Dark Night

Premierul olandez Mark Rutte îi va succeda lui Jens Stoltenberg la şefia alianţei Nord-Atlantice, în timp ce actualul adjunct al NATO, Mircea Geoană, care ocupă această funcţie din 2019, este aşteptat să se retragă, potrivit unor oficiali NATO care au făcut aceste declaraţii sub anonimat pentru POLITICO. Un diplomat NATO de rang înalt din Europa de Vest a declarat că există un consens general în rândul aliaţilor că un est-european ar trebui să fie ales de Rutte în calitate de adjunct. Printre cei care concurează pentru postul de secretar general adjunct al NATO se află doi foşti oficiali de rang înalt din Macedonia de Nord şi Bulgaria, două ţări aflate sub control sovietic până la sfârşitul Războiului Rece. „Postul ar putea foarte bine să revină unei femei din Europa de Est”, a declarat pentru POLITICO fostul purtător de cuvânt al NATO, Oana Lungescu. Numele fostului ministru al apărării din Macedonia de Nord, Radmila Šekerinska, a fost vehiculat pe scară largă, potrivit unui diplomat NATO şi unui înalt oficial NATO. În cazul în care ea va fi aleasă pentru postul de adjunct la NATO, ea va fi cel mai înalt oficial NATO din regiunea Balcanilor de Vest din afara Uniunii Europene, ţara devenind membru al Alianţei în urmă cu patru ani. Un alt pretendent este fostul vicepremier al Bulgariei şi fost comisar european Mariya Gabriel, potrivit a doi oficiali care au cunoştinţă directă de planurile acesteia, notează POLITICO. Pe lângă cele două candidate, există şi alte nume prezentate lui Rutte. Fostul prim-ministru leton Krišjānis Kariņš, care a dorit cândva postul lui Rutte, candidează pentru a fi adjunctul acestuia, potrivit unui înalt oficial leton. Premierul olandez Mark Rutte a fost ales drept următorul secretar general al NATO în luna iunie. Acesta va prelua funcţia în luna octombrie, atunci când Jens Stoltenberg, actualul şef NATO, îşi va încheia mandatul. Sursa

Comisia Europeană a propus marţi prelungirea cu un an, până în 4 martie 2026, a protecţiei acordate refugiaţilor ucraineni în Uniunea Europeană, transmite AFP. Măsura va fi discutată joi de miniştrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii, care se întâlnesc în Luxemburg. Potrivit AFP, propunerea Comisiei va fi aprobată cu această ocazie. Din martie 2022, ucrainenii care se refugiază din cauza războiului declanşat de invazia rusă în ţara lor beneficiază de un statut care le permite şederea în UE, cu drept de muncă şi de acces la ajutoarele sociale. În prezent sunt 4,2 milioane de astfel de cazuri. UE a activat directiva privind protecţia temporară în 4 martie 2022, la o săptămână după ce forţele ruse au invadat teritoriul ucrainean. A fost pentru prima dată când s-a aplicat actul normativ respectiv, existent din 2001. Dintre ţările membre ale Uniunii, Germania găzduieşte cei mai mulţi refugiaţi ucraineni - peste 1,2 milioane. Urmează Polonia, cu aproape un milion, şi Cehia, cu aproape 400.000. Comisia a reţinut că "având în vedere atacurile continue ale Rusiei împotriva infrastructurilor civile şi vitale din toată Ucraina, condiţiile de revenire în ţară a persoanelor nu sunt încă sigure şi durabile", iar "motivele din care a fost introdusă protecţia temporară persistă şi aceasta ar trebui prelungită cu încă un an". Armata ucraineană face eforturi să menţină linia frontului, iar loviturile aeriene ale ruşilor au produs distrugeri de mare amploare în reţeaua energetică a Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat marţi că bombardamentele ruseşti asupra infrastructurii energetice au înjumătăţit producţia de energie electrică a Ucrainei, faţă de nivelul din iarna trecută. Trupele ucrainene resimt de câteva luni insuficienţa efectivelor şi a muniţiilor, în contextul mobilizării mai dificile şi a întârzierii livrărilor de armament occidental. La sfârşitul lui aprilie, Polonia şi Lituania s-au oferit să ajute Ucraina la repatrierea bărbaţilor cu vârste care îi fac apţi de înrolare, imediat după ce Kievul a decis să nu mai acorde servicii consulare categoriei respective de cetăţeni. Sursa

Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, a afirmat luni că îşi asumă o candidatură pentru preşedinţia USR la următorul congres al formaţiunii. "O să îmi asum o candidatură pentru preşedinţia USR la următorul congres. Voi propune un nou birou naţional, o nouă conducere colectivă a acestui partid, cu mine ca preşedinte, şi dacă voi primi susţinerea pentru această misiune grea, dar frumoasă, o voi accepta", a declarat Fritz într-o conferinţă de presă. Reacţia sa vine după ce liderul formaţiunii, Cătălin Drulă, a anunţat că va convoca alegeri pentru conducerea partidului în urma rezultatelor de la alegeri "sub aşteptări". Sursa

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a declarat luni că va convoca alegeri pentru conducerea partidului. El a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul USR, că rezultatul de la alegeri este "sub aşteptările" membrilor USR şi ale votanţilor partidului. "Desigur, am putea să vorbim despre cauze, să căutăm explicaţii, să găsim scuze sau să ne întrebăm dacă în România democraţia mai este democraţie, dar pentru mine, în întreaga mea viaţă, asumarea a fost un principiu de bază. Îmi asum acest rezultat şi voi convoca în USR alegeri pentru un nou preşedinte, în cel mai scurt timp. Avem oameni şi lideri puternici, care pot duce mai departe această construcţie, şi mă gândesc aici spre exemplu la Dominic Fritz, un om care a câştigat decisiv votul în Timişoara şi a arătat că PSD şi PNL pot fi înfrânte", a spus Cătălin Drulă. Preşedintele Uniunii Salvaţi România a menţionat că este "foarte important ca USR să continue", deoarece în acest partid "s-au pus speranţele de modernizare" a României. El a adăugat că alegerile vor fi convocate în scurt timp şi se organizează cu votul tuturor membrilor, iar opţiunile pot fi exprimate inclusiv online. Drulă a exclus o candidatură la alegerile pentru preşedinţia USR, dar şi pentru preşedinţia României. Totodată, liderul USR a estimat că Alianţa Dreapta Unită va avea trei europarlamentari. "În fiecare zi, ca preşedinte, la fel ca atunci când am fost ministru, mi-am dăruit toată puterea şi priceperea în slujba acestui proiect. Voi face în continuare acelaşi lucru, îi voi sprijini pe colegii mei. Cred că e foarte important în acest moment să avem un reset, să plecăm mai departe cu energii proaspete şi să atacăm alegerile foarte importante prezidenţiale şi parlamentare cu un suflu nou şi cu optimism", a transmis liderul USR. El a completat că există şi câteva "rezultate pozitive" ale alegerilor de duminică, precum victoriile de la Bucureşti, Timişoara, Bacău, Câmpulung, alte două primării în judeţul Argeş, patru în Sibiu, alte patru în Timiş, şase în Bacău (printre care comuna Nicolae Bălcescu), Dumbrăviţa (Braşov), Râşnov, Corbeanca, Întorsura Buzăului, Milişăuţi. "În Bucureşti am câştigat votul politic, suntem pe primul loc, iar în Timişoara l-am câştigat chiar detaşat: Alianţa Dreapta Unită - 42%. Se văd şi nişte diferenţe faţă de exit poll, aşa cum am anticipat aseară. Din ultimele estimări scorul alianţei PSD - PNL nu este 54%, cum era în exit poll. E undeva sub 50%, mai precis 47 - 48%, dar nu avem date finale încă", a indicat el. Potrivit acestuia, în 2020, USR a avut un scor politic de aproximativ 8% la alegerile locale, iar în acest an la nivelul Consiliilor judeţene ar fi de peste 10%. Totodată, în mai multe judeţe a crescut numărul aleşilor locali USR. În opinia sa, alegerile au fost "organizate prost". Cătălin Drulă a făcut un apel către BEC să se comporte "mai uman", deoarece sunt preşedinţi şi membri ai birourilor secţiilor de votare care aşteaptă cu sacii la cozi pentru a-i preda. "Alegeri organizate cu un singur scop, ca această coaliţie să fie menţinută la putere. (...) E o diferenţă de 500 de voturi între Clotilde Armand şi ceilalţi şi stăteau maşinile cu oameni care dădeau 500 de lei ca să voteze, la colţ. E democraţia pe care o avem în România acum, în regimul Iohannis", a susţinut el. În democraţie "rezultatele se obţin prin organizare", motiv pentru care partidele politice sunt necesare, a mai spus liderul USR. "Am auzit pe cineva spunând că e vremea independenţilor. Fără organizare nu poţi obţine rezultate. Forţele răului în România sunt organizate şi sunt bine organizate. Forma de organizare într-o democraţie se numeşte partid politic. Îi înţeleg pe oameni că sunt dezamăgiţi de politică şi caută soluţii de tip 'Albă ca Zăpada'. Ele nu există în realitate. Rezultatele în politică se obţin prin structură, prin ierarhie, prin oameni care au o gândire şi o susţinere comună. Aşa că îi încurajez pe oameni să voteze în continuare partide politice. Să se uite la cele care merită. Bineînţeles, eu cred că merită USR", a transmis Cătălin Drulă. Sursa

Primarul ales al municipiului Slatina, liberalul Mario De Mezzo, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă alături de preşedintele PNL Olt, deputatul Gigel Ştirbu, că victoria sa la alegerile de duminică, la o diferenţă de 10% faţă de primarul social-democrat în funcţie Emil Moţ, arată dorinţa slătinenilor de schimbare şi faptul că a devenit "vocea oamenilor". Mario De Mezzo a mulţumit slătinenilor pentru că l-au ales şi a menţionat că după aflarea rezultatelor votului a fost întâmpinat de populaţie cu bucurie şi cu semnul victoriei, pe care îl consideră un semn al eliberării. "Diferenţa de scor dintre mine şi Emil Moţ arată că slătinenii au dorit această schimbare. Am câştigat cu aproape jumătate din voturile exprimate la o prezenţă record în Slatina. Acest lucru arată dorinţa de schimbare a slătinenilor, dar şi în acest lucru îmi dă mie legitimitate şi reprezentativitate. (...) Eu am devenit doar vocea oamenilor şi faptul că oamenii au votat masiv cu adevărul spuselor mele arată că ei au crezut, au ştiut şi au vrut să scape de o caracatiţă mafiotă. Ar fi trebuit să fiţi ieri cu mine pe stradă, să vedeţi claxoanele de bucurie, să vedeţi strângerile de mână, să vedeţi semnul victoriei pe care oameni pe care nu îi cunosc, pe care nu i-am mai văzut, poate, dar cu care sigur mă voi mai întâlni, mi-l arătau pe stradă. Acesta va deveni în următorii patru ani salutul nostru, nu doar ca un semn al victoriei, ci ca un semn al eliberării, pentru că oraşul se simte eliberat", a declarat De Mezzo. El a adăugat că în perioada următoare va avea întâlniri cu populaţia în cartierele oraşului, pentru a stabili nevoile locuitorilor din fiecare zonă. "Urmează patru luni până la preluarea mandatului, în care nu voi sta cu mâinile în sân. Voi începe deja întâlnirile cu oameni în cartiere, voi începe să centralizez nevoile locale pe cartiere pe care oamenii le au, astfel încât atunci când intru în primărie să ştiu exact cum să acţionez şi ce trebuie să fac, care să fie primele lucruri punctuale", a spus primarul ales. Mario De Mezzo a transmis angajaţilor Primăriei să nu semneze în această perioadă nicio plată în afara celor curente pentru întreţinere şi pentru salarii. "Mă aştept ca actuala administraţie să aibă o ultimă zvâcnire de corupţie şi să angajeze plăţi astfel încât să lase bugetul local gol până la venirea mea. Îi somez pe aceşti corupţi să înceteze şi îi rog pe oamenii de bună credinţă din primărie să nu semneze nimic, să nu facă nicio plată şi, în afară de plăţile curente de întreţinere şi de salarii, de acum şi până la preluarea mandatului de către mine, să nu mai angajeze contracte de niciun fel, plăţile curente şi salariile să rămână singurele cheltuieli pe care Primăria Slatina să le facă. Slătinenii au decis şi au vorbit şi au spus ferm că nu au încredere în această administraţie, că nu au încredere în felul în care această administraţie cheltuie banii. Şi au grăit în majoritate, 50% dintre cei care au ieşit la vot au spus asta, ceea ce înseamnă că actuala administraţie ar trebui să respecte această voinţă şi să nu mai facă absolut nicio cheltuială în afară de plăţile curente şi salarii. Atât. Îi somez", a afirmat Mario De Mezzo. Preşedintele PNL Olt, Gigel Ştirbu, a declarat, referitor la câştigarea funcţiei de primar al municipiului Slatina, că oamenii şi-au dorit ca Slatina să fie "eliberată de un sistem". "A fost o campanie extrem de dură, o campanie extrem de plină de încărcătură emoţională. O campanie care pe mine m-a pus pe gânduri în ceea ce priveşte violenţa multor actori implicaţi în acest proces, unii dintre actori nefiind partea procesului electoral, ei trebuind să fie arbitrii echidistanţi, arbitrii care să ne respecte şi să-şi respecte misiunea. Trebuie să vă spun că le mulţumim din toată inima cetăţenilor municipiului Slatina, cetăţenilor judeţului Olt. Este o mare responsabilitate pentru noi, este o mare responsabilitate pentru toată echipa care a stat în spatele candidatului nostru de la Slatina. Este, cred eu, din acest moment, o responsabilitate la care noi trebuie să ne gândim foarte serios. Am văzut bucuria prin ochii oamenilor, am văzut, am primit nici nu mai ştiu câte mulţumiri din partea cetăţenilor. De fapt, mulţumirile cred că ar trebui să le le adresăm lor, pentru că ei au votat, pentru că ei şi-au dorit ca Slatina să fie în sfârşit eliberat, eliberată nu de un om, ci de un sistem (...) Le mulţumesc din toată inima cetăţenilor municipiului Slatina pentru acest gest frumos de a-şi elibera oraşul şi asigur că nu-i vom dezamăgi. Sursa

Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) a câştigat alegerile în municipiul Sibiu, reuşind atât realegerea primarului Astrid Fodor pentru un al treilea mandat, dar şi cele mai multe voturi pentru Consiliul Local al oraşului, potrivit datelor finale publicate marţi de Biroul Electoral de Circumscripţie Municipală (BECM) nr.1 Sibiu, pe site-ul Primăriei sibiene. Primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor (FDGR), a fost reales cu un număr de 22.373 voturi, în timp ce FDGR a obţinut cele mai multe voturi pentru Consiliul Local, 16.537, potrivit BECM nr.1 Sibiu. După numărarea voturilor valabil exprimate, primarul Astrid Fodor a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, că speră că va conduce în următorii patru ani municipiul Sibiu cu un viceprimar FDGR şi opt consilieri de la această formaţiune. "Până vom prelua noul mandat, avem timp suficient să vedem cum discutăm şi cu celelalte partide. Cu siguranţă mi-aş dori să avem un viceprimar din partea FDGR şi cred că putem ridica această pretenţie. În rest, după cum am spus, sunt deschisă, să discut cu toţi cei care gândesc în felul în care gândim şi noi, strict pentru Sibiu şi sibieni. mai strict. Tot mereu subliniez, nu mă interesează jocurile politice care se fac în spate", a spus primarul reales al Sibiului, Astrid Fodor. Primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor, a mai spus că a fost felicitată de către politicieni locali, dar şi de către candidatul independent clasat al doilea, Alexandru Găvozdea, dar şi de preşedintele Klaus Iohannis şi soţia acestuia, Carmen. Consiliul Local Sibiu va fi format din consilieri FDGR, PNL, ADU, PSD şi AUR, după alegerile de duminică. Astfel, PNL a obţinut 9.882 voturi, ADU, 9.856 voturi, PSD, 7.868 voturi şi AUR a luat 5.163 voturi. Sursa

Candidatul Alianţei electorale PSD-PNL în alegerile pentru Primăria Municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a declarat, după închiderea urnelor, că este cu conştiinţa împăcată că şi-a făcut datoria. "Sunt rezultate parţiale, aşteptăm să se numere mai multe (buletine de vot din secţii, n.r.). În ce mă priveşte, eu sunt cu conştiinţa împăcată. Mi-am făcut datoria şi le mulţumesc colegilor care, şi ei, şi-au făcut datoria. M-am prezentat cu un program de guvernare locală sau, dacă vreţi, de administrare a Timişoarei pentru următorii ani. Un program amplu. Am fost în peste 30 de locuri în oraş, în cartiere, lumea era favorabilă peste tot. Pe Facebook am fost cât am putut de activ, pe Tiktok la fel, pe Instagram la fel, cu favorabilitate bună. Şi acolo am prezentat şi ce am eu în spate, că eu aşa consider, ca principiu, că atunci când candidezi la o funcţie trebuie să vii cu un program, să spui oamenilor ce vrei să faci şi trebuie să arăţi şi de ce ai fi credibil, că poţi să şi faci ceea ce propui", a afirmat Nicolae Robu. Edilul Timişoarei în perioada 2012 - 2020 a mai subliniat că în campanie şi-a prezentat un raport cu realizările din timpul administraţiei pe care a condus-o în cei opt ani de mandat şi că nu are ce să-şi reproşeze. "Asta este. (...). Nu m-am născut primar. O să îmi văd de viaţă mai departe. Nu ştiu ce s-a întâmplat, habar n-am. Şi o să vedem rezultatul final şi vor studia analiştii", a încheiat Nicolae Robu. Sursa

Primarul în exerciţiu al municipiului Timişoara, Dominic Fritz, candidat pentru un nou mandat, a declarat, după închiderea secţiilor de votare, că victoria Alianţei Timişoara Unită (ATU) este o certitudine, după numărătoarea paralelă a ATU centralizată într-un sfert din secţii. El a subliniat că această victorie a Alianţei Timişoara Unită transmite întregii ţări mesajul că "PSD poate fi învins". "Dominic Fritz a câştigat 49%, iar Nicolae Robu 35%, bineînţeles că acest rezultat încă se poate mişca într-o direcţie sau alta, dar cert este că astăzi stăm în faţa timişorenilor ca învingători. Astăzi, timişorenii au dat un vot să mergem înainte. Astăzi, timişorenii au votat să mergem înainte, să investim în educaţie şi să ne asigurăm că fiecare copil din Timişoara are acces la o infrastructură de educaţie de calitate. Timişorenii au votat să mergem înainte, să investim în sănătate şi, în sfârşit, să facem un nou spital municipal, să investim în continuare în infrastructura oraşului, într-un transport în comun de calitate, astfel încât să ne crească calitatea vieţii tuturor. Timişorenii au votat să mergem înainte, să recuperăm fiecare metru pătrat furat din patrimoniu. Această victorie pentru Alianţa Timişoara Unită, pentru Alianţa Dreapta Unită (ADU), este şi un semnal pentru România că Timişoara şi în 2024 este ferm împotriva PSD-ismului. Timişoara astăzi transmite acestei ţări că PSD poate fi învins", a spus Dominic Fritz. Edilul a subliniat că această bătălie abia a început, urmând două runde de alegeri pe care ADU le poate câştiga. "Aceste şmecherii, de a combina localele cu europarlamentarele, această şmecherie nu va mai merge la prezidenţiale, nu va mai merge la parlamentare şi de aceea spun tuturor că vom putea să câştigăm şi prezidenţialele şi parlamentarele", a mai afirmat Dominic Fritz. Sursa

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a anunţat că va face plângeri penale pentru membrii Biroului electoral de sector responsabili de "comportament inuman" faţă de cei din secţiile de votare. Edilul a adăugat că cei din Biroul electoral de sector au deja o plângere penală din partea sa pentru refuz de preluare a sacilor şi pentru refuz de a consemna rezultatele. "Oamenii care sunt în secţiile de votare nu pot fi înlocuiţi. Este absolut inuman cum au tratat oamenii membrii Biroului electoral de sector. Vor fi traşi la răspundere, au şi o plângere din partea mea pentru refuz de preluare a sacilor, pentru refuz de a consemna rezultatele. Ei sunt cei care decid dacă comisia de secţie poate să vină sau nu poate, dacă poate sa lase sacii sau nu. Totul este organizat şi se face sub autoritatea Biroului electoral de sector, sunt cei care hotărăsc dacă rezultatele sunt admise sau nu. Şi au tergiversat. La 10,00 dimineaţa nu erau decât 7 secţii de votare concentrate. (...) Sunt primarul tuturor, m-am dus din secţie în secţie, am ajutat şi asta fac. (...) Sunt încă în discuţii cu avocaţii să vedem cum facem plângeri pentru cei care sunt responsabili de acest comportament inuman", a declarat presei Clotilde Armand. Sursa

Nicuşor Dan s-a clasat pe primul loc la alegerile pentru funcţia de primar general al Capitalei, cu 47,56% din voturi, urmat de Gabriela Firea - 22,18%, Cristian Popescu Piedone - 15,48%, Sebastian Burduja - 7,77% şi Mihai Enache - 3,04%, potrivit rezultatelor parţiale prezentate marţi dimineaţa de Autoritatea Electorală Permanentă. Conform datelor centralizate din 1.215 de secţii de votare, postate pe site-ul prezenta.roaep.ro, s-au obţinut următoarele rezultate: Nicuşor Dan - 47,56% (326.568 voturi) Gabriela Firea (PSD) - 22,18% (152.325 voturi) Cristian Popescu Piedone (PUSL) - 15,48% (106.300 voturi) Sebastian Burduja (PNL) - 7,77% (53.385 voturi) Mihai Enache (AUR) - 3,04% (20.847 voturi) Diana Şoşoacă (SOS România) - 2,53% (17.395 voturi) Alexandru Pânişoară (PER) - 0,55% (3.772 voturi) Filip Constantin Titian - 0,46% (3.161 voturi) Dorin Iacob (Partidul Alternativa Dreaptă) - 0,43% (2.953 voturi) Potrivit BEC, la alegerile locale din Bucureşti au votat 41,31% din totalul alegătorilor. Sursa

Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a declarat „surprins şi dezamăgit” într-un interviu difuzat duminică de faptul că administraţia americană nu susţine sancţiuni împotriva Curţii Penale Internaţionale (CPI), al cărei procuror doreşte un mandat de judecată împotriva lui, notează AFP, conform Agerpres. Casa Albă a estimat săptămâna aceasta că sancţionarea acestei organizaţii nu ar fi „abordarea corectă”, chiar dacă preşedintele Joe Biden a considerat „scandaloasă” cererea pentru mandate de arestare împotriva unor lideri israelieni. Or, secretarul de stat Antony Blinken sugerase anterior că administraţia este deschisă să colaboreze cu Congresul asupra unui răspuns la anunţul procurorului CPI. „Statele Unite afirmaseră că vor sprijini (…) propunerea de lege privind sancţiuni”, a declarat prim-ministrul israelian într-un interviu la radio Sirius XM înregistrat miercuri, înainte ca preşedintele Biden să anunţe planul de a pune capăt ostilităţilor din Fâşia Gaza. „Am crezut că aceasta este în continuare poziţia americană, deoarece a existat un consens în cadrul ambelor partide (republican şi democrat) în urmă cu doar câteva zile, potrivit căruia va exista un proiect de lege privind sancţiuni împotriva CPI dacă aceasta persistă în căutarea acestor mandate”, a adăugat el. „Acum spuneţi că există un semn de întrebare şi, sincer, sunt surprins şi dezamăgit”, a mai spus prim-ministrul israelian. „De fapt, America este în pericol, pentru că dacă responsabili aleşi israelieni fac obiectul unor mandate de arestare şi dacă soldaţii israelieni fac obiectul unor mandate de arestare, acelaşi lucru se va întâmpla şi cu soldaţii şi aleşii voştri”, a subliniat Netanyahu. Aleşi republicani depun eforturi pentru adoptarea de măsuri împotriva CPI, al cărei procuror Karim Khan a cerut mandate de arestare împotriva lui Benjamin Netanyahu, ministrului israelian al apărării şi împotriva a trei lideri ai Hamas pentru presupuse crime comise în Fâşia Gaza şi în Israel. Sursa

Încercările Rusiei de a încheia un acord cu China privind gazoductul „Power of Siberia-2” au intrat în impas din cauza a ceea ce Moscova consideră a fi cererile nerezonabile ale Beijingului privind prețurile și volumele de aprovizionare, scrie, citând surse, Financial Times, preluat de BBC. Poziția dură a Beijingului cu privire la gazoduct demonstrează modul în care invazia Rusiei în Ucraina îl face pe președintele Vladimir Putin să fie tot mai dependent de liderul chinez Xi Jinping pentru sprijin economic, notează ziarul. Potrivit surselor citate, China vrea să cumpere gaz rusesc la un preț apropiat de prețurile interne rusești puternic subvenționate și, de asemenea, este dispusă să cumpere doar o mică parte din gaz în raport cu capacitatea anuală planificată a gazoductului de 50 de miliarde de metri cubi. În timp ce Rusia insistă că este încrezătoare că va ajunge la un acord privind Power of Siberia 2 „în viitorul apropiat”, două surse FT au declarat că impasul în care se află negocierile a fost motivul pentru care șeful Gazprom, Alexei Miller, nu s-a alăturat lui Putin în timpul vizitei liderului rus la Beijing din luna mai. Potrivit publicației, Putin i s-a adresat liderului chinez cu trei solicitări principale – „Puterea Siberiei”, creșterea activității băncilor chineze în Rusia și neparticiparea Chinei la conferința de pace din Elveția din iunie. Vineri, China a anunțat că nu va participa la summitul ucrainean de la Geneva. Două dintre sursele publicației au declarat că Beijingul și Moscova discută problema alocării uneia sau mai multor bănci care să finanțeze comerțul cu componente pentru industria de apărare rusă, ceea ce aproape sigur va duce la sancțiuni americane pentru acestea. Ajungerea la un acord în ceea ce privește conducta este însă departe, iar cooperarea propusă cu băncile chineze rămâne la o scară mult mai mică decât a cerut Rusia, au rezumat sursele FT. Kremlinul nu a răspuns la o solicitare de comentarii iar Gazprom a refuzat să comenteze, precizează publicația. Eșecul Rusiei de a asigura un acord demonstrează că războiul din Ucraina a făcut din China partenerul principal în relațiile dintre cele două țări, a declarat Alexander Gabuev, de la Centrul Carnegie din Berlin. Sursa

Comisia de Etică Universitară din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) Bucureşti confirmă plagiatul în cazul tezei de doctorat a primarului municipiului Alba Iulia, Gabriel Codru Pleşa, notează portalul abnews.ro, care publică documente în acest sens. În lucrarea de doctorat realizată în anul 2006 pe tema „Utilizarea raţională a forţei de muncă în judeţul Alba”, zeci de pagini, reprezentând peste 40% din întreaga lucrare, au fost copiate dintr-o lucrare a unui profesor de la Universitatea Babeş Bolyai, din teza de doctorat a altei persoane dar şi dintr-un document al Guvernului, fără ca vreuna din cele trei surse să fie citată, se arată în documentele publicate de abnews.ro, potrivit News.ro. Comisia de Etică Universitară din cadrul ASE Bucureşti, sesizată în luna aprilie a acestui an de jurnalistul Alexandru Cristorian, care reclama o încălcare a normelor de etică universitară, acuzându-l de plagiat pe primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Codru Pleşa, a admis, vineri, sesizarea acestuia. „Prin raportare la prevederile art. 4 lit. a) şi d) din Legea nr. 206/2004 – forma în vigoare în perioada redactării tezei de doctorat – fără să fi fost reevaluat fondul ştiinţific al tezei, se constată, în unanimitate, frauda în ştiinţă respectiv plagiatul în cadrul tezei de doctorat a dlui Pleşa Gabriel Codru, prin însuşirea de către acesta şi prezentarea drept creaţie personală a unui număr de aproximativ 97 de pagini de texte aparţinând altor persoane, din cele 240 de pagini ale acesteia (excluzând cuprinsul şi bibliografia) reprezentând o proporţie de 40,4% de preluări de pagini, cuvânt cu cuvânt, aparţinându-le doar surselor (autorilor) menţionate în sesizare, fără ca domnul Pleşa să fi citat în text, aceste surse (şi, mai mult, fără ca aceste surse să fie indicate în lista bibliografică de la sfârşitul lucrării)”, se arată în Hotărârea adoptată vineri, 31 mai, de Comisia de Etică Universitară din cadrul ASE Bucureşti şi publicată de jurnalistul care a descoperit şi reclamat plagiatul. Alexandru Cristorian a reclamat că Gabriel Pleşa a plagiat, în lucrarea sa de doctorat datată din 2006, dintr-o lucrare de doctorat realizată în anul 2004, dintr-un studiu realizat de un profesor de la Universitatea Babeş Bolyai, din „Strategia naţională pentru ocuparea forţei de muncă” realizată de Guvernul României în anul 2004 şi de pe website-ul Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru. Comisia care a evaluat lucrarea asupra căreia existau suspiciunile confirmă că există zeci de pagini copiate din primele trei surse. Conform documentelor emise de ASE, în 10 mai comisia care a analizat reclamaţia privind plagiatul l-a convocat pe Gabriel Pleşa , în data de 10 mai, la o audiere pentru a-şi exprima un punct de vedere cu privire la acuzaţiile de plagiat, iar edilul a cerut acordarea „termenului legal de răspuns de 30 de zile de la data comunicării sesizării pentru a verifica toate acuzele şi a le răspunde cu temei”. Comisia i-a răspuns edilului că s-a adresat persoanei fizice Gabriel Pleşa şi nu unei autorităţi publice, membrii acesteia subliniind că asigurarea celor 30 de zile nu are aplicabilitate. Totodată, comisia l-a convocat din nou pe Gabriel Pleşa, înştiinţându-l că poate participa la o discuţie cu membrii acesteia inclusiv pe platforma ZOOM, darr şi după o a treia convocare acesta nu s-a prezentat la discuţii pe tema acuzaţiilor de plagiat. News.ro a încercat, sâmbătă, în repetate rânduri să ia legătura cu Gabriel Pleşa, solicitându-i un punct de vedere cu privire la această situaţie Edilul nu a răspuns până la ora transmiterii acestei ştiri. În anul 2020, Gabriel Pleşa a fost ales primar al municipiului Alba Iulia sub sigla USR, iar anul acesta candidează din partea PNL, partid din care a făcut parte şi înainte de a deveni primar. Reamintim că și președintele PNL, Nicolae Ciucă, e acuzat că și-a plagiat doctoratul. El a evitat însă o sancțiune în urma protecției primite în justiție. Sursa

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a acceptat invitaţia de a se adresa camerelor reunite ale Congresului SUA, a declarat sâmbătă biroul său, adăugând că va deveni primul lider străin care va avea patru astfel de apariţii în faţa legislativului american, informează Reuters. "Sunt mişcat de privilegiul de a reprezenta Israelul în faţa ambelor camere ale Congresului şi de a prezenta reprezentanţilor poporului american şi ai întregii lumi adevărul despre războiul nostru drept împotriva celor care caută distrugerea noastră", a declarat Netanyahu, potrivit biroului său. Liderii Camerei Reprezentanţilor şi Senatului l-au invitat vineri pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să se adreseze Congresului SUA, în pofida disensiunilor majore în rândul populaţiei americane cu privire la războiul din Gaza. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, republicanul Mike Johnson, i-a trimis vineri lui Netanyahu invitaţia oficială. Scrisoarea a fost semnată de lideri de frunte ai Partidelor Democrat şi Republican din ambele camere ale Congresului SUA. Sursa

Miniştrii de externe din ţările NATO se întâlnesc joi la Praga pentru a discuta propunerea potrivit căreia Ucraina va avea dreptul să folosească armele occidentale împotriva unor ţinte militare de pe teritoriul Rusiei. Oficialii vor discuta două zile şi vor pregăti summitul NATO din iulie, unde ar putea să fie anunţat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina, potrivit Sky News. Kievul i-a presat pe aliaţii occidentali, în special SUA, să-i permită să folosească rachete cu rază lungă de acţiune pentru a lovi ţinte în interiorul Rusiei. Liderii din Franţa şi Germania au declarat miercuri că susţin propunerea. Ministrul de externe al Italiei a exclus acest lucru. Sursa

Conceptul de forţă majoră le permite fermierilor care nu au putut îndeplini toate cerinţele politicii agricole comune (PAC) din cauza unor evenimente excepţionale şi imprevizibile independente de voinţa lor (cum ar fi secetele grave sau inundaţiile) să nu piardă sprijinul din partea PAC. Comunicarea prezentată joi clarifică faptul că forţa majoră se poate aplica tuturor fermierilor care lucrează într-o zonă delimitată afectată de dezastre naturale sau de evenimente meteorologice grave şi imprevizibile. Asta înseamnă că fermierii situaţi în zona afectată nu vor trebui să completeze cereri individuale sau să facă dovada îndeplinirii condiţiilor de forţă majoră. Prin clarificarea interpretării juridice a acestui concept, Comisia urmăreşte să ofere siguranţă fermierilor afectaţi în ceea ce priveşte plăţile lor din cadrul PAC, asigurând în acelaşi timp o aplicare uniformă în întreaga Uniune de către administraţiile naţionale. Această comunicare face parte din ansamblul măsurilor luate de Comisie pentru a reduce sarcina administrativă a fermierilor din UE. Sursa

Vizita „va fi precedată de comemorarea a 80 de ani de la debarcarea aliaţilor” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe 6 iunie în Normandia, la care vor participa preşedintele american şi soţia sa Jill Biden. Într-un comunicat separat, Casa Albă a precizat că Joe Biden se va afla în Franţa între 5 şi 9 iunie, precizează AFP. Pe 6 iunie, el va lua cuvântul la ceremoniile oficiale de pe plajele Normandiei, Utah şi Omaha Beach, unde „73.000 de americani curajoşi” au debarcat pentru „a deschide calea pentru eliberarea Franţei şi a Europei”, a adăugat preşedinţia americană. Şeful statului îi va saluta pe „veteranii americani şi familiile lor”. Sursa

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunţat, marţi, că la scrutinul din 9 iunie s-au înscris 207.389 de candidaţi pentru alegerile locale şi 494 pentru cele europarlamentare, menţionând că cel mai tânăr candidat are 23 de ani, iar cel mai în vârstă 100 de ani. Toni Greblă a precizat, într-o conferinţă de presă, că până în prezent sunt înscrişi în Registrul electoral 18.025.324 de alegători, iar numărul secţiilor de votare este de 18.955 în ţară şi 915 în străinătate. Potrivit şefului AEP, la acest scrutin vor fi aleşi 3.186 de primari ai localităţilor şi primarul general al Capitalei, 3.186 de consilii locale şi judeţene, precum şi 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European. "S-au înscris un număr total de 207.389 de candidaţi pentru alegerile locale. Din aceştia, 11.500 de persoane candidează pentru consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, iar pentru funcţiile de primari candidează 11.386 de candidaţi", a spus Toni Greblă. Dintre cei 11.386 de candidaţi înscrişi pentru posturile de primari, 9.776 candidează în mediul rural, iar 1.610 în mediul urban. În rural, pentru funcţiile de edil candidează 10,56% femei, iar în urban - 12,36%. Cel mai tânăr candidat pentru alegerile care vor avea loc pe data de 9 iunie are puţin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, "seniorul candidaţilor", are 100 de ani. "Avem, de asemenea, doi candidaţi la alegerile locale de 95 de ani, doi candidaţi de 94 de ani", a precizat şeful AEP. Pentru alegerile europarlamentare s-au înscris 494 de candidaţi, dintre care 167 femei, ceea ce reprezintă 33,81% din total, "cu un procentaj un pic mai bun decât cel de la alegerile locale", după cum a arătat Toni Greblă. Candidaţii vor fi votaţi de cetăţenii români în vârstă de peste 18 ani împliniţi chiar şi în ziua alegerilor şi care au domiciliul fie în ţară, fie în străinătate şi nu şi-au pierdut dreptul de a alege. "Avem înscrişi în Registrul electoral permanent 18.025.324 de alegători, din care 942.730 sunt cetăţeni români cu domiciliul în străinătate", a anunţat Greblă. În dimineaţa zilei de 9 iunie se vor deschide 18.968 de secţii de votare în ţară şi un "număr record" în străinătate - 915 secţii -, faţă de aproximativ 450 câte au fost organizate la scrutinul europarlamentar din 2019. În privinţa secţiilor de votare, Toni Greblă a menţionat că cele mai multe vor fi în Bucureşti - 1.289, după care în Iaşi, Cluj, Bihor şi Bacău cu un număr cuprins între 783 şi 640 de secţii. Judeţele cu cele mai puţine secţii de vot sunt Tulcea, Covasna şi Harghita, cu aproximativ 200 de secţii de votare. Din cele 915 secţii de votare organizate în străinătate, cele mai multe vor fi deschise în ţările în care şi prezenţa cetăţenilor români este mai mare. Astfel, în Italia vor fi deschise 150 de secţii de votare, în Marea Britanie - 147, în Germania - 104, Franţa - 66, în Republica Moldova - 52, iar în Statele Unite ale Americii - 48. Sursa

Fostul general Yair Golan a fost ales marţi în funcţia de şef al Partidului Laburist din Israel, în timp ce această formaţiune de stânga, aflată în criză, are doar patru din cele 120 de locuri din parlament, relatează AFP, conform Agerpres. „Începem un parcurs care va conduce ţara noastră iubită spre un viitor promiţător”, a spus Golan, imediat după anunţarea rezultatelor. Acest militar de carieră în vârstă de 62 de ani, care a ocupat funcţia de şef adjunct al Statului Major, a intrat în politică în 2019, alături de fostul premier Ehud Barak, şi a fost ales membru al parlamentului pe o listă comună de stânga în 2020. Ministru adjunct al economiei şi industriei în 2021 în guvernul de uniune al lui Naftali Bennett, el a candidat fără succes pentru conducerea partidului secular de stânga Meretz în 2022, după care şi-a anunţat candidatura pentru conducerea Partidului Laburist în luna martie. O figură controversată de la un discurs din 2016, când a părut să facă o comparaţie între societatea israeliană şi ascensiunea fascismului în Europa în anii 1930, el a fost lăudat după 7 octombrie, după ce a decis să se alăture luptei împotriva Hamas pe teritoriul israelian, la scurt timp după atacul surpriză al comandourilor islamiste. Conform unor relatări media, el a salvat cel puţin şase persoane de la locul festivalului Nova, scena unui masacru care a dus la moartea a cel puţin 364 de persoane. Golan a fost ales marţi cu 95% din voturile membrilor partidului, care şi-au exprimat votul în proporţie 60,6%. Moştenitor al Mapai, partidul lui David Ben-Gurion, fondatorul statului Israel, Partidul Laburist a deţinut puterea în Israel între 1948 şi 1977 şi apoi între 1999 şi 2001. În 1969, acest partid şi aliaţii săi au trimis un număr record de 56 de deputaţi în Knesset, parlamentul israelian. Sub conducerea lui Merav Michaeli, un fost jurnalist care a devenit membru al parlamentului în 2013, partidul a obţinut cel mai slab scor din istoria sa la ultimele alegeri parlamentare din 2022, câştigând doar patru mandate. Conform ultimelor sondaje, el nu ar obţine niciun loc în cazul unor noi alegeri generale. Yair Golan a cerut unirea partidelor de stânga pentru a oferi „o alternativă” de putere în faţa actualului guvern de dreapta condus de Benjamin Netanyahu. Sursa

Numele tău: Dark Night Numele jucătorului sancţionat: @ Kenz0r Categoria unde a primit sancţiunea: Polls Data şi ora sancţiunii: 28.05.2024, ora 22:10 Sancţiune: x2 Avertisment (2/3) Motivul sancţiunii: Neargumentarea poziției x4 Alte precizări: -

Post simplist fără argumentarea poziției, primești un avertisment verbal!