit 104 voturi în favoarea respingerii şi opt voturi împotrivă, prevede "autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român" şi stabileşte limitele teritoriului acestuia. Proiectul de act normativ privind statutul autonomiei culturale a comunităţii maghiare din România propune constituirea unui cadru juridic pentru structurile organizate ale minorităţilor naţionale autohtone care au întreţinut relaţii strânse cu statul român şi reglementează condiţiile de înfiinţare, pe plan local şi naţional, a structurilor acestei autorităţi, organele de conducere, sursele financiare şi patrimoniale, precum şi competenţele şi atribuţiile de drept public ale statului necesare pentru a-şi desfăşura activitatea în interesul comunităţilor naţionale. Acest proiect a înregistrat 101 voturi pentru respingere şi opt împotrivă. Cea de a treia propunere - "Lege cadru privind autonomia culturală a comunităţilor naţionale" - prevede constituirea bazei juridice a autonomiei culturale a comunităţilor naţionale, respectiv înfiinţarea unor instituţii specializate pentru gestionarea problemelor unei minorităţi naţionale care ţin de păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale. Ultima propunere legislativă de pe ordinea de zi de vineri a Senatului a primit 102 voturi pentru respingere şi opt contra. Majoritatea senatorilor care au luat cuvântul de la tribuna Senatului - PSD, PNL, USR, AUR şi neafiliaţi - şi-au anunţat votul împotriva acestor proiecte, considerându-le neconstituţionale. Reprezentantul UDMR Lorand Turos a susţinut însă că formele de autonomii propuse sunt răspândite în Uniunea Europeană. Niciun senator UDMR nu a fost prezent fizic la şedinţa de plen de vineri a Senatului, ultima din acest an. Senatorul PSD Titus Corlăţean a subliniat că "România este un stat unitar, nu federal", iar cele trei proiecte de lege promovează "un model federal pe criterii politice de natură etnică". "Asta este o chestiune de fond foarte gravă, ceea ce contravine Constituţiei României. Aceste tipuri de structuri propuse (...) înseamnă în realitate promovarea acelei viziuni de separare segregaţionistă pe motive de natură politică şi etnică şi care este în contradicţie cu modelele consacrate european şi cu modul în care funcţionează statul român. (...) Eu încă sper la acel tip de finalizare a descentralizării prin deplasarea de competenţe şi resurse, care să permită o dezvoltare reală a României pe criterii însă administrative şi economice şi nu de natură etnică", a transmis Corlăţean. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a susţinut că aceste demersuri legislative sunt legate de competiţia internă din UDMR, în contextul în care 2024 este an electoral. "În niciun caz nu poţi să vii în Parlamentul României cu o propunere de regionalizare pe criterii etnice, În momentul în care România este un stat naţional unitar, în momentul în care Constituţia României garantează drepturi individuale fiecărei comunităţi naţionale care are posibilitatea să folosească limba în cultură, să folosească limba în administraţie, în condiţiile legii, să beneficieze de toate drepturile şi remediile pe care statul român le oferă minorităţilor naţionale, nu înţeleg de ce ai veni cu o asemenea propunere", a explicat Fenechiu. Potrivit liderului senatorilor AUR, Claudiu Târziu, cele trei proiecte "alcătuiesc un atac triplu împotriva statului naţional consfinţit de Constituţie". El a calificat proiectele drept "o mascaradă PSD-UDMR". "AUR nu este de acord ca România să fie regionalizată", a subliniat parlamentarul. La rândul său, senatorul USR Remus Negoi a arătat că "problemele reale ale României sunt altele". Senatorul UDMR Lorand Turos a pledat, într-o intervenţie online, pentru o amplă dezbatere privind statutul minorităţilor. "Autonomia culturală a minorităţilor naţionale nu înseamnă altceva decât respectarea principiului subsidiarităţii şi în cazul minorităţilor naţionale, în privinţa păstrării limbii, identităţii, religiei, a tradiţiilor care definesc minoritatea respectivă. Aceste forme de autonomii sunt răspândite în Uniunea Europeană. Cu puţine excepţii, printre care şi România, în fiecare ţară a Uniunii unde trăiesc minorităţi naţionale autohtone, statul garantează prin lege drepturile minorităţilor atât individuale, cât şi colective", a susţinut parlamentarul. Senatorul neafiliat Diana Iovanovici-Şoşoacă a afirmat că prin cele trei proiecte secuii sunt folosiţi "în scopuri electorale". Sursa

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea care completează Codul penal, în sensul în care, dacă un profesor abuzează sexual elevii sau studenţii, limita pedepsei este majorată cu o treime. Legea completează articolul 299 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, care abordează "Folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual". În forma anterioară, articolul avea două alineate, şi anume: (1) Fapta funcţionarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obţine favoruri de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta şi (2) Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un funcţionar public care se prevalează sau profită de o situaţie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta. Noua lege adaugă un al treilea alineat: "Dacă faptele prevăzute la alineatele (1) şi (2) au fost săvârşite de către personalul didactic din învăţământul universitar sau preuniversitar împotriva unui elev sau student, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime". Sursa

Felicitări pentru munca depusă, să ne vedem cu bine pe noul server!

Pentru a beneficia de un canal privat pe serverul de Discord trebuie să vă conectați pe următorul canal și se va crea un canal sub forma "Username [Privat]". Nu este necesar să dețineți un grad anume, oricine poate profita de acest beneficiu. Pe propriile canale veți avea accese depline, așadar puteți să modificați permisiunile cum doriți pentru a avea parte de o experiență cât mai plăcută cu prietenii voștri. ⚠️Aceste canale au un timer de 10 minute de la creare pentru auto-ștergere și vor fi eliminate doar în momentul în care toți utilizatorii le vor părăsi! ⚠️⚠️În cazul în care încercați să vă conectați pe "Join to Create" și deja aveți un canal privat creat anterior (care nu a fost încă șters), atunci veți fi mutați automat pe canalul aferent. ⚠️⚠️⚠️Pentru a vă putea modifica singuri permisiunile canalelor puteți folosi comanda /set-voice pe canalul #bot_channel, urmând sintaxa oferită.

Noua lege a pensiilor aduce respect pentru români, echitate, respectă munca şi se adresează nu doar pensionarilor aflaţi în plată, ci şi românilor care vor beneficia de puncte de stabilitate în plus, a spus, miercuri, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Dreptatea pe care o face Legii Pensiilor. Comentariul făcut ministrul Muncii după promulgare. Simona Bucura Oprescu a spus, miercuri seara, la România TV, după promulgarea legii pensiilor că „este o zi importantă pentru România, fiindcă preşedintele a promulgat noua lege a pensiilor. Este o zi care reprezintă deschiderea unei noi etape (...), etapa în care, din 2024, venim cu aplicarea noii legi a pensiilor, care aduce respect pentru români, aduce echitate, respectă munca şi se adresează nu doar pensionarilor pe care-i avem în plată, care au construit România, aşa cum o ştim noi astăzi, dar şi românilor care sunt angajaţi acum şi care, prin noua lege, trebuie să ştie că vor beneficia de puncte de stabiltate în plus, ceea ce, pentru o vechime mai mare de 25 de ani îi va duce la o pensie mai bună”. Întrebată cât de stabilă va mai fi vârsta de pensionare, ministrul muncii a spus că mecanismul cu care s-a venit în lege este „o garanţie”. „Vârsta de pensionare este stabilă, fiindcă mecanismul cu care am venit este o garanţie a faptului că vârsta de pensionare nu va creşte arbitrar, nu va creşte ad-hoc, nu este în pixul unui ministru, al unui Guvern. Creşterea vârstei de pensionare este un mecanism în care, dacă speranţa de viaţă nu creşte o lună, vom rămâne la aceeaşi vârstă de pensionare”, a explicat ministrul Muncii. Simona Bucura Oprescu a precizat că speranţa de viaţă la români este, în prezent, de 70,4 ani la bărbaţi şi de 78 de ani în cazul femeilor. „Probabilitatea ca vârsta de pensionare să crească este foarte mică”, a mai spus ministrul. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, Legea pensiilor, adoptată săptămâna trecută în Parlament. Sursa

Sesizarea este făcută cu privire la Legea privind aprobarea OUG nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de cei care au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. La data de 15 noiembrie 2023, Parlamentul a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Legea are ca obiect de reglementare aprobarea OUG nr. 95/2014 prin care se modifică şi se completează Legea nr. 341/2004, în sensul circumstanţierii sferei beneficiarilor drepturilor cuvenite în calitate de Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, precum şi a modificării procedurii de emitere a certificatelor de revoluţionar şi de acordare a indemnizaţiei lunare. OUG nr. 95/2014 introduce o serie de modificări şi completări în cuprinsul Legii nr. 341/2004. Unele dispoziţii ale ordonanţei de urgenţă încalcă o serie de norme şi principii constituţionale, redactarea lipsită de claritate creând o confuzie cu privire la etapele procedurale ce trebuie parcurse, la efectele juridice ale actelor emise, cu implicaţii directe asupra drepturilor beneficiarilor Legii nr. 341/2004 instituie de legiuitor ca formă a recunoştinţei statului român pentru sacrificiul acestora, dar şi asupra exercitării atribuţiei constituţionale a Preşedintelui României de a conferi titluri şi decoraţii, potrivit art. 94 lit. a) din Constituţie. „Astfel, dispoziţiile din OUG nr. 95/2014 supuse controlului de constituţionalitate contravin unor norme şi principii constituţionale, pentru motivele expuse în cele ce urmează. În memoria celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de recunoaştere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societăţii pentru contribuţia adusă la înfăptuirea Revoluţiei din 1989 a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989. În baza dispoziţiilor acestei legi, puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 titlurile de: „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, precum şi anumite drepturi de natură patrimonială. Potrivit acestei legi, în vederea recunoaşterii calităţilor respective, a eliberării certificatelor doveditoare şi propunerii distincţiilor prevăzute de Legea nr. 42/1990, a fost instituită Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, o comisie formată din 17 membri, reprezentanţi ai Guvernului şi ai asociaţiilor de revoluţionari legal constituite până la data de 30 decembrie 1992. Rolul comisiei era cel de a elibera certificate doveditoare celor îndreptăţiţi legal şi de a propune acordarea distincţiilor prevăzute la art. 1-4 din lege. Potrivit art. 5 din Legea nr. 42/1990, „Titlurile prevăzute la art. 1, 2 şi 3, precum şi medaliile prevăzute pentru fiecare titlu se conferă de către Preşedintele României, la propunerea comisiei prevăzute la art. 2 alin. 4”. Aşadar, comisia instituită de lege atesta o stare de fapt, în baza unor documente justificative depuse de solicitanţi, eliberând un document doveditor, un certificat, care reprezenta dovada recunoaşterii unei calităţi, etapă urmată de formularea unei propuneri înaintate Preşedintelui României pentru conferirea titlurilor şi medaliilor prevăzute de lege. Potrivit art. 6 din Legea nr. 42/1990, „Conferirea distincţiilor prevăzute în prezenta lege se atestă prin brevet”. Astfel, în urma conferirii titlurilor prevăzute de această lege prin decret prezidenţial, acestea erau atestate printr-un brevet”, se arată în textul sesizării. Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 a creat un nou cadru legal pentru exprimarea recunoştinţei faţă de eroii-martiri, persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi luptătorii participanţi la acţiunile desfăşurate pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, urmaşii eroilor-martiri, şi persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987. Potrivit Preşedinţiei, necorelarea intervenţiei legiuitorului cu ansamblul reglementărilor existente, cu încălcarea normelor de tehnică legislativă, face inaplicabil întregul mecanism al conferirii de decoraţii de către Preşedintele României pentru persoanele îndreptăţite, aspect ce contravine şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale. Deşi trimiterea la alte acte normative este un procedeu legislativ permis, aceasta nu poate viza o normă abrogată. „Atribuţia Preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri de onoare se face în temeiul rolului constituţional al Preşedintelui şi locului pe care acesta îl ocupă în arhitectura statului, cel de reprezentat al statului, ales direct de popor. Legea nr. 1/1996 rămâne o normă specială în raport cu Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, aspect reflectat şi de dispoziţiile tranzitorii ale art. 85 din Legea nr. 29/2000. Analizând normele mai sus amintite, rezultă că intenţia legiuitorului reflectată în conţinutul art. 5 alin. (5), în forma anterioară modificării aduse de OUG nr. 95/2014, a fost cea de a conferi posibilitatea acordării de către Preşedintele României a Ordinului „Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi ulterior încetării activităţii comisiilor prevăzute de Legea nr. 42/1990. Însă, intervenţia realizată prin art. I pct. 10 din ordonanţa supusă controlului de constituţionalitate asupra art. 5 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, prin modul deficitar de redactare a normelor, prin efectul indirect al acesteia, face inaplicabil întreg mecanismul de acordare a Ordinului „Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, afectând prerogativa Preşedintelui României prevăzută de art. 94 lit. a) din Constituţie”, spune preşedintele. Pentru aceste considerente, în lipsa unor dispoziţii care să reglementeze o competenţă clară de transmitere a propunerilor către Preşedintele României în vederea conferirii unor decoraţii în acest domeniu, art. I pct. 10 cu referire la art. 5 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 prin efectul său, conduce la imposibilitatea Preşedintelui României de a mai acorda Ordinul „Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989” precum şi alte ordine şi medalii persoanelor care au obţinut titluri potrivit Legii nr. 341/2004, aşa cum această posibilitate este prevăzută de art. 3 alin. (3) din Legea nr. 341/2004, aspect ce atrage încălcarea art. 1 alin. (5) coroborat cu art. 80 alin. (1) şi art. 94 lit. a) din Constituţie. Sursa