BIS aka OldNab

Cătălin Drulă, deputat USR, a postat pe Facebook o imagine din care reies primele măsuri luate de noul şef ANCOM, Adrian Diţă: a trimis în Parlament, cu ajutorul PSD, un amendament prin care vrea să-şi mărească salariu la aproximativ 10.000 de euro lunar. Schimbarea vine la mai puţin de o lună de la numirea sa în funcţie, asta după ce Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă pentru scoaterea preşedintelui Iohannis de la numirea şefului ANCOM. Deputatul USR Cătălin Drulă critică primele măsuri luate de Adrian Diţă, noul preşedinte ANCOM. Venit la conducerea autorităţii de reglementare a pieţii telecomunicaţiilor pe 11 mai, Adrian Duţă s-a pus pe formarea unei echipe de încredere cu care să lucrez. Potrivit deputatului USR, în mai puţin de o lună, Diţă ar fi schimbat „toţi oamenii din conducerea instituţiei, deşi principalele cerinţe de la această instituţie-arbitru sunt cele de echidistanţă, independenţă şi stabilitate”. Mai mult, potrivit unui amendament depus la proiectul de lege de aprobarea a OUG 33/2017, prin care preşedintele Iohannis a fost scos din procedura de numire a şefului ANCOM, Adrian Diţă doreşte să-şi asigure şi un salariu de doar 10.000 de euro lunar. Motivare: „pentru o aşezare corectă a preşedintelui ANCOM în raport direct cu nivelul de responsabilitate şi importanţă a muncii sale în cadrul ANCOM”, se arată în motivarea amendamentului. Deputatul USR arată şi cum a reacţionat PSD la cererea lui Diţă. „PSD s-a executat prompt şi a întors legea din plen pentru a-i mări domnului salariul”, a scris Cătălin Drulă pe Facebook. În acelaşi mesaj, deputatul USR acuză PSD de distrugerea ANCOM prin numirea lui Diţă la conducere: „Încă o instituţie (şi una destul de performantă în ultimii ani) făcută praf şi politizată de PSD”, subliniază Cătălin Drulă în mesajul său. Pe 27 mai, executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care este modificată legea de funcţionare a ANCOM, astfel încât preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi ai instituţiei vor fi propuşi de Executiv şi aprobaţi de plenul Camerelor reunite şi nu de preşedintele României, aşa cum era procedura până acum. Schimbarea a fost criticată de purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi, care a declarat că modificarea legii printr-o ordonanţă de urgenţă înscrisă pe ordinea suplimentară, aşa cum s-a întâmplat în cazul de faţă, este un semnal de alarmă privind activitatea netrasparentă a Guvernului şi reprezintă o abatere de la Constituţie, de vreme ce Executivul avea şi alte modalităţi de rezolvare a situaţie de la ANCOM, fără a apela la o ordonanţă. „Problema nu e că vor numi pe altcineva, ci modul în care au decis să facă acest lucru (...) Nu e un mod responsabil de a guverna şi de a te raporta la cetăţenii acestei ţări”, a conchis purtătorul de cuvânt al preşedintelui Iohannis. Preşedintele PNL, Raluca Turcan, a trimis Avocatului Poporului, a trimis pe 17 mai o scrisoare în care solicită Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituţională OUG 33/2017, prin care a fost modificată procedura de numire a preşedintelui Autorităţii Naţionale în Comunicaţii, pe motiv că nu este justificată urgenţa modificări şi că ordonanţa a fost adoptată fără avizul Consiliului Legislativ. SURSE: Adevărul, jurnalistii.ro, Fluierul, ziar.com, eNou.ro, chillpill.ro, Ştirea Caldă, ziare.www.ro.

ONG-urile care nu își declară semestrial veniturile vor fi suspendate. Prevederea este cuprinsă într-un proiect PSD, depus în Parlament. Propunerea legislativă este semnată de social-democrații Liviu Pleșoianu și Șerban Nicolae. În proiect se mai menționează că ONG-urile care desfășoară activități politice sau campanii împotriva unor politicieni își vor pierde caracterul de utilitate publică. Potrivit proiectului de lege, asociațiile, fundațiile și federațiile au obligația, semestrial, până la data de 31 iulie, respectiv 31 ianuarie, să publice în Monitorul Oficial declarația de venituri și cheltuieli pe semestrul precedent. Inițiatorii vorbesc despre necesitatea ”transparentizării în privința fondurilor obținute de organizațiile non-guvernamentale. O altă modificare dorită de parlamentari se referă la definiția utilității publice a acestor fundații și asociații. SURSE: Libertatea, ziare.com, Fluierul.

Recent, portalul Sputnik.md a publicat o ştire în care anunţă că anul trecut au plecat din Moldova 2.507 de persoane cu scopul de a se stabili cu traiul în altă ţară, iar numărul străinilor care vin în ţara noastră este de aproape două ori mai mare decât al moldovenilor care îşi părăsesc Patria. Ştirea este însoţită de o fotografie în care apar o mulţime de oameni de provenienţă arabă care se ceartă între ei. În această ştire jurnalistul a comparat date diferite şi anume, numărul cetăţenilor plecaţi definitiv din ţară cu numărul imigranţilor care au primit permise de şedere temporare şi permanente, astfel inducând cititorii în eroare. De fapt, datele oficiale publice arată că pe parcursul anului trecut, în R. Moldova au venit cu şedere permanentă doar 39 de imigranţi, restul s-au aflat în Moldova pe o perioadă determinată, fiind la studii, muncă, tratament etc. La începutul articolului intitulat „E oficial: în locul unui moldovean plecat din ţară, vin doi străini”, autorul îşi exprimă opinia referitor la migraţia moldovenilor: „Este fals că Republica Moldova va ajunge o ţară depopulată. Datele statistice confirmă contrariul, în fond, un adevăr şi mai trist: conaţionalii noştri pleacă din Republica Moldova, iar în locul lor vin străinii”. Autorul face trimitere la studiul„Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2016”, publicat de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în care se spune că pe parcursul anului trecut au plecat din ţară pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 2507 persoane. Jurnalistul afirmă, însă, că „numărul străinilor care vin în Republica Moldova este de aproape două ori mai mare decât al moldovenilor care îşi părăsesc Patria”, specificând că anul trecut au fost înregistraţi 4080 de imigranţi. Specialista în domeniul demografic, Nina Cesnocova, şefa Secţiei statistica demografică din cadrul BNS, a declarat pentru Asociaţia Presei Independente (API) că numărul persoanelor plecate pentru a se stabili cu traiul în altă ţară nu poate fi comparat cu numărul imigranţilor, deoarece majoritatea celor veniţi s-au aflat în Moldova pe o perioadă determinată, fie la muncă, la studii sau din alte motive. Autorul ştirii publicate de Sputnik.md prezintă şi informaţii de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) referitor la scopul venirii străinilor în ţara noastră, dar nu precizează câţi dintre ei au permise cu şedere permanentă şi câţi – permise cu şedere temporară, cu toate că această informaţie este publică pe pagina web a MAI. Astfel, potrivit datelor oficiale, pe parcursul anului trecut, doar 39 de imigranţi au primit permise cu reşedinţă permanentă, restul 4041 au primit permise cu reşedinţă provizorie în Republica Moldova. Potrivit Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova, în funcţie de motivul solicitării, dreptul de şedere provizorie poate fi acordat pentru o perioadă de până la 5 ani, iar în cazurile prevăzute de lege, şi pentru o altă perioadă. Aşadar, afirmaţia din titlul ştirii că în locul unui moldovean plecat din ţară, vin doi străini, este speculativă, deoarece, la modul practic, pentru a locui permanent în Moldova, anul trecut au venit doar 39 de persoane, celelalte au venit cu alte scopuri şi pentru o perioadă temporară. În ştirea publicată de Sputnik.md se mai menţionează că „din păcate, raportul BNS nu precizează din ce ţări au venit respectivii (n.r. imigranţii) şi câţi dintre ei sunt originari din ţările Asiei Centrale şi a Africii de Nord”, inducând cititorilor mesajul că imigranţii sosiţi în Moldova ar fi anume din aceste regiuni. Acelaşi lucru îl induce şi fotografia. Însă, din datele MAI reiese că cei mai mulţi imigranţi înregistraţi anul trecut în Moldova sunt din Europa, care au venit cu permise de şedere temporare sau permanente (vezi infograficul). Redactorul portalului Sputnik.md, Valeriu Balan, a declarat pentru API că autorul ştirii a citat datele BNS. În opinia expertei media, Aneta Gonţa de la Asociaţia Presei Electronice (APEL), abordarea unui subiect sensibil cum este cel al migranților trebuie făcută cu acuratețe şi numai după o documentare minuțioasă şi după verificarea tuturor datelor. „Dincolo de utilizarea improprie a unor cifre, aluzia la proveniența etnică şi sugerarea ideii că reprezentanții anumitor etnii/țări sunt inferiori sau nedemni, încalcă normele deontologice şi pe cele profesionale ale jurnalistului. Rolul şi obligația acestuia sunt să clarifice lucrurile, să informeze onest şi echidistant cetățeanul, astfel încât să nu instige la ură”, precizează experta. Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi din Moldova (ATVJI). SURSE: UNIMEDIA.

Revista de satiră franceză Charlie Hebdo a publicat pe prima pagină a noului număr o caricatură care o prezintă pe Theresa May decapitată. Revista include şi un desen care ironizează victimele atacului terorist de pe London Bridge, informează The Telegraph citat de News.ro. Sub titlul ”Multiculturalism englez”, pe prima pagină a noului număr apare o caricatură în care Theresa May îşi ţine capul la subraţ, spunând: ”Ce este prea mult este prea mult!”. Un desen din interiorul revistei prezintă un grup de oameni îngroziţi care aleargă pe lângă Big Ben – unul dintre ei ţinând o halbă cu bere. Ilustraţia este însoţită de mesajul: ”Sfaturi pentru slăbit de la Daesh (Statul Islamic)”. Noul număr al revistei Charlie Hebdo a fost publicat la câteva ore după deschiderea poll-urilor alegerilor generale, marcate de atacuri teroriste în Londra şi Manchester, în urma cărora şi-au pierdut viaţa peste 20 de persoane. Sâmbătă noapte, trei atacatori au intrat cu o furgonetă în pietonii de pe London Bridge, înainte de a-i ataca pe trecători cu mai multe cuţite în zona Borough Market. Opt persoane şi-au pierdut viaţa, în vreme ce alte 48 au fost rănite. Caricaturile au stârnit furia mai multor utilizatori ai reţelelor de socializare, care le-au numit ”îngrozitoare”. ”Îmi amintesc că am susţinut Charlie Hebdo după atacul asupra lor, doar pentru ca ei să ne ironizeze pentru atentatele care au avut loc la noi”, a scris un utilizator Twitter, adăugând hashtag-ul ”#LondonBridge”. În ianuarie 2015, redacţia revistei Charlie Hebdo din Paris a fost atacată, după ce fusese ţinta unei serii de ameninţări în urma publicării unor caricaturi cu profetul Mahomed. În urma atacului au murit 12 persoane. Prima pagină a ediţiei Charlie Hebdo care a urmat atacului a prezentat un desen cu profetul Mahomed şi mesajul: ”Totul este iertat”. Însă, caricaturile revistei au devenit şi mai controversate după atentatul asupra redacţiei, iar criticii spun că aceasta este cauza pentru care tirajul publicaţiei a scăzut. Revista a stârnit un val de indignare după ce a publicat o caricatură care înfăţişa cadavrul lui Aylan Kurdi – un copil sirian care a devenit un simbol puternic al crizei refugiaţilor, după ce a fost publicată o fotografie cu trupul lui neînsufleţit, adus de valuri pe o plajă. Acelaşi desen a prezentat un grup de migranţi cu aspect obscen care fugăreau o femeie, având limbile afară. Desenul a fost însoţit de un mesaj care sugera că dacă ar fi trăit, Aylan Kurdi ar fi devenit, la rândul lui, un migrant asemănător celor din grupul reprezentat. Câţiva simpatizanţi ai revistei au spus atunci că Charlie Hebdo a încercat să satirizeze europenii care sunt de părere că toţi refugiaţii şi migranţii din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord sunt prădători sexuali. SURSE: Digi24, ProTV, Libertatea, ziare.com, România TV, Publika.

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a susținut ca Europa trebuie să investească mai mult în propria sa aparare din cauza schimbării "fundamentale" a diplomației americane. "Statele Unite și-au schimbat fundamental politica externă încă înaintea venirii lui Donald Trump", a spus acesta, într-o conferință despre apărare și securitate desfășurata la Praga. Nu avem altă alegere decât să ne apărăm casa noastră, majorând efortul de aparare", a declarat Juncker. Comisia Europeana a prezentat zilele acestea un proiect care își propune mobilizarea a 5,5 miliarde de euro pe an pentru investiții în apărarea europeană și a propus două scenarii de integrare militară întărită a celor 27 de state. SURSE: Antena 3, HotNews.

Guvernul a aprobat astăzi, printr-o Hotărâre, Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, prin care sunt stabilite modalitatea de desfășurare a ședințelor de conciliere, modul de comunicare cu debitorul și creditorii, tipurile de onorarii pentru administratorul procedurii și lichidator, precum și cuantumul minim și maxim al acestor onorarii. Deschiderea procedurii de insolvență se va face pe baza unei cereri pe care debitorul persoană fizică o poate depune personal sau prin poștă, cu confirmare de primire sau pe e-mail cu semnătură electronică certificată, la comisia de insolvență la nivel teritorial din județul în care își are domiciliul sau reședința de cel puțin 6 luni. În termen de 5 zile de la data primirii cererii, va avea loc o ședință de ascultare a debitorului. Dacă debitorul este persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, ascultarea va avea loc cu asigurarea unui interpret în limbaj mimicogestual. Administratorul procedurii verifică creanțele, în baza informațiilor transmise atât de creditori, cât și de debitori. Creanțele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate într-un tabel preliminar la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naționale la data deschiderii procedurii insolvenței, exceptând cazurile în care legislația specială cuprinde prevederi diferite, arată un comunicat al Guvernului. Planul de rambursare prezentat de administratorul procedurii de insolvență trebuie să fie fezabil și să țină cont de perspectivele reale de redresare și circumstanțele aplicabile debitorului. În acest sens, normele metodologice aprobate de Guvern detaliază reperele la care comisia de insolvență la nivel central se va raporta pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil și pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor și familiilor acestora, în situația insolvenței persoanelor fizice. Astfel, se va ține cont de: valoarea coșului minim lunar de consum, stabilit în baza informațiilor primite de la Institutul Național de Statistică și/sau Institutul pentru Calitatea Vieții; particularități de ordin financiar, structura pieței forței de muncă; valoarea minimă a cheltuielilor profesionale și/sau de școlarizare; prețul utilităților, al alimentelor și al produselor de bază; componența și structura familiei debitorului, ținând cont și de persoanele aflate în întreținerea debitorului și a celor cu care conviețuiesc; existența unor situații speciale de sănătate, integritate fizică, dizabilități în cazul debitorului ori al persoanelor aflate în întreținere sau cu care conviețuiesc; cheltuielile minime legate de funcționarea și întreținerea unui vehicul indispensabil; cheltuielile minime necesare pentru creșterea, îngrijirea și educarea copilului aflat în întreținerea debitorului, raportat la vârsta copilului; exigențele minimale ale unei locuințe convenabile pentru debitor și persoanele aflate în întreținerea sa sau cu care conviețuiește. Planul de rambursare astfel elaborat este transmis comisiei de insolvență de către administratorul procedurii, pentru a fi evaluată fezabilitatea lui, în termen de 15 zile. Actul normativ stabilește, totodată, că ședințele de conciliere între creditor și debitor trebuie să servească exclusiv intereselor legitime ale părților și că niciuna dintre părți nu poate impune celeilalte părți o soluție. SURSE: România TV, Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi, wall-street.ro.

Sprijinul administraţiei americane pentru continuarea luptei anticorupţie şi susţinerea statului de drept în România transmis cu ocazia vizitei preşedintelui Klaus Iohannis în SUA prevesteşte "sfârşitul coaliţiei PSD-ALDE", afirmă USR într-un comunicat transmis, sâmbătă, Agerpres. "Prin susţinerea eforturilor forţelor reformiste, SUA descurajează în mod clar tentativele actualei majorităţi PSD-ALDE de a face reversibile progresele înregistrate în justiţie şi în lupta împotriva corupţiei în ultimii ani şi de a discredita nişte instituţii care sunt model de bune practici la nivelul internaţional", se arată în comunicat. Potrivit USR, faptul că preşedintele României se numără printre primii patru lideri ai UE invitaţi la Casa Albă de noua administraţie este o confirmare a importanţei pe care Washington-ul o acordă Parteneriatului strategic dintre România şi SUA. "Preşedintele SUA a recunoscut contribuţia importantă a României la NATO în Afganistan, dar şi în combaterea terorismului şi a dat ţara noastră ca exemplu de stat care şi-a îndeplinit angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru Apărare", se arată în comunicatul USR. USR va monitoriza respectarea acestui angajament, "în condiţiile de risc introduse de politica opacă şi ineficientă a Guvernului Grindeanu şi PSD", indică sursa citată. În opinia USR, apartenenţa României la NATO şi Parteneriatul strategic cu SUA sunt pilonii esenţiali pentru securitatea naţională. "Susţinem respectarea principiului proporţionalităţii garanţiilor de securitate date de NATO componentei sudice şi nordice ale flancului estic. Pe fondul militarizării Crimeii şi transformării ei într-o zonă anti-acces, considerăm că este nevoie de o prezenţă întărită a NATO în regiune care să restabilească echilibrul de forţe", precizează USR. USR susţine totodată importanţa ridicării vizelor pentru cetăţenii români şi a dezvoltării dimensiunii de cooperare economică, inclusiv prin atragerea de mai multe investiţii americane în România. SURSE: Antena 3, AGERPRES, HotNews.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, nu exclude posibilitatea ca PSD să invite UDMR la guvernare. Dragnea a arătat că UDMR a fost pentru oricine un partener de guvernare eficient şi serios. Întrebat, vineri, dacă CExN al PSD, care va avea loc săptămâna viitoare, poate lua în discuţie invitarea UDMR la guvernare, Dragnea a răspuns: "CExN poate lua în discuţie multe lucruri. La ora asta nu am discutat în partid despre această posibilitate, deocamdată, dar eu nu exclud". "UDMR a fost pentru oricine un partener de guvernare eficient şi serios. Nu am avut o discuţie aplicată despre o invitaţie efectivă de a intra în Guvern, dar nu exclud (această posibilitate, n.r.). Asta nu înseamnă că nu putem să avem o discuţie în perioada următoare", a adăugat Dragnea. Liderul PSD a mai spus că UDMR a propus întotdeauna oameni buni şi competenţi în posturile guvernamentale, atât în interiorul Guvernului, cât şi în celelalte structuri guvernamentale. SURSE: Mediafax, Digi24, DC News, Active News, ziare.com, România Liberă.

Schimbarea Guvernului Grindeanu nu va genera o criză politică, a declarat vineri Liviu Dragnea. Liderul PSD a adăugat: "Dar nu cred că ajungem acolo. Sau...cine ştie?". Întrebat dacă schimbarea Guvernului ar putea genera o criză politică, Dragnea a răspuns: "Nu, categoric nu. Dar nu cred că ajungem acolo. Sau...cine ştie?". El a arătat că discuţiile despre schimbări în Guvern se vor face după finalizarea raportului de evaluare, care va avea loc duminică seara. "În acest moment exclud orice discuţie despre schimbări. Numai după ce vom avea raportul de evaluare, atunci vom discuta în partid. Dacă va fi nevoie să facem schimbări în Guvern, le vom face pentru a îmbunătăţi implementarea programului de guvernare", a arătat Dragnea. SURSE: Business Magazin, Mediafax.

România este cea mai pro-americană ţară, din Uniunea Europeană, a declarat astăzi, preşedintele Klaus Iohannis. Aflat într-o vizită în Statele Unite, şeful statului a ţinut un discurs la Heritage Foundation, unde a vorbit despre importanţa parteneriatului strategic, dintre România şi SUA. „Ţara mea e cea mai pro-americană ţară din Uniunea Europeană. Peste 70% dintre români, conform sondajelor, au sentimente pozitive faţă de SUA şi asta se traduce în acţiuni concrete. Situaţia actuală de securitate din Europa e cea mai provocatoare din ultimii 20 de ani şi subliniază nevoia pentru o solidaritate transatlantică. Ne confruntăm cu ameninţări şi provocări în sudul şi estul Alianţei. Trebuie abordate într-o manieră coordonată şi unitară, iar asta e provocare în sine. În Est, Rusia tinde să-şi impună zona de influenţă prin forţă, prin invazia Georgiei, anexarea ilegală a Crimeei şi agresiunea militară în estul Ucrainei, poziţionandu-se militar la graniţele NATO şi cu o influenţă negativă din Balcani şi până în Europa de Vest. În ciuda acestui fapt, avem nevoie de dialog cu Rusia, dar bazat pe o descurajare puternică. Abordarea noastra trebuie să fie strategică, coerentă şi coordonată”, a declarat Klaus Iohannis. SURSE: Digi24, ProTV.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, în Franţa, că întărirea proiectului european și a parteneriatului strategic cu SUA reprezintă "cei doi piloni de politică externă a României", potrivit Agerpres. "Pentru România există două direcții strategice pentru politica externă. Pe de o parte, întărirea proiectului european, România fiind țară membră a Uniunii Europene. Pe de altă parte, întărirea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii. Sunt cei doi piloni de politică externă a țării noastre pe care trebuie să-i consolidăm și aceasta este direcția corectă. Toate contactele, toate vizitele sunt mai mult decât bine-venite tocmai pentru a consolida aceste două direcții extrem de importante și care sunt complementare, nu se exclud una pe alta", a declarat Grindeanu. Premierul a răspuns astfel la o întrebare care viza posibilitatea ca România să fie "un liant" între politica globală a SUA și cea a Uniunii Europene, în contextul în care șeful Executivului efectuează o vizită de lucru în Franța, în timp ce președintele Klaus Iohannis se află într-o vizită în SUA. SURSE: România Liberă, news.ro.

Fotbaliştii din echipa naţională a Arabiei Saudite au refuzat, joi, înaintea meciului cu Australia, din preliminariile pentru Campionatul Mondial din 2018, să ţină un moment de reculegere în memoria victimelor atacului de sâmbătă, de pe London Bridge şi Borough Market, relatează Daily Mail. Într-o fotografie publicată de către publicaţia amintită se observă jucătorii australieni aliniaţi la mijlocul terenului, pentru minutul de reculegere, în timp ce saudiţii ignoră această acţiune şi se pregătesc pentru startul partidei. La rândul lor, în momentul respectiv, rezervele reprezentativei Arabiei Saudite nu s-au ridicat în picioare, aşa cum se obişnuieşte. Gestul naţionalei din Arabia Saudită i-a nemulţumit pe fanii australieni, care cer socoteală pe reţelele de socializare. În schimb, suporterii din Arabia Saudită susţin că în cultura musulmană nu se obişnuieşte să se ţină momente de regulegere pentru a omagia persoanele decedate. Echipa naţională de fotbal a Australiei a învins, joi, pe teren propriu, cu scorul de 3-2, reprezentativa similară din Arabia Saudită, în preliminariile pentru Campionatul Mondial din Rusia 2018. SURSE: Mediafax, ziare.com.

Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean) a aprobat joi o lege care stabilește integrarea Ucrainei în NATO drept una dintre prioritățile de politică externă ale țării, după ce guvernul de la Kiev a renunțat în urmă cu trei ani la statutul de neutralitate militară al Ucrainei, informează EFE. Proiectul de lege, care pune bazele convergenței Ucrainei cu țările membre ale Alianței Nord-Atlantice, a fost aprobat cu votul a 276 de deputați din totalul de 450. ''În sfârșit, Rada Supremă a avut curajul să reia calea aderării la NATO fără niciun fel de scuze legate de nevoia de a îndeplini criteriile'' necesare în cadrul acestui demers, a declarat în timpul sesiunii plenare deputatul Boris Tarasiuk din Batkivșcina (Patria, partidul fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko). Statutul de neutralitate adoptat de Ucraina în timpul fostului președinte Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere, ''s-a dovedit ineficient în garantarea securității statului în fața presiunilor și agresiunii externe'', se menționează în textul proiectului de lege, într-o aluzie la Rusia, notează EFE. Autoritățile de la Kiev spun că vecinul lor de la est este ''un stat agresor'' care îi sprijină cu arme, bani și trupe pe rebelii separatiști care controlează ample teritorii în regiunile din estul țării, Donețk și Lugansk, care se învecinează cu Rusia. ''Politica de neutralitate s-a dovedit a fi o trădare, deoarece câtă vreme a fost în vigoare, sistemul nostru de securitate și apărare a fost distrus'', a scris pe contul ei de Facebook deputata Irina Friz, coautoare a proiectului de lege. Ucraina a renunțat în decembrie 2014 la statutul său de nealiniere militară, după anexarea Crimeii de către Rusia și izbucnirea rebeliunii proruse din estul țării, scrie EFE, care adaugă că, în ciuda dorinței guvernului ucrainean, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și mai multe țări membre ale organizației au exclus integrarea rapidă a Ucrainei în Alianță. Președintele ucrainean Petro Poroșenko a dat asigurări că autoritățile ucrainene vor organiza un referendum pentru a întreba populația dacă este de acord cu aderarea țării la NATO. SURSE: AGERPRES, Radio Europa Liberă, Publika, Adevărul, independent.md.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, i-a criticat pe ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, și primul ministru, Sorin Grindeanu, că nu au fost prezenți în Parlament pentru votul pe Legea salarizării bugetarilor. „E o problemă faptul că azi Ministrul de Finanțe nu a venit în Parlament să susțină această lege, cu toate că avea timp. Am puterea politică să-mi asum acest lucru și să-mi cer scuze ca președinte al PSD că nu a venit. E o problemă pe care o vom regla în interior. (…) Era bine să vină şi premierul, pentru că e o lege importantă, poate cea mai importantă din acest an”, a declarat Liviu Dragnea, de la tribuna Parlamentului, imediat după ce s-a votat Legea salarizării bugetarilor. Critici mai dure au venit din partea președintelui executiv al PSD, Niculae Bădălău, care a spus că partidul nu va ezita să îl schimbe inclusiv pe premierul Sorin Grindeanu. „Acolo unde vom constata deficienţe nu ne vom da în lături să propunem schimbarea de miniştri, inclusiv a Guvernului, dacă considerăm că acesta a încetinit ritmul aplicării programului de guvernare. Membrii Guvernului nu au comunicat îndeajuns, sunt multe lucruri, dorim intensificarea ritmului de aplicare. PSD are oameni şi are o rezervă de cadre foarte buni care oricând pot înlocui un prim ministru. Avem o majoritate solidă, avem un program de guvernare apreciat de români şi consider că dânsul vrea bine României şi va nominaliza tot un social democrat”, a declarat Niculae Bădălău, președintele executiv al PSD. Primele critici la adresa lui Sorin Grindeanu au venit de la Gabriela Vrânceanu Firea, primarul Bucureștiului. Firea a declarat, duminică, la Antena 3, că preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a acuzat că nu se mai consultă cu premierul Sorin Grindeanu „ca la început”, dând exemple de proastă colaborare cu Guvernul la nivelul Primăriei, unde proiectele „se lovesc de un zid”, iar relaţia Executivului cu administraţia locală este „mai proastă” decât pe vremea Cabinetului Cioloş. SURSE: GreatNews, Digi24, România Liberă, ziare.com.

Asociaţia „Bucureşti fără ei” începe, miercuri, în Piaţa Unirii, strângerea de semnături pentru declanşarea referendumurilor de demitere a primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, a primarilor de sector şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Reprezentanţii asociaţiei, care anunţaseră că vor instala corturi pentru strângerea de semnături, dar nu au obţinut autorizaţie de la municipalitate, susţin că nu se vor da bătuţi şi vor obţine dreptul de a avea corturi pentru strângerea de semnături, transmite News.ro. Reprezentanţii asociaţiei spun că începând de miercuri vor fi prezenţi, între orele 9.00-21.00, în Piaţa Unirii, pe trotuarul dintre Magazinul Unirea, colţul cu magazinul H&M şi intersecţia Pieţei Unirii cu Splaiul Unirii. „Cei care are au adunat deja semnături pot aduce formularele la Piaţa Unirii. Vom fi uşor de identificat, fiindcă vom purta tricouri cu sigla ”Bucureşti Fără Ei” şi vom avea şi un rollup. Primăria Capitalei încearcă din răsputeri să ne împiedice în demersul nostru, neţinând cont de notificarea pe care am făcut-o privind amplasarea unui cort. Am făcut deja o revenire la notificarea iniţială, iar răspunsul lor e că nu ţine de ei, se ascund în spatele unor reglementări confuze. Deşi e responsabilitatea directă a primarului să răspundă unor astfel de solicitări, Gabriela Firea l-a scos la înaintare pe viceprimarul Aurelian Bădulescu, ceea ce e ilegal. În concluzie, în interpretarea lor abuzivă, partidele au tot dreptul să aibă corturi în campaniile electorale, dar cetăţenii care au iniţiative civice, nu. Ceauşescu ar fi mândru de odraselele lui de la Primăria Capitalei. Dar nu ne vom da bătuţi şi vom obţine dreptul de a avea corturi pentru strângerea de semnături”, mai spune Asociaţia ”Bucureşti fără ei”. Pentru declanşarea referendumurilor de demitere sunt necesare semnăturile a 25% din bucureştenii cu drept de vot, adică peste 440.000. Conform Legii administraţiei publice locale 215/2001, mandatul primarului încetează ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia, organizat în condiţiile legii. „Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei, oraşului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivităţii locale sau a neexercitării atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului. Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi numărul buletinului sau ale cărţii de identitate şi semnătura olografă ale cetăţenilor care au solicitat organizarea referendumului. Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localităţile componente ale comunei, oraşului sau municipiului”, prevedea legea. Potrivit reglementărilor în vigoare, Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativ-teritoriale. Cheltuielile pentru organizarea referendumurilor se suportă din bugetul local. În 10 mai, numărul total al alegătorilor din Bucureşti era 1.773.708, potrivit AEP, ceea ce înseamnă că pentru organizarea referendumului de demitere a primarului Capitalei ar fi necesare cel puţin 443.427 semnături. SURSE: Digi24, ProTV, Libertatea, Acasă, Sputnik.

Platforma civică "Respect", care are ca scop oprirea modificării Constituţiei "într-un mod care restrânge drepturile şi libertăţile fundamentale", prin redefinirea familiei, a fost lansată miercuri, preşedintele de onoare al Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pîrvulescu, spunând că până marţi seară în această platforma s-au înscris 100 de organizaţii nenguvernamentale, dar şi cetăţeni. Cristian Pîrvulescu a spus, într-o conferinţă de presă, că platforma "Respect" este formată la acest moment din 100 de organizaţii şi este un proces continuu de aderare, fiind vorba atât de ONG-uri, cât şi de personalităţi publice şi cetăţeni obişnuiţi. Pîrvulescu a făcut referire la contextul internaţional ”complicat”, care pune în discuţie şi ”foloseşte” religia sau teme legate de tradiţie pentru a le opune drepturilor omului. ”Drepturile şi libertăţile omului sunt considerate în momentul actual un lux. Ştiţi poziţia pe care o exprimă Victor Orban sau Vladimir Putin, este o poziţie care este împărtăşită de foarte mulţi politicieni, inclusiv în România, şi de o parte a societăţii. În faţa unei asemenea situaţii am considerat că este necesară şi o astfel de mobilizare şi în România”, a declarat Cristian Pîrvulescu. El a spus că referendumul pentru modificarea Constituţiei se înscrie "într-o strategie care ameninţă drepturile şi libertăţile". "Trebuie să facem tot efortul ca societatea românească să reacţioneze. Noi constatăm în momentul de faţă o intenţie de a folosi religia sau teme legate de tradiţie pentru a le opune drepturilor omului. Nu e nou. În România am mai trăit în anii ‘90 o astfel de situaţie, dar contextul internaţional este mai complicat acum. Rolul societăţii civile democratice este de a dovedi care e drumul de urmat”, a afirmat Pîrvulescu. Manifestul are la bază principiul potrivit căruia ”Toţi suntem cetăţeni egali: Respect pentru toţi! Drepturile omului şi libertăţile fundamentale nu se votează”. ”Ceea ce se întâmplă în România s-a întâmplat şi în alte state occidentale în urmă cu câţiva ani. Cel mai bun exemplu sunt manifestaţiile din Franţa din 2013-2014. Este vorba despre o strategie care vrea să pună drepturile omului în defensivă. Pentru noi, scandalul Bodnariu şi campania Coaliţiei pentru Familie sunt exemplare din acest punct de vedere, este vorba despre intenţie organizată care urmăreşte să pună clasa politică în defensivă în raport cu apărarea drepturilor omului. (...) De ce atât de târziu ne-am organizat? Pentru că am vrut să învăţăm de la ceilalţi, de la polonezi, de la croaţi. În România, interzicerea avortului într-o ţară în care Ceauşescu a omorât zeci de mii de femei, din cauza politicii nataliste? Nu suntem Polonia, n-am avut libertatea avortului în perioada comunistă, am avut interzis avortul şi constatăm acum că politicile ceauşiste sunt aduse în actualitate de o coaliţie care urmăreşte tradiţia. Să fie oare asta tradiţia pe care o vor?”, a mai spus Pîrvulescu, arătând că în România există 800.000 de oameni care trăiesc în familii care nu au un statut oficial. Oana Marinescu, consultant în comunicare, care s-a aflat în grupul de iniţiativă a acestei platforme, în calitate de cetăţean, este de părere că la nivelul clasei politice ”nu există niciun partid care să asume apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, situaţia fiind una de risc pentru fiecare cetăţean, care va avea de suferit, ”de la libertatea femeii de a-şi construi viaţa aşa cum vrea ea, până la libertatea oamenilor de a-şi alege viaţa aşa cum vor”. ”În ceea ce priveşte definiţia familiei, eu personal mă simt vizată de ceea ce se întâmplă acum în societate, am o familie monoparentală, şi i-am explicat copilului meu că familia lui este perfectă aşa cum este, iar în acest moment sunt în situaţia de a-i explica de ce unii oameni cred că familia lui nu este perfectă. Sunt mulţi alţii ca mine, şi apelul meu este către toate mamele şi toţi taţii care-şi cresc singuri copiii este să se gândească că pentru acei copii este mult mai bine să nu fie o presiune, să nu fie o stigmatizare a societăţii doar pentru că ei nu fac parte din ceea ce defineşte un grup ca fiind familia perfectă”, a mai spus Oana Marinescu. Mircea Toma a cercetat discursul Coaliţiei pentru Familie şi îl consideră ”ipocrit”. ”Argumentele pe care le folosesc pentru modificarea Constituţiei vorbesc despre degringolada familiei în România şi în Europa şi cele pe care le listează sunt în principiu rezonabile: din România emigrează mulţi părinţi, sunt multe familii singure, vârsta celor care se căsătoresc e importantă, tineri sunt în Italia şi Spania, deci în România rămân bătrânii. Ce faci atunci când lumea nu alege să se căsătorească ca să-şi consolideze o familie? Iei o iniţiativă importantă ca lumea să se căsătorească, nu să nu se căsătorească. Demersul lor logic porneşte de la nişte argumente care se termină într-o interdicţie adresată unei minorităţi care n-a avut un rol pe funcţionarea familiei în societate. Această modificare legislativă promovează o reducere a drepturilor unor cetăţeni, nu o reparare a unei instituţii, care este foarte importantă", a spus Toma. Platforma ”Respect” solicită clasei politice să oprească organizarea referendumului pentru modificarea Constituţiei, pentru "a preveni riscul alunecării nedemocratice şi al divizării societăţii româneşti". ”Prima provocare şi cea mai importantă este de a ne uni şi de a da glas revoltei noastre pentru a convinge Parlamentul, Preşedinţia şi instituţiile ţării să oprească acest referendum care reprezintă o nouă mineriadă la adresa democraţiei româneşti. Politicieni, opriţi distrugerea democraţiei româneşti şi arătaţi-ne respect: Constituţia este pentru toţi!”, arată manifestul. Platforma ”Respect” exprimă susţinerea pentru familie şi precizează că cele mai mari ameninţări la adresa acesteia sunt sărăcia şi corupţia, distrugerea statului de drept, inegalităţile, lipsa de unitate, solidaritate, respect şi încredere reciprocă, violenţa în familie, accesul limitat la locuire şi servicii medicale adecvate, mortalitatea maternă şi infantilă ridicată, absenţa accesului egal la educaţie de calitate, inclusiv insuficienţa creşelor şi a grădiniţelor, lipsa locurilor de muncă. La baza Platformei se află un Grup de Iniţiativă format din Asociaţia Pro Democraţia, APADOR-CH, Asociaţia ActiveWatch, Asociaţia ACCEPT, Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, Centrul FILIA, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul pentru Jurnalism Independent, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), Iniţiativa România, Platforma Demos şi Oana Marinescu în calitate de cetăţean. Semnăturile din partea cetăţenilor şi a organizaţiilor pot fi transmise pe adresa semnează@platformarespect.ro. SURSE: news.ro, HotNews, stiripesurse.ro, Europa FM, ziare.com.

Fragmente dintr-un avion militar la bordul căruia se aflau peste 100 de persoane - majoritatea femei şi copii, membri ai familiile unor militari - au fost găsite pe mare, la câteva ore după dispariţia aeronavei de pe ecranele radarelor, relatează AFP. ”Am găsit în mare piese de avion”, la 218 kilometri de oraşul Dawei, în sud-estul Myanmarului, a declarat miercuri seara pentru AFP Naing Lin Zaw, un reprezentant al Forţelor aeriene. ”Comunicarea a fost pierdută brusc, către ora (locală) 13.35 (10.05, ora României)”, a anunţat puţin mai devreme generalul Min Aung Hlaing, şeful armatei, pe pagina sa de Facebook. Generalul a precizat miercuri seara că erau 106 militari şi membri ai familiilor lor, dar şi 14 membri ai echipajului, în acest avion cu turbopropulsor de tip Y-8F-200, de fabricaţie chineză. O sursă aeroportuară a evocat anterior prezenţa a 116 persoane la bord. ”Operaţiuni de căutare şi salvare sunt în curs, cu sprijinul unor avioane şi nave militare”, a adăugat şeful armatei. Unul dintre aceste vapoare a descoperit fragmentele. Contactul cu avionul a fost pierdut în momentul în care survola regiunea Dawei, la Marea Andaman. Aeronava a decolat cu puţin timp înainte din oraşul Myeik, în sudul Myanmarului, unde se află bazele militarilor şi familiilor lor, şi urma să aterizeze la Yangon, capitala economică a ţării. Potrivit unui purtător de cuvânt al armatei, două treimi dintre pasageri erau femei şi copii. ”Acest tip de zbor este organizat de două ori pe lună, pentru familiile militarilor”, a declarat o sursă aeroportuară pentru AFP. ”Înclinăm către un incident tehnic. Condiţiile meteo erau bune”, a adăugat acest oficial, în contextul în care întreţinerea materialului militar - în această ţară care rămâne una dintre cele mai sărace din Asia de Sud-Est - este un subiect de îngrijorare, în profida păstrării puterii politice de către armată. În iunie 2016, un elicopter militar s-a prăbuşit (trei morţi) în provincia Bago (centru). Condiţii meteorologice nefavorabile au fost evocate atunci, drept cauză a accidentului. Flota aeriană a Myanmarului este veche şi depăşită moral, afirmă un fost oficial din cadrul aviaţiei Ministerului Transporturilor, sub protecţia anonimatului. În februarie 2016, cinci militari au murit după ce avionul militar, la bordul căruia se aflau, s-a prăbuşit în apropierea capitalei administrative Naypyidaw. Accidentele în transporturi sunt foarte frecvente în Myanmar, o ţară care s-a deschis lumii începând din 2001, după autodizolvarea unei junte militare care a izolat-o timp de decenii. În aprilie, cel puţin 30 de persoane au murit în estul Myanmarului, în urma coliziunii, noaptea, între o navă de transport de pasageri şi un cargo, în regiunea Yangon. Precedentul accident de amploare în Myanmar a avut loc pe 28 august 1998, când un avion aparţinând companiei Myanmar Airways, la bordul căruia se aflau 39 de persoane, a fost găsit la patru zile după ce a fost dat dispărut. Informaţii contradictorii l-au semnalat mai întâi intact, în Laos, până când a fost descoperit în estul ţării. SURSE: Antena 1, HotNews, Europa FM, AGERPRES, Mediafax, Sputnik, Timiş Online, Gazeta de Sud, Libertatea.

Emiratele Arabe Unite (EAU) au interzis publicarea de expresii de simpatie faţă de Qatar şi îi va pedepsi pe cei care încalcă legea cu până la 15 ani de închisoare, potrivit ziarului Gulf News şi canalului de televiziune panarab Al-Arabiya, relatează miercuri Reuters. "Vor fi luate măsuri stricte şi ferme împotriva oricui arată simpatie sau orice formă de părtinire faţă de Qatar sau care este împotriva poziţiei Emiratelor Arabe Unite, fie prin social media sau orice alt mijloc de comunicare scris, vizual sau verbal", menţionează publicaţia Gulf News care îl citează pe procurorul general Hamad Saif al-Shamsi. Pe lângă o posibilă condamnare la închisoare, cei care încalcă ordinul ar putea primi o amendă de cel puţin 500.000 dirhami (circa 121.000 de euro), menţionează publicaţia citată. Arabia Saudită, Egiptul şi Emiratele Arabe Unite se numără printre ţările care au rupt luni relaţiile cu Qatarul, pe care îl acuză că susţine ''terorismul'' - acuzaţii negate de Qatar -, fapt ce a provocat o criză diplomatică majoră în Orientul Mijlociu. SURSE: economica.net, HotNews.

Condamnaţii penal vor putea face parte din Guvern, potrivit proiectului noului Cod Administrativ. Cu o singură condiţie însă: ca de la condamnare la ocuparea funcţiei să intervină reabilitarea persoanei în cauză. Noul Cod Administrativ va ajunge în Parlament pentru dezbatere, varianta fiind avansată de Liviu Dragnea. Liviu Dragnea a anunţat că varianta finală a noului Cod Administrativ este aproape gata şi că acesta urmează să fie introdus în circuitul legislativ. Printre modificări se numără şi cea legată de prezenţa în Guvern a celor care au fost reabilitaţi după o condamnare penală. „Mi se pare că lucrurile intră într-un fel în ordine. Reabilitarea de drept sau judecătorească intervine în cazul oricărei persoane condamnate şi ea trebuie să producă efecte juridice egale pentru toţi”, afirmă Adrian Ţuţuianu, senator PSD. Un senator din majoritatea parlamentară nu înţelege de ce singura interdicţie pentru condamnaţii penal vizează doar Guvernul. „Întrebarea este invers: de ce în Guvern nu poate să fie cineva, în rest poate ocupa orice altă funcţie publică, adică poate fi preşedintele statului, poate să fie parlamentar, poate să fie primar sau consilier judeţean, dar nu poate să fie în Guvern. Eu cred că un om care la 18 a avut o problemă, dar a fost reabilitat la 40-50 de ani poate să intre în administraţie”, susține Liviu Pop, senator PSD. Legea privind organizarea şi funcţionarea Guvernului interzice în acest moment persoanelor care au condamnări penale să facă parte din Executiv. Opoziţia crede că cei de la Putere încearcă să îi permită lui Liviu Dragnea să ajungă la Palatul Victoria. Acesta nu a putut fi premier deoarece a fost condamnat cu suspendare în dosarul Referendumul. „Cred că cel mai bine ar fi să scrie: domnul Dragnea poate să ocupe orice funcţie vrea în statul român, indiferent ce situaţie are din punct de vedere al aplicării legii penale. De asemenea, domnul Tăriceanu. Și ar fi mult mai simplu. Despre asta este vorba. O lume întreagă în acest Parlament se învârte în jurul problemelor a doi, trei, patru membri ai Parlamentului”, declară Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedinte PNL. Noul Cod Administrativ urmează să ajungă în Parlament pentru dezbatere, varianta fiind avansată chiar de liderul PSD. Lămurirea a fost introdusă în document după ce Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului referitoare la prezenţa celor cu condamnări penale în Executiv. SURSE: Digi24.

Igor Dodon exclude posibilitatea implicării lui Vladimir Putin în politica internă a Republicii Moldova şi sugerează că, de fapt, alţi actori internaţionali ar face acest lucru, însă nu a oferit nume concrete. „Nu cred că se implică. Eu cred că trebuie să ne uităm la cei care sunt destul de activi în ceea ce ţine de implicarea în campanii electorale, inclusiv din Republica Moldova, dar la sigur mai puţin din partea Federaţiei Ruse”, a declarat Igor Dodon jurnaliştilor marţi, 6 iunie, după depunerea de flori la bustul lui Alexandr Puşkin. Preşedintele Republicii Moldova a oferit acest răspuns în contextul glumei făcute de Vladimir Putin, la Sankt-Petersburg, unde liderul de la Kremlin a spus „întrebaţi-l pe Dodon, el ştie mai bine”, atunci când a fost întrebat dacă se implică sau nu Rusia în politica internă a altor state. SURSE: Adevărul.

Ministrul ceh de Interne, Milan Chovanec, a anunţat, luni, că Republica Cehă nu va mai accepta refugiaţi în ţară, deşi face parte din sistemul Uniunii Europene privind cotele obligatorii de relocare a imigranţilor, informează site-ul agenţiei The Associated Press. Decizia UE de a reloca aproximativ 160.000 de refugiaţi în ţările membre, pentru a slăbi presiunea asupra Greciei şi Italiei, a fost puternic contestată de către statele centrale şi est-europene. Slovacia şi Ungaria au depus contestaţii în instanţă. Milan Chovanec a precizat că Guvernul de la Praga a aprobat propunerea de a nu mai accepta imigranţi întrucât "programul nu funcţionează", iar "situaţia de securitate s-a înrăutăţit". Cehia ar trebui să primească aproximativ 2.600 de refugiaţi până în luna septembrie. Până în prezent, a acceptat doar 12, toţi din Grecia. În data de 18 mai, Parlamentul European a cerut statelor Uniunii Europene să accelereze distribuirea refugiaţilor în conformitate cu sistemul cotelor stabilit de Comisia Europeană. Potrivit datelor prezentate, statele membre UE au relocat doar 11% din ceea ce reprezintă obligaţiile lor totale de 160.000 de refugiaţi din Grecia şi Italia. SURSE: Mediafax, România TV, jurnal.md.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a mărturisit, într-un interviu pentru Hotnews.ro, că este afectată de eticheta pusă de toată lumea celor care fac parte din PSD, grupul politic a cărei membră este, simțindu-se jignită de afirmații precum: "toți PSD-iștii sunt corupți și nenorociți". Întrebată dacă este afectată de modul în care publicul califică PSD-ul, Corina Crețu a mărturisit că se simte jignită de calificativele folosite de internauți, când vine vorba despre cei care fac parte din gruparea politică aflată la guvernare "În momentul în care citesc că toţi PSD-iştii sunt corupţi şi nenorociţi, cum să spun – eu sunt un om de stânga, PSD, ne-PSD, eu acest lucru nu-l înţeleg în societatea românească. Uitaţi, la comentariile dvs la Hotnews, când daţi ceva despre mine, cum mă cataloghează toată lumea. Sau invers, aţi auzit-o pe doamna Merkel? Totul merge la nivel de ideologie şi eu cred că acela e nivelul la care trebuie să ajungem şi să ne respectăm", a declarat comisarul european. SURSE: România Liberă, HotNews.

Preşedintele Klaus Iohannis va avea marţi, în cadrul deplasării sale în Statele Unite, o întâlnire cu directorul CIA, Mike Pompeo, informează Administraţia Prezidenţială, potrivit News.ro. Întâlnirea va avea loc la ora 14.30, ora locală (21.30, ora României). Întrevederea preşedintelui cu şeful CIA nu a fost anunţată în prealabil de Administraţia Prezidenţială, atunci când au fost făcute publice detaliile vizitei în SUA. Înaintea întâlnirii cu Mike Pompeo, preşedintele Klaus Iohannis va merge la Cimitirul Militar Arlington, unde va depune coroane de flori. Preşedintele şi-a început vizita luni, urmând să primească distincţia Light Unto the Nations, oferită de Comitetul Americano-Iudeic, în semn de recunoaştere pentru impactul internaţional important în domeniul păcii, securităţii, democraţiei, promovării valorilor umane. Pe 9 iunie, Klaus Iohannis va avea o întrevedere şi cu preşedintele SUA, Donald Trump. SURSE: Digi24, Mediafax, HotNews, ProTV, Cotidianul, România Liberă, Gazeta de Sud, ziare.com, Evenimentul Zilei, obiectiv.info.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat luni că noua ordonanţă executivă privind imigraţia este "o interdicţie de călătorie" şi a avertizat că Departamentul de Justiţie nu ar fi trebuit să prezinte Curţii Supreme o versiune "atenuată, corectă din punct de vedere politic", relatează CNN. În contextul atacului terorist de sâmbătă din centrul Londrei, Donald Trump a solicitat o revizuire judiciară rapidă a ordonanţei prezidenţiale şi a cerut Departamentului de Justiţie să vină cu o versiune mai dură a propunerii. "Oamenii, avocaţii şi instanţele o pot numi cum vor, dar eu vorbesc despre ceea ce avem nevoie, şi anume de o interdicţie de călătorie. Departamentul de Justiţie ar fi trebuit să rămână la proiectul iniţial, nu la versiunea atenuată, corectă din punct de vedere politic, pe care au depus-o la Curtea Supremă. Departamentul de Justiţie ar trebui să ceară o audiere rapidă a interdicţiei de călătorie în faţa Curţii Supreme - şi să vină cu o versiune mult mai dură! În orice caz, vom examina cu atenţie oamenii care vin în SUA, pentru a ne menţine ţara în siguranţă. Tribunalele sunt lente şi politice", a spus Trump pe contul de Twitter. O instanţă federală de apel a confirmat, zilele trecute, blocarea noului decret emis de preşedintele SUA, Donald Trump, privind suspendarea vizelor cetăţenilor din state din Africa şi Orientul Mijlociu. Donald Trump a emis pe 6 martie o nouă ordonanţă executivă antiimigraţie, impunând restricţii temporare de călătorie cetăţenilor din Siria, Iran, Libia, Somalia, Sudan şi Yemen. Irakul, care figura pe prima listă, a fost eliminat, la solicitarea Pentagonului, care a evocat colaborarea eficientă cu Bagdadul în combaterea terorismului. Însă aplicarea măsurilor a fost blocată de justiţie pe 15 martie, cu doar câteva ore înainte de intrarea în vigoare. SURSE: Mediafax, Huff.

Șapte state – Bahrein, Arabia Saudită, Egiptul, Emiratele Arabe Unite, Yemen, Libia și Maldive au întrerupt relațiile diplomatice cu Qatarul. Scandalul diplomatic reprezintă o continuare a unui scandal informational declanșat în luna mai. Pe 23 mai, agenția de știri din Qatar, QNA, a publicat o declarație a emirului țării Tamim al Thani în care spune că intenționează să recheme ambasadorul țării din Arabia Saudită și să normalizeze relațiile cu Iranul. Ulterior, autoritățile din Qatar au declarat că site-ul agenției de știri a fost spart, însă Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Yemen nu s-au lăsat convinse. De asemenea, Dohu a fost învinuită de susținerea grupărilor Al Qaeda și Statul Islamic. Luni dimineața, Bahrein a anunțat despre întreruperea relațiilor diplomatice cu Qatar, învinuind Dohu de destabilizarea situației din țară. În scurt timp, despre acțiuni similar au anunțat la Riad, Cairo, Abu-Dhabi, acestora alăturându-se guvernele din Yemen, Libia și Maldive. Arabia Saudită a anunțat că toți cetățenii Qatarului trebuie să părăsească teritoriul țării timp de 14 zile, iar postului Al Jazeera, un canal din Qatar, ar urma să fie retrasă licența de transmisie. Toate punctele vamale de la frontiera cu Qatarul au fost închise și a fost încetată orice comunicare maritimă sau aeriană, iar băncile egiptene și-au încetat orice activitate cu această țară. Ministerul de Externe al Egiptului și-a motivate ruperea relațiilor diplomatice cu Qatar de eșuarea tentativelor de convingere a acestui stat să renunțe la sprijinirea organizațiilor teroriste în frunte cu "Frăția Musulmană". De asemenea, autoritățile egiptene afirmă că Dohu promovează ideile organizațiilor Al Qaeda și Statul Islamic și susțin atentatele teroriste de pe peninsula Sinai. La rândul său, Ministerul de Externe al Qatarul a respins toate învinuirile de imixtiune în problemele politice interne din statele arabe și de susținerea organizațiilor teroriste. SURSE: Sputnik, Realitatea.