BIS aka OldNab

Lansarea oficială a campaniei de promovare a candidaturii României pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în perioada 2020 - 2021 a avut loc vineri, în prezența ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu. Evenimentul s-a desfășurat la sediul ONU și s-a bucurat de participarea a numeroși membri ai corpului diplomatic reprezentând toate grupurile geografice din Organizație, precum și înalți oficiali din conducerea forului, ceremonia marcând un moment important pentru România din perspectiva unui "angajament de durată pentru Pace, Justiție și Dezvoltare", sloganul sub care se va derula campania țării noastre. Potrivit unui comunicat transmis sâmbătă AGERPRES, ministrul Teodor Meleșcanu a subliniat semnificația specială a acestui moment pentru diplomația română, din prisma confirmării rolului țării noastre de actor responsabil al comunității globale și a arătat că, din perspectiva României, deținerea unui nou mandat de membru nepermanent în CS ONU reprezintă un angajament strategic și un obiectiv la a cărui atingere va participa întregul spectru politic. În cadrul discursului său, Meleșcanu a punctat că, în ceea ce privește candidatura României la principalul for global cu responsabilități în domeniul menținerii păcii și securității internaționale, aceasta reflectă angajamentul țării noastre pentru promovarea principiilor și valorilor Cartei ONU, precum și recunoașterea contribuției pe care România a avut-o ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate pe durata a patru mandate precedente, precizează MAE. "Trăim într-o lume complexă, volatilă, în care ne confruntăm cu noi și diversificate provocări cărora trebuie să le facem față în fiecare zi. Nevoia unei organizații robuste, cum este ONU, care să reprezinte un garant al păcii și o platformă pentru găsirea celor mai adecvate soluții este mai mare ca niciodată. Îmi exprim întreaga convingere că ONU va continua să identifice cele mai eficiente instrumente pentru a răspunde provocărilor globale. România își va aduce propria contribuție la eforturile comune, la nivelul ONU, și va împărtăși responsabilitatea colectivă în soluționarea crizelor internaționale, inclusiv din perspectiva deținerii mandatului de membru nepermanent în CS ONU", a declarat șeful diplomației române, citat în comunicat. Ministrul Teodor Meleșcanu a încheiat vineri seria întâlnirilor la New York prin întrevederea cu Statele mici insulare din Pacific (Pacific Small Islands Developing States), în cadrul căreia au fost convenite impulsionarea relațiilor bilaterale cu țările acestei regiuni și explorarea modalităților de îmbunătățire a cooperării în domenii precum educație, sănătate, energie regenerabilă și turism, schimbări climatice, prin intermediul contactelor politice reînnoite, al delegațiilor de afaceri și al numirii de șefi de misiune nerezidenți pe lângă aceste state. Reprezentanții grupului Statelor mici insulare din Pacific au apreciat disponibilitatea României de a colabora cu acestea și cu alți parteneri internaționali în ceea ce privește implicațiile serioase ale securității asupra schimbărilor climatice și pentru a atenua efectele negative ale acestui fenomen asupra comunităților în pericol, precizează MAE. De asemenea, șeful diplomației române a participat la evenimentul dedicat alegerii celor 5 noi membri ai Consiliului de Securitate al ONU (mandatul 2018 — 2019) — Coasta de Fildeș, Guineea Ecuatorială, Kuweit, Olanda (care partajează mandatul cu Italia), Peru și Polonia. Conform MAE, vizita ministrului Teodor Meleșcanu la New York, în perioada 31 mai — 3 iunie, a reprezentat un efort diplomatic susținut de sensibilizare a statelor membre ale ONU referitor la candidatura României, oferind prilejul prezentării principalelor idei, propuneri, proiecte pe care țara noastră intenționează să le promoveze atât în cadrul campaniei, cât și pe durata exercitării mandatului în Consiliul de Securitate. "Ecourile înregistrate pe parcursul vizitei, alături de interesul exprimat de interlocutori pentru continuarea dialogului și a cooperării cu România pe temele înscrise pe agenda ONU, dar și în plan bilateral au reconfirmat larga apreciere de care țara noastră se bucură în plan internațional, prin prisma contribuției semnificative la avansarea agendei de pace, securitate și prosperitate a Organizației", subliniază MAE. SURSE: AGERPRES.

Suntem în plină campanie electorală pentru ocuparea locurilor lăsate libere în administraţia publică locală, după ce mulţi aleşi locali au ajuns în parlament. Liderii de partid au promis înnoirea garniturii de aleşi, aşa că pentru parlamentare, s-au îndreptat către aleşii locali populari în teritoriu. Alegerile locale parțiale sunt programate pe 11 iunie. SURSE: Digi24.

Președintele Igor Dodon se află în aceste zile la Sankt Petersburg, unde are loc Forumul Economic Internațional. Acolo șeful statului a avut mai multe întrevederi, inclusiv cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. „Impresionat” de discuția pe care a purtat-o cu omologul său moldovean, președintele rus a făcut în cadrul evenimentului o glumă pe seama lui Igor Dodon. S-a întâmplat în cadrul unui panel de discuții când moderatoarea evenimentului l-a întrebat pe premierul Indiei, prezent la eveniment dacă crede în ceea ce spune anterior Vladimir Putin precum că Rusia nu se implică în alegerile din alte țări. „Dvs. credeți în asta?!” a fost întrebarea către premierul indian. Vădit amuzat, Vladimir Putin a decis să răspundă el la întrebare. „Întrebați-l pe Dodon, el știe mai bine!”, a spus liderul de la Kremlin. Se pare că răspunsul l-a amuzat și pe Igor Dodon care era pe aceeași scenă. Nici Igor Dodon, nici Administrația prezidențială nu au comentat deocamdată această glumă deocheată a liderului de la Kremlin. SURSE: independent.md, HotNews, Realitatea.

Preşedintele Klaus Iohannis pleacă duminică, pentru şase zile, în Statele Unite ale Americii, într-o vizită în care se va întâlni, la Casa Albă, cu omologul său american Donald Trump şi va primi, din partea American Jewish Committee, distincţia „Light Unto the Nations. Iohannis este primul lider est-european care va fi primit în SUA de către Trump, relatează News.ro. Vizita preşedintelui Klaus Iohannis în SUA a fost anunţată joi noapte. „Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, va efectua în perioada 4-9 iunie a.c. o vizită în Statele Unite ale Americii.. Elementul central al acestei vizite este constituit de întrevederea oficială a Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Preşedintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald J. Trump, în data de 9 iunie a.c”, anunţa un comunicat al Preşedinţiei, care preciza că întrevederea „va fi un excelent prilej pentru a discuta perspectivele de aprofundare şi extindere a Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, pe toate palierele relevante, inclusiv în contextul în care în acest an se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia”. Iohannis a afirmat, joi, pe Facebook, că se va întâlni cu preşedintele american Donald Trump pe 9 iunie pentru a discuta despre aprofundarea Parteneriatului Strategic româno-american şi despre „reconfirmarea angajamentului ferm al României de a rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite”. Iohannis a ataşat postării o fotografie a sa şi a lui Trump, făcută la recenta reuniune a liderilor din ţările NATO. Cu ocazia deplasării la Washington, Preşedintele României va participa, în data de 5 iunie, în calitate de invitat de onoare, la Forumul Global al American Jewish Committee (AJC), care are peste 110 ani de existenţă şi va primi distincţia „Light Unto the Nations”, cea mai înaltă distincţie a organizaţiei care se decernează unor şefi de stat sau de guvern în semn de recunoaştere pentru impactul internaţional important în domeniul păcii, securităţii, democraţiei, promovării valorilor umane. Iohannis va susţine şi un discurs cu această ocazie. Distincţia va fi prezentată, cu ocazia unui moment special, în cadrul Forumului Global, World Leaders Plenary. La Forumul Global, care se desfăşoară în perioada 4-6 iunie a.c., vor lua parte peste 2.500 de participanţi din 70 de ţări. „Light Unto the Nations” a mai fost acordată unor lideri marcanţi, cum ar fi cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy, preşedintele Statelor Unite ale Americii Bill Clinton, precum şi altor şefi de stat din Europa şi America Latină. Vizita la Washington mai cuprinde şi alte elemente de program, inclusiv o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii de români din SUA. Klaus Iohannis este primul lider din Europa de Est care este primit de noul preşedintele american Donald Trump. De când a fost învestit președinte al României, în decembrie 2014, Klaus Iohannis a mai fost de două ori în vizite de lucru în Statele Unite, în 2015 și 2016. În 2015, când a participat la Adunarea Generală a ONU, a fost primit la Casa Albă, dar de către vicepreședintele de atunci, Joe Biden. A doua vizită, din 2016, a fost prilejuită de participarea, la Washington, la un summit al securității nucleare, ocazie cu care a putut avea o scurtă întâlnire cu președintele Barack Obama. SURSE: Digi24, ProTV, PS News, AGERPRES, Viaţa Liberă, Adevărul, Secunda TV, Europa FM, stiripersurse.ro.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a dat în judecată un fost oficial de la Pentagon, Michael Rubin, pentru insulte, transmite News.ro citând presa de la Ankara. Plângerea de nouă pagini depusă la Parchetul din Ankara de avocatul preşedintelui, Huseyin Aydin, îl acuză pe Rubin, în prezent analist la American Enterprise Institute (AEI), că a scris pe Twitter că Erdoğan a folosit tentativa de puci „pentru a curăţa societatea de oponenţi politici şi ideologici”. „Susţinerea pentru Erdoğan nu este, din niciun punct de vedere, susţinere pentru Islam şi pentru demnittatea turcă. Susţinerea pentru Erdoğan va fi susţinere pentru corupţie şi pentru prăbuşirea Turciei”, a scris fostul oficial american pe reţeaua de socializare. Într-un alt material, publicat pe site-ul AEI, el a scris: „Erdoğan nu poate acuza pe nimeni în afară de el pentru puci”, adăugând că politica externă a preşedintelui, „fără probleme cu vecinii” a provocat probleme cu „aproape toţi vecinii”. „Acuzaţiile ilogice ale lui Rubin şi tweeturile insultătoare nu reprezină numai o reflecţie a urii şi furiei sale faţă de preşedintele Erdoğan, dar şi faţă de Republica Turcă”, scrie în plângerea lui Erdoğan. SURSE: Digi24, ProTV.

Într-un interviu acordat cotidianului francez Le Figaro, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat opinia în legătură cu modul în care este organizată structura puterii în Statele Unite ale Americii, considerând că președintele SUA este cel mai des doar o figură cunoscută a administrației, nu și cel care decide. Putin este de părere că președintele SUA poate fi o personalitate ales prim prisma ideilor și a meritelor sale, dar este rareori una capabilă să formuleze directive, să conducă. Președintele rus a mai explicat faptul că birocrația din SUA, cunoscută ca Deep State, este foarte puternică și că nu acceptă schimbări reale a direcției politice. El crede că un individ, cu propriile idei este ales la Casa Albă doar pentru a satisface iluzia unui proces democratic, în realitate – bărbații în costume negre – cei care rămân anonimi opiniei publice și care nu sunt aleși – continuă să urmeze interesele bine stabilite ale elitei SUA în fiecare administrație. “Știți, am avut discuții cu un președinte al SUA, apoi cu al doilea, cu al trelea… Președinții vin și pleacă, dar politica rămâne aceeași. Aveți idee de ce se întâmplă acest lucru? Pentru că birocrația deține de fapt puterea. Deci, o persoană este aleasă, vine cu propriile idei, după care oamenii cu serviete vin să-l viziteze – bine îmbrăcați, în costume negre, cumva ca cel pe care îl port, cu deosebirea că în locul unei cravate de culoare roșie au una neagră sau bleumarin. Și îi explică ceea ce trebuie să facă – și toată retorica schimbării, vedeți? Acest lucru se întâmplă de fiecare dată, de la o administrație la următoarea”, spune Vladimir Putin în interviul acordat Le Figaro. În același interviu, Putin solicită partenerilor NATO să înceteze să mai prezinte Rusia drept principala amenințare. “Ce a fost interesant pentru mine la recenta reuniune NATO este că s-a spus că se dorește îmbunătățirea relațiilor cu Rusia. Atunci de ce urmează să crească bugetul destinat apărării. Împotriva cui vor să pornească un război? Există niște contradicții aici – dar nu e problema noastră. Decizia privind cine trebuie plătit și cât, aparține statelor membre NATO – nu suntem îngrijorați din acest motiv. Ne îngrijim de propriile capacități de apărare, o facem bine și avem o viziune în viitor. Ne asigurăm securitatea noi înșine. Din punctul nostru de vedere, mă veți scuza, considerăm că partenerii noștri din Europa și SUA au o politică îngustă. Nu privesc cu un pas înainte, nu au această strategie, care pare să fi dispărut Cred că ne dorim cu toți siguranță, securitate, prosperitate și cooperare – așa că nu trebuie inventată mitica amenințare rusă și un soi de război hibrid. Mai întâi inventezi această amenințare, apoi îți este teamă de ea, iar pe această bază îți construiești politica. Acest tip de politică nu are viitor – există doar un singur viitor – cel al cooperării în toate sferele de activitate, incluzând aici și securitatea”, a declarat Putin. De asemenea, președintele rus s-a referit la necesitatea unei colaborări internaționale pentru eliminarea terorismului – din punctul său de vedere, principalul pericol în lume în acest moment. El a oferit exemplul unei înțelegeri pe care a avut-o cu fostul președinte al Franței, Francois Hollande, care s-a disipat după ce acesta a vizitat Washingtonul, ceea ce spulberă cumva ideea parteneriatului egal în NATO. Care este principalul pericol în lume în acest moment? Terorismul. Au fost atentate în Europa, în Paris, în Rusia, în Belgia. Există un război în Orientul Apropiat. Acest lucru ar trebui să ne preocupe, dar dezbatem amenințarea Rusiei. “După atentatul de la Paris, o teribilă tragedie, președintele Hollande a vizitat Rusia. Împreună cu Francois am hotărât asupra unor puncte mutuale de acțiune, sșa că a fost ordonată deplasarea portavionului Charles de Gaulle către țărmurile Siriei. Apoi, Fracois a plecat la Washington, și asta a fost. Portavionul Charles de Gaulle își schimbă direcția către Canalul Suez. Asta a fost, cooperarea noastră cu Franța a încetat încă înainte de a începe. Puteți decide cine dintre voi conduce, cine are puterea de a discuta? Cine poate face asta? Suntem întotdeauna gata pentru dialog, suntem deschiși pentru cooperare”, a mai spus Putin. SURSE: Ştiri Extreme, stiripesurse.ro.

Deputatul Nicuşor Dan a demisionat din funcţia de preşedinte al USR, dar şi din calitatea de membru de partid, având în vedere, printre altele, decizia Biroului Naţional al formaţiunii, care s-a pronunţat împotriva redefinirii familiei în Constituţie, transmite Agerpres. „Sunt trei motive importante pentru care o fac. Unul dintre ele - opinia mea fermă că lucrul cel mai rău care se poate întâmpla în România acum este ca dezbaterea principală să nu fie pe cine fură, cine nu fură, ci pe cine apără tradiţiile şi pe cine nu le apără. Şi în felul ăsta o să ajungem că 20 de ani oamenii care fură o să fure în continuare, spunând că apără tradiţiile şi ăsta este un pericol uriaş pentru România. Al doilea motiv este că simt o datorie pentru oamenii care ne-au votat. Tema aceasta a familiei este o temă foarte importantă pentru fiecare dintre ei, este o temă intimă, care ţine de identitate, de sentimentul religios. Chiar dacă ea este importantă pentru ei ca persoane, chiar dacă nu este importantă pentru societate acum şi pentru că USR a fost votat şi de oameni care sprijină acest referendum şi de oameni care nu-l sprijină, e, din nou, convingerea mea fermă că USR-ul trebuie să se adreseze şi unora şi altora”, a declarat Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă. Potrivit acestuia, al treilea motiv al demisiei sale ţine de onoare. „În etapele de formare a acestui partid - fie că a fost USB, la început, fie că a fost USR -, mai apoi, în zecile în întâlniri pe care le-am avut cu oameni pe care încercam să-i conving să vină către această construcţie le-am promis şi a fost o promisiune a mea, personală, că în partidul ăsta este loc pentru toată lumea. Este loc şi pentru progresişti, este loc şi pentru conservatori şi că n-o să existe o decizie a partidului care să fie în contradicţie cu sentimentele lor intime, importante, identitare... Această decizie vine să spună, în opinia mea, că unii dintre colegii noştri sunt colegi de mâna a doua, adică convingerile lor intime, într-o chestiune importantă pentru ei, intră în contradicţie cu direcţia în care partidul vrea să meargă. Şi pentru asta eu îmi asum că am făcut o promisiune de care nu m-am putut ţine, e o chestiune de onoare şi asta antrenează demisia mea, astăzi, din USR”, a explicat Nicuşor Dan. El a adăugat că, prin gestul său, în USR nu se produce ceva dramatic, având în vedere că partidul este „o construcţie cu mulţi oameni”. Nicuşor Dan a arătat că rămâne „disponibil” pentru politica românească, dar şi pentru USR în cazul în care un for mai înalt decât Biroul Politic al partidului îşi va reconsidera decizia luată miercuri - cea privind redefinirea familiei. Întrebat dacă va demisiona şi din Parlament, el a spus că nu a luat o hotărâre în acest sens. „Există şi această posibilitate, dar o să mă consult cu colegii mei parlamentari pentru a lua o decizie”, a adăugat Nicuşor Dan. SURSE: Monitorul de Botoşani, Digi24, Ştiri de Sibiu, Bihoreanul, ziare.com.

Hackeri americani ar fi putut să ”planteze” probe false potrivit cărora Rusia s-ar fi amestecat în alegerile prezidențiale americane, a declarat președintele rus Vladimir Putin. Într-un interviu acordat lui Megyn Kelly de la emisiunea NBC News Sunday Night, din care au fost publicate fragmente, Putin declară că hackeri din Statele Unite ar fi putut să facă așa încât să arate că Rusia s-a aflat în spatele atacului, din motive politice. Pe de altă parte, președintele Rusiei nu a ratat ocazia de a o complimenta pe Megyn Kelly. „Ne vom uita fix la dumneavoastră tot timpul. Sunteți superbă”, i-a transmis Vladimir Putin. SURSE: ProTV, Antena 3, Ziarul Financiar, Evenimentul Zilei.

La Forumul economic de la Sankt Petersburg, președintele rus Vladimir Putin a criticat în termeni foarte duri politica externă americană din ultimii 20 de ani, susținând că Statele Unite au făcut „abuz de putere”, destabilizând ordinea internațională, nu numai Orientul Mijlociu, o referire, desigur, la campaniile din Afganistan și Irak care au urmat atacurilor teroriste din 9 septembrie 2001. Într-o discuție moderată de o jurnalistă americană, Putin a acuzat Statele Unite că de ani de zile ar interveni „brutal și sistematic” în afacerile interne ale Rusiei și că ar fi promovat o lovitură de stat în Ucraina, referire la protestele din 2014 care au provocat căderea regimului pro-moscovit al președintelui Victor Ianukovici. Pentru Putin, NATO nu este altceva decât un instrument al politicii externe americane și președintele rus a avertizat că va reacționa dacă Alianța continună să se apropie de granițele Federației. Pe de altă parte, el a declarat că Rusia și NATO trebuie să lupte împreună împotriva terorismului, pentru că dacă nu cooperează vor avea loc și mai multe atacuri teroriste. Vladimir Putin a respins acuzațiile că Rusia s-ar fi implicat în alegerile prezidențiale americane sau că ambasadorul rus la Washington ar fi greșit când a intrat în contact cu membri ai echipei de campanie a candidatului Donald Trump. Liderul de la Kremlin a repetat, de asemenea, ce a spus cu o zi înainte, în de acum faimoasa declarație despre „hackerii ruși patrioți”, anume că nici un atac cibernetic nu ar putea schimba cursul unor alegeri. Mai devreme, tot în cadrul unei întrevederi organizate în marginea Forumului economic de la Sankt Petersburg, președintele Putin a pledat ca oamenii de afaceri americani prezenți la reuniune să convingă administrația Trump că e nevoie de o normalizare a relațiilor bilaterale. „Relații comerciale și investițiile reprezintă o pavăză în fața unor schimbări politice rapide”, a afirmat președintele rus. Statele Unite s-au alăturat aliaților occidentali în 2014 și au impus sancțiuni Rusiei pentru anexarea abuzivă de către Moscova a peninsulei Crimeea și pentru implicarea ei în conflictul separatist din estul Ucrainei. În cursul campaniei electorale din 2016, candidatul Donald Trump a criticat aceste sancțiuni, promițând normalizarea relațiilor cu Rusia. Pentru moment, administrația Trump nu a luat nici o măsură concretă în acest sens. SURSE: Radio Europa Liberă.

Președintele Donald Trump a postat mai multe mesaje pe Twitter, după atacurile de la Londra, în care îl critică pe primarul Sadiq Khan și cere tuturor să renunțe la corectitudinea politică. Într-un prim mesaj pe Twitter, postat în jurul orei 14.00,Trump scrie: ”Trebuie să nu mai fim corecți politic și să ne apucăm de treabă, pentru a le garanta siguranța cetățenilor noștri. Dacă nu ne deșteptăm, va fi tot mai rău”. După alte zece minute, revine cu un nou mesaj, în care îl critică pe primarul Londrei, Sadiq Khan: ”Șapte morți și 48 de răniți și primarul Londrei spune că nu e nici un motiv de panică!”. SURSE: România Liberă, ProTV.

Cel puţin şapte persoane au fost ucise şi alte aproape 50 au fost rănite în atacurile comise sâmbătă seară în centrul Londrei, iar cei trei presupuşi autori au fost împuşcaţi mortal de agenţii serviciilor de securitate, anunţă Scotland Yard. "Şapte persoane au fost ucise în atac, iar 48 au fost spitalizate", a declarat Cressida Dick, comisar al Poliţiei metropolitane londoneze. Un militant islamist a intrat intenţionat cu o autoutilitară într-un grup de pietoni, sâmbătă în jurul orei 22.30 (duminică, 0.30, ora României), în zona London Bridge. După primul atac, şoferul vehiculului şi alţi doi islamişti au coborât şi au început să atace oamenii la întâmplare pe străzi şi în restaurante, folosind cuţite. Şase persoane au fost ucise, iar alte 30 au fost rănite în atacurile produse în zonele London Bridge şi Borough Market, în centrul capitalei Marii Britanii. SURSE: Mediafax, Cotidianul, România TV, Antena 3, DC News, Active News, Alba24.

@Conor aka Catalyn sau poate nu.

Guvernul ungar va protesta pe lângă organizațiile internaționale împotriva recentei rezoluții adoptate de Parlamentul European (PE) în care acesta "a luat partea unui terorist în defavoarea Ungariei și a poliției sale care au fost atacate", a declarat luni ministrul de externe ungar Peter Szijjarto în cadrul unei conferințe de presă, transmite MTI. Potrivit șefului diplomației ungare, rezoluția Parlamentului European "caută scuze" pentru o persoană condamnată pentru terorism, ceea ce este "inacceptabil și intolerabil". Szijjarto a explicat că persoana la care se face referire în textul rezoluției, un bărbat prezentat ca Ahmed H., a condus un grup de migranți la punctul de trecere de la Roszke pentru a "lansa un atac împotriva poliției ungare aruncând pietre, bucăți de beton și sticle ore în șir". În acest sens, guvernul ungar va trimite un apel către Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Organizația Tratatului Nord-Atlantic NATO, a subliniat ministrul de externe de la Budapesta. Parlamentul European a votat la 17 mai o rezoluție în favoarea invocării împotriva Ungariei a Articolului 7 din Tratatul UE — ce poate duce la suspendarea dreptului de vot al acesteia — pentru "încălcarea gravă a valorilor" europene. Instituțiile europene sunt nemulțumite de unele politici promovate de premierul Viktor Orban, respectiv modificările legislative ce privesc politica de azil pentru refugiați, organizațiile nonguvernamentale și educația. Premierul Viktor Orban a criticat la rândul său rezoluția PE într-un interviu acordat acum 10 zile postului public Kossuth Radio, referindu-se între altele la un pasaj din document referitor la niște divergențe între poliția ungară și un grup de migranți la granița de sud a Ungariei, în septembrie 2015, pasaj în care se afirmă că un cetățean sirian implicat în respectivul incident "a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru simplul motiv că a folosit un megafon pentru a calma tensiunile și că a aruncat cu trei obiecte în poliția de frontieră". În realitate, a spus premierul ungar, sirianul în cauză a forțat zidul de la graniță, a folosit megafonul pentru a încerca să instige mulțimea și i-a atacat pe polițiștii de frontieră. SURSE: AGERPRES, stiripesurse.ro, DC News, Evenimentul Zilei, Sputnik.

Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache, înființat la începutul anului 2017 de țărăniștii care nu sunt de acord cu actuala conducere a PNȚCD, s-a întâlnit sâmbătă, 27 mai, la Brașov, pentru a discuta despre un viitor congres. „Avand in vedere criza acuta de credibilitate si de eficienta in planul gandirii si actiunii politice national-taraniste din ultimii ani, din cauza imposturii flagrante reprezentate de actuala conducere a PNTCD, partid care a fost condus altadata de personalitati politice de exceptie Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, am decis demararea unui nou proiect politic. Astazi, 27 mai 2017, ne-am intalnit la Brasov, un loc simbolic al rezistentei anticomuniste romanesti, reprezentanti din 25 de organizatii national-taraniste judetene, la convocarea formatiunilor civice si politice semnatare si am hotarat sa subscriem la noul proiect politic PNT Maniu Mihalache. Am hotarat convocarea unui Comitet National de Conducere care sa organizeze primul congres al partidului unde ii chemam alaturi de noi atat pe militantii partidului cat si pe toti romanii care doresc sa participe la un proiect politic national si consecvent proeuropean. Avem datoria sa cinstim momentul aniversar al Centenarului Marii Uniri, incununare a luptei neobosite a lui Iuliu Maniu. Este momentul sa ne unim si sa actionam!”, se arată într-un comunicat semnat de Doru Radosav, Asociatia Initiativa Transilvana Iuliu Maniu. Andrei Dimitriu, Asociatia Clubul National Taranist –PNTCD, Anca Zlatescu, Fundatia Iuliu Maniu -Ion Mihalache. Radu Rizescu, PNTCD Congres 16 mai 2015, Mihai Grigoriu, Partidul National Taranesc Maniu-Mihalache. SURSE: stiripesurse.ro, Arad Online.

Numele tău: BIS aka OldNabPoziţia ta: Susţin introducerea unui test de minime cunoştinţe politice pentru obţinerea dreptului de vot.Argumentul 1: Dacă pentru a putea conduce o maşină trebuie să treci examenul auto, aşa şi pentru a vota trebuie să treci un examen care să ateste că ai cunoştinţele generale pentru a influenţa viitorul ţării.Argumentul 2: Ar dispărea urgent voturile pe bază de făină, ulei, tricouri, pixuri etc.Alte precizări: Adio PSD.

Primeşti un avertisment pentru caterincă.

Un proiect de lege care urmărește diminuarea puterii militare a Rusiei în estul Europei a fost adoptat vineri de Congresul Statelo Unite. Una dintre prevederile acestuia se referă la retragerea trupelor rusești din Republica Moldova – Transnistria, Georgia și Ucraina, scrie Radio Chișinău, care citează documentul adoptat la Washington. Proiectul conține și o cerere repetată în adresa Federației Ruse de a-și retrage trupele din regiunea separatistă transnistreană și propune crearea unui fond de contracarare a influenței ruse. Potrivit documentului, Moscova a încercat să exercite influență în Europa și Eurasia, inclusiv în fostele state ale Uniunii Sovietice, oferind resurse partidelor politice și altor grupuri care promovează xenofobia, subminând astfel unitatea europeană. Proiectul de lege propune inițierea unui fond de 250 de milioane de dolari care să fie folosit pentru diminuarea influenței Rusiei. Totodată, congresul îi solicită președintelui american să-i ceară Guvernului Federației Ruse să-și retragă trupele militare de pe teritoriile Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei și să înceteze subminarea guvernelor acestor state. SURSE: Libertatea, ProTV, Europa FM, economica.net, Publika, jurnalul.ro, independent.md, România Liberă.

Deputatul român Eugen Tomac este de părerea că reținerea lui Dorin Chirtoacă face parte dintr-o tranzacție politică murdară și că cei doi conducători reali ai Republicii Moldova, Dodon si Plahotniuc își încheie tranzacția și vor vota liniștiți pentru introducerea unui sistem de vot, care le va asigura o guvernare liniștită. „Mihai Ghimpu n-ar trebui să tacă, la fel cum n-ar trebui să tacă nici restul liberalilor de la Chișinău. Omul ăla a plătit cu vârf și îndesat pentru multe și v-a asigurat intrarea în Parlament de câteva ori. A avut bun simț cum nu există în poltică și și-a asumat să plătească nota unui dezastru pe care unii l-au creat cu bună știință”, scrie președintele Partidului Mișcarea Populară din România, Eugen Tomac, pe o rețea de socializare. Politicianul mai spune că reținerea lui Dorin Chirtoacă face parte dintr-o tranzacție politică murdară. „Dodon a cerut capul lui Chirtoacă, pentru că îi stau pe creier înfrângerile pe care le-a suferit în Chișinău la alegeri. Suferă din cauza asta ca o lebădă neîmplinită”, susține Eugen Tomac. Acesta mai crede că „cei doi conducători reali ai R. Moldova, Dodon si Plahotniuc își încheie tranzacția, pardon, înțelegerea și vor vota liniștiți pentru introducerea unui sistem de vot care le va asigura, după alegerile de anul viitor, o guvernare liniștită și fără „corupți”, conchide deputatul român. Amintim că primarul municipiului Chişinău a fost reţinut joi seara de procurorii anticorupţie şi CNA în dosarul parcărilor cu plată. Acesta a fost plasat în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie pentru 72 de ore, fiind bănuit de trafic de influenţă. Astfel, prin acţiunile sale, primarul ar fi comis trafic de influenţă, infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani. În seara zilei de vineri, primarul capitalei a fost plasat în arest la domiciliu. Puțin mai înainte, Mihai Ghimpu anunțase public că Partidul Liberal părăsește alianța de guvernare. SURSE: independent.md, Adevărul.

Horia-Roman Patapievici este de părere că fenomenul corectitudinii politice se manifestă ca o teroare morală și îl compară cu stalinismul. Scriitorul a atras atenția asupra „potențialului devastator pentru libertatea cuvântului și pentru modul în care civilizația occidentală a construit noțiunea de civilizație liberă”. „Ilustrând perfect butada aceea teologică, care spune că cea mai mare ispravă a diavolului este să-i convingă pe oameni că nu există, la fel procedează și corecții politici. Partida asta, în momentul în care vei expune chestiunea, cu o privire candidă, deschisă, pentru că, nu-i așa, ei sunt foarte 'open minded', ei vor spune 'Dar nu e adevărat! Pur și simplu nu este adevărat!' În momentul în care vei aduce argumente vor spune 'Nooo... E o interpretare tendențioasă! În realitate...' Și-ți vor spune cum stau lucrurile 'în realitate'. Suntem cumva ca într-un coșmar de revenire a stalinismului fără NKVD și fără teroarea care, în anii '50, a reglat pe veci chestiunea cine are dreptul să deschidă gura și cine poate vorbi. Cumva, în absența terorii fizice a apărut o teroare care este morală și care este teama justificată a omului civilizat de a fi eliminat din lumea civilizată", a afirmat Patapievici la Bookfest, citat de Agerpres. Patapievici a spus că, în opinia lui, mișcarea corectitudinii politice, „începută ca o pedantă puricare a modului în care sunt întrebuințate cuvintele", „a devenit, de fapt, o mișcare care, astăzi, transformă orice critică la adresa ei într-un stigmat infamant". „În momentul în care eticheta de rasist este folosită pentru a te stigmatiza, a te elimina și a-ți închide gura pur și simplu cu o cenzură care-i foarte subtilă și care s-a insinuat în universități, în presă, în lumea politică astfel încât agenda este fixată de tabuurile corectitudinii politice, în acest moment vedem potențialul devastator pentru libertatea cuvântului și pentru modul în care civilizația occidentală a construit noțiunea de civilizație liberă, le vedem, pericolele sunt explozive, dar, cumva, suntem legați de mâini și de picioare", a spus filosoful. Patapievici a atras atenția că „astăzi, corectitudinea politică, mizează, ca ideologie, pe faptul că tu vrei să aparții unei comunități de valori". „Prin această apartenență te identifici cu o comunitate de destin. Ei bine, când ești rupt de ea, prin stigmatizare, ești rasist, ești islamofob, ești împotriva progresului ș.a.m.d. Este o lovitură puternică. Ca să nu mai spun că (...) sancțiunile există și excluderea nu este doar morală, este o excludere care antrenează toate, toate compartimentele vieții, până la acel existențial suprem", a punctat scriitorul. De asemenea, scriitorul a ținut să precizeze că nu are nimic cu islamul, după ce a afirmat că „islamofobia este una din maladiile inventate de corecții politici pentru a exclude din dezbatere pe cei care doresc să spună lucrurilor pe nume". „Mă simt imediat obligat să precizez: nu am nimic cu islamul, dacă mă chestionați, știu multe despre islam, am citit Coranul, admir filosofia făcută în limba arabă în Evul Mediu, deci nu pot fi acuzat de islamofobie decât dacă sunteți corecți politic", a spus Patapievici. SURSE: Digi24.

Dezbatere pe tema acordării dreptului de vot în baza unor cunoştinţe politice minime Folosiţi modelul de mai jos pentru a vă prezenta poziţia în cadrul dezbaterii: Numele tău: Poziţia ta: Argumentul 1: Argumentul 2: Alte precizări: (dacă aveţi mai mult de două argumente, puteţi continua voi cu Argumentul 3, Argumentul 4 ş.a.m.d.) Folosiţi modelul de mai jos pentru a combate poziţia cuiva: Numele tău: Poziţia ta: Contrez poziţia lui: Contraargument 1: Contraargument 2: Alte precizări: (dacă aveţi mai mult de două contraargumente, puteţi continua voi cu Contraargument 3, Contraargument 4 ş.a.m.d.) Pentru a participa la o dezbatere va trebui să folosiţi modelele de mai sus. În caz contrar, veţi primi un avertisment verbal. Păstraţi un comportament civilizat, injuriile sunt strict interzise. În caz contrar, veţi primi un avertisment. Asiguraţi-vă că aţi citit Regulamentul Dezbaterilor înainte de a posta!

@Duraxel când asta? Eu ştiu că în Războiul de Independenţă am luptat cu ţariştii împotriva otomanilor.

Sebastian Ghiță va fi eliberat pe cauțiune. Avocatul fostului parlamentar a achitat deja suma cerută de autorități. Lui Ghiță i s-au impus și câteva interdicții pe care dacă le încalcă se va întoarce în arest. Sebastian Ghiță fusese arestat în urmă cu două luni de o patrulă de poliție pentru că avea acte false. El a dispărut din România în decembrie anul trecut, a doua zi după ce rămăsese fără imunitate parlamentară. Ghiță era subiectul unor dosare de corupție. Conform Instanței Supreme din Belgrad, măsura eliberării pe cauțiune a fost deja aprobată și urmează să fie pusă în aplicare în scurt timp. Pentru a putea fi eliberat, avocatul fostului parlamentar a achitat suma de 200.000 de euro. Cuantumul acesteia a fost stabilit cu aprobarea procurorului general din Belgrad. Ghiță a stat în arest o lună și jumătate. În afara interdicției de a părăsi orașul Belgrad fără permisiunea prealabilă a instanței de judecată, Sebastian Ghiță are obligația de a se prezenta de două ori pe lună la poliție, în zilele de 1 și 15. De asemenea, autoritățile afirmă că pașaportul fostului parlamentar a fost reținut. În condițiile în care oricare dintre aceste măsuri va fi încălcată, Sebastian Ghiță se va întoarce în arest. Omul de afaceri aşteaptă o decizie privind cererea de extrădare formulată de autorităţile române. În 19 mai, Ghiţă a fost fost audiat la Curtea Supremă din Belgrad ca urmare a cererii de extrădare formulată de autorităţile române, el arătând că se opune extrădării şi invocând persecuţii politice. Pe numele lui Sebastian Ghiţă există două mandate de arestare în lipsă, el având cinci dosare penale în România. SURSE: Digi24, Evenimentul.

Dacă situaţia stă într-adevăr aşa, şi românii de peste Prut au fost îndoctrinaţi atât de grav încât să nu-şi dorească Unirea cu propria mamă, atunci trebuie luate măsuri drastice.

52% din cetățenii Republicii Moldova ar dori aderarea țării la Uniunea Economică Eurasiatică, dominată de Rusia. Asta în timp ce numai 48% din cetățeni ar dori alipirea la UE. Opțiunea spre Est devine mai clară dacă privim o posibilă Unire cu România (susținută de 24%) sau o posibilă aderare la NATO (susținută de 18% din populație. Datele provin dintr-un sondaj de opinie cu un eșantion de 12 322 de respondenți desfășurat la comanda Partidului Democrat din Moldova (de guvernare). SURSE: stiripesurse.ro.

Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a decretat legea marţială pe Insula Mindanao şi şi-a scurtat vizita la Moscova din cauza unor lupte armate cu grupări afiliate Statului Islamic. Un şef al poliţiei locale a fost decapitat de jihadişti, iar un preot este ţinut ostatic, transmit agenţiile internaţionale de presă. Părintele Chito Suganob a fost luat ostatic, alături de mai multe persoane, de membri ai grupării Maute. Combatanţii ameninţă cu uciderea ostaticilor dacă forţele de securitate nu îşi încetează operaţiunile împotriva lor, a anunţat într-un comunicat Conferinţa episcopilor filipinezi. Aflat în vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin, Rodrigo Duterte a decretat legea marţială pe Insula Mindanao (sud) şi s-a întors de urgenţă în Filipine. Purtătorul de cuvânt al lui Duterte a precizat că măsura a fost adoptată pentru 60 de zile şi vizează întreaga regiune Mindanao, care include insula principală cu acelaşi nume şi o serie de insuliţe înconjurătoare. Combatanţi afiliaţi reţelei teroriste Statul Islamic devastează oraşul Marawi şi seamănă haos pe această insulă de aproximativ 20 de milioane de locuitori. Luptele s-au intensificat după un raid al forţelor de securitate împotriva unei case în care s-ar fi ascuns Isnilon Hapilon, liderul Statului Islamic din Filipine. Statele Unite îl consideră pe Hapilon drept unul dintre cei mai periculoşi terorişti din lume şi oferă o recompensă de cinci milioane de dolari pentru informaţii care ar duce la capturarea sa. Hapilon este totodată unul dintre liderii Abu Sayyaf, o grupare islamistă specializată în răpiri. Ca răspuns la raidul forţelor de securitate, aproximativ o sută de combatanţi înarmaţi au incendiat clădiri în Marawi, un oraş musulman de 200.000 de locuitori, şi au efectuat diverse operaţiuni de diversiune, conform ministrului filipinez al Apărării Delfin Lorenzana. Fotografii postate pe reţelele sociale arată combatanţi mărşăluind pe străzile din Marawi şi arborând un drapel negru care semăna celui utilizat de Statul Islamic. Gruparea Abu Sayyaf este la originea răpirii a sute de filipinezi şi cetăţeni străini încă din anii 1990, cerând răscumpărării pentru eliberarea lor. Insurgenţii au decapitat un cetăţean german vârstnic la începutul acestui an şi doi canadieni anul trecut, după ce cererile lor de răscumpărare nu au fost satisfăcute. Potrivit experţilor în probleme de securitate, Isnilon Hapilon încearcă să unifice grupările filipineze care au jurat credinţă Statului Islamic. Luptele din Marawi intervin la şase săptămâni după ce armata filipineză a dejucat o tentativă de răpiri în masă din partea Abu Sayyaf în zona turistică Bohol (centru). Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, prezent în regiune, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de consecinţele luptelor asupra populaţiei civile. SURSE: Adevărul, ProTV, Antena 3.