Dark Night

Preşedintele Partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a câştigat definitiv procesul deschis împotriva Guvernului, obţinând în instanţă obligarea Executivului să organizeze alegeri locale parţiale în 57 de localităţi în care mandatele de primar au fost declarate vacante sau în care Consiliul local a fost dizolvat. Instanţa supremă a respins recursul formulat de Guvern şi a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti din 16 martie, favorabilă lui Orban. "Obligă pârâtul Guvernul României la emiterea hotărârii de Guvern prin care să stabilească data organizării alegerilor parţiale locale şi să declanşeze procedura de organizare a acestor alegeri pentru funcţia de primar şi pentru Consiliul local în toate circumscripţiile electorale care sunt evidenţiate în situaţia centralizată emisă de Autoritatea Electorală Permanentă ca fiind circumscripţii electorale în care mandatul de primar a devenit vacant, respectiv Consiliul local a fost dizolvat", se arăta în decizia Curţii de Apel, menţinută de Instanţa supremă. În paralel, Ludovic Orban a depus în luna mai la Parchetul General o plângere penală împotriva fostului premier Nicolae Ciucă şi a membrilor Guvernului pentru refuzul acestora de a convoca şi organiza alegerilor locale parţiale. "Am ajuns în situaţia de a formula o plângere penală împotriva membrilor Guvernului, pentru încălcarea grosolană a legii, pentru încălcarea Constituţiei şi pentru călcarea în picioare a dreptului de vot, care este fundamentul democraţiei. Am ajuns în acest punct ca urmare a unui lung şir de demersuri publice oficiale, pe care le-am făcut către membrii Guvernului: de la declaraţii politice, declaraţii în Parlament, solicitări publice, până la plângerea prealabilă pe care am formulat-o către membrii Guvernului, prin care le-am solicitat organizarea alegerilor şi am anunţat că, în caz contrar, voi ataca în instanţă. Am atacat în instanţă, am câştigat pe fond. Curtea de Apel a arătat că România este un stat de drept şi că Guvernul este primul care trebuie să respecte legea", declara Orban, la acea vreme. Sursa

Colaborarea în domeniile economic, apărare şi securitate, precum şi în ceea ce priveşte dosarele europene au fost principalele teme ale întrevederii avute de premierul Marcel Ciolacu cu noul ambasador al Republicii Franceze în România, Nicolas Warnery, joi, la Palatul Victoria. Potrivit unui comunicat al Guvernului, prim-ministrul a apreciat relaţiile profunde şi îndelungate româno-franceze, consolidate de Parteneriatul strategic dintre cele două ţări şi de valorile şi viziunile comune în plan bilateral, european şi internaţional. "România se bazează pe sprijinul Franţei, de care ne leagă o lungă şi profundă prietenie, pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Ţara noastră a îndeplinit toate criteriile, are legitimitatea aderării la Schengen. Este nevoie de o abordare corectă pentru că un eventual veto austriac împotriva acestei decizii ar genera instabilitate în regiune", a afirmat premierul Marcel Ciolacu, citat în comunicat. În actualul context regional, cei doi oficiali au subliniat importanţa Flancului Estic al NATO şi al posturii de descurajare la Marea Neagră. Şeful Executivului a mulţumit Franţei pentru prezenţa militară de apărare pe teritoriul României şi pentru contribuţia decisivă la Platforma de sprijin pentru Republica Moldova. În cadrul întrevederii, ambasadorul Nicolas Warnery a subliniat rolul important al României la menţinerea securităţii regionale şi contribuţia remarcabilă la sprijinul oferit Ucrainei prin culoarele de solidaritate. "Este admirabil simţul european al României, care a făcut posibilă soluţia pentru tranzitul de cereale", a punctat ambasadorul Franţei la Bucureşti, menţionat în comunicat. Diplomatul francez a apreciat, de asemenea, performanţa economică a României din ultima perioadă şi a subliniat interesul părţii franceze pentru dezvoltarea proiectelor de investiţii în sectoarele energetic, cu accent asupra utilizării surselor regenerabile, interconectării electrice şi promovării noilor tehnologii. La întrevedere au participat, din partea Guvernului, şeful Cancelariei prim-ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, consilierul de stat în Cancelaria prim-ministrului, Ruxandra Ivan, şi secretarul de stat Mihai Constantin, purtător de cuvânt al Guvernului. Sursa

Preşedintele Klaus Iohannis continuă turneul pe care îl efectuează în Africa cu vizita de stat în Tanzania. Potrivit agendei, vineri, Iohannis va fi primit de omologul său, Samia Suluhu Hassan, la State House din Dar es Salaam. Cei doi preşedinţi vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale, urmate de declaraţii de presă comune şi un dejun oficial. Sâmbătă, şeful statului va fi primit de preşedintele Zanzibarului, Hussein Mwinyi. Cei doi vor avea convorbiri oficiale, urmate de un dejun oficial. Duminică, va fi organizată o ceremonie de rămas bun la State House din Dar es Salaam. Preşedintele Klaus Iohannis a început, marţi, turneul în Africa cu vizita de stat în Kenya. El a fost primit de omologul kenyan, William Ruto. Ulterior, a participat la Sediul ONU de la Nairobi la o întâlnire cu directorul executiv al UNEP - United Nations Environment Program. Miercuri, şeful statului s-a întâlnit cu ministrul pentru Protejarea Naturii din Kenya, Alfred Nganga Mutua, şi cu directorul general al Kenya Wildlife Service, Erustus Kanga, în cadrul unei vizite la Parcul Naţional Nairobi, iar joi a mers la Uthiru Girls High School. Turneul preşedintelui Klaus Iohannis în Africa va continua cu vizita de stat în Republica Cabo Verde, unde va avea consultări cu preşedintele Jose Maria Neves. Conform Administraţiei Prezidenţiale, programul oficial va include, de asemenea, întrevederi cu preşedintele Adunării Naţionale, Austelino Tavares Correia, cu prim-ministrul Jose Ulisses Correia e Silva şi cu primarul oraşului Praia, Francisco Avelino Carvalho. Totodată, Klaus Iohannis va avea o întâlnire cu foştii studenţi din Cabo Verde care au învăţat în România. Şeful statului va încheia vizitele în Africa pe 23 noiembrie. Ultima deplasare din acest turneu este în Republica Senegal, unde preşedintele Klaus Iohannis va avea consultări politice cu omologul Macky Sall. Programul oficial al vizitei mai include, printre altele, participarea celor doi şefi de stat la inaugurarea Casei Naţiunilor Unite din Senegal, care va găzdui cele 34 de agenţii ale ONU prezente în această ţară. Preşedintele Iohannis va avea o întâlnire şi cu foşti studenţi senegalezi în România. Sursa

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, luni, cu vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, cu care a discutat despre statul de drept şi reformele din justiţie, aderarea României la Schengen, sprijinul pentru Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu. "Am avut astăzi, la Bucureşti, o discuţie excelentă cu vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova, despre statul de drept şi reformele din justiţie, aderarea României la Schengen, sprijinul pentru Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu. I-am mulţumit vicepreşedintei Jourova pentru sprijinul său nepreţuit şi constant pentru România", afirmă şeful statului într-un mesaj postat pe Facebook de Administraţia Prezidenţială. Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, efectuează, luni, o vizită oficială în România. Sursa

Mişcarea palestiniană islamistă Hamas a difuzat luni o înregistrare video cu trei femei prezentate drept ostatice, din rândul celor pe care îi deţine în Fâşia Gaza după atacul sângeros de o amploare fără precedent comis împotriva Israelului pe 7 octombrie, informează AFP. În această înregistrare de 76 de secunde, difuzată de media ale Hamas cu titlul "un anumit număr de deţinuţi sionişti adresează un mesaj lui (Benjamin) Netanyahu şi guvernului său", pot fi văzute trei femei aşezate pe scaune din plastic. Una dintre ele, aşezată în mijloc, îi cere pe un ton ridicat prim-ministrului israelian să încheie un schimb de prizonieri cu mişcarea islamistă pentru a obţine eliberarea lor. Mai multe media israeliene au publicat pe site-ul lor o captură de ecran cu acest video, adăugând că ele nu o vor difuza, în condiţiile în care, potrivit acestor media, afirmaţiile făcute de femeie sunt dictate de Hamas. Premierul israelian Benjamin Netanyahu calificat luni această înregistrare drept "propagandă psihologică crudă". "Mă întorc către Yelena Trupanov, Danielle Aloni şi Rimon Kirsht, care au fost rănite de Hamas care comite crime de război (...) Inimile noastre sunt alături de voi şi alături de toate persoanele răpite", a adăugat el într-un comunicat. Ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a acuzat duminică mişcarea Hamas de "manipulare psihologică" cu privire la ostaticii pe care îi deţine, după ce mişcarea islamistă s-a declarat gata să îi elibereze în schimbul tuturor prizonierilor palestinieni încarceraţi de Israel. Potrivit celui mai recent bilanţ al autorităţilor israeliene, cel puţin 239 de ostatici răpiţi de comandouri ale Hamas în timpul atacului întreprins pe 7 octombrie pe teritoriul israelian ar fi deţinuţi în Fâşia Gaza. Acest atac, de o amploare fără precedent, a declanşat un război care s-a soldat deja cu mii de morţi. Sursa

Slovacia va desfăşura forţe ample la graniţa cu Ungaria în scopul de a combate imigraţia ilegală, au anunţat luni premierul slovac Robert Fico şi ministrul său de interne, Matus Sutaj Estok, relatează TASR şi Reuters. Această forţă va fi desfăşurată chiar începând de luni seara. Cei doi responsabili slovaci au atras atenţia asupra situaţiei din Fâşia Gaza şi a posibilelor ameninţări la adresa securităţii. "Oamenii trebuie să trăiască mai paşnic şi mai sigur, ţinând cont de ce se întâmplă în lume", a subliniat premierul. "Dacă nu este ţinută sub control, migraţia ilegală poate face ca indivizi suspecţi având legături cu structuri teroriste să ajungă aici", a avertizat Fico, adăugând că salută faptul că Ministerul de Interne a plasat între priorităţi reglementarea problemei migraţiei. Ministerul de Interne şi forţele armate slovace vor desfăşura "echipamente şi trupe relativ ample" pe întreaga graniţă verde cu Ungaria, a mai explicat prim-ministrul slovac. La rândul său, ministrul Sutaj Estok a insistat că plănuieşte o desfăşurare "uriaşă" de personal şi suport tehnic pentru protejarea acestei graniţe, afirmând că "situaţia din lume este extrem de gravă". Sursa

Preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, un important apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, a ameninţat - duminică - cu confiscarea activelor aparţinând statelor membre ale Uniunii Europene pe care Moscova le consideră neprietenoase în cazul în care blocul comunitar va trece la ceea ce el a numit "furtul" de fonduri ruseşti îngheţate în scopul de a finanţa Ucraina, informează Reuters. Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene, a declarat vineri că executivul european lucrează la o propunere privind colectarea profiturilor (dobânzile) produse de activele financiare ale statului rus îngheţate în UE, în vederea direcţionării acestor beneficii către reconstrucţia Ucrainei. Viaceslav Volodin a declarat că Moscova va riposta într-un mod care va fi şi mai costisitor pentru blocul comunitar dacă UE va acţiona împotriva activelor ruseşti, multe dintre acestea fiind deţinute în Belgia. "Mai mulţi politicieni europeni, în frunte cu preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, au început din nou să vorbească despre furtul fondurilor îngheţate ale ţării noastre pentru a continua militarizarea Kievului", a afirmat Volodin într-o declaraţie postată pe aplicaţia de mesagerie Telegram. "O astfel de decizie va necesita un răspuns simetric din partea Federaţiei Ruse", a spus el, ameninţând că, în acest caz, Moscova ar putea confisca mult mai multe active aparţinând unor ţări neprietenoase decât "fondurile noastre îngheţate în Europa". Von der Leyen a declarat vineri că valoarea activelor suverane ruseşti îngheţate este de 211 miliarde de euro (223,15 miliarde de dolari) şi a reamintit că blocul a decis că Rusia trebuie să plătească pentru reconstrucţia Ucrainei. Volodin a mai spus că politicienii din UE iau în considerare această mişcare "în efortul de a-şi păstra locurile de muncă şi din cauza situaţiei financiare proaste la care şi-au adus ţările", notează Reuters. După invazia sa ilegală şi nejustificată în Ucraina, Rusia face obiectul mai multor sancţiuni occidentale, statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 blocând accesul Moscovei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură calificată de Moscova drept "furt". Sursa

Turcia marchează duminică cea de-a 100-a aniversare a înfiinţării sale ca republică de către Mustafa Kemal Ataturk prin festivităţi organizate la nivel naţional în care sunt expuse culorile drapelului naţional şi portrete ale fostului său lider, informează DPA. La Ankara, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a depus o coroană de flori la mausoleul lui Mustafa Kemal Ataturk. Ataturk a proclamat Republica Turcia pe 29 octombrie 1923, la peste un an după destrămarea oficială a Imperiului Otoman. El a plasat Turcia pe calea secularismului, inclusiv prin separarea strictă a bisericii şi a statului, şi trasat pentru ţara sa o orientare pro-occidentală. Femeilor li s-a permis de atunci să voteze şi să candideze pentru funcţii publice, iar alfabetul roman l-a înlocuit pe cel arab. Un cult al personalităţii în jurul lui Ataturk - părintele turcilor - continuă să se manifeste şi în zilele noastre. Însă Ataturk a fost şi criticat din cauza politicilor sale faţă de minorităţi. În schimb, preşedintele Erdogan a fost criticat pentru islamizarea Turciei şi pentru îndepărtarea ţării sale de ideile promovate de Ataturk. Recep Tayyip Erdogan este considerat cel mai influent politician al ţării de după Ataturk şi a lăudat în repetate rânduri Imperiul Otoman. Sursa

Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, va efectua, luni, o vizită oficială în România, urmând să aibă întrevederi cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu şi cu mai mulţi miniştri. Potrivit Reprezentanţei CE în România, vicepreşedintele Jourova va discuta, în cadrul vizitei oficiale, despre statul de drept şi reformele din domeniul justiţiei, despre obiectivele României în cadrul deceniului digital, proiectele de digitalizare cuprinse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi despre inteligenţa artificială şi combaterea dezinformării. Vicepreşedintele CE se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis, precum şi cu prim-ministrul Marcel Ciolacu. Jourova va avea, de asemenea, întrevederi cu viceprim-ministrul şi ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, şi va vizita Centrul european de competenţe în materie de securitate cibernetică (ECCC) alături de ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan. Oficialul european va participa şi la o masă rotundă cu părţile interesate din sectorul tehnologiei digitale pentru a discuta despre provocările şi oportunităţile în acest domeniu la nivel European şi în România, mai informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Sursa

Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri, plata unei contribuţii financiare în valoare totală de 1,3 milioane de euro în sprijinul populaţiilor din Turcia şi Siria, ca urmare a seismului din 6 februarie. Plata acestor sume a fost asumată de România în cadrul Conferinţei internaţionale a donatorilor. Astfel, bugetul Ministerului Afacerilor Externe se suplimentează cu 6,5 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. "Fondurile sunt necesare pentru plata contribuţiei financiare voluntare a României, în cuantum total de 1,3 milioane euro, asumate de România în cadrul Conferinţei internaţionale a donatorilor în sprijinul populaţiilor din Turcia şi Siria, afectate de seismul din 6 februarie 2023", se arată într-un comunicat transmis de Biroul de presă al Guvernului. Angajamentul financiar va fi direcţionat către următoarele organizaţii internaţionale: - 150.000 de euro către Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) în beneficiul populaţiei din Republica Turcia; - 150.000 de euro către Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA) în beneficiul populaţiei din Republica Turcia; - 700.000 de euro sub forma unei contribuţii voluntare în beneficiul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) pentru redresare rapidă în Republica Turcia; - 150.000 de euro către Programul Alimentar Mondial (PAM) în beneficiul populaţiei din Republica Arabă Siriană; - 150.000 de euro către Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în beneficiul populaţiei din Republica Arabă Siriană. Totodată, a fost aprobată plata contribuţiei financiare voluntare a României la bugetul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) destinată Programului Regional de Competitivitate EURASIA. Este vorba despre o sumă de 200.000 de euro, suportată din bugetul anual aprobat al Ministerul Afacerilor Externe pentru anul 2023. "Contribuţia voluntară în cadrul programului va asigura vizibilitate României în contextul procesului de aderare la OCDE şi va contribui la consolidarea profilului activ atât în cadrul organizaţiei şi a membrilor OCDE, cât şi faţă de ţările partenere. Având în vedere sprijinul constant al României faţă de Republica Moldova şi Ucraina, alăturarea la programul ECP reprezintă şi o continuare a sprijinului multidimensional acordat de România celor două state, inclusiv prin implicarea în diferite activităţi ale programului, contribuind la dezvoltarea economică în vecinătate", transmite Guvernul. Programul Regional de Competitivitate EURASIA (ECP) al OCDE a fost lansat în 2008 şi are ca obiectiv creşterea competitivităţii, îmbunătăţirea climatului de afaceri şi sprijinirea tranziţiei la economia de piaţă în ţări din Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală. Acesta include cele şase ţări acoperite de Iniţiativa OCDE pentru Europa de Est şi Caucazul de Sud - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina - şi cele acoperite de Iniţiativa pentru Asia Centrală - Afganistan, Kazahstan, Kârgâzstan, Mongolia. Sursa

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri, la Cluj, în cadrul şedinţei Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU), că formaţiunii sale îi este mai bine acum, când nu este la guvernare alături de PSD şi PNL, şi a criticat modul în care este condusă ţara. "Din iunie, situaţia noastră s-a schimbat în politica internă românească, pentru că suntem în opoziţie şi nu avem nicio vină. Socialiştii şi liberalii au spus: 'este mai bine fără voi'. Nu ştiu dacă este mai bine fără noi, dar după trei luni şi eu spun că, da, într-adevăr, este mai bine fără voi. Am început să ne obişnuim cu această nouă situaţie şi încet-încet ne dăm seama că dacă pornim de la ceea ce se întâmplă în ţară, într-adevăr ne este mai bine fără ei. Din păcate, nu doar situaţia noastră s-a schimbat, ci şi situaţia în ţară. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimele trei - patru luni, atunci în primul rând putem spune hotărât că dezvoltarea, investiţiile s-au încetinit. Acest lucru este foarte prost, atât pentru administraţiile publice, pentru ţară, pentru economie, eu nu ştiu pentru cine este bine, nu ştiu de ce s-au încetinit investiţiile publice. Vedem că incertitudinile sunt din ce în ce mai multe şi mai mari, imprevizibilul creşte, numărul improvizaţiilor creşte şi procesul decizional pare să fie haotic", a declarat Kelemen Hunor în faţa membrilor CRU. La Cluj-Napoca a avut loc, vineri, şedinţa CRU în cadrul căreia, printre altele, au fost aleşi preşedintele Consiliului Reprezentanţilor Unionali, preşedintele executiv al Uniunii şi vicepreşedinţii executivi. Sursa

Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu a subliniat, vineri, "determinarea" României de a continua demersurile în vederea identificării unei soluţii în ceea ce priveşte dosarul aderării României la Spaţiul Schengen, evidenţiind, totodată, contribuţia ţării noastre la consolidarea securităţii Uniunii Europene şi la promovarea de mecanisme eficiente pentru gestionarea migraţiei ilegale. Ea a avut o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, eveniment organizat de Ambasada Spaniei în România, ţară care deţine Preşedinţia Consiliului UE, a informat MAE. Şefa diplomaţiei române şi ambasadorii au abordat principalele teme ale agendei europene, precum sprijinul pentru Ucraina, procesul de pregătire a noii Agende Strategice, avansarea extinderii UE, evoluţiile privind migraţia, revizuirea bugetului european. Odobescu a reiterat, în contextul agresiunii ilegale şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, angajamentul concret şi multidimensional al României pentru susţinerea ţării vecine, accentuând importanţa continuării acordării unui sprijin substanţial din partea Uniunii Europene. De asemenea, ministrul a subliniat nevoia acordării de sprijin european consistent pentru Republica Moldova, în vederea consolidării rezilienţei sale. Luminiţa Odobescu a pledat pentru adoptarea deciziei de deschidere a negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina şi Republica Moldova până la finalul acestui an. Ministerul Afacerilor Externe a mai punctat că România susţine, totodată, statele din Balcanii de Vest pentru avansarea procesului lor de aderare la UE. Sursa

Deputatul Ben Oni Ardelean a lansat, vineri, alături de alţi iniţiatori, platforma politică "Mişcarea Speranţei". "Suntem aici pentru a construi un viitor mai bun pentru toţi românii, indiferent de domeniul lor de interes. Cu această mişcare, ne dorim să reconstruim autoritatea publică bazată pe merit şi profesionalism", a afirmat Ardelean, potrivit unei postări pe Facebook. Perspectivele ideologice ale platformei politice "Mişcarea Speranţei" sunt de centru-dreapta. Sursa

Deputatul Rozalia Biro a fost realeasă, vineri, pentru încă un mandat, preşedinte al Consiliul Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR, desfăşurat la Cluj-Napoca. De asemenea, CRU i-a votat pentru încă un mandat pe preşedintele executiv al UDMR, Balázs Attila, precum şi pe vicepreşedinţii executivi Horváth Anna -- Departamentul pentru administraţia publică locală, Szilágyi Dóra - Departamentul pentru tineret şi Székely Isvtán - Departamentul pentru organizare socială. Noii vicepreşedinţi executivi ai UDMR sunt Mihályfalvi Katalin - Departamentul pentru educaţie, Karácsonyi Zsolt - Departamentul pentru cultură şi Jakab Adorján - Departamentul pentru organizaţii teritoriale. Sursa

Președintele rus Vladimir Putin a acceptat să viziteze China, aceasta fiind prima sa călătorie internațională de când Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare împotriva sa pentru crime de război în Ucraina, anunță Bloomberg, citând trei surse confidențiale. Liderul de la Kremlin ar fi acceptat invitația președintelui chinez Xi Jinping de a participa la Forumul Belt and Road din octombrie, a precizat publicația. Putin a evitat călătoriile internaționale de când CPI a emis mandate de arestare împotriva sa și a oficialului rus Maria Lvova-Belova pentru rolul lor în deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Rusia. Singura excepție a fost vizita liderului rus în părțile ocupate ale Ucrainei. La începutul lunii august, acesta nu a participat personal la summitul BRICS găzduit de Africa de Sud, o țară semnatară a Statutului de la Roma al CPI și, prin urmare, obligată legal să îl rețină pe președintele rus. Putin a refuzat, de asemenea, să participe la summitul G20 desfășurat în India, iar în locul presupusei sale călătorii planificate în Turcia, omologul său turc Recep Tayyip Erdogan este programat să vină în viitorul apropiat la Soci, în Rusia. În special, nici Turcia și nici India nu fac parte din CPI. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, liderul rus este dispus să viziteze doar acele țări în care serviciul său de securitate îi poate garanta pe deplin siguranța. China, aliatul apropiat al Rusiei, care de asemenea nu este parte la Statutul de la Roma, este unul dintre aceste locuri, au precizat sursele Bloomberg. Aceasta ar fi prima călătorie a lui Putin în China din februarie 2022, când s-a întâlnit cu Xi pentru a proclama „prietenia fără limite” dintre Moscova și Beijing, cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei. Cele două țări cooperează îndeaproape în eforturile lor de a contesta dominația geopolitică a SUA. În timp ce China s-a poziționat în mod public ca parte neutră în războiul ruso-ucrainean și a îndemnat la o soluție pașnică, Beijingul a susținut Moscova împotriva efortului Occidentului de a izola Rusia pe scena internațională. Guvernul chinez a negat în mod public că ar fi oferit ajutor militar Kremlinului, însă un raport al serviciilor de informații americane din 27 iulie a sugerat că China a exportat, de fapt, cantități semnificative de tehnologii cu dublă utilizare pe care Moscova le utilizează în scopuri militare în Ucraina. Sursa

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că aderarea României la spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru perioada următoare. "Aderarea României la spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru perioada următoare. Locul României este în spaţiul Schengen, iar acest obiectiv trebuie să fie atins, atât în baza performanţelor noastre recunoscute, cât şi ca o confirmare a faptului că Uniunea este capabilă să răspundă necesităţii de coeziune, rezilienţă şi securitate sporită", a spus preşedintele Iohannis, la Palatul Cotroceni, la întâlnirea cu şefii de misiuni diplomatice, şefii oficiilor consulare şi directorii institutelor culturale româneşti. El le-a spus diplomaţilor români că trebuie să transmită cu şi mai multă fermitate că România este "parte a soluţiei şi contribuie direct şi tangibil la securitatea Uniunii Europene". "Mai ales în actualul context, este nevoie de cooperare loială pe baze constructive şi de consolidarea unei Uniuni fără fragmentări în interiorul său. Trebuie să transmiteţi cu şi mai multă fermitate mesajul că, în mod evident, România este parte a soluţiei şi contribuie direct şi tangibil la securitatea Uniunii. Faţă de toate acestea, avem aşteptarea legitimă de la toţi partenerii noştri europeni să demonstreze solidaritate", a afirmat şeful statului. Sursa

Ediţia RADR din acest an are loc în format fizic, după ce ultimele trei ediţii s-au derulat în mediul online. Evenimentul, organizat conform tradiţiei în apropierea Zilei Diplomaţiei Române (marcată anual la 1 septembrie) şi găzduit de ministrul afacerilor externe Luminiţa Odobescu, îi reuneşte pe şefii misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare, precum şi directorii institutelor culturale ale României din străinătate, alături de care participă oficiali români de rang înalt şi membri ai Corpului Diplomatic acreditat în România. De asemenea, sunt invitaţi reprezentanţi de prestigiu ai mediului academic şi ai grupurilor de reflecţie, ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai mass-media. Invitaţii speciali ai ministrului afacerilor externe Luminiţa Odobescu la această ediţie a RADR vor fi ministrul afacerilor externe al Republicii Chile, Alberto van Klaveren Stork, şi ministrul afacerilor externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis. Tema principală a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române din 2023 este centrată pe reafirmarea priorităţilor de politică externă ale României, în sensul gestionării provocărilor şi în perspectiva valorificării oportunităţilor generate de actualul mediu internaţional. În contextul războiului de agresiune derulat de Rusia în Ucraina, este evidentă centralitatea mizelor de securitate, precum şi necesitatea intensificării dialogului diplomatic şi a eforturilor socio-economice conexe, în scopul consolidării arhitecturii de securitate şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli, într-un cadru mai amplu de eforturi conjugate ale comunităţii democraţiilor. Diplomaţii români vor discuta, alături de invitaţii speciali, despre direcţiile de acţiune diplomatică adecvate multiplelor provocări şi crizelor suprapuse, deseori interconectate, cu care se confruntă comunitatea internaţională. Formularea de răspunsuri ferme, în spiritul valorilor şi principiilor solide în care România este ancorată, contribuie la consolidarea rolului său de furnizor de securitate în regiune şi la relevanţa ţării noastre ca partener credibil, rezilient, parte a comunităţii europene şi euroatlantice. Astfel, sesiunea plenară cu participarea ministrului afacerilor externe din Republica Chile va aborda importanţa parteneriatelor globale în gestionarea provocărilor comune, titlul acestei sesiuni fiind: „Consolidarea unei comunităţi democratice puternice: menţinerea ordinii internaţionale bazate pe reguli şi aprofundarea parteneriatelor globale cu partenerii cu viziuni similare”. În contextul celei mai grave provocări de securitate pe linia Flancului Estic al NATO, tematica securităţii, coeziunii şi conectivităţii constituie subiectul celei de-a doua sesiuni plenare, cu titlul „De la Marea Baltică la Marea Neagră: sporirea securităţii şi conectivităţii”. Invitatul special al ministrului afacerilor externe al României la această sesiune este ministrul afacerilor externe din Republica Lituania. Cea de-a doua zi de lucrări va prilejui sesiuni plenare tematice, la care vor participa invitaţi din cadrul aparatului guvernamental. Astfel, vor fi abordate tematici precum: contribuţia diplomaţiei române la consolidarea proiectului european; strategii de dezvoltare economică, imperativul schimbărilor climatice, tranziţie verde şi digitală; organizarea, în străinătate, a celor trei runde de alegeri din anul 2024, cu accent pe derularea în bune condiţii a proceselor electorale în diaspora; rolul misiunilor României în promovarea diplomaţiei culturale şi cooperării ştiinţifice. În marja RADR vor avea loc, de asemenea, sesiuni de lucru care vor prilejuit discuţii aprofundate ale ministrului afacerilor externe şi reprezentanţilor conducerii MAE cu şefii de misiuni, în vederea identificării liniilor de abordare diplomatică adaptate specificului spaţiilor geografice şi instituţiilor internaţionale în care aceştia reprezintă interesele României. De asemenea, o sesiune plenară va fi dedicată optimizării şi creşterii calităţii serviciilor consulare în beneficiul cetăţenilor români din străinătate. Ministrul afacerilor externe Luminiţa Odobescu va avea, de asemenea, o întrevedere cu diplomaţi români care ocupă funcţii de conducere în organizaţii internaţionale, aceasta prilejuind un schimb de opinii axat pe promovarea multilateralismului eficient. Totodată, vor avea loc consultări bilaterale româno-chiliene şi româno-lituaniene la nivelul ministrului afacerilor externe. Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române se organizează, în mod tradiţional, în fiecare an, în apropierea Zilei Diplomaţiei Române – care, începând cu anul 2005, este marcată la data de 1 septembrie. Evenimentul oferă un prilej pentru realizarea unei evaluări a activităţii Ministerului Afacerilor Externe din ultimul an, dar şi analizării provocărilor internaţionale cărora România trebuie să le facă faţă în viitor. De asemenea, Reuniunea permite identificarea de modalităţi eficiente de realizare a obiectivelor prioritare urmărite, în contextul evoluţiilor globale, transatlantice, europene şi regionale. Dezbaterile vizează, în egală măsură, şi identificarea oportunităţilor care trebuie valorificate, precum şi stabilirea principalelor direcţii de acţiune ale Ministerului Afacerilor Externe şi ale serviciului diplomatic, pe termen scurt, mediu şi lung. Sursa

Premierul Marcel Ciolacu a dispus, luni, un control la nivel naţional cu privire la îndeplinirea condiţiilor de autorizare, funcţionare şi exploatare a tuturor instalaţiilor de depozitare şi comercializare a carburanţilor, inclusiv GPL. Potrivit unui comunicat al Guvernului, decizia vine ca urmare a tragediei de la Crevedia şi are ca scop identificarea urgentă a situaţiilor care implică riscuri legate de siguranţa publică. La acţiunea de control vor participa reprezentanţi ai tuturor instituţiilor publice care au atribuţii legale în această privinţă: ISCIR şi CNCIR pentru autorizarea şi controlul instalaţiilor sub presiune, ISU pentru siguranţa în exploatare a punctelor de lucru în care se efectuează operaţiuni cu carburanţi, ITM pentru respectarea obligaţiilor privind contractele de muncă, Agenţia Naţională de Mediu pentru respectarea obligaţiilor de mediu, Poliţia pentru respectarea legislaţiei privind ordinea şi siguranţa publică, ARR şi ISCTR pentru autorizarea şi controlul cisternelor de transport, ANAF şi Vamă pentru respectarea obligaţiilor de natură fiscală. Vicepremierul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, va semna un ordin prin care autorizează prefecţii din fiecare judeţ să constituie şi să coordoneze echipe mixte de control formate din reprezentanţii acestor instituţii, precizează sursa citată. Sursa

Ucraina va începe consultări cu Statele Unite în această săptămână cu privire la furnizarea de garanţii de securitate pentru Kiev până la finalizarea procesului de aderare la NATO, a declarat duminică un oficial ucrainean de rang înalt. Discuţiile, anunţate de şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, sunt o urmare a promisiunilor făcute de Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7) după summitul NATO din această lună din Lituania de a elabora şi onora garanţiile de securitate. "Începem discuţiile cu Statele Unite în această săptămână", a scris Andrii Yermak pe aplicaţia de mesagerie Telegram, informează agenţia Reuters. "Garanţiile de securitate pentru Ucraina vor fi obligaţii concrete, pe termen lung, care vor asigura capacitatea Ucrainei de a învinge şi de a limita agresiunea rusă în viitor. Acestea vor fi formate şi mecanisme de sprijin clar redactate". Yermak a precizat că garanţiile "vor fi în vigoare până când Ucraina îşi va asigura aderarea la NATO". Summitul NATO de la Vilnius a oferit sprijin Ucrainei pentru a contracara invazia Rusiei, iar mai multe state au promis noi arme, dar nu a fost stabilită o dată pentru aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică, atât timp cât războiul continuă. Membrii G7 au convenit ca fiecare naţiune să negocieze acorduri pentru a oferi garanţii de securitate şi pentru a ajuta Ucraina să-şi consolideze armata. Din Grupul G7 fac parte Statele Unite, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Canada şi Japonia. În comentariile sale, Yermak a declarat că alte peste 10 ţări s-au alăturat declaraţiei G7 şi că Ucraina negociază termenii garanţiilor viitoare cu fiecare dintre ele. Sursa