Dark Night

Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat, în acest an, 34 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de peste 41 de milioane de lei. Conform unui răspuns al Administraţiei Prezidenţiale la solicitarea AGERPRES, cheltuielile aferente pentru cele 34 de deplasări externe ale delegaţiilor oficiale conduse de preşedintele Klaus Iohannis, în anul 2023, însumează 41.104.103 lei. Klaus Iohannis a efectuat în acest an o serie de deplasări externe, respectiv în Azerbaidjan (2-3 februarie - vizită oficială şi participare la reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze), Luxemburg (vizită oficială - 27 februarie), Polonia (22 februarie - reuniunea B9), Belgia (reuniuni ale Consiliului European - 9 februarie, 23-24 martie, 29-30 iunie, 26-27 octombrie, 14-15 decembrie, CELAC - 17-18 iulie, vizită oficială - 8 noiembrie, 13 decembrie - Summitul UE-Balcanii de Vest), Emiratele Arabe Unite (18-21 martie - vizită oficială şi 2-4 decembrie - COP28), Bulgaria (15 martie - vizită oficială), Japonia (6-8 martie - vizită oficială), Singapore (10 martie - vizită de stat), Marea Britanie (5-6 mai - participare la ceremoniile dedicate încoronării Regelui Charles al III-a şi a Reginei Camilla), Islanda (16-17 mai - Summitul Consiliului Europei), Regatul Ţărilor de Jos (reuniune în format restrâns în pregătirea Summitului NATO), Slovacia (6 iunie - Summitul B9), Republica Moldova (Summitul Comunităţii Politice Europene), Lituania (11-12 iulie - Summitul NATO), Statele Unite (19-21 decembrie - Adunarea Generală a ONU), Ungaria (11 octombrie - vizită oficială), Portugalia (7-9 octombrie - vizită de stat), Spania (5 octombrie - Summitul Comunităţii Politice Europene şi reuniunea informală a Consiliului European). Şeful statului a efectuat şi două turnee, unul în America Latină (Brazilia, Chile şi Argentina - 18-25 aprilie) şi unul în Africa (Kenya, Tanzania, Republica Cabo Verde şi Senegal - 14-23 noiembrie). De asemenea, în 2023, şeful statului a primit două premii - 'Franz Werfel' pentru Drepturile Omului şi Premiul Civic German, în Germania (3-4 iunie). Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, de la începutul anului până pe 13 decembrie, preşedintele Iohannis a transmis spre reexaminare Parlamentului 11 legi şi a înaintat Curţii Constituţionale 14 sesizări de neconstituţionalitate. De asemenea, până la data de 13 decembrie au fost înregistrate 34 de cereri de graţiere. Şeful statului nu a aprobat cereri de graţiere nici în acest an. Până la data de 14 decembrie au fost acordate 740 de decoraţii naţionale şi pe domenii de activitate, civile şi militare de pace (inclusiv cele care intră sub incidenţa Legii nr. 182/2002), dintre care 34 au fost acordate unor instituţii din domeniile sănătăţii, educaţiei, culturii, educaţiei sociale şi sportului. Au mai fost acordate 31 de decoraţii Drapelelor de luptă ale unităţilor militare. Sursa

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat, joi, mai multe decrete. Printre acestea s-au numărat: Decretul privind promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2024; promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024; decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024; promulgarea Legii privind instituirea Schemei de Certificare Voluntară „De Origine România”; decret privind promulgarea Legii pentru completarea art. 6 alin. (1) din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri; promulgarea Legii pentru completarea art. 364 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006. Alte decrete au fost pentru eliberarea din funcţie a unor magistraţi ajunşi la vârsta pensionării. Sursa

Purtătorul de cuvânt al guvernului a anunțat vineri că Ministerul Finanțelor lansează sâmbătă, pe 30 decembrie, o campanie ”susținută” de informare privind facturarea electronică, obligatorie pentru toate firmele de la 1 ianuarie 2024. Cu alte cuvinte, campania de informare începe cu două zile înainte de intrarea în vigoare a obligativității. Campania de informare va începe cu o conferință de presă susținută de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a mai spus purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin. El a cerut presei să sprijine guvernul în această campanie. Oficialul guvernamental a mai spus că procesuld e implementare a facturii electronice este ”în faze finale de verificare din punct de vedere al securității cibernetice”. Sursa

Premierul Benjamin Netanyahu afirmă că Israelul „luptă pe toate fronturile” și prezice că această campanie va dura încă multe luni, într-o conferință de presă susținută sâmbătă seara, notează The Times of Israel. Netanyahu spune că este nevoie de mai mult timp pentru a învinge și prezice că această campanie va dura încă multe luni. El promite că luptele vor continua până când toate obiectivele ofensivei vor fi atinse, în principal distrugerea Hamas și aducerea ostaticilor acasă. „Ne vom asigura că Hamas nu va continua să fie o amenințare pentru Israel”, spune el. Premierul subliniază că se angajează, de asemenea, să restabilească securitatea de-a lungul frontierei de nord, pe fondul atacurilor repetate ale Hezbollah, pentru ca locuitorii care au fost evacuați de acolo să se poată întoarce acasă. De asemenea, el declară: „Dacă Hezbollah extinde luptele, va absorbi lovituri la care nu a visat niciodată. La fel și Iranul”, spune el. „Vom lupta prin toate mijloacele până când vom restabili securitatea pentru locuitorii din nord”. Sursa

Austria a confirmat acordul cu România și Bulgaria privind „Schengen Air”, intrarea fără control la frontieră pe calea aerului, transmite Agenția Austriacă de Presă. După cum a confirmat sâmbătă pentru APA Ministerul de Interne, un text obligatoriu din punct de vedere juridic în acest sens a fost trimis vineri seara președinției spaniole a UE. România anunțase deja acordul cu câteva zile în urmă. Acordul înseamnă că, pe viitor, călătorii din România și Bulgaria nu vor mai fi nevoiți să zboare spre alte țări ale UE prin terminale internaționale. Pașapoartele vor fi verificate la poartă de către companiile aeriene, cu sprijinul poliției. Potrivit Ministerului de Interne de la Viena, toate statele membre ale UE trebuie să aprobe mai întâi acordul înainte ca acesta să poată fi pus în aplicare. Cea mai apropiată dată posibilă pentru introducerea regulamentului ar fi, prin urmare, martie 2024, deoarece în această lună vor fi modificate programele de zbor. În prezent, nu există negocieri privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen fără frontiere și, prin urmare, nici o dată, a mai precizat Ministerul de Interne. Cele trei condiții ale Austriei pentru acest acord au fost de asemenea prezentate în textul prezentat. Acestea au fost o creștere a desfășurării agenției europene de protecție a frontierelor Frontex în România și Bulgaria, precum și bani de la Comisia Europeană pentru protecția frontierelor externe ale acestor țări, o întărire a controalelor la frontierele terestre și acceptarea de către România și Bulgaria a solicitanților de azil din Austria, în special din Afganistan și Siria, mai notează sursa citată. La 8 decembrie 2022, Austria a blocat o extindere a sistemului Schengen fără frontiere pentru a include România și Bulgaria, invocând numărul mare de solicitanți de azil. Țările de Jos s-au opus, de asemenea, aderării Bulgariei la Schengen. Ministerul Afacerilor Interne din România a anunțat, miercuri seara, că în data de 23 decembrie a ajuns la un acord politic cu ministerele de Interne din Austria și Bulgaria pentru intrarea în Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, în timp ce negocierile pentru aderarea terestră vor continua și anul viitor. „În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, precum și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin”, se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Interne. Parlamentul olandez a aprobat în 21 decembrie poziţia guvernului ţării în favoarea aderării Bulgariei ca membru cu drepturi depline la spaţiul fără frontiere Schengen, a anunţat ministrul bulgar de interne Kalin Stoianov. Poziţia Austriei rămânea singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen. În ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen, Olanda nu are obiecții. Săptămâna trecută, și ministrul de externe Peter Szijjarto a anunțat că Ungaria îşi va ridica obiecţia faţă de aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen după ce parlamentul bulgar va confirma oficial eliminarea unei taxe suplimentare pe transporturile de gaz rusesc. Sursa

Guvernul a aprobat în şedinţa de joi prelungirea plafonării cu încă şase luni a poliţelor RCA la nivelul din februarie 2023, la care se adaugă rata inflaţiei de maximum 6,8%. "E o decizie importantă pentru că România are un parc auto extrem de consistent. A plafonat pentru încă şase luni Executivul tarifele de primă practicate de către asigurători începând cu luna ianuarie 2024, însă asigurătorilor li se permite actualizarea preţurilor poliţelor cu rata inflaţiei, dar nu mai mult de 6,8%", a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Victoria. Conform unui comunicat transmis de Biroul de presă al Guvernului, prin aplicarea acestei măsuri se combate "creşterea excesivă a preţurilor" şi este vizată stabilizarea graduală a pieţei de asigurări RCA. "Se instituie un mecanism transparent de stabilire a despăgubirilor acordate pentru acoperirea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat cu un vehicul din aceeaşi clasă sau o clasă inferioară în situaţia în care vehiculul avariat nu mai poate fi utilizat din punct de vedere tehnic. În acest caz, Guvernul poate interveni pentru o perioadă de timp limitată prin stabilirea modului de determinare a primelor practicate de către asigurătorii RCA astfel încât împrejurările care determină situaţia de criză să fie depăşite. Tarifele de primă maxime adoptate prin prezenta hotărâre se vor aplica de către societăţile de asigurare care practică asigurarea RCA pe o perioadă de 6 luni pentru contractele RCA încheiate după data intrării în vigoare a acesteia", transmite sursa citată. Sursa

Liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu, a declarat că nu s-a gândit deocamdată să intre în cursa pentru prezidenţiale, subliniind că dacă PSD pierde alegerile europarlamentare, va demisiona din fruntea partidului. Întrebat, joi seară, la România Tv, dacă scandalul cu privire la titlul de revoluţionar care îl vizează şi pe care îl respinge ar putea fi un atac în perspectiva candidaturii sale la Preşedinţie, Ciolacu a spus: "Momentan nu mi-a trecut prin cap să candidez. Cele mai importante alegeri sunt primele - europarlamentarele". Ciolacu a reamintit că dacă PSD va pierde alegerile, va pleca a doua zi, prin demisie, din funcţia de lider al partidului. "În momentul în care pierzi alegerile, ai plecat. E o regulă de aur în politică, Nu scapi de ea. O mai amâni o lună, două, dar până la urmă tot acolo ajungi. (...) Sunt ferm convins că vom fi pe primul loc şi la europarlamentare. (...) Trebuie să ne maturizăm şi politic. Trebuie să ne asumăm lucruri. Sunt unul dintre oamenii care îşi asumă lucruri", a adăugat Ciolacu. Sursa

Senatul a respins, vineri, în calitate de for legislativ decizional, trei proiecte referitoare la autonomia ţinutului secuiesc, iniţiate de doi deputaţi UDMR - Kulcsár-Terza József-György şi Zakarias Zoltán. Şedinţa plenului s-a desfăşurat în format hibrid, fizic şi online. Propunerea legislativă privind statutul de autonomie a ţinutului secuiesc, care a întrunit 104 voturi în favoarea respingerii şi opt voturi împotrivă, prevede "autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român" şi stabileşte limitele teritoriului acestuia. Proiectul de act normativ privind statutul autonomiei culturale a comunităţii maghiare din România propune constituirea unui cadru juridic pentru structurile organizate ale minorităţilor naţionale autohtone care au întreţinut relaţii strânse cu statul român şi reglementează condiţiile de înfiinţare, pe plan local şi naţional, a structurilor acestei autorităţi, organele de conducere, sursele financiare şi patrimoniale, precum şi competenţele şi atribuţiile de drept public ale statului necesare pentru a-şi desfăşura activitatea în interesul comunităţilor naţionale. Acest proiect a înregistrat 101 voturi pentru respingere şi opt împotrivă. Cea de a treia propunere - "Lege cadru privind autonomia culturală a comunităţilor naţionale" - prevede constituirea bazei juridice a autonomiei culturale a comunităţilor naţionale, respectiv înfiinţarea unor instituţii specializate pentru gestionarea problemelor unei minorităţi naţionale care ţin de păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale. Ultima propunere legislativă de pe ordinea de zi de vineri a Senatului a primit 102 voturi pentru respingere şi opt contra. Majoritatea senatorilor care au luat cuvântul de la tribuna Senatului - PSD, PNL, USR, AUR şi neafiliaţi - şi-au anunţat votul împotriva acestor proiecte, considerându-le neconstituţionale. Reprezentantul UDMR Lorand Turos a susţinut însă că formele de autonomii propuse sunt răspândite în Uniunea Europeană. Niciun senator UDMR nu a fost prezent fizic la şedinţa de plen de vineri a Senatului, ultima din acest an. Senatorul PSD Titus Corlăţean a subliniat că "România este un stat unitar, nu federal", iar cele trei proiecte de lege promovează "un model federal pe criterii politice de natură etnică". "Asta este o chestiune de fond foarte gravă, ceea ce contravine Constituţiei României. Aceste tipuri de structuri propuse (...) înseamnă în realitate promovarea acelei viziuni de separare segregaţionistă pe motive de natură politică şi etnică şi care este în contradicţie cu modelele consacrate european şi cu modul în care funcţionează statul român. (...) Eu încă sper la acel tip de finalizare a descentralizării prin deplasarea de competenţe şi resurse, care să permită o dezvoltare reală a României pe criterii însă administrative şi economice şi nu de natură etnică", a transmis Corlăţean. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a susţinut că aceste demersuri legislative sunt legate de competiţia internă din UDMR, în contextul în care 2024 este an electoral. "În niciun caz nu poţi să vii în Parlamentul României cu o propunere de regionalizare pe criterii etnice, În momentul în care România este un stat naţional unitar, în momentul în care Constituţia României garantează drepturi individuale fiecărei comunităţi naţionale care are posibilitatea să folosească limba în cultură, să folosească limba în administraţie, în condiţiile legii, să beneficieze de toate drepturile şi remediile pe care statul român le oferă minorităţilor naţionale, nu înţeleg de ce ai veni cu o asemenea propunere", a explicat Fenechiu. Potrivit liderului senatorilor AUR, Claudiu Târziu, cele trei proiecte "alcătuiesc un atac triplu împotriva statului naţional consfinţit de Constituţie". El a calificat proiectele drept "o mascaradă PSD-UDMR". "AUR nu este de acord ca România să fie regionalizată", a subliniat parlamentarul. La rândul său, senatorul USR Remus Negoi a arătat că "problemele reale ale României sunt altele". Senatorul UDMR Lorand Turos a pledat, într-o intervenţie online, pentru o amplă dezbatere privind statutul minorităţilor. "Autonomia culturală a minorităţilor naţionale nu înseamnă altceva decât respectarea principiului subsidiarităţii şi în cazul minorităţilor naţionale, în privinţa păstrării limbii, identităţii, religiei, a tradiţiilor care definesc minoritatea respectivă. Aceste forme de autonomii sunt răspândite în Uniunea Europeană. Cu puţine excepţii, printre care şi România, în fiecare ţară a Uniunii unde trăiesc minorităţi naţionale autohtone, statul garantează prin lege drepturile minorităţilor atât individuale, cât şi colective", a susţinut parlamentarul. Senatorul neafiliat Diana Iovanovici-Şoşoacă a afirmat că prin cele trei proiecte secuii sunt folosiţi "în scopuri electorale". Sursa

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea care completează Codul penal, în sensul în care, dacă un profesor abuzează sexual elevii sau studenţii, limita pedepsei este majorată cu o treime. Legea completează articolul 299 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, care abordează "Folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual". În forma anterioară, articolul avea două alineate, şi anume: (1) Fapta funcţionarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obţine favoruri de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta şi (2) Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un funcţionar public care se prevalează sau profită de o situaţie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta. Noua lege adaugă un al treilea alineat: "Dacă faptele prevăzute la alineatele (1) şi (2) au fost săvârşite de către personalul didactic din învăţământul universitar sau preuniversitar împotriva unui elev sau student, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime". Sursa

Pentru a beneficia de un canal privat pe serverul de Discord trebuie să vă conectați pe următorul canal și se va crea un canal sub forma "Username [Privat]". Nu este necesar să dețineți un grad anume, oricine poate profita de acest beneficiu. Pe propriile canale veți avea accese depline, așadar puteți să modificați permisiunile cum doriți pentru a avea parte de o experiență cât mai plăcută cu prietenii voștri. ⚠️Aceste canale au un timer de 10 minute de la creare pentru auto-ștergere și vor fi eliminate doar în momentul în care toți utilizatorii le vor părăsi! ⚠️⚠️În cazul în care încercați să vă conectați pe "Join to Create" și deja aveți un canal privat creat anterior (care nu a fost încă șters), atunci veți fi mutați automat pe canalul aferent. ⚠️⚠️⚠️Pentru a vă putea modifica singuri permisiunile canalelor puteți folosi comanda /set-voice pe canalul #bot_channel, urmând sintaxa oferită.

Noua lege a pensiilor aduce respect pentru români, echitate, respectă munca şi se adresează nu doar pensionarilor aflaţi în plată, ci şi românilor care vor beneficia de puncte de stabilitate în plus, a spus, miercuri, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Dreptatea pe care o face Legii Pensiilor. Comentariul făcut ministrul Muncii după promulgare. Simona Bucura Oprescu a spus, miercuri seara, la România TV, după promulgarea legii pensiilor că „este o zi importantă pentru România, fiindcă preşedintele a promulgat noua lege a pensiilor. Este o zi care reprezintă deschiderea unei noi etape (...), etapa în care, din 2024, venim cu aplicarea noii legi a pensiilor, care aduce respect pentru români, aduce echitate, respectă munca şi se adresează nu doar pensionarilor pe care-i avem în plată, care au construit România, aşa cum o ştim noi astăzi, dar şi românilor care sunt angajaţi acum şi care, prin noua lege, trebuie să ştie că vor beneficia de puncte de stabiltate în plus, ceea ce, pentru o vechime mai mare de 25 de ani îi va duce la o pensie mai bună”. Întrebată cât de stabilă va mai fi vârsta de pensionare, ministrul muncii a spus că mecanismul cu care s-a venit în lege este „o garanţie”. „Vârsta de pensionare este stabilă, fiindcă mecanismul cu care am venit este o garanţie a faptului că vârsta de pensionare nu va creşte arbitrar, nu va creşte ad-hoc, nu este în pixul unui ministru, al unui Guvern. Creşterea vârstei de pensionare este un mecanism în care, dacă speranţa de viaţă nu creşte o lună, vom rămâne la aceeaşi vârstă de pensionare”, a explicat ministrul Muncii. Simona Bucura Oprescu a precizat că speranţa de viaţă la români este, în prezent, de 70,4 ani la bărbaţi şi de 78 de ani în cazul femeilor. „Probabilitatea ca vârsta de pensionare să crească este foarte mică”, a mai spus ministrul. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, Legea pensiilor, adoptată săptămâna trecută în Parlament. Sursa

Sesizarea este făcută cu privire la Legea privind aprobarea OUG nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de cei care au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. La data de 15 noiembrie 2023, Parlamentul a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Legea are ca obiect de reglementare aprobarea OUG nr. 95/2014 prin care se modifică şi se completează Legea nr. 341/2004, în sensul circumstanţierii sferei beneficiarilor drepturilor cuvenite în calitate de Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, precum şi a modificării procedurii de emitere a certificatelor de revoluţionar şi de acordare a indemnizaţiei lunare. OUG nr. 95/2014 introduce o serie de modificări şi completări în cuprinsul Legii nr. 341/2004. Unele dispoziţii ale ordonanţei de urgenţă încalcă o serie de norme şi principii constituţionale, redactarea lipsită de claritate creând o confuzie cu privire la etapele procedurale ce trebuie parcurse, la efectele juridice ale actelor emise, cu implicaţii directe asupra drepturilor beneficiarilor Legii nr. 341/2004 instituie de legiuitor ca formă a recunoştinţei statului român pentru sacrificiul acestora, dar şi asupra exercitării atribuţiei constituţionale a Preşedintelui României de a conferi titluri şi decoraţii, potrivit art. 94 lit. a) din Constituţie. „Astfel, dispoziţiile din OUG nr. 95/2014 supuse controlului de constituţionalitate contravin unor norme şi principii constituţionale, pentru motivele expuse în cele ce urmează. În memoria celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de recunoaştere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societăţii pentru contribuţia adusă la înfăptuirea Revoluţiei din 1989 a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989. În baza dispoziţiilor acestei legi, puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 titlurile de: „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, precum şi anumite drepturi de natură patrimonială. Potrivit acestei legi, în vederea recunoaşterii calităţilor respective, a eliberării certificatelor doveditoare şi propunerii distincţiilor prevăzute de Legea nr. 42/1990, a fost instituită Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, o comisie formată din 17 membri, reprezentanţi ai Guvernului şi ai asociaţiilor de revoluţionari legal constituite până la data de 30 decembrie 1992. Rolul comisiei era cel de a elibera certificate doveditoare celor îndreptăţiţi legal şi de a propune acordarea distincţiilor prevăzute la art. 1-4 din lege. Potrivit art. 5 din Legea nr. 42/1990, „Titlurile prevăzute la art. 1, 2 şi 3, precum şi medaliile prevăzute pentru fiecare titlu se conferă de către Preşedintele României, la propunerea comisiei prevăzute la art. 2 alin. 4”. Aşadar, comisia instituită de lege atesta o stare de fapt, în baza unor documente justificative depuse de solicitanţi, eliberând un document doveditor, un certificat, care reprezenta dovada recunoaşterii unei calităţi, etapă urmată de formularea unei propuneri înaintate Preşedintelui României pentru conferirea titlurilor şi medaliilor prevăzute de lege. Potrivit art. 6 din Legea nr. 42/1990, „Conferirea distincţiilor prevăzute în prezenta lege se atestă prin brevet”. Astfel, în urma conferirii titlurilor prevăzute de această lege prin decret prezidenţial, acestea erau atestate printr-un brevet”, se arată în textul sesizării. Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 a creat un nou cadru legal pentru exprimarea recunoştinţei faţă de eroii-martiri, persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi luptătorii participanţi la acţiunile desfăşurate pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, urmaşii eroilor-martiri, şi persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987. Potrivit Preşedinţiei, necorelarea intervenţiei legiuitorului cu ansamblul reglementărilor existente, cu încălcarea normelor de tehnică legislativă, face inaplicabil întregul mecanism al conferirii de decoraţii de către Preşedintele României pentru persoanele îndreptăţite, aspect ce contravine şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale. Deşi trimiterea la alte acte normative este un procedeu legislativ permis, aceasta nu poate viza o normă abrogată. „Atribuţia Preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri de onoare se face în temeiul rolului constituţional al Preşedintelui şi locului pe care acesta îl ocupă în arhitectura statului, cel de reprezentat al statului, ales direct de popor. Legea nr. 1/1996 rămâne o normă specială în raport cu Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, aspect reflectat şi de dispoziţiile tranzitorii ale art. 85 din Legea nr. 29/2000. Analizând normele mai sus amintite, rezultă că intenţia legiuitorului reflectată în conţinutul art. 5 alin. (5), în forma anterioară modificării aduse de OUG nr. 95/2014, a fost cea de a conferi posibilitatea acordării de către Preşedintele României a Ordinului „Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi ulterior încetării activităţii comisiilor prevăzute de Legea nr. 42/1990. Însă, intervenţia realizată prin art. I pct. 10 din ordonanţa supusă controlului de constituţionalitate asupra art. 5 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, prin modul deficitar de redactare a normelor, prin efectul indirect al acesteia, face inaplicabil întreg mecanismul de acordare a Ordinului „Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, afectând prerogativa Preşedintelui României prevăzută de art. 94 lit. a) din Constituţie”, spune preşedintele. Pentru aceste considerente, în lipsa unor dispoziţii care să reglementeze o competenţă clară de transmitere a propunerilor către Preşedintele României în vederea conferirii unor decoraţii în acest domeniu, art. I pct. 10 cu referire la art. 5 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 prin efectul său, conduce la imposibilitatea Preşedintelui României de a mai acorda Ordinul „Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989” precum şi alte ordine şi medalii persoanelor care au obţinut titluri potrivit Legii nr. 341/2004, aşa cum această posibilitate este prevăzută de art. 3 alin. (3) din Legea nr. 341/2004, aspect ce atrage încălcarea art. 1 alin. (5) coroborat cu art. 80 alin. (1) şi art. 94 lit. a) din Constituţie. Sursa

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat o serie de decrete de decorare, cu prilejul Zilei Naţionale a României, între cei decoraţi numărându-se noul şef al Statului Major al Apărării, Gheorghiţă Vlad. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în semn de "înaltă apreciere a serviciilor excepţionale pe care le-au adus instituţiei militare, a rezultatelor remarcabile obţinute în procesul de instruire, precum şi a înaltului profesionalism dovedit în executarea misiunilor încredinţate", şeful statului a conferit Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari, generalului Daniel Petrescu şi Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, general-locotenentului Vlad Gheorghiţă. Ceremonia de învestire a noului şef al Statului Major al Apărării, Gheorghiţă Vlad, a avut loc joi. El îl înlocuieşte la şefia Armatei pe Daniel Petrescu. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a acordat distincţii şi altor reprezentanţi din MApN şi MAI. Sursa

Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a exprimat, miercuri, sprijinul României pentru avansarea Ucrainei pe parcursul euroatlantic, pe coordonatele decise la Summitul NATO de la Bucureşti din 2008, precum şi interesul ca Summitul aniversar de la Washington de anul viitor să marcheze un pas înainte în relaţia Kievului cu NATO. Şefa diplomaţiei române a participat la sesiunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC), care a încheiat reuniunea miniştrilor de externe din statele membre NATO, desfăşurată la Bruxelles, în perioada 28-29 noiembrie. În intervenţia sa, arată MAE, ministrul român a reiterat sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul graniţelor recunoscute la nivel internaţional, reafirmând dreptul suveran al Ucrainei de a decide asupra politicii sale externe şi de securitate. Ea a condamnat în termenii cei mai fermi invazia militară neprovocată şi nejustificată a Rusiei în Ucraina, reiterând faptul că aceasta reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional. Luminiţa Odobescu a subliniat şi importanţa intensificării măsurilor de sprijin politic şi practic pentru Ucraina, în vederea consolidării rezilienţei instituţiilor ucrainene. În context, a făcut referire la sprijinul multidimensional şi cuprinzător al României pentru Ucraina şi obiectivul de a continua pe această linie, atât timp cât va fi necesar. Sursa

Guvernul a reaprobat, în şedinţa de miercuri, nota de fundamentare în vederea achiziţionării a 16 locomotive electrice noi pe patru osii cu sisteme ERTMS. "În conformitate cu propunerea financiară a operatorului economic, pentru achiziţionarea a 16 locomotive electrice noi pe 4 osii cu sisteme ERTMS este necesară suma totală de 528,882 milioane lei cu TVA, durata de execuţie a proiectului de investiţii fiind de 31 luni", reiese dintr-un comunicat transmis de Guvern. Finanţarea se va realiza din fonduri externe nerambursabile, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Locomotivele vor putea să circule cu o viteză maximă de 160 - 200 km/h şi să tracteze până la 16 vagoane de călători. Introducerea locomotivelor electrice vizează creşterea eficienţei serviciilor de transport feroviar, reducerea poluării şi creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor pe rutele: - Dej - Braşov - Bucureşti - Constanţa; - Timişoara - Arad - Braşov - Bucureşti - Constanţa; - Timişoara - Cluj - Iaşi; - Iaşi/ Suceava - Bucureşti - Constanţa. Din cei 528 de milioane de lei, 368 de milioane reprezintă fonduri externe nerambursabile prin PNRR, iar 76 de milioane sunt de la bugetul de stat. Conform notei de fundamentare, hotărârea de Guvern aprobată în septembrie 2022 prevedea o valoare totală a cheltuielilor de 438.323.000 de lei. În cadrul şedinţei de evaluare a ofertei financiare, din 25 octombrie, comisia de evaluare a constatat faptul ca oferta financiară depăşeşte valoarea estimată de Autoritatea pentru Reformă Feroviară la demararea achiziţiei prin raportul de consultare a pieţei. Astfel, oferta financiară a fost 767.510.640 lei fără TVA, compusa din valoarea de livrare a 16 locomotive electrice şi contravaloarea mentenanţei pentru o perioada de 20 ani. Comisia de evaluare a solicitat Direcţiei Generale Programe Europene din cadrul Ministerului Transporturilor un punct de vedere privind posibilitatea suplimentării fondurilor necesare încheierii contractului de achiziţie. Aceasta a transmis că "valoarea contractului de finanţare poate fi suplimentată cu menţiunea ca această suplimentare" va reprezenta contribuţie naţională. Sursa

Un update cu adevărat special. Vă așteptăm de mâine (01.12) pe b-zone.ro/discord la pass. Sperăm să vă placă

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul pentru promulgarea Legii privind sistemul public de pensii. Conform legii, de la 1 ianuarie 2024 se majorează cu 13,8% punctul de pensie, de la 1.785 de lei la 2.032 de lei, iar de la 1 septembrie 2024 pensiile se majorează în urma recalculării după noua formulă. Dreptul la pensie se obţine după minim 15 ani de contribuţii, fără a fi luate în calcul perioadele necontributive asimilate (studii universitare, stagiul militar, concediul medical, şomajul, deportarea, prizonieratul sau detenţia politică). Totodată, urmează să se egalizeze treptat, până în 2035, vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi la 65 de ani, se arată în lege. Legea mai stipulează că beneficiază de încadrarea în locurile de muncă în condiţii speciale şi activităţile din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui. Legea mai precizează că pensionarii români din diaspora au obligaţia de a semna un certificat de viaţă. "Beneficiarul nerezident are obligaţia de a semna certificatul de viaţă în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de şedere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt", se mai arată în lege. Sursa

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretul privind trecerea în rezervă a general-locotenentului cu trei stele Viorel Pană din Ministerul Apărării Naţionale, la data de 30 noiembrie, potrivit Administraţiei Prezidenţiale. Viorel Pană este şeful Statului Major al Forţelor Aeriene. Sursa

Ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, Peer Gebauer, a exprimat susţinerea fermă a Germaniei pentru aderarea României la spaţiul Schengen, în cadrul unei întrevederi cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la sediul MAI. "Discuţiile au vizat temele actuale de interes reciproc aflate pe agenda europeană, cu accent pe importanţa pe care MAI o acordă obiectivelor sale principale, exprimându-şi convingerea că realizarea acestora serveşte nu doar intereselor României şi cetăţenilor români, ci şi securităţii europene şi cetăţenilor europeni în general", informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) transmis, marţi, AGERPRES. Partea germană a subliniat faptul că, pe linia obiectivelor specifice afacerilor interne, România este deja un contributor valoros la consolidarea siguranţei spaţiului european. "În ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen a exprimat susţinerea fermă a Germaniei pentru atingerea acestui obiectiv, pentru care ţara noastră a depus toate eforturile", arată sursa citată. Sursa

Plenul Senatului a aprobat, miercuri, solicitarea DNA referitoare la începerea urmăririi penale în cazul fostului premier Florin Cîţu, în prezent senator, acuzat de abuz în serviciu în dosarul vaccinurilor anti-COVID. Votul a fost secret cu bile, fiind înregistrate 90 de voturi "pentru" şi două "împotrivă". Cîţu a susţinut, la dezbaterile din plen, că şi-a exercitat atribuţiile de prim-ministru "în conformitate cu legislaţia din România". Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, joia trecută, că a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul unei cauze în vederea sesizării preşedintelui României şi Senatului pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă de fostul premier Florin Cîţu şi foştii miniştri ai Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu în legătură cu achiziţia de vaccin anti-COVID. Sursa

Fostul ministru Eugen Teodorovici a anunţat că va candida la preşedinţia României în alegerile din 2024, la conferinţa "Uniţi pentru Naţiune", organizată şi susţinută de Blocul Suveranist Român (BSR). "Eugen Teodorovici are doar 52 de ani, cu o carieră bogată, fost ministru în guvernele Ponta şi Dăncilă, nu doar a adus expertiză în domeniul Integrării Europene şi al Finanţelor, ci şi o perspectivă matură asupra vieţii şi a responsabilităţilor pe care le implică servirea ţării", se arată într-un comunicat de presă. Blocul Suveranist Român (BSR), o platformă complexă, propune un Plan de ţară sub numele de "A Treia Republică". Această iniţiativă îşi propune să adune partidele naţional-suveraniste pentru a-şi uni forţele şi a obţine victoria în alegerile din 2024, informează sursa citată. Înfiinţat cu două luni în urmă, Blocul Suveranist Român - BSR reuneşte partide complexe, avându-i în conducere pe Silviu Crăiescu de la Partidul Dreapta Republicană, Ninel Peia de la Partidul Neamul Românesc, Generalul Constantin Onişor de la Partidul Neamul Românesc, Dan Chitic de la Coaliţia pentru Naţiune, Florin Eremia de la Blocul Suveranist Român, Secretarul General Cosmin Vătafu de la Blocul Suveranist Român, Negre Tudor de la Partidul Reformator, Stelian Sima de la Partidul Uniunea Populară Social Creştină şi Mihai Cristian de la Partidul Patria. "Cu un număr semnificativ de partide unite sub acelaşi steag, Blocul Suveranist Român - BSR reprezintă un fenomen unic în peisajul politic românesc. Platforma adună lideri cu viziuni diferite, dar unite în efortul de a aduce schimbarea. Anunţul lui Eugen Teodorovici despre candidatura sa la preşedinţia României în 2024 adaugă o notă de încredere în abilitatea Blocului Suveranist Român de a propune soluţii consistente pentru problemele ţării", se mai arată în comunicat. Sursa