FROG ZEW

Salut, bine ai venit!

Majoritatea sistemelor educaționale europene au introdus deja reguli explicite privind utilizarea inteligenței artificiale în școli, arată un raport European Schoolnet publicat în decembrie 2025. România nu a participat la acest raport în care sunt 23 de sisteme educaționale europene. Profesorii din România folosesc instrumente de tip ChatGPT sau alte aplicații AI fără ghiduri oficiale și fără protecție instituțională, asta deși în urmă cu mai bine de o lună consilierul ministrul Educației și Cercetării Cătălin Vișan declara public în cel mult o lună: „Lucrăm acuma la un cadru în direcția asta, care ar trebui să fie dat în consultare publică, să zic, cel mai târziu într-o lună de zile, cam așa, care va include inclusiv o parte de instrucțiuni de bază pentru cadrele didactice care vor să utilizeze inteligentă artificială. Un, nu i-aș spune totuși ghid, aș spune că sunt niște instrucțiuni intermediare. Pe baza acestei strategii, pe baza acestui cadru urmează ca în următoarele probabil trei-patru luni să facem un ghid serios pentru inteligenta artificială”. Nu s-a întâmplat nimic din ceea ce a declarat reprezentantul ministrului. Revening la raportul publicat în decembrie 2025 de European Schoolnet, care analizează politicile privind AI în educație în 23 de sisteme educaționale europene, acesta arată că „Inteligența artificială este deja o prioritate de politică publică în educație pentru majoritatea sistemelor analizate”. Potrivit documentului, Artificial Intelligence in School Education – An overview of policy priorities and initiatives across 23 education systems, 13 dintre cele 23 de sisteme consideră AI o prioritate majoră, iar alte 7 o tratează ca prioritate moderată. Raportul arată că 20 din cele 23 de sisteme educaționale au deja „strategii, politici publice sau ghiduri oficiale care abordează utilizarea AI în educație”, inclusiv în activitatea curentă a profesorilor. Doar trei sisteme nu aveau, la momentul colectării datelor, documente formale la nivel național. Diferența majoră față de România nu este utilizarea efectivă a AI – prezentă deja în toate sistemele –, ci existența unor reguli clare. „Profesorii nu sunt lăsați să decidă individual ce este permis și ce nu, ci primesc orientări oficiale privind utilizarea responsabilă a AI”, subliniază raportul. Franța este unul dintre exemplele menționate. Ministerul Educației francez a publicat ghiduri care stabilesc explicit că instrumentele de inteligență artificială generativă pot fi folosite în procesul de predare și învățare, cu condiția respectării regulilor privind protecția datelor și transparența. Elevii pot utiliza AI pentru sprijin în învățare, însă „rezultatele generate trebuie înțelese, verificate și asumate”, iar profesorii sunt încurajați să integreze aceste instrumente în activități didactice explicite. În Germania, mai multe landuri au adoptat recomandările oficiale UNESCO, care precizează că utilizarea AI generative la teme sau proiecte este permisă doar dacă este declarată, iar evaluarea trebuie adaptată în consecință. Raportul notează că accentul nu este pus pe interdicție, ci pe „clarificarea responsabilităților profesorilor și elevilor”. Irlanda este menționată ca exemplu de sistem care a introdus rapid ghiduri pentru profesori, în care se precizează că AI poate fi folosită pentru planificarea lecțiilor, diferențierea sarcinilor și feedback, dar nu pentru înlocuirea evaluării profesionale a cadrului didactic. „AI este un instrument de sprijin, nu un substitut pentru judecata pedagogică”, se arată în documentele naționale citate de European Schoolnet. Irlanda are o Strategie pentru AI din 2021 care a fost actualizată în 2024. Raportul acordă un capitol distinct inteligenței artificiale generative. Potrivit documentului, 11 dintre cele 23 de sisteme analizate au deja reguli explicite privind utilizarea GenAI în școli, iar alte 9 lucrează în prezent la astfel de ghiduri. În unele țări, utilizarea anumitor aplicații este temporar restricționată, însă aceste decizii sunt însoțite de explicații oficiale și de alternative pedagogice. „Nu există o abordare unică în Europa privind inteligența artificială generativă, însă toate sistemele care au introdus restricții au făcut acest lucru în cadrul unor politici transparente și comunicate clar profesorilor”, se arată în raport. Un element comun tuturor sistemelor analizate este accentul pus pe formarea profesorilor. „Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice este prioritatea principală în aproape toate sistemele educaționale”, notează European Schoolnet. Concret, 22 dintre cele 23 de sisteme indică formarea profesorilor ca prioritate pe termen scurt și mediu în politicile privind AI. În multe state, competențele legate de AI sunt incluse atât în formarea inițială a profesorilor, cât și în programele de formare continuă. Raportul menționează că aceste cursuri nu vizează doar utilizarea tehnică a unor aplicații, ci și aspecte precum etica, biasul algoritmic, protecția datelor și impactul asupra evaluării elevilor. În același timp, raportul demontează ideea că principala problemă ar fi utilizarea AI de către elevi. „Toate sistemele participante identifică aceleași riscuri majore: protecția datelor, lipsa pregătirii profesorilor și problemele etice”, se arată în document. Aceste riscuri sunt considerate „sistemice” și nu țin de comportamentul individual al profesorilor sau elevilor. În România, deși inteligența artificială este deja folosită informal în școli, Ministerul Educației nu a publicat până în prezent ghiduri oficiale privind utilizarea AI sau a inteligenței artificiale generative în predare, evaluare sau realizarea temelor. În lipsa unor astfel de documente, profesorii rămân într-o zonă albă-gri, în care folosesc instrumente larg răspândite în Europa, dar fără repere clare și fără asumare instituțională. Raportul European Schoolnet arată că, la nivel european, tendința este clară: inteligența artificială nu mai este tratată ca un experiment sau ca o amenințare, ci ca o realitate care trebuie reglementată. Diferența dintre sisteme nu este dacă AI este folosită în școli, ci dacă profesorii sunt sprijiniți prin politici publice sau lăsați să se descurce singuri. European Schoolnet este o rețea europeană de cooperare în domeniul educației, cu sediul la Bruxelles, care reunește ministerele educației din peste 30 de state europene, inclusiv România. Organizația a fost înființată în 1997 și are rolul de a sprijini colaborarea dintre sisteme educaționale în domenii precum educația digitală, inovația pedagogică și utilizarea tehnologiilor în școli. European Schoolnet nu stabilește politici publice, dar elaborează rapoarte comparative și analize pe baza informațiilor furnizate de ministerele membre, fiind un partener de referință al Comisiei Europene în domeniul educației digitale. Sursa

Fara raspuns 24h

Robotica la clasă va reduce timpul petrecut de elevi în fața ecranelor, pentru că robotica înseamnă să învățăm copiii cum funcționează lumea digitală: senzori, motoare, automatizări simple. „Ne mai trebuie și programe integrate cu universitățile, astfel încât studenții din universități să livreze ore de robotică în școli, ca parte a practicii de specialitate”, spune profesorul Răzvan Bologa, într-un interviu pentru Edupedu.ro. Amintim că vicepreședinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu a anunțat anul acesta, în premieră, lansarea de către executivul euopean a unei inițiative a mentoratului între generațiile de tineri. Comisară al cărei portofoliu înglobează Educația și Cercetarea, Mînzatu a vorbit despre o inițiativă în urma căreia studenții vor fi susținuți să își sprijine colegii mai mici, fie că sunt din liceu sau gimnaziu. În premieră, de anul viitor toți elevii de liceu din România vor avea ca disciplină obligatorie TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor), cu un buget de timp de o oră pe săptămână de-a lungul tuturor celor 4 ani de liceu. Programa școlară nouă pentru TIC la liceu pune accentul pe activități practice, proiecte și pe lucru în echipă. „Prin introducerea TIC la liceu, toți elevii, indiferent de profil, vor aprofunda domenii esențiale precum inteligența artificială, robotica și securitatea cibernetică”, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul Răzvan Bologa. „Este un pas important înainte. Tehnologiile informatice sunt necesare astăzi în toate sectoarele de activitate”, a continuat acesta. Profesor la departamentul de Computer Science al ASE, cu cursuri de inteligență artificială și securitate cibernetică, director al programului de master SIMPRE care formează studenții în sisteme de informații, data analysis, AI, cybersecurity și strategii de business IT, membru în grupul de lucru al Ministerului Educației pe noile programe școlare de TIC la liceu, Răzvan Bologa conduce și este cofondatorul companiei Nextlab.tech. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, acesta a vorbit despre impactul AI în educație, dar și despre schimbările prin care trebuie să treacă universitățile. „Educația trebuie să se sincronizeze cu realitatea, altfel riscăm să pierdem capital uman valoros”, a avertizat acesta. Profesorul specializat în AI și securitate cibernetică a indicat către o cuplare urgentă a universităților la mediul economic și la nevoile școlilor din preuniversitar, pentru a avea tineri bine formați. „Universitățile trebuie să se miște mai repede decât au făcut-o până acum. Să actualizeze conținuturile anual, nu la fiecare decadă. Să lucreze direct cu industria, să aducă mentori din companii, să ofere proiecte reale studenților. Chiar pot să subcontracteze cursuri foarte avansate și costisitoare către companii specializate, ceea ce deja unele și fac”, a declarat Bologa. Potrivit acestuia, „interdisciplinaritatea trebuie să devină norma: un program economic fără AI sau fără data analysis nu va mai avea relevanță în câțiva ani”. Iar „companiile tech, în special cele edtech, trebuie să fie parteneri activi, să contribuie cu expertiză, cu resurse, cu acces la tehnologie și cu programe de formare pentru profesori și chiar direct către studenți pe zone foarte specializate. Educația nu poate evolua izolată. Avem nevoie de un ecosistem în care școala, universitatea și industria lucrează împreună. Așa se construiește un viitor digital sănătos”, a subliniat Răzvan Bologa. Interviul integral acordat Edupedu.ro de către profesorul Răzvan Bologa: Răzvan Bologa / Sursa foto: Edupedu.ro Rep: Predați la Cibernetică inteligența artificială și securitatea cibernetică și sunteți implicat în numeroase proiecte de formare atât a profesorilor. În evaluarea dvs, AI îmbunătățește educația sau o lovește? Răzvan Bologa: Inteligența artificială nu vine nici cu bagheta magică, nici cu coasa. Totul depinde de cum o folosim. AI poate personaliza învățarea, poate oferi feedback instant și poate ajuta elevii rămași în urmă. Sunt lucruri pe care sistemul actual nu îl poate face eficient. Riscul este să ajungem să înlocuim efortul intelectual cu răspunsuri generate automat, fără procesul de gândire din spate. Beneficiile sunt uriașe, dar trebuie gestionate responsabil. Rep: România găzduiește un Hub de Inteligență Artificială, iar discursul public al decidenților europeni este unul pentru digitalizare și folosirea inteligenței artificiale în educație. Ce va însemna, concret, AI în educație, în câțiva ani? Răzvan Bologa: În acest moment, România face eforturi să realizeze un centru de date de talie mondială. Proiectul este în faza de pregatire. Este singurul proiect cu potențial de impact economic pe scară largă. Mai există și alte inițiative publice și private de a construi infrastructuri mai mici de inteligență artificială, însă cred că e important ca România să se concentreze pe un proiect de anvergură. Rep: Ce trebuie să facă România pentru a beneficia de progresul tehnologic în educație? Răzvan Bologa: Trebuie să pună infrastructura la punct și să formeze profesori! Nu poți vorbi despre educație pentru Industria 4.0 fără ca elevii sa aibă acces la roboți, platforme adaptive și alte tehnologii moderne. Apoi trebuie să investim în profesori: formare, sprijin, mentorat. Iar în paralel, să aducem programele școlare în actualitate. Lumea se schimbă la fiecare șase luni, dar curriculumul încă merge în ritmul anilor ’90. România are potențial, dar trebuie să îl valorificăm organizat. Rep: Vor fi profesorii înlocuiți de AI? Sau vor micșora școlile numărul de profesori pe care îi vor angaja, în viitor? Răzvan Bologa: Nu. Profesorul nu dispare, dar rolul lui se schimbă profund. AI poate corecta teste, poate explica noțiuni, poate genera exerciții pe loc, dar nu poate înlocui inspirația, capacitatea de a vedea ce se întâmplă cu un elev dincolo de cuvinte. Teama că profesorii vor fi concediați e nefondată; în realitate, profesorii care adoptă AI vor deveni mai eficienți, mai numeroși și mai respectați. Rep: Ce este un „profesor care adoptă AI”? Răzvan Bologa: Este profesorul care nu se teme de tehnologie, ci o transformă într-un aliat la clasă. Folosește inteligența artificială pentru a face lecțiile mai clare, mai interactive și mai adaptate fiecărui elev, nu pentru a „trişa” sau a înlocui gândirea. Inteligența artificială este strâns legată de robotică, așa că într-un fel sau altul profesorii orientați pe AI trebuie să folosească și roboți. Profesorul este cel care le explică elevilor cum să folosească AI inteligent, critic și etic, nu doar cum să dea copy-paste. În loc să lupte cu viitorul, îl aduce în sala de clasă și îi pregătește pe elevi pentru o lume în care AI va fi la fel de normală ca internetul. Rep: Este AI-ul o tentație pentru guvernele în căutare să facă economii inclusiv în educație? Dacă da, care este răspunsul pe care ar trebui să îl furnizeze specialiștii din educație către executiv? Răzvan Bologa: Răspunsul specialiștilor din educație trebuie sa fie simplu și clar: inteligența artificială va crește, nu va reduce, numărul de cadre didactice din școli. Este legitim ca guvernele să încerce să reducă anumite costuri prin utilizarea AI, mai ales în zone administrative sau repetitive, însă nu este normal și nici responsabil să se creadă că elevii pot fi lăsați să învețe singuri cu un chatbot. AI poate sprijini profesorii, poate aduce robotica la clasă, le poate oferi instrumente mai bune și mai mult timp pentru elevi, dar nu poate înlocui relația umană, ghidarea pedagogică și rolul formativ al cadrului didactic. O educație de calitate în era AI înseamnă profesori mai bine sprijiniți, nu eliminați. Rep: Ce rol are robotica în școala viitorului? Răzvan Bologa: Nu trebuie să ne imaginăm roboți umanoizi în fiecare școală. Robotica înseamnă să învățăm copiii cum funcționează lumea digitală: senzori, motoare, automatizări simple. Putem începe cu kituri accesibile, cu proiecte practice și cu profesori entuziaști, așa acum am făcut la Nextlab.tech. Este perfect realizabil dacă avem un plan pe termen lung. Azi un kit, mâine un laborator, peste cinci ani generații întregi familiare cu tehnologia. Ne mai trebuie și programe integrate cu universitățile, astfel încât studenții din universități să livreze ore de robotică în școli, ca parte a practicii de specialitate. Rep: Ce înseamnă, din punctul dvs de vedere, reformarea școlilor și cât de necesar este acest proces, în România? Răzvan Bologa: Este urgentă acum, nu peste cinci ani. Tehnologia avansează cu o viteză care nu ne așteaptă. Dacă nu acționăm rapid, vom avea absolvenți pregătiți pentru o lume care nu mai există. Educația trebuie să se sincronizeze cu realitatea, altfel riscăm să pierdem capital uman valoros. Suntem într-o cursă contra-cronometru. Eu lucrez cu școli în programul de robotică nextlab.tech din 2018 și văd un interes mare din partea multor directori, părinți și mai ales elevi. Rep: Cum trebuie pregătiți elevii și studenții să lucreze cu AI, nu doar să o folosească superficial? Răzvan Bologa: Trebuie să trecem de la «folosește aplicația» la «înțelege ce se întâmplă în spate». Copiii trebuie să învețe despre date, limitele AI, etică, biasuri, responsabilitate digitală. În plus, trebuie cultivate abilități profund umane: gândire critică, creativitate, colaborare. AI face multe, dar nu poate înlocui judecata unui om bine pregătit. Rep: Cum trebuie universitățile să își adapteze programele? Răzvan Bologa: Universitățile trebuie să se miște mai repede decât au făcut-o până acum. Să actualizeze conținuturile anual, nu la fiecare decadă. Să lucreze direct cu industria, să aducă mentori din companii, să ofere proiecte reale studenților. Chiar pot să subcontracteze cursuri foarte avansate și costisitoare către companii specializate, ceea ce deja unele și fac. Nu prea are sens ca o universitate să își cumpere echipamente extrem de scumpe, să formeze profesori pe tehnologii efemere, dar importante pentru formarea studenților. Interdisciplinaritatea trebuie să devină norma: un program economic fără AI sau fără data analysis nu va mai avea relevanță în câțiva ani. Rep: Companiile de tehnologie au vreun rol în modernizarea educației? Răzvan Bologa: Un rol esențial. Companiile tech, în special cele edtech, trebuie să fie parteneri activi, să contribuie cu expertiză, cu resurse, cu acces la tehnologie și cu programe de formare pentru profesori și chiar direct către studenți pe zone foarte specializate. Educația nu poate evolua izolată. Avem nevoie de un ecosistem în care școala, universitatea și industria lucrează împreună. Așa se construiește un viitor digital sănătos. Rep:. Prima reformă curriculară din ultimii aproape 20 de ani care țintește liceul aduce TIC și la acest ciclu de învățământ. Ce înseamnă pentru elevi intrarea TIC la liceu? Răzvan Bologa: Este un pas important înainte. Tehnologiile informatice sunt necesare astăzi în toate sectoarele de activitate. Programa de gimnaziu, cu o oră pe săptămână în care se combină informatică și TIC, este insuficientă pentru a oferi competențele, cunoștințele și atitudinile de care au nevoie elevii într-o lume digitală. Prin introducerea TIC la liceu, toți elevii, indiferent de profil, vor aprofunda domenii esențiale precum inteligența artificială, robotica și securitatea cibernetică. În trecut, tehnologiile informatice avansate erau necesare doar informaticienilor, ciberneticienilor și unor categorii de ingineri. Astăzi toți oamenii activi pe piața muncii au nevoie de robotică, inteligență artificială și securitate cibernetică. Includem aici artiști, contabili, bucătari, funcționari, medici, profesori și numerosi alții. Rep: Explozia AI a venit concomitent cu o utilizare pe scară largă de către copii și tineri a rețelelor de socializare, unde regăsesc foarte multe produse ale AI. Australia a interzis acum o săptămână, în premieră la nivel mondial, accesul tinerilor sub 16 ani pe rețele sociale, cu obligații către companii de a se asigura că nu le permit accesul. Ca profesor cu experiență în predarea inteligenței artificiale și cybersecurity la Cibernetică, care este opinia dvs cu privire la această decizie? Răzvan Bologa: Consumul excesiv de rețele sociale la vârste mici este dăunător, după părerea mea. Nu trebuie să confundăm digitalizarea educației cu simpla punere a elevilor în fața ecranelor. În opinia mea, digitalizarea educației presupune aducerea în clasă a unor dispozitive fizico-cibernetice, cum sunt roboții, dronele și imprimantele 3D, care pot reduce semnificativ așa-numitul „screen time” al elevilor. Elevii trebuie să folosească tehnologia în mod creativ, fără să stea cu nasul într-un ecran, unde au tendința să urmărească materiale dubioase realizate de influenceri interesați doar de engagement. Pe de altă parte, nici nu putem să îi punem pe elevi să scrie doar cu pixul pe hârtie, ca acum 50 de ani. Trebuie să aducem robotica la clasă, iar acest lucru va reduce timpul petrecut în fața ecranelor. Tehnologiile de inteligență artificială și noțiunile de securitate cibernetică sunt indispensabile elevilor care vor lucra în economia de mâine. Rep: Care estimați că va fi reacția Uniunii Europene, în ceea ce privește funcționarea rețelelor sociale „pe piața de desfacere” asigurată de copii și tineri? Răzvan Bologa: Uniunea Europeană va adopta, cel mai probabil, o poziție tot mai fermă față de modul în care rețelele sociale folosesc copiii și tinerii ca „piață de desfacere” pentru atenție și date personale. Tendința este clară spre reglementare strictă, cu accent pe protecția minorilor, limitarea publicității targetate și reducerea mecanismelor care favorizează dependența digitală. Cred că UE va cere platformelor verificări reale de vârstă, mai multă transparență a algoritmilor și evaluări privind impactul asupra sănătății mintale. Scopul nu este interzicerea rețelelor sociale, ci responsabilizarea acestora și schimbarea paradigmei actuale, astfel încât copiii și tinerii să nu mai fie tratați ca produse, ci ca utilizatori vulnerabili care trebuie protejați într-un spațiu digital sigur și echilibrat. Rep: Cel mai recent studiu al OMS pe tema consumului problematic de social media a întors, în premieră, un loc fruntaș pentru România la procentul de copii și adolescenți care suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Concret, 22% dintre copiii și adolescenții de 11-15 ani din România au dificultăți în a se opri din verificatul telefonului, nu mai au timp să-și facă temele, nu mai vor să iasă afară, stau cu telefoanele în cameră pe parcursul nopții, au insomnii și sentimente de inutilitate sau de tristețe profundă. Care este reacția pe care o vedeți necesar a fi luată, la nivel statal? Sau cum poate fi oprit acest tip de consum? Răzvan Bologa: Datele prezentate sunt alarmante și impun o reacție coerentă la nivel statal, însă soluția nu poate veni dintr-o singură direcție. Statul trebuie să acționeze prin politici publice clare: reglementarea mai strictă a accesului minorilor la rețelele sociale, programe naționale de educație digitală și de sănătate mintală în școli, formarea profesorilor și consilierilor școlari și campanii publice de conștientizare. Soluția presupune și un efort suplimentar din partea părinților. Este importantă stabilirea unor reguli clare privind timpul petrecut pe telefon, eliminarea dispozitivelor din dormitor pe timpul nopții, implicarea părinților alături de copii în acțiuni comune precum sport, activități sociale, hobby-uri și, mai ales, exemplu personal. Consumul problematic poate fi redus doar printr-un efort comun al statului, școlii, familiei și societății. Sursa

e si de chef, sa stii 🥶

x x

x

Popularitatea sa este pe cale să crească și mai mult după ce regiunea portugheză a fost desemnată cea mai bună destinație de plajă din lume pentru 2025. Algarve a depășit Mauritius – cunoscut pentru plajele cu nisip alb și lagunele turcoaz – la ediția din acest an a World Travel Awards, obținând titlul pentru a patra oară. A primit de 4 ori premiul pentru cele mai bune plaje Odată cu această victorie, regiunea devine singura destinație de plajă din lume distinsă în patru ediții, depășind destinații iconice precum Maldivele și Insulele Turks și Caicos, ambele cu trei titluri, scrie Daily Mail. Distincția a fost anunțată la ceremonia World Travel Awards 2025, care a avut loc pe 6 decembrie 2025 în Bahrain. Profesioniștii din turism au votat-o drept cea mai bună dintre cele 19 destinații nominalizate, inclusiv Thailanda, Cancún (Mexic), Seychelles, Filipine și Zanzibar. O sută de exponate din Pompei, în premieră la Muzeul Național de Artă din Timișoara. Obiectele valorează milioane de euro Algarve găzduiește peste 150 de plaje, dintre care cele mai populare sunt Praia da Falésia, cu stânci roșii lungi, și pitoreasca Praia da Marinha. Se estimează că aproximativ 3,7 milioane de britanici au vizitat Portugalia în 2024, reprezentând circa 17-18% din totalul vizitatorilor străini. Românii pot găsi zboruri către aeroportul Faro de la câteva sute de lei, iar din București durează apriximativ patru ore să ajungi acolo. Temperatura medie în Algarve Algarve este unul dintre cele mai blânde locuri din Europa continentală iarna, cu temperaturi medii zilnice între 11 și 16°C. În luna mai, când regiunea înregistrează temperaturi medii diurne de aproximativ 22-24°C, am găsit zboruri Wizz Air de la Gatwick pentru doar 26 de lire sterline. Portugalia a ocupat un loc în top cinci într-un clasament recent al celor mai bune locuri pentru pensionare în 2026, precum și locul trei într-un studiu privind cele mai bune țări pentru achiziția unei case de vacanță. Are peste 300 de zile de soare pe an, un ritm de viață relaxat și prețuri imobiliare competitive. Prețul mediu al unui apartament cu două camere în Portugalia este de aproximativ 186.000 de lire sterline, iar potrivit Rightmove, coasta de sud a Portugaliei continuă să fie pe lista de dorințe a multor cumpărători străini. Sursa

Elevii o să primească cel mult o temă pentru acasă pe modul, dacă aceasta are ca finalitate realizarea unor lucrări mai ample/de sinteză, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 6.854 din 5 decembrie 2025 privind temele pentru acasă în învățământul preuniversitar. Art. 3 – „(6) Tema pentru acasă pentru o disciplină, având drept finalitate realizarea unor lucrări mai ample/de sinteză, poate să fie maximum una pe interval de învățare (modul)”, conform ordinului citat anterior. Edupedu.ro a scris că dirigintele monitorizează temele elevilor de gimnaziu și liceu, mai exact, raportează dacă profesorii dau prea multe teme și se depășește timpul maxim de 2 ore pe zi pentru rezolvarea lor, iar directorul verifică dacă învățătorii au dat teme de maximum 1 oră. O altă noutate, conform ordinului publicat în Monitorul Oficial, este că temele de vacanță devin explicit opționale, adică elevul nu este obligat să le facă. Recent, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a declarat, pentru știrile ProTV, că un elev de gimnaziu are 7 ore pe zi la școală și, dacă „se dau 4 ore de teme”, atunci înseamnă foarte mult DOCUMENT Ordinul nr. 6.854/2025 privind temele pentru acasă în învățământul preuniversitar ORDIN Nr. 6.854 – Teme pentru acasa – Monitorul Oficial Partea I nr. 1140Descarcă fișier Miercuri, 5 noiembrie, la prezentarea raportului săptămânal, Daniel David a declarat că „orice profesor trebuie să înțeleagă că, dacă copiii încep să vadă temele ca un element negativ, indiferent ce teme le dai, cu toată intenția bună pe care o ai ca profesor, de fapt, vei obține efecte negative”. Recent, ministrul Educației și Cercetării a precizat că „ar trebui, la nivelul școlii, toată lumea să știe că temele ar trebui să fie în jur de 2 ore”. „Eu cred că elevul și-ar face cu mai mult drag o temă mai scurtă decât să-i dai nu știu câte teme pe care nu și le face sau și le face cu supărare și cu nemulțumire, și cu frustrare”, a spus acesta. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru adevarul.ro. La începutul lunii iunie, Daniel David a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că profesorii care dau prea multe teme „merită” să fie atenționați. Acesta a vorbit și despre sancțiuni: „aici, sancțiunile sunt cele administrative, pe care le poate lua consiliul de administrație pentru diverse alte abateri. Este, efectiv, o abatere, ca orice altă abatere de la regulamentul școlii” Sursa

Programa de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației și Cercetării, nu reflectă viziunea profesoarei Monica Halaszi, spune aceasta într-un interviu pentru Europa Liberă. Membră a grupului de lucru pentru noua programă de clasa a IX-a, profesoara spune că „am făcut parte din grupul de lucru, dar produsul care se află acum în transparență decizională nu reprezintă neapărat munca mea sau viziunea mea despre studiul disciplinei limba și literatura română în liceu.” „Una din marile probleme cu acest proiect de programă e că taie cumva studiul disciplinei și nu face noduri. Eu cred că elevii de 14-15 ani nu sunt pregătiți pentru o astfel de trecere”, spune profesoara de limba şi literatura română de la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița. Ea explică faptul că proiectul de programă schimbă radical paradigma curriculară, revenind la un model diacronic, istoric, pe care îl consideră elitist. „Modelul curricular e, în principiu, diacronic, cunoscut în didactica maternei ca modelul cultural sau istoric dominant în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. E considerat, în general, un model elitist și pune accentul pe înțelegerea fenomenului literar, mai puțin pe întâlnirea cititorului cu textul,” declară cadrul didactic. Comparată cu programa încă în vigoare, cea propusă acum vine cu o schimbare majoră: „Programa școlară pusă în dezbatere mută accentul, la clasa a IX-a, de pe abordarea tematică, cum era în vechea programă, pe evoluția istorică a literaturii,” spune profesoara. De asemenea, aceasta observă modificări importante la nivel de competențe și domenii de conținut, unele dintre ele fiind incompatibile cu nivelul elevilor de 14–15 ani. Eliminarea textului nonliterar, prezent în viața cotidiană a elevilor, este văzută de Monica Halaszi ca o disfuncție majoră a proiectului de programă: „Marele absent la nivelul conținuturilor din noua programă este textul nonliterar, cel cu care noi și elevii noștri ne întâlnim cel mai des în existența de zi cu zi.” Ea descrie acest tip de text ca fiind esențial pentru formarea unei competențe de lectură funcțională: „Unul dintre scopurile disciplinei Limba și literatura română este pregătirea elevilor pentru lumea reală. Cum? Învățându-i cum să proceseze informația, cum să facă discriminarea dintre fapte și opinii, cum să se ferească de manipulare, cum să deconstruiască mesajele din media.” Reamintim, Ministerul Educației și Cercetării a publicat recent în dezbatere publică, până pe 12 decembrie 2025, noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, prima actualizare majoră după mai bine de două decenii. Documentul marchează trecerea de la modelul tematic, introdus în anii 2000, la un model diacronic, centrat pe evoluția istorică a limbii și literaturii române. Schimbarea a stârnit numeroase critici din partea profesorilor, cercetătorilor și autorilor de manuale, care avertizează că programa este insuficient adaptată nivelului cognitiv al elevilor de 14–15 ani, ignoră literatura contemporană, reduce prezența textelor nonliterare și multimodale și nu creează legături cu programa de gimnaziu sau cu celelalte discipline. În plus, mulți profesori atrag atenția că accentul excesiv pe istorie literară și pe conținuturi erudite riscă să accentueze dificultățile de lectură ale elevilor și să crească gradul de analfabetism funcțional. Profesoara Mădălina Chitez, specializată în lingvistică aplicată, arată într-o analiză publicată pe Edupedu.ro că noua programă are un profil lingvistic învechit, bazat pe termeni academici abstracți și pe un vocabular metalingvistic dificil, care poate bloca învățarea reală și împinge elevul într-o pedagogie a conspectului, nu a competențelor. În ansamblu, criticii susțin că programa nu creează continuitate cu gimnaziul, nu răspunde nevoilor generației actuale și riscă să accentueze problemele deja grave de înțelegere a textului la adolescenți. Întrebată ce ar ști elevul la finalul clasei a IX-a dacă programa ar fi adoptată în forma actuală, profesoara Monica Halaszi răspunde că acesta riscă să acumuleze cunoștințe fără a-și forma competențe reale. „Va avea la purtător multe cunoștințe despre istoria limbii și a literaturii române, despre dialectologie, despre istoriografie, despre evoluția formelor literare, dar nu știu dacă va fi un adolescent căruia i s-au dezvoltat competențe.” Ea pune sub semnul întrebării chiar realismul competențelor asumate în proiect. „Dacă ne uităm la prima competență… nu știu dacă este realistă. Elevii care finalizează ciclul gimnazial vin cu un anumit bagaj, iar liceul le pune în față o altă abordare, îi trimite pe un alt drum, iar ei nu vor putea face foarte multe legături.” Halaszi atrage atenția și asupra lipsei de coerență între discipline. Observă, de pildă, că programa de Istorie pentru clasa a IX-a se oprește la Renaștere, în timp ce limba română începe tot cu această perioadă, dar mai devreme. „Firesc ar fi ca elevii să studieze mai întâi Umanismul și Renașterea la istorie și abia după aceea la literatura română. Am tot visat la realizarea legăturilor pe orizontală… dar se pare că va rămâne un vis.” Referindu-se la conținuturile literare propuse, cadrul didactic spune că mulți dintre autorii recomandați nu sunt potriviți nivelului cognitiv al unui elev de clasa a IX-a. „Autorii propuși, cu mici excepții, nu răspund nivelului de dezvoltare cognitivă a elevilor din clasa a IX-a. De exemplu Ion Neculce, Ion Budai-Deleanu, Dinicu Golescu, Radu Ionescu.” Halaszi subliniază totodată absența autorilor contemporani și, în general, lipsa obligației explicite de a pune textele în rețea. „Lipsesc scriitorii din interbelic, scriitori din a doua jumătate a secolului XX, scriitorii din secolul XXI, lipsește precizarea obligației de a pune în rețea texte diverse – literare, nonliterare, multimodale.” În ce măsură programa este adaptată la ce citesc copiii azi? Monica Halaszi estimează – „să zicem 50%.” Exemplifică prin textele pe care le folosește la clasă, care sunt accesibile elevilor, dar observă că noua programă rupe legătura cu cotidianul. „Lipsește din programă legătura cu cotidianul… lipsește obligația de a identifica relevanța pe care o valoare specifică unei epoci o are în prezent.” Ea consideră că un model hibrid ar fi o soluție viabilă, în care cronologia nu este abandonată, dar este dublată de teme și problematici. „Putem să punem sub aceeași umbrelă texte care urmăresc tema școlii din secolul XIX până în secolul XXI… Poate sta foarte bine literatura contemporană pentru adolescenți alături de literatura veche. Trebuie să stea.” În legătură cu rezultatele PISA, profesoara este directă: „Programa propusă nu rezolvă problema analfabetismului funcțional. Aș îndrăzni să spun că, dimpotrivă, va crește gradul de analfabetism funcțional.” Ea explică faptul că PISA măsoară competențe, nu cunoștințe istorico-literare, iar noua programă pune exact accentul pe ceea ce PISA nu evaluează. „Lipsa nonliterarului și a multimodalului… nu pot să corecteze sau să producă o schimbare,” potrivit profesoarei. Halaszi își exprimă și temerile legate de impactul programei asupra elevilor cu rezultate mai scăzute, care intră în liceu cu medii mici. „Această programă are toate șansele să îi lase în urmă pe acei copii. Cine nu a fost capabil să obțină la finalul clasei a VIII-a nota cinci… nu știu cum va elabora un eseu despre influența viziunii ideologice asupra artelor… Cred că înainte de rafinarea unei programe școlare ar fi binevenit un job shadowing într-un liceu tehnologic.” În final, profesoara avertizează asupra riscului pierderii elevilor ca cititori. „Privind programa propusă, am senzația că riscăm să-i pierdem pe copii – îi vom pierde ca cititori, îi vom pierde ca elevi.” Ea spune că literatura dificilă, introdusă prea devreme și fără punți spre prezent, va produce adulți vulnerabili la manipulare. „Aș vrea să mă înșel, dar consecințele implementării acestui proiect… se vor regăsi mai târziu, în adulți care nu au deprins gustul pentru lectură, pentru nuanță, pentru gândire critică.” Monica Halaszi spune că speră ca proiectul de programă să fie revizuit sau chiar rescris, nu din motive personale, ci „dintr-un simț al responsabilității față de generațiile care vin”. Sursa

Ministrul Educației Daniel David reacționează, după ce sindicatele din învățământ l-au acuzat de autoritarism și au cerut demiterea sa imediată din Guvern. „Ca un democrat convins, cred că într-o democrație rolul sindicatelor și dreptul lor la diverse forme de protest sunt fundamentale”, spune David, într-un comunicat remis de Ministerul Educației și Cercetării. Reacția vine după ce cele două sindicate din învățământul preuniversitar, FSE Spiru Haret și FSLI, au cerut demiterea ministrului Educației, Daniel David, întrucât „Nu putem accepta un «partener» de dialog care planifică reformarea mișcării sindicale pentru a o transforma într-o structură obedientă”. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” au cerut demiterea lui David ca reacție, la rândul lor, la o serie de declarații recente ale ministrului cu privire la rolul sindicatelor, pe care le-au catalogat ca „un manifest pentru autoritarism“. Reacția integral ă emisă de Ministerul Educației și Cercetării: „Răspunsul ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, la poziția federațiilor sindicale din învățământul preuniversitar cu privire la modernizarea educației Data publicării: Vineri, 5 Decembrie, 2025 Am remarcat cu surprindere reacția sindicatelor repezentative din învățământul preuniversitar la unele declarații pe care le-am făcut în privința modernizării educației, considerându-le exemple de „autoritarism”. Ca un democrat convins, cred că într-o democrație rolul sindicatelor și dreptul lor la diverse forme de protest sunt fundamentale. Am spus acest lucru mereu, public, și am fost atent la astfel de mișcări și de solicitări în cadrul lor (în condițiile permise de legislație). De asemenea, cred că educația se face într-un ecosistem complex, în care sindicatul (ca formă de organizare) deține un rol important. Într-adevăr, educația se centrează pe elevi/studenți, având ca vectori principali profesorii (susținuți de personal de specialitate/administrativ), cu implicarea părinților și cu susținerea autorităților și a societății/mediului socioeconomic. Dar mai cred și că îndemnul meu la autoreflecție, pentru toți actorii din ecosistem, în contextul nevoii de modernizare a educației, este tot democratic, în condițiile în care modernizarea educației implică toți actorii, inclusiv sindicatele. Colaborăm, ca organizații independente, dar avem și puncte de vedere diferite, comentariile și propunerile în acest proces trebuind să funcționeze bidirecțional, așa cum știm că se cade și se practică într-o democrație. Așa cum liderii de sindicat cunosc deja, îi reasigur de respectul meu pentru organizațiile pe care le reprezintă, iar ministerul are deschidere completă pentru propuneri ale sindicatelor care să contribuie la buna funcționare și la modernizarea educației. Sursa

Nume: FROG[ZEW] Data redactării ziarului: 02.12.2025; Ziarul a fost corectat de către [/f]: xFireVortex Poză cu ziarul (dovadă) aici Alte precizări:

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat din nou că va reduce birocrația pentru profesori. „De fiecare dată când vorbesc cu profesorii mi se spune că birocrația este foarte mare și mereu le cer sugestii: Spuneți-mi exact ce documente doriți să amânăm, unde doriți să digitalizăm lucrurile. Cele mai bune feedback-uri vin de la profesori”, a spus Daniel David la Radio România, pe 27 noiembrie. Tema debirocratizării a fost menționată repetat în ultimele luni de ministrul Daniel David, însă nu există nicio transparentizare a propunerilor primite, a măsurilor propuse sau implementate deja. Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat încă un plan, o listă de formulare eliminate sau un calendar de implementare. Discuția despre debirocratizare de la Radio România Moderator: În ce mod veți putea preveni supraîncărcarea profesorilor? Daniel David: În primul rând, mărirea cu 2 ore a normei este un element pe care trebuie să-l înțelegem corect. Suntem în jurul mediei europene. Sunt țări în care numărul orelor de predare este și mai mare, dar, eu, ținând cont că este o schimbare și ca să-i ajutam pe profesori, am spus că din timpul total de lucru pe săptămână, dacă am mărit orele de predare de la 18 la 20, înseamnă că trebuie să reducem alte activități pe care le făceau profesorii, cum ar fi încărcarea birocratică, diverse activități administrative. Moderator: Vorbeați în urmă cu doar câteva secunde despre reducerea birocrației sau a activităților de tip birocratic pentru profesori. Cum vă propuneți să realizați acest lucru? Daniel David: Mergând prin țară și întrebând-i direct, fiindcă de fiecare dată când vorbesc cu profesorii mi se spune că birocrația este foarte mare și mereu le cer sugestii: Spuneți-mi exact ce documente doriți să amânăm, unde doriți să digitalizăm lucrurile. Efectiv, discutând, discutând cu ei și analizând și noi în interior procesele administrative, dar cele mai bune feedback-uri vin de la profesori. Patru luni cu declarații despre debirocratizare, fără rezultate vizibile O adresă de email a fost primul pas în debirocratizarea muncii de profesor, anunțat de ministrul Daniel David pe 23 iulie. Norma didactică a profesorilor a crescut la 20 de ore din acest an școlar prin Legea Bolojan și în acest context Daniel David i-a invitat pe profesori să transmită „ce raportări proaste trebuie să facă, ce lucruri inutile trebuie să facă, astfel încât să le scoatem din activitățile lor. Dacă tot a crescut norma de predare, să aibă mintea la predare și nu la activități birocratice”. Reducerea sarcinilor birocratice pentru profesori a fost inclusă în programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR, instalată în urma alegerilor parlamentare de la finalul anului trecut. Tema a fost reluată și în programul guvernului condus de Ilie Bolojan. Astfel că, Ministerul Educației și Cercetării a lansat pe 23 iulie o inițiativă prin care a invitat profesorii, elevii, studenții, cercetătorii și angajații din învățământ și cercetare să trimită propuneri pentru debirocratizarea și digitalizarea activităților din școli, universități și institute. Adresa de e-mail indicată în acest sens a fost debirocratizare@edu.gov.ro. Pe 7 septembrie, Daniel David declara că s-a decis deja o primă măsură și anume ca planurile pentru lecție să poată fi făcute și online, însă ministerul nu a clarificat ce forme de planuri devin digitale sau opționale și cum anume. Pe 15 octombrie, Monica Anisie, fost ministru al Educației care a înființat Comisia de tăiat hârtii a anunțat un proiect de lege separat pentru debirocratizare în școli, însă până acum nu a fost prezentat public. Pe 24 octombrie, ministrul Daniel David a vorbit despre o altă posibilă măsură prin care să se reducă activitățile administrativ birocratice ale profesorilor și anume că bursele sociale ar trebui gestionate de serviciile sociale, nu de școli, însă nu a specificat practic cum vor prelua serviciile sociale această activitate. În același timp, profesorii reclamă formalism, suprasolicitare și birocrație, conform unei analize a Inspectoratului Școlar București, semnalată de Edupedu.ro pe 29 octombrie. Puncte slabe identificate de ISMB în sistem referitoare la birocrație: Prezența formalismului în activitatea didactică și managerială. Situații de superficialitate în aplicarea legislației școlare, în exercitarea funcțiilor manageriale și în actul decizional. Delegare ineficientă a sarcinilor la nivel managerial. Reticență la schimbare și dificultăți în adaptarea la cerințele noi, inclusiv la digitalizarea proceselor administrative și educaționale. Slabă cunoaștere a legislației specifice în vigoare din partea unei părți a personalului didactic și de conducere. Existența unor disfuncții și blocaje birocratice la nivelul unităților de învățământ. Amenințări: Persistența formalismului în activitățile școlare și administrative. Fluctuația mare a personalului suplinitor, care crește birocrația și instabilitatea în școli. Suprasolicitarea personalului, inclusiv din cauza procedurilor birocratice complexe. Campania Edupedu.ro: Lăsați profesorii să fie profesori! Edupedu.ro a lansat un apel public în 2024 către toate instituțiile din Educație și către Guvernul României: Lăsați profesorii să fie profesori! Calitatea actului didactic și calitatea învățării nu crește prin amplificarea corvoadei birocratice de pe umerii profesorilor. Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „nu o să putem renunța de tot la documente într-o școală”, „este iluzoriu”. Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a spus, referitor la activitatea profesorilor, că „nu mai contează cât de bun ești în fața elevilor, contează cât de multe hârtii poți să aduni pentru a obține ceva în plus la salariu”. Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (FSE-SH) lansează un apel puternic privind debirocratizarea meseriei de profesor. „Categoric vom face tot ceea ce depinde de noi și le transmitem colegilor noștri că vom susține ca și federații sindicale din învățământul preuniversitar ca actul educațional să fie debirocratizat”, a spus Marius Nistor miercuri, la Prima News. Profesorii nu sunt nici juriști, nici avocați, dar trebuie să semneze pentru dosare de burse și tichete sociale, lucruri la care nici nu se gândeau când s-au hotărât să lucreze în școală – este apelul unui profesor la autorități să debirocratizeze munca cadrelor didactice. O directoare de școală a trimis adresa redactie@edupedu.ro o propunere ce vizează „nevoia unui post în plus in cadrul direcțiunii”. Amintim apelul lansat la începutul anului școlar trecut de către cercetătoarea Thea Ionescu, coordonatoarea grupului Cogniţie Ancorată din Laboratorul de Psihologia Dezvoltării al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. „Pe umerii profesorilor este un pic prea mult. Nu poate același om să se pregătească și pentru clasă, să organizeze și Săptămâna Verde, și Școala Altfel, să fie și diriginte, să gestioneze și integrarea copiilor cu nevoi speciale în clasă, să facă întruna tabele și să predea pasionat”, a declarat aceasta, într-un amplu interviu acordat Edupedu.ro despre modul în care învață copiii și condițiile de lucru ale profesorilor de astăzi. Sursa

Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie. „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook. Programa școlară pentru clasa a IX-a la limba și literatura română, pusă în transparență, a stârnit critici în spațiul public: Profesorul Liviu Papadima a scris „Viitoarea programă de limba și literatura română pentru liceu: trei decenii întoarcere din drum” într-o analiză pe Cotributors.ro / Profesorul Ștefan Baghiu, spune că noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Vezi aici lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi Scriitorul Radu Vancu spune că „dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă. Vor crește convinși că literatura e o artă defunctă, care nu poate interesa pe nimeni care vrea să înțeleagă lumea contemporană, cu temele ei atât de pasionante: AI, străpungerile din științele minții & științele naturale, editarea genetică, încălzirea globală, singurătatea anxiogenă a rețelelor etc”. Într-o postare pe Facebook, scriitorul precizează că Ministerul Educației „învechește și mai mult literatura din manualele copiilor noștri„. „Ministerul Educației are acum altă reacție înmărmuritoare: nu doar că nu deschide programa înspre literatura contemporană – dar învechește și mai mult literatura din manualele copiilor noștri. Care pierde orice șansă de a mai reprezenta în ochii lor o ființă vie, un prieten, un aliat. Devine ceva istoricizat integral & definitiv & ireparabil. Nu înțeleg ce au crezut că ar avea de câștigat copiii noștri din asta. Dar înțeleg perfect ce au făcut cu literatura: au transformat-o, în ochii lor, în ceea ce Ion Creangă numea un cumplit meșteșug de tâmpenie”, spune scriitorul. Redăm postarea integrală a scriitorului Radu Vancu „Se citește îngrozitor de puțin în România. Știm cu toții asta. Iar căderea în extremism de care am reușit temporar să ne salvăm are, printre circumstanțele favorizante, și faptul că se citește atât de puțin în România. Ignoranța noastră istorică a favorizat întoarcerea extremismelor de dreapta & stânga, geminate în figura lui Călin Georgescu. Știm cu toții asta, de asemenea. De când a venit la putere, coaliția pro-europeană pare că vrea să facă România să citească și mai puțin. Printre alte lucruri de neînțeles pentru mine, le-au făcut și pe astea două: 1. Acum câteva luni au crescut TVA-ul la carte; 2. Azi introduc o programă de a IX-a care vrea să-i desprindă pe copiii noștri din galaxia Zuckerberg, de care sunt hipnotizați, folosind cronicarii & literatura veche. E noaptea minții, iertați-mi expresia neacademică. Până și pe vremea mea, acum o jumătate de mileniu, când eram în clasa a noua, cronicarii erau plictiseala absolută. Nimeni nu-i citea, atunci când îi citea, altfel decât cu silă ironică & exasperată. Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii & literatura veche sunt rețeta perfectă. Vor crește convinși că literatura e o artă defunctă, care nu poate interesa pe nimeni care vrea să înțeleagă lumea contemporană, cu temele ei atât de pasionante: AI, străpungerile din științele minții & științele naturale, editarea genetică, încălzirea globală, singurătatea anxiogenă a rețelelor etc. Clasa a noua era, pentru profesorul de română, cea mai permisivă: avea pentru un an libertatea de a le aduce copiilor scriitori contemporani, care să le arate că literatura e și despre toate temele contemporane, y compris cele enumerate mai sus (& multe altele pe lângă ele). Că ea vorbește hipnotic despre bucuriile & spaimele lumii contemporane. Că literatura le poate fi un aliat în lumea asta nouă. Un aliat de la care pot învăța. Și care le poate aduce plăcere & bucurie, în cel puțin la fel de multă măsură ca și jocurile & rețelele. Acum, posibilitatea asta s-a închis. O minte birocratică înfiorător de închisă face ca literatura să fie, pentru copiii noștri, ceva înfiorător de anacronic. Și de lipsit de orice relevanță. Și de separat de orice formă de plăcere. Retrăiesc senzația de acum un deceniu: pledam pe atunci, alături de alți colegi scriitori (și de instituții precum PEN România sau revista Observator cultural), pentru echilibrarea canonului didactic, din care făcea parte pe atunci doar o singură scriitoare. E revoltător ca elevii să termine școala, spuneam atunci, crezând că, cu o singură excepție, femeile din România nu pot scrie literatură relevantă în cel mai înalt grad. Ministerul Educației a avut atunci o reacție înmărmuritoare a eliminat din canonul didactic și pe acea unică scriitoare. L-a masculinizat integral & definitiv & ireparabil. Acum, alături de alți colegi scriitori, am pledat pentru introducerea literaturii contemporane în programă. Cei mai recenți scriitori din programă sunt Marin Preda, mort în 1980, & Nichita Stănescu, mort în 1983. Doi mari scriitori, evident. Dar nu poți să-i îndrăgostești de literatură pe elevi cu scriitori morți acum aproape o jumătate de secol. Îi vor descoperi singuri mai târziu, după ce literatura contemporană își va fi exercitat asupra lor magia ei catalitică. Ministerul Educației are acum altă reacție înmărmuritoare: nu doar că nu deschide programa înspre literatura contemporană – dar învechește și mai mult literatura din manualele copiilor noștri. Care pierde orice șansă de a mai reprezenta în ochii lor o ființă vie, un prieten, un aliat. Devine ceva istoricizat integral & definitiv & ireparabil. Nu înțeleg ce au crezut că ar avea de câștigat copiii noștri din asta. Dar înțeleg perfect ce au făcut cu literatura: au transformat-o, în ochii lor, în ceea ce Ion Creangă numea un cumplit meșteșug de tâmpenie”. Sursa

x

fara raspuns t/c

t/c

Înscrieri deschise până pe 14 decembrie la concursul SuperCoders 2025. Ajuns la ediția a XII-a, competiția revine cu o structură extinsă și cu o miză actuală: integrarea inteligenței artificiale în formarea copiilor cu vârste între 10 și 14 ani. Dezvoltat de Fundația Orange în parteneriat cu Simplon România, proiectul urmărește să-i apropie pe cei mici de tehnologie într-un mod responsabil, creativ și accesibil. Copiii sunt invitați să creeze animații în Scratch, să participe la webinarii gratuite și să concureze pentru premii, iar profesorii primesc cursuri de formare pentru a duce mai departe abilitățile digitale în comunitățile lor. Ediția din acest an include patru componente principale: mini-granturi pentru ateliere de robotică, cursuri de programare cu Arduino destinate profesorilor, Concursul Național SuperCoders și Academia Supercoders – modulul avansat care introduce noțiuni de inteligență artificială. Detaliile de înscriere în competiție sunt mai jos în articol. O ediție ancorată în teme actuale: copiii învață algoritmi, rețele neuronale și folosirea responsabilă a AI Pentru Ioana Rusu, director executiv Simplon România, introducerea AI în Academie vine firesc, ca răspuns la transformările din jur: „În contextul actual, în care auzim zilnic despre inteligența artificială și efectele ei, am considerat că este esențial ca elevii să primească o bază solidă în ceea ce privește literația AI, nu doar să consume conținut creat cu ajutorul acestor tehnologii, ci să înțeleagă ce se află în spate și cum pot folosi AI în mod responsabil”. Cei 50 de câștigători ai Concursului Național vor parcurge un program de 12 săptămâni în care învață algoritmi, machine learning, rețele neuronale și procesarea datelor, toate explicate într-un limbaj adaptat vârstei 10-14 ani. Accentul nu este doar tehnic: „Acordăm un spațiu important discuțiilor despre impactul AI-ului: cum influențează societatea, ce beneficii aduce, ce riscuri și dileme etice apar. De asemenea, copiii vor învăța despre responsabilitatea în folosirea AI-ului, despre drepturile de autor și despre importanța păstrării unei perspective umane într-o lume digitalizată”. Academia include și o dimensiune de dezvoltare personală, care urmărește să crească încrederea copiilor, capacitatea de a gestiona frustrarea și flexibilitatea în rezolvarea problemelor. „Ne dorim ca ei nu doar să înțeleagă AI-ul, ci și să devină creatori în acest domeniu”, explică Ioana Rusu. Din experiența echipei tehnice, copiii întâmpină adesea dificultăți nu în programare, ci în gestionarea libertății creative. „Mulți copii se așteaptă la instrucțiuni foarte precise. Însă în cadrul concursului mizăm pe creativitatea lor. Îi încurajăm să continue începutul de poveste într-un mod personal, să găsească soluții originale. Copiii au o imaginație uriașă, bogată și valoroasă, iar noi ne dorim să o cultive”, a spus Ioana Rusu. Concursul Național SuperCoders: înscrieri până pe 14 decembrie Componenta centrală a ediției este Concursul Național, deschis tuturor copiilor de 10-14 ani din țară. Participanții trebuie să creeze o animație în Scratch care continuă povestea ediției, publicată pe website. Înscrierile sunt individuale, se fac prin completarea formularului dedicat și trebuie completate de părinți până la data de 14 decembrie, ora 23:59, alături de un link valid către animația realizată pe platforma Scratch. Condiții esențiale: proiectul trebuie realizat în Scratch, trebuie trimis un link valid către animație, înscrierea este individuală. Pentru a-i sprijini, Simplon România organizează două webinarii gratuite: 13 noiembrie – Tips & Tricks în Scratch: programarea poveștii 27 noiembrie – AI și gândirea critică, ambele transmise pe YouTube-ul Fundației Orange. Participanții pot lua parte la webinariile gratuite din 13 și 27 noiembrie, concepute pentru a-i ajuta să își îmbunătățească povestea și să exploreze responsabil utilizarea AI, astfel încât fiecare copil să poată „duce proiectul mai departe pe cont propriu, cu încredere și entuziasm”, subliniază Ioana Rusu. Premiile includ 50 de locuri în Academie, dar și tablete iPad și căști Apple AirPods. Mini-granturile: mai multe resurse, mai multe tehnologii, mai mulți beneficiari O noutate esențială a ediției o reprezintă extinderea zonei de mini-granturi oferite școlilor, ONG-urilor și bibliotecilor. Roxana Popescu, program manager SuperCoders, explică: „Față de edițiile trecute, a crescut suma de la 10.000 de lei la 15.000 de lei. Discutăm și despre o plajă mult mai largă de tehnologii pe care ei le pot folosi. Anul trecut vorbeam doar de Scratch. Anul acesta le-am oferit posibilitatea să își construiască proiectul cu orice platformă în zona de creativitate robotică”. Deschiderea tematică a dus la proiecte foarte diverse, unele dintre ele gândite și scrise chiar de elevi. Multe dintre echipe au organizat cursuri sau au desfășurat competiții locale pentru copii, unele ajungând să creeze concursuri cu premii în propriile comunități. „O cifră impresionantă de anul trecut care cu siguranță va crește anul acesta este cea de 970 de beneficiari din cele 10 mini-granturi”, spune Roxana Popescu, subliniind atractivitatea programului. Profesorii învață Arduino pentru a aduce inovația la clasă În paralel cu activitățile destinate copiilor, 60 de profesori din comunitatea Digitaliada parcurg în acest an două module de programare cu Arduino – unul pentru începători, altul pentru avansați. Proiectele au fost gândite pentru a putea fi replicate la clasă, spune Ioana Rusu: „Începem cu proiecte simple, precum controlul LED-urilor, apoi trecem treptat la proiecte mai complexe: controlul motoarelor, măsurarea distanței, afișaje LCD, mini-sisteme de parcare, udarea automată a plantelor ori simularea unei intersecții inteligente într-un oraș smart”. Scopul este ca profesorii să capete încredere și modele de lecții aplicabile imediat: „Proiectele sunt gândite să fie ușor de replicat la clasă: materiale accesibile, instrucțiuni clare, exemple vizuale și resurse video”. Roxana Popescu subliniază importanța acestei formări: „Încercăm să facem tot ce putem pentru că vorbim de foarte mulți profesori și încercăm să ajungem la fiecare în parte. Cu siguranță partea aceasta de training pentru cadrele didactice este importantă”. Roxana Popescu / Foto: Arhiva personală SuperCoders rămâne unul dintre puținele programe naționale care lucrează simultan cu trei categorii esențiale din educație – copii, profesori și mentori – fiecare având un rol în formarea generației digitale. Echipele de traineri Simplon România sunt prezente în toate etapele, iar pregătirea lor implică o muncă invizibilă, dar constantă, spune Ioana Rusu: „În spatele fiecărei ediții SuperCoders stau multe ore de muncă, experiență acumulată și o echipă care lucrează împreună într-un mod agil. Testăm constant exercițiile, adaptăm explicațiile, rafinăm materialele și ținem cont de feedback-ul copiilor, profesorilor și mentorilor”. Această flexibilitate permite programului să evolueze în ritmul tehnologiei și în funcție de nevoile reale din școli. Mai mult, diversitatea mentorilor aduce modele diferite de relaționare cu tehnologia, lucru important pentru copii: „Avem în echipă personalități diferite, cu stiluri de predare variate, iar acest lucru ne ajută să oferim o diversitate de modele educaționale. Copiii caută repere în adulții din jurul lor”. În formarea profesorilor, Simplon adoptă o metodologie practică în care profesorul devine, pentru o perioadă, elev. „Le oferim spațiu să descopere tehnici noi, să se simtă susținuți și să ducă apoi în clasele lor idei adaptate propriului stil”, explică Ioana Rusu. În acest fel, ei pot testa direct ceea ce vor preda ulterior elevilor, într-un ritm accesibil și cu resurse clare. Motivația copiilor: libertatea de a crea lumi proprii După 11 ediții derulate deja, programul are o perspectivă unică asupra felului în care generațiile se raportează la tehnologie. Ioana Rusu observă două tipare care se repetă în fiecare an: „Pe de o parte, sunt copiii care vin cu o pasiune clară pentru programare. Pe de altă parte, sunt cei care descoperă pentru prima dată programarea prin SuperCoders și sunt surprinși cât de accesibilă și creativă poate fi”. Pentru mulți dintre ei, Scratch devine un instrument de expresie personală, iar sentimentul de comunitate îi determină să revină an de an. Copiii se simt sprijiniți, ascultați și încurajați, iar acest lucru produce transformări nu doar în proiectele lor din concurs, ci și în felul în care navighează școala. „Mulți dintre participanți revin an de an. Unii aleg ulterior licee de specialitate, iar câțiva dintre foștii participanți vin cu dorința de a se implica mai departe în comunitate, ca voluntari”. Foto: Fundația Orange – Youtube.com Programul funcționează astfel ca o pepinieră de viitori creatori de tehnologie, dar și ca un cadru în care copiii capătă încredere în propriile aptitudini și explorează direcții vocaționale. Impactul mini-granturilor: sute de copii cu acces la tehnologie În paralel, extinderea mini-granturilor permite accesul unui număr mai mare de elevi la ateliere de robotică, competiții locale și proiecte creative. Roxana Popescu subliniază că flexibilitatea introdusă anul acesta a stimulat inovația în școli: „Am fost foarte surprinși pentru că proiectele au fost diversificate. Profesorii și elevii care au scris proiecte au făcut și webinarii și cursuri, nu s-au limitat. Au mers pe o competiție după ce au făcut partea aceasta de cursuri pentru copii”. Rezultatul direct este creșterea numărului de beneficiari, mai ales în comunitățile care nu aveau acces constant la tehnologii de robotică sau programare. „Cu siguranță vom avea mai mulți beneficiari”, spune Roxana Popescu, explicând că majorarea sumei la 15.000 de lei per proiect permite acțiuni mai ample și materiale mai bune pentru elevi. Gândire critică, autonomie și responsabilitate digitală Prin toate componentele sale, SuperCoders urmărește nu doar inițierea copiilor în limbajele tehnice, ci și cultivarea unei gândiri critice aplicate tehnologiei. Introducerea AI în program are tocmai acest rol: să familiarizeze copiii cu procesele din spatele tehnologiei, să le dezvolte o atitudine responsabilă, să îi ajute să înțeleagă impactul social al inovației, să le ofere un cadru sigur și ghidat în care pot explora viitorul. Programul rămâne ancorat într-o abordare echilibrată, în care tehnologia este învățată nu doar prin exerciții, ci și prin dialog, reflecție și colaborare. Un program-ecosistem care crește, diversifică și formează SuperCoders #12 reunește comunități întregi – elevi, profesori, ONG-uri, mentori – într-un model de colaborare în care tehnologia devine accesibilă, explicată și integrată firesc în procesul educațional. Este, în același timp, un proiect cu miză socială, pentru că duce resurse digitale în zone unde acestea lipsesc și pregătește copiii pentru profesiile viitorului. Foto: SuperCoders/ Fundația Orange/ Simplon România Foto: SuperCoders/ Fundația Orange/ Simplon România Foto: SuperCoders/ Fundația Orange/ Simplon România Foto: SuperCoders/ Fundația Orange/ Simplon România Foto: SuperCoders/ Fundația Orange/ Simplon România Foto: SuperCoders/ Fundația Orange/ Simplon România Așa cum spune Ioana Rusu, scopul nu este doar formarea tehnică, ci crearea unei generații curioase, empatice și responsabile. Iar prin extinderea resurselor, Fundația Orange și partenerii săi deschid ușa către un număr tot mai mare de copii și profesori care pot descoperi ce înseamnă să construiești tehnologie, nu doar să o folosești. Despre Fundația Orange Fundația Orange este o organizație non-profit care se implică în viața comunității prin realizarea de proiecte de filantropie menite să aducă schimbări pozitive în viața persoanelor dezavantajate. În cei 13 ani de activitate, Fundația Orange a investit peste 10 milioane de euro în proiecte de educație digitală pentru persoane defavorizate și în proiecte de sănătate, educație, cultură în beneficiul persoanelor cu deficiențe de vedere și/sau de auz, în scopul incluziunii lor sociale. Principalele programe ale fundației sunt: Digitaliada – program de educație digitală, ce încurajează folosirea la clasă a metodelor de lucru interactive și a conținutului digital educativ pentru a crește performanțele școlare ale elevilor Solidarity FabLab – program gratuit de formare în domeniul producției digitale destinat tinerilor vulnerabili, pentru a le crește capacitatea de angajare SuperCoders – program de referință pentru direcția educației digitale, adresat copiilor cu vârste între 10-14 ani din toată țara, care doresc să devină creatori de noi universuri prin învățarea limbajelor simple de programare Orange Digital Center – program lansat în 2023, ce oferă cursuri practice pentru dobândirea unor competențe digitale, adaptate nevoilor și cerințelor actuale de pe piața muncii Susține un ONG – proiect dedicat exclusiv angajaților Orange România care își propune, ca prin munca lor de voluntariat, să susțină proiectele unor ONG-uri Lumea prin culoare și sunet – fond de finanțare care își propune să contribuie la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu deficiențe de vedere și/ sau auditive Centrul Digital pentru Femei – program de educație digitală gratuită pentru femei, ce oferă acces la tehnologie și informație pentru fete și femei vulnerabile, aflate în situații de risc. Despre SuperCoders Programul SuperCoders este un proiect al Fundației Orange, lansat în 2014 în parteneriat cu Simplon România, cu scopul de a promova educația digitală și folosirea responsabilă și utilă a tehnologiei în rândul tinerei generații. Până acum, în cadrul celor 11 ediții, peste 7500 de copii au beneficiat de experiența SuperCoders. Ajuns anul acesta la cea de-a XII-a ediție, programul este dedicat copiilor cu vârste între 10 și 14 ani din toată țara, pasionați de animație și programare, care-și doresc să devină creatori de noi universuri. Prin învățarea limbajelor simple de programare, aceștia pot să construiască lumi noi, să dea frâu liber imaginației și să descopere oportunitățile nemărginite de învățare pe care le oferă tehnologia. Sursa

fara raspuns in 24h t/c

- Nume: FROG - Linkul catre profilul de website / RPG bar: FROG[ZEW] - Tipul de interviu dorit: Normal - Numele celorlalți participanți (dacă există): Kretzescu - Linkul catre profilul de website al participanților / RPG bar: - Kretzescu - Am luat la cunoștință regulile prezentate pe prima pagină: Da. - Alte precizări:

Proiectul executivului care vizează interzicerea cumulării pensiei cu salariul „va fi definitivat cel mai târziu luni”, a anunțat în urmă cu puțin timp premierul Ilie Bolojan. În cadrul unei conferințe de presă susținute astăzi, 21 noiembrie 2025, la Palatul Victoria, Bolojan a anunțat că „acest proiect, dacă va fi pus în practică, și ne dorim acest lucru, ar urma să vizeze interdicțiile legate de pensiile necontributive”. „Dacă am o școală dintr-o zonă rurală unde am un profesor de fizică pensionar, dar nu am profesor de fizică [la catedră – N.Red], mi se pare logic ca dacă acel venerabil profesor dorește să continue să poată să continue”, a explicat premierul Ilie Bolojan. Declarațiile integrale ale premierului Ilie Bolojan, pe acest subiect: Proiectul va fi definitivat cel mai târziu luni, e posibil ca ceea ce ați văzut să nu fie o formă finală. Impunerea interdicției cumulului pensiei cu salariul, pe care dorim sa o facem, trebuie să țină cont de deciziile Curții Constituționale legate de această speță și de realitățile din domeniu. Dacă un om este ales într-o funcție, deci este votat într-o funcție, el intră într-o zonă în care dacă am declara așa ceva proiectul ar fi declarat din start neconstituțional. Dar fondul problemei este că acest proiect, dacă va fi pus în practică și ne dorim acest lucru, ar urma să vizeze interdicțiile legate de pensiile necontributive. Dacă am o școală dintr-o zonă rurală unde am un profesor de fizică pensionar, dar nu am profesor de fizică [la catedră – N.Red.], mi se pare logic ca dacă acel venerabil profesor dorește să continue să poată să continue. […] Dar sunt și alte situații în care mi se pare anormal să te pensionezi la 48 de ani pentru că ai avut o muncă agasantă și în a doua zi să te angajezi din nou în sectorul public. Sursa