uS DeviL

Proiect: Bugetarii vor alege între pensie și continuarea muncii până la 70 de ani, atunci când ajung la vârsta de pensionare Bugetarilor le va fi interzis să-și mai cumuleze salariul cu pensia, conform unui proiect de lege pus aseară în dezbatere la Ministerul Muncii. Practic, atunci când îndeplinesc condițiile de pensionare, bugetarii vor trebui să opteze dacă rămân activi până la 70 de ani sau ies la pensie. Cei care deja cumulează cele două drepturi vor avea 30 de zile calendaristice să opteze pentru unul singur. În plus, dreptul de a lucra până la 70 de ani va fi introdus și pentru mediul privat, dar fără interdicția cumulului salariului cu pensia. Concret, bugetarii vor avea dreptul de a-și continua activitatea, până când ating 70 de ani, atunci când îndeplinesc condițiile de pensionare, fără a avea nevoie de acordul angajatorului. Acest lucru se va face la cerere, care se va depune la angajator cu aproximativ o lună înainte de eventuala pensionare. „Persoanele care desfășoară activități în baza unui contract de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcție, după caz, pot continua activitatea, la cerere, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Cererea privind menținerea în activitate (...) se depune la unitatea angajatoare, cu cel mult 30 de zile calendaristice înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare”, scrie în proiectul de lege al ministerului. Menținerea în activitate se va face fără a încheia un nou act în acest sens. Totuși, chiar dacă optează pentru continuarea activității, salariații vor putea să renunțe oricând la salariu și să ceară pensie (cererea de încetare a activității se va depune cu aproximativ două luni înainte de pensionare). În același timp, în 30 de zile calendaristice de la intrarea în vigoare a proiectului de lege, bugetarii pensionați care lucrează la stat vor trebui să opteze în scris pentru continuarea activității sau pentru primirea pensiei. Adică nu vor mai putea cumula cele două venituri, ci vor alege doar unul dintre ele. „Persoanele care desfășoară activități în baza unui contract de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială și care au și calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii/ sistemului pensiilor militare de stat/ beneficiari ai pensiilor de serviciu au obligația ca, în termen de 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să își exprime în scris opțiunea pentru menținerea în activitate în baza aceluiași contract de muncă, raport de serviciu sau act de numire, după caz, până la împlinirea vârstei de 70 de ani sau pentru încetarea contractului de muncă, raportului de serviciu sau a actului de numire în funcție, după caz”, este explicat în document. Dacă bugetarii optează pentru continuarea activității, plata pensiei se va suspenda începând cu luna de după cea în care și-au exprimat opțiunea. Evident, cei care sunt pensionari vor putea să renunțe temporar la pensie și să se reangajeze până la 70 de ani. Cei care nu vor opta între pensie și salariu vor rămâne, practic, fără locul de muncă. „Neîndeplinirea obligației (...) constituie cauză de încetare de drept a contractului de muncă, a raportului de serviciu sau a actului de numire, după caz”, este subliniat în proiect. Asta înseamnă că angajatorii vor trebui să fie atenți la salariații care cumulează pensia cu salariul, pentru a le înceta relațiile de muncă în lipsa unei opțiuni între pensie și salariu (altfel vor risca amendarea cu 100.000 lei). Totodată, angajatorii vor trebui să informeze casele de pensii despre bugetarii care preferă menținerea în activitate, în 30 de zile calendaristice de la exprimarea opțiunii (altfel vor risca amendarea cu 10.000 lei). În altă ordine de idei, posibilitatea de a munci până la 70 de ani va fi introdusă inclusiv pentru sistemul privat. Astfel, salariații de la privat vor putea să lucreze și ei cu până la cinci ani peste vârsta de pensionare, în condițiile în care acum pot lucra numai trei ani peste acea vârstă. Menținerea în activitate va fi posibilă numai dacă salariații sunt apți din punct de vedere medical. Spre deosebire de bugetari, salariații de la privat vor putea să cumuleze salariul cu pensia - chestiunea a fost subliniată inclusiv de ministrul muncii, Raluca Turcan, la o conferință susținută aseară. Atenție! Proiectul de lege nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie aprobat de Guvern, adoptat de Parlament, promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro

Miss B-Zone cica

Anumiţi bugetari vor putea alege între liberele plătite pentru părinți şi salariu mai mare. Măsura a trecut de Parlament Părinţii singuri nu vor mai avea nevoie de declaraţia celuilalt părinte în cazul în care solicită angajatorului zile libere plătite pentru supravegherea copiilor până în 12 ani în situaţiile în care cursurile şcolilor sau grădiniţelor sunt suspendate sau limitate, iar salariaţii din sistemul sanitar, de apărare naţională, ordine publică sau securitate naţională vor putea să opteze între a primi zile libere sau o majorare salarială cu 75% a salariului de bază. Acestea sunt doar câteva dintre modificările pe care deputaţii au votat să le aducă OUG 147/2020, în calitate de For decizional, printr-un proiect de lege ce se-ndreaptă acum spre promulgare. Proiectul de lege ce va modifica OUG 147 a trecut de votul decisiv al Camerei Deputaților, unde au fost introduse atât o serie de beneficii noi pentru părinţi, precum şi noi prevederi care să acopere situaţiile în care activităţile didactice sunt limitate sau suspendate. În prezent, părinţii îşi pot lua zile libere plătite când cursurile fizice sunt suspendate doar în câteva situaţii, multe dintre realităţile actuale nemaiavând acoperire în prevederile OUG 147, deşi actul normativ a fost modificat de patru ori de la adoptarea sa de către Guvern. Clarificări în privinţa situaţiilor actuale în care părinţii mai pot beneficia de zile libere plătite în contextul epidemic regăsiţi în acest articol. Noi beneficii pentru părinţi O schimbare importantă care a fost introdusă la Camera Deputaților este faptul că angajaţii din unităţile sanitare, din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională sau angajaţii din penitenciare vor putea să primească zile libere plătite, însă doar cu aprobarea angajatorului. Prevederile actuale ale OUG 147 spun că salariaţii de la stat din sectoarele menţionate anterior NU primesc zile libere când cursurile sunt suspendate, ci primesc o majorare salarială cu 75% a venitului de bază. Totuşi, în cazul în care ambii părinţi lucrează într-unul dintre sectoarele amintite anterior, doar unul va putea beneficia fie de zile libere plătite, fie de majorare cu 75% a salariului de bază, în funcţie de opţiunea exprimată. De asemenea, dacă angajatorul nu aprobă cererea de acordare a zilelor libere, unul dintre părinţii care activează în aceste sectoare va avea dreptul la o majorare salarială de 75% din salariul de bază. La Camera Deputaților a fost clarificată şi situaţia familiilor monoparentale. Părinţii singuri vor putea să solicite angajatorului zile libere plătite fără a mai fi nevoie de declaraţia din partea celuilalt părinte, cum că nu ar fi solicitat la rândul lui zile libere pe baza aceluiaşi act normativ. De asemenea, salariaţii în sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, angajaţii din penitenciare şi personalul din unităţile sanitare publice care îşi cresc singuri copiii vor putea să opteze, în situaţia limitării sau suspendării cursurilor şcolare în format fizic, fie pentru acordarea de zile libere plătite, fie pentru acordarea majorării drepturilor salariale cu 75% a salariul de bază/salariul de funcție/solda de funcție corespunzătoare unei zile lucrătoare, fără ca aceste drepturi să poate fi cumulate pentru aceeaşi perioadă. Părinții care stau acasă au dreptul la o indemnizație brută de 75% din salariul de bază al unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut (adică maximum 4.072 de lei). Vor fi incluse şi scenariile actuale de funcţionare a unităţilor de învăţământ Aşa cum redacţia noastră a explicat recent, multe dintre situaţiile prevăzute de OUG 147 în privinţa suspendării cursurilor didactice nu se mai aplică, deoarece actul normativ face referire la o serie de scenarii al căror conţinut este total diferit. Printre măsurile votate la deputaţi se numără şi rezolvarea acestor discrepanţe. Mai exact, deputaţii au făcut o modificare cu caracter general, astfel încât să poată fi aplicabilă OUG 147 în orice scenariu, fără a mai fi necesară o nouă modificare în cazul emiterii unui alt ordin al ministrului Educaţiei şi ministrului Sănătăţii, aşa cum s-a întâmplat în cazul ultimelor două modificări ale actului normativ. Astfel, părinţii vor putea să îşi ia libere plătite şi în cazul limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în şcoli, grădiniţe şi crese, în situaţii reglementate prin ordin comun al ministrului Educaţiei şi Sănătăţii, emise ca măsură pentru prevenire a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2. De asemenea, prevederile din OUG 147 se vor aplica şi atunci când şcolile vor fi suspendate ca urmare: a unei decizii a unui comitet de situaţii de urgenţă, la propunerea unităţii de învăţământ/educaţie timpurie antepreşcolară pe baza ratei de incidenţă a infecţiilor la nivelul localităţii; a unei decizii a conducerii unităţii de învăţământ, în care cursurile sunt limitate sau suspendare ca urmare a apariţiei unor cazuri de îmbolnăvire în respectiva unitate. În această situaţie, părintele va depune la angajator şi o copie a deciziei conducerii unităţii de învăţământ. În acest caz, zilele libere vor fi acordate doar dacă salariatul nu poate lucra de acasă sau prin telemuncă. Important! Proiectul de lege trebuie să mai primească semnătura preşedintelui statului şi să fie publicat în Monitorul Oficial pentru ca prevederile menţionate să schimbe OUG 147. Sursa: avocatnet.ro

Bun venit, Silviu!

Cum va funcţiona şcoala în scenariul roşu Elevii din clasele terminale de gimnaziu sau de liceu vor participa şi ei fizic la cursurile didactice în scenariul roşu, în limita a jumătate din numărul de elevi dintr-o clasă, şi doar dacă rata de incidenţă a infectărilor cu coronavirus este mai mică de şase la mia de locuitori, potrivit unui ordin comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii oficializat sâmbătă. De asemenea, a fost clarificată situaţia purtării măştii de protecţie în timpul orelor de sport ţinute în spaţii exterioare. Ordinul comun 3.459/280/2021 publicat sâmbătă în Monitorul Oficial stabileşte că în scenariul roşu (3) şi elevii din clasele a VIII-a, a XII-a, a XIII-a şi cei din anii terminali din învăţământul profesional şi postliceal vor putea participa fizic la cursurile didactice, alături de preşcolari şi elevii din învăţământul primar. Totuşi, doar jumătate din numărul de elevi dintr-o clasă din anii terminali vor participa fizic la cursuri. Ceilalţi elevi vor participa la cursuri în sistem online în această situaţie. De asemenea, s-a stabilit ca scenariul trei se aplică în situaţia în care incidenţa acumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de infectări cu SARS-CoV-2 din localitate este mai mare de trei la mia de locuitori, dar mai mică de şase la mia de locuitori. Ordinul comun mai aduce şi alte noutăţi privind funcţionarea şcolilor în această perioadă. În localităţile în care s-a instituit carantina zonală, toţi preşcolarii şi elevii, fără excepţie, vor face cursuri online. În localităţile cu o incidenţă mai mică de 6 la mia de locuitori va fi permisă, cu prezenţă fizică, organizarea simulărilor examenelor naţionale, evaluărilor naţionale, orelor remediale şi a examenelor pentru anii terminali, cu condiţia respectării distanţării corecte, igienizarea mâinilor şi purtarea obligatorie a măştii. Dacă într-o grupă de creşă/grădiniţă sau într-o clasă primară va apărea un caz confirmat de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2, preşcolarii şi colegii bolnavului vor fi şi ei testaţi, pe lângă prevederile deja existente, respectiv suspendarea cursurilor şi stabilirea, în urma anchetei epidemiologie, a persoanelor care vor fi carantinate. În cazul apariţiei un caz de confirmat de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 într-o clasă de învăţământ gimnazial, liceal, profesional şi postliceal s-a stabilit că şi cadrele didactice vor fi testate, pe lângă toţi colegii bolnavului. În ordinul comun emis anterior, care a stat la baza revenirii elevilor în bănci din acest semestru, se specifica faptul că doar contacţii direcţi ai elevului bolnav trebuiau testaţi. De asemenea, în situaţia apariţiei a două cazuri confirmate într-o clasă de învăţământ gimnazial, liceal, profesional şi postliceal ancheta epidemiologică va stabili care sunt persoanele care vor fi testate şi carantinate. Actualul ordin comun a adus o clarificare: cei care au fost declaraţi contacţi direcţi ai unor cazuri confirmate şi care nu au simptome, în situaţia în care refuză testarea, nu vor fi primiţi în unitatea/instituţia de învăţământ minimum 14 zile şi vor continua învăţarea în sistem online. Schimbări legate de purtarea măştii de protecţie Ordinul comun emis sâmbătă stabileşte că masca de protecţie NU este obligatorie în timpul tuturor orelor de educaţie fizică desfăşurate în spaţii exterioare. De asemenea, masca de protecţie nu este obligatorie în cazul preşcolarilor, indiferent de vârstă. Astfel, dacă un copil cu vârsta împlinită de cinci ani sau peste trebuie să poarte mască când se află în spaţiile publice deschise sau închise, cât timp se află la grădiniţă, indiferent că se află în interior sau în curte, nu este obligat să aibă mască. La orele de specialitate din învăţământul vocaţional este obligatorie purtarea măştii de protecţie, cu excepţia orelor de studiu ale instrumentelor de suflat, unde va fi necesară asigurarea de spaţii individuale pentru exersare. În cazul elevilor care prezintă simptome specifice infectării cu virusul SARS-CoV-2 (febră, tuse, dureri de cap, dureri de gât, dificultăţi de respiraţie, vărsături) în timpul orelor, dar în cadrul unităţii de învăţământ nu există un cabinet medical pentru a fi efectuată testarea rapidă sau în situaţia în care părintele respectivului preşcolar sau elev nu îşi dă acordul pentru testare, copil va reveni în colectivitate după un repaus de 14 zile. Sursa: avocatnet.ro

Bun venit, Armin!

GDPR: O persoană care a publicat online o listă neparolată cu date personale, amendată cu 500 euro Pentru că a făcut publică o listă nesecurizată cu o serie de date personale, ce putea fi accesată de oricine voia acest lucru, o persoană, care este, de fapt, secretarul unei filiale de sector a unui partid politic, a fost amendată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) cu aproape 2.500 de lei, potrivit unui comunicat de joi al instituției. Mai exact, așa cum apare în comunicatul publicat joi de ANSPDCP, persoana fizică, în calitate de operator, a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 2.437,35 lei, sumă ce reprezintă echivalentul în lei a 500 de euro. Sancțiunea a fost aplicată în urma unei sesizări primite de ANSPDCP, prin care era reclamat faptul că „pe o rețea de socializare, pe pagina personală a unei persoane fizice ce deținea funcția de Secretar General în cadrul unei filiale de sector a unui partid politic, a fost publicată o listă cuprinzând 10 poziții cu persoane semnatare/ susținători pentru alegerea Consiliului General și a Primarului Municipiului București, în cadrul căreia datele cu caracter personal ale acestora sunt accesibile”. Astfel, au fost accesibile oricui date precum numele și prenumele, semnătura, cetățenia, data nașterii, adresa, seria și numărul actului de identitate, dar și opțiunea politică a persoanelor ce apar în respectiva listă. Apoi, pe lângă amendă, autoritatea a obligat operatorul să șteargă datele dezvăluite prin postarea pe pagina personală a listei cu persoane semnatare/ susținătoare pentru alegerea Consiliului General și a primarului Municipiului București. În esență, sancțiunile au fost aplicate pentru nerespectarea dispozițiilor privind securitatea prelucrărilor din Regulamentul General privind Protecția Datelor (Regulamentul (UE) 679/2016 - GDPR). “Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate într-un mod care să asigure în mod adecvat securitatea şi confidenţialitatea acestora, inclusiv în scopul prevenirii accesului neautorizat la acestea sau utilizarea neautorizată a datelor cu caracter personal şi a echipamentului utilizat pentru prelucrare”, scrie, mai exact, în regulament. De asemenea, regulamentul stabilește că, “[î]n vederea menţinerii securităţii şi a prevenirii prelucrărilor care încalcă prezentul regulament, operatorul sau persoana împuternicită de operator ar trebui să evalueze riscurile inerente prelucrării şi să implementeze măsuri pentru atenuarea acestor riscuri, cum ar fi criptarea. Măsurile respective ar trebui să asigure un nivel corespunzător de securitate, inclusiv confidenţialitatea, luând în considerare stadiul actual al dezvoltării şi costurile implementării în raport cu riscurile şi cu natura datelor cu caracter personal a căror protecţie trebuie asigurată”. Sursa: avocatnet.ro

Bun venit, Armin!

Eliminarea gratuității studenților la călătoria cu trenurile: Regulile călătoriilor la tariful redus cu 50%, în dezbatere publică Pentru a stabili detaliile acordării reducerii de 50% pentru transportul pe calea ferată a studenților, Ministerul Transporturilor a pus marți în dezbatere publică un proiect de hotărâre ce vizează modificarea normelor metodologice pentru acordarea facilităţilor de transport intern feroviar pentru elevi şi studenţi. Acest proiect apare în contextul în care, acum câteva zile, Guvernul a decis eliminarea gratuității studenților la călătoria cu trenurile și revenirea la tariful redus cu 50%. Prin acest proiect de HG este propusă modificarea reglementărilor de lucru utilizate la casele de bilete și în tren pentru acordarea reducerii de 50% pentru transportul pe calea ferată a studenților. Modificarea reglementărilor este necesară după ce, odată cu apariția OUG 8/2021, în februarie, a fost eliminată gratuitatea de care beneficiau studenții la transportul pe calea ferată. În documentul pus acum în dezbatere scrie că studenții vor beneficia de “tarif redus cu 50% la transportul feroviar intern la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, în tot cursul anului calendaristic, indiferent de distanţă sau rutele călătoriilor”. Asta înseamnă că operatorii de transporturi feroviare vor trebui să elibereze studenţilor legitimații de călătorie cu tarif redus 50% (50% din tariful de transport și 50% din tariful de rezervare) și abonamente lunare cu număr nelimitat de călătorii cu reducere 50% la transportul la clasa a II-a cu trenurile regio și interregio. Proiectul stabilește și cine va putea beneficia de reducerile la călătoriile pe calea ferată. Este vorba, mai exact, despre studenţii români sau străini cu vârsta de până la 26 de ani. Pe de altă parte, studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru transportul feroviar intern la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a. Astfel, după ce acest proiect va intra în vigoare (nu mai târziu de 15 martie 2021, potrivit OUG 8/2021), vor exista două categorii de studenți ce vor beneficia de facilități la transportul pe calea ferată: studenții beneficiari de tarif redus 50%; studenții orfani sau care sunt proveniți de la casele de copii beneficiari de gratuitate. Biletele sau abonamentele cu preț redus se vor putea cumpăra de la casele de bilete ale operatorilor de transport şi de la personalul de tren, în baza legitimaţiei de student pentru reducere/ gratuitate la transport vizată pentru anul universitar în curs, care va conţine obligatoriu fotografia posesorului şi codul numeric personal, respectiv seria şi numărul paşaportului (în cazul studenților străini). Studenții orfani sau proveniți din casele de copii vor trebui să prezinte în plus și o adeverință care atestă dreptul la gratuitate, ce va fi eliberată pentru fiecare an universitar în parte de către universitatea la care sunt studenți. Atunci când se verifică biletele sau abonamentele în tren, studenții vor trebui să arate atât biletul cumpărat, cât și legitimaţia de student pentru reducere/gratuitate la transport vizată pentru anul universitar în curs. Atenție! Proiectul de HG nu se aplică acum. Acesta trebuie să fie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a se putea aplica. Sursa: avocatnet.ro

Bun venit, George!

Bun venit, Marian!

Activitatea universitară: Avizul DSP pentru revenirea studenților în sălile de curs va fi emis în șapte zile Așa cum stabilește OUG 141/2020, reluarea activităților didactice care presupun prezența fizică a studenților în universități se face în baza unui aviz emis de Direcția de Sănătate Publică (DSP), care certifică îndeplinirea condițiilor de siguranță epidemiologică. Acum, printr-un proiect ce va ajunge în curând la votul decisiv al senatorilor, având propunere de adoptare, se dorește introducerea unui termen în care DSP trebuie să răspundă unor astfel de solicitări, respectiv de cel mult o săptămână. Mai exact, în proiectul de lege care ar putea să treacă curând de Parlament, după ce a primit raport favorabil la Senat, scrie că termenul maxim în care DSP trebuie să-și dea acordul privind reînceperea activității într-o universitate va fi stabilit la șapte zile de la solicitare. “Reluarea activităților didactice care presupun prezența fizică a studenților în instituțiile de învățământ suspendate (...), în condiții de siguranță sanitară, se dispune prin hotărâre a Senatului universitar, după obținerea avizului Direcției Județene de Sănătate Publică/ Direcția de Sănătate Publică București, emis în termen de cel mult 7 zile de la solicitare, aviz care certifică îndeplinirea condițiilor de siguranță epidemiologică, pentru reluarea activității”, apare, mai exact, în proiectul de la Senat. După cum stabilește OUG 141/2020, este vorba despre reluarea activității în situația în care, în baza autonomiei universitare, o universitate a stabilit prezența fizică a studenților doar la anumite activități didactice sau chiar suspendarea activităților didactice pentru care este necesară prezența fizică a studenților în instituția de învățământ superior. Legislația actuală stabilește regulile pentru reluarea activităților în universități, respectiv obținerea unui aviz de la DSP, dar nu impune direcțiilor sanitare niciun termen în care acestea trebuie să dea avizul necesar reluării activității în instituțiile de învățământ superior. În acest an universitar, conform OUG 141/2020, în funcție de situația epidemiologică și de specificul fiecărei instituții de învățământ superior, „modalitatea de desfășurare a activității didactice ce presupune prezența fizică a studenților se stabilește prin hotărâre a senatului universitar”. Atenție! Proiectul de lege nu se aplică acum. Acesta trebuie să fie adoptat de Senat, promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Sursa: avocatnet.ro

Bun venit, Rareș!

Consilierea psihologică gratuită pentru elevi, respinsă definitiv în Parlament Copiii din învățământul preuniversitar ce se confruntă cu probleme emoționale, de comportament sau cei agresați ar fi putut beneficia, la recomandarea unui specialist, de consiliere psihologică gratuită, potrivit unui proiect de act normativ ce a fost respins de Senat, ca For decizional, la a doua tură legislativă în Parlament. Proiectul fusese adoptat în 2020 de Parlament, dar președintele a cerut reexaminarea acestuia. Propunerea legislativă care a fost respinsă definitiv luni în Senat urmărea, printre altele, să introducă consilierea psihologică gratuită, fie în cabinetele medicale și psihologice școlare, fie în spitalele de stat, pentru elevii din școlile publice sau private autorizate ori acreditate. Înainte de votul final dat acum de senatori, deputații scăpaseră de definiția dată fenomenului de bullying din textul care fusese adoptat inițial și din cauza căreia documentul a fost trimis înapoi în Parlament de președintele statului. Problema era că bullying-ul deja e definit în Legea educației, iar parlamentarii veneau, prin această propunere, la foarte scurt timp, cu o nouă definiție care nu își mai avea rostul. După cum era prevăzut în propunerea legislativă, de consiliere psihologică gratuită ar fi beneficiat antepreșcolarii (copii cu vârsta de până la trei ani - creșă), preșcolarii (copii cu vârsta cuprinsă între trei și șase ani - grădiniță) și elevii, pe baza unei recomandări de la specialist, psiholog școlar sau medic de medicină școlară. Astfel, elevii care traversează perioade cu probleme emoționale sau cei care au fost victime ale comportamentelor abuzive repetate (bullying) s-ar fi putut adresa specialiștilor pentru a obține o trimitere la un cabinet psihologic. Legislația actuală stabilește că doar studenții au dreptul la consiliere psihologică gratuită. Potrivit Centrului de Consiliere și Orientare în Carieră din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, “consilierea psihologică este o intervenție psihologică în scopul optimizării, autocunoașterii și dezvoltării personale sau în scopul prevenției și remiterii problemelor emoționale, cognitive și de comportament”. Atenție! Proiectul NU se mai poate aplica. Acesta a fost respins definitiv de parlamentari și și-a încetat traseul legislativ. Sursa: avocatnet.ro

Decizie ICCJ oficializată: Dacă-ți faci cont pe o rețea de socializare cu datele altei persoane, poți risca o pedeapsă penală O decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care vizează posibilitatea sancționării penale a celor care le creează altora conturi pe rețele de socializare, fără permisiunea celor din urmă, a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 februarie. ICCJ a reținut că asemenea fapte pot duce la o pedeapsă penală. Însă, dacă cineva comite sau nu o infracțiune, depinde de situația concretă. Simpla creare a contului, folosind datele unei persoane, nu este suficientă pentru a atrage consecințe penale. „Fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”, a reținut ICCJ (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală), în Decizia nr. 4/2021, obligatorie din 19 februarie (data la care a apărut în Monitorul Oficial). În ceea ce privește lipsa unei autorizări date celui care creează profilul, în ceea ce privește datele persoanei vizate, ICCJ a reținut că „făptuitorul care creează un cont/profil într-o rețea de socializare deschisă publicului, introducând numele și datele cu caracter personal reale ale altei persoane și care permit identificarea acesteia (informații, fotografii, imagini video etc.), ca fiind date referitoare la propria persoană, acționează prin încălcarea manifestării de voință a persoanei a cărei identitate și-a uzurpat-o”. ICCJ a mai menționat că lipsa autorizării mai provine și din lipsa unei prevederi legale care i-ar permite unei persoane să îi creeze alteia un cont pe o rețea de socializare, precum și din lipsa unui permisiuni contractuale, din partea persoanei vizate de profilul creat, ca acesteia să îi fie folosite datele, în primă instanță, pentru crearea acelui profil. De asemenea, în ceea ce privește cerința ca fapta să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului, nu contează dacă informațiile care apar pe profilul creat sunt, în sine, reale sau false. Ce contează e că ele nu corespund adevărului, din perspectiva persoanei vizate de acele de date. „<<[D]atele necorespunzătoare adevărului>> rezultate privesc emitentul acestora și constau în lipsa concordanței între făptuitorul care introduce date ca fiind datele proprii și persoana căreia acestea îi aparțin în realitate”, a mai reținut ICCJ. Însă simpla lipsă a autorizării și datele rezultate, ca nefiind corespunzătoare adevărului, nu duc, în mod automat, la concluzia că a fost comisă o faptă infracțională. Potrivit articolului 325 din Codul penal, „[f]apta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”. Astfel, mai este necesară și îndeplinirea ultimei condiții de tipicitate (de prezență a unei fapte infracționale prevăzute în legea penală), aceea ca folosirea datelor unei persoane, pentru crearea unui profil pe o rețea de socializare, să fie făcută pentru producerea unei consecințe juridice. Analiza se va face în concret, urmărindu-se să se vadă dacă, în situația specifică, crearea ilegală a unui profil pe o rețea de socializare ar putea produce consecințe juridice și a fost făcută cu acest scop (important: consecințele nu trebuie să se fi produs, neapărat; e suficient scopul). În realitate, însă, este greu de imaginat o situație în care consecințele respective nu sunt produse (sau fapta nu e comisă cu scopul de a fi produse anumite consecințe), în situații precum cele de mai sus. Pentru că, automat, când cineva creează un profil pe o rețea de socializare, intră într-o relație contractuală cu cel care deține rețeaua respectivă, iar efectele încheierii acelui contract (apariția unor drepturi și obligații pentru părțile la acel contract) au la bază fix introducerea ilegală a datelor, pentru crearea profilului. Însă nu toate organele penale (sau instanțe) acceptă că simpla creare a unui profil pe o rețea de socializare, în modul prezentat aici, ar produce, neapărat, consecințe juridice, în sensul legii penale. De exemplu, într-o speță în care unei persoane i se crease un profil de Facebook, fără ca măcar aceasta să cunoască acest lucru (și, mai mult, făcându-se postări, în numele ei, care o puseseră într-o situație stânjenitoare și degradantă), s-a considerat, de către organele penale, că acest lucru nu e suficient pentru a se concluziona că s-au produs consecințe juridice (sau că fapta ar fi fost comisă pentru producerea unor consecințe juridice). Pe lângă riscurile penale la care se supune cineva care creează, în mod ilegal, un cont pe o rețea de socializare, persoana respectivă încalcă și Regulamentul general privind protecția datelor, fiindcă prelucrează, ilegal, date personale (când le colectează, când le introduce pentru crearea profilului, respectiv când face acele date publice, mai ales). Într-o speță recentă, de exemplu, Autoritatea de protecție a datelor din Italia a amendat o persoană fizică pentru că i-a creat unei alte persoane un cont fals pe o rețea de socializare pentru adulți. Sursa: avocatnet.ro

Welcome, Nemanja!

Proiect adoptat de Guvern: Desființarea SIIJ și autorizări prealabile pentru urmărirea penală și trimiterea în judecată a magistraților Desființarea secției speciale care investighează infracțiunile din justiție (SIIJ), înființată în 2018, este cuprinsă într-un proiect de lege propus de Ministerul Justiției și adoptat aseară de Guvern, în ședință. Măsura desființării SIIJ a mai fost propusă, însă, în trecut, și respinsă în Parlament. Proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției a fost adoptat de Guvern în ședința din 18 februarie. Acesta prevede, în primul rând, desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiției, înființată prin lege în 2018. Desființarea secției speciale a mai fost încercată printr-un proiect legislativ în Parlament, însă acesta a fost respins definitiv. Dacă proiectul adoptat de Guvern, care va ajunge și în Parlament, va fi adoptat și va intra în vigoare, atunci cauzele în curs aflate în competența secției speciale vor trece la parchetele competente. În susținerea măsurii de desființare a SIIJ, Ministerul Justiției a reamintit pozițiile unor organisme europene care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la existența acestei secții (GRECO, Comisia de la Veneția și Comisia Europeană). Pe lângă asta, magistrații au răspuns afirmativ față de desființarea acestei secții. "De asemenea, în data de 25 noiembrie 2019 Ministerul Justiției a solicitat instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și asociațiilor magistraților puncte de vedere în legătură cu unele modificări legislative preconizate cu referire la legile justiției, inclusiv cu privire la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. În urma centralizării punctelor de vedere ale instanțelor și parchetelor, a rezultat faptul că 85,47% din procurorii respondenți și 72,22% din judecătorii respondenți au opinat în sensul abrogării prevederilor privind Secția", scrie în expunerea de motive a proiectului adoptat de Executiv. Inițial, proiectul conținea anumite garanții care vizau trimiterea în judecată și punerea în mișcare a acțiunii penale față de un magistrat. Ministerul propusese, aici, introducerea unor autorizări necesare pentru a putea dispune astfel de măsuri față de magistrați, autorizări care nu există acum în lege: autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casați și Justiție pentru punerea în mișcare a acțiunii penale față de un procuror/judecător; încuviințare din partea secțiilor pentru procurori/judecători ale Consiliului Superior al Magistraturii pentru trimiterea în judecată a procurorilor/judecătorilor. Ministerul a calificat aceste autorizări ca fiind "garanții procesuale solide pentru protejarea independenței magistraților față de orice erori judiciare sau eventuale abuzuri". "Mecanismele propuse contribuie la sporirea garanțiilor de independență recunoscute magistraților, ţinând seama de faptul că judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv, aspecte subliniate pregnant și în documentele internaționale; totodată, reglementările legale trebuie să asigure independența și autonomia efectivă a procurorilor și să stabilească garanții adecvate în acest sens, procurorii având îndatorirea de a acționa în mod echitabil, imparțial și obiectiv", scrie în expunerea de motive. În forma adoptată de Guvern, însă, aceste prevederi nu au mai fost păstrate. Atenție! Măsurile cuprinse în proiectul de lege NU se aplică momentan. Acestea trebuie aprobate de Parlament, promulgate și publicate în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Sursa: avocatnet.ro

Bun venit, Mihai!

Coasigurat 2021: Cum poți fi asigurat la sănătate, fără costuri, dacă te ia cineva în întreținere Posibilitatea celor asigurați la sănătate în sistemul public de a lua în întreținere anumiți membri ai familiei e prevăzut în legislația în vigoare de ceva vreme deja. Persoana luată în întreținere dobândește calitatea de coasigurat și are acces la aceleași servicii medicale ca orice persoană asigurată în sistem. Coasiguratul este acea persoană care beneficiază de asigurare de sănătate fără plata contribuției, datorită faptului că se află în întreținerea unei persoane asigurate, potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate în sistem sunt coasigurați, potrivit acestei legi. Dacă vă întrebați de ce nu apar și copiii în enumerarea de mai sus, răspunsul este următorul: ei sunt asigurați automat la sănătate cât sunt minori și, dacă-și continuă studiile, chiar și după 18 ani vor fi asigurați. Asiguratul care vrea să ia în întreținere soțul/soția/un părinte fără venituri trebuie să informeze angajatorul despre acest lucru și să-i dea acestuia anumite documente pe care el să le depună la autorități, documente enumerate în Ordinul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) nr. 1549/2018: act de identitate valabil la data solicitării, original și copie, documente care să ateste relația de rudenie sau căsătoria cu persoana asigurată; o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri proprii o declarație pe propria răspundere a persoanei asigurate prin care aceasta declară că are în întreținere persoana respectivă. Calitatea de asigurat la sănătate poate fi verificată oricând, pe site-ul CNAS, cu această aplicație. E bine de știut că cel care este coasigurat nu poate avea și el, la rândul său, coasigurați. Persoanele coasigurate aflate în întreținerea unei persoane asigurate își păstrează calitatea de asigurat și drepturile care decurg din aceasta numai pe perioada în care persoana în a cărei întreținere se află are calitatea de asigurat. Prin urmare, când cel care ia în întreținere pe cineva pierde calitatea de asigurat în sistem, și cel pe care l-a luat în întreținere pierde asigurarea. Coasigurații au acces, la fel ca și cei care-i iau în întreținere, la serviciile medicale din pachetul de bază pentru asigurați. Sursa: avocatnet.ro

Brexit: Ce se întâmplă cu asigurările românilor care sunt încheiate în Marea Britanie Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) din România a pregătit, recent, un ghid pentru românii asigurați în Marea Britanie, dar care plănuiesc să se întoarcă în Uniunea Europeană (UE) sau care s-au întors deja. E important pentru aceștia să înțeleagă că, odată cu ieșirea completă a Marii Britanii din blocul european, modul în care va fi administrată, în viitor, polița de asigurare s-ar putea schimba. Ghidul ASF poate fi accesat aici, iar Autoritatea le recomandă românilor cu asigurări în Marea Britanie să facă trei lucruri, pentru a afla care sunt noile condiții aplicabile asigurărilor (de viață sau de pensie, de pildă) încheiate în Marea Britanie. Dar și pentru a se proteja de eventuale înșelăciuni. În primul rând, asiguratul ar trebui să încerce să obțină informații relevantă de la asigurător sau de la intermediarul de asigurări. Dacă vorbim de intermediar, românii ar trebui să se asigure că acesta poate să acorde, în continuare, consultanță financiară în cadrul UE. Însă cel mai important lucru pentru asigurați e să afle în ce măsură asigurarea va putea fi administrată ca până acum și ce măsuri a luat asigurătorul în acest sens. În al doilea rând, asiguratul ar trebui să afle și care sunt efectele inverse, adică ale legislației din statul UE (în cazul de față, România) asupra administrării asigurării. Nu în ultimul rând, ASF avertizează și cu privire la posibile escrocherii. Probabil că incertitudinile legate de ieșirea Marii Britanii din UE ar putea determina multe persoane să încerce să îi înșele pe asigurați, pretinzând că le oferă consultanță relevantă sau alte servicii financiare care să limiteze efectele negative ale Brexit. E important, în acest caz, ca persoanele vizate de asemenea oferte să citeasă, atent, ofertele și să se asigure că persoana care oferă așa-zisele servicii e autorizată. În același timp, asigurații trebuie să fie atenți la cei care îi presează să accepte anumite servicii financiare, astfel de persoane încercând, de multe ori, să comită înșelăciuni. Sursa: avocatnet.ro

Top cinci afaceri bizare, însă legale, pe care le poți desfășura în România Unele dintre cele mai populare idei de afaceri pe care antreprenorii își doresc să le demareze în acest an vizează înființarea unor pensiuni turistice, cofetării, ateliere de tâmplărie sau de textile. În același timp, alte persoane sunt atrase de ideile creative și visează să aibă propria florărie, să organizeze evenimente private sau să ofere servicii de web design. Cu toate acestea, în România pot fi demarate și afaceri mai puțin obișnuite. Judecând după numărul de societăți comerciale înființate la Oficiul Registrului Comerțului (ORC), cele mai populare afaceri în România sunt înființate în domeniul comerțului, agriculturii și al întreținerii autoturismelor. Totuși, atunci când există prea multe firme care oferă aceleași bunuri sau servicii pe aceeași piață, prețurile de vânzare vor scădea, comenzile se vor rări, iar în cele din urmă unele dintre afaceri vor intra în faliment. Prin urmare, unii antreprenori caută acele segmente de piață neacoperite de ofertă pentru a evita concurența nedorită, iar lista activităților economice din România ofertă și astfel de exemple. În cele ce urmează o să prezentăm doar cinci dintre ele: 1. Întreținerea și repararea navelor spațiale Oricât de bizar ar suna, această activitate poate fi înființată la ORC, adăugând în actul constitutiv al viitoarei societăți codul CAEN 3316 - Repararea și întreținerea aeronavelor și navelor spațiale. Și pentru că această activitate trebuia susținută suplimentar, pentru mai mulți ani repararea și întreținerea navelor spațiale a fost o activitate eligibilă în cadrul măsurilor 6.2 și 6.4 din Programul Național de Dezvoltare Rurală, destinate înființării de activități non-agricole în spațiul rural. Persoanele interesate puteau obține până la 200.000 de euro pentru a-și înființa la țară un atelier pentru repararea navelor spațiale. Cu toate acestea, nu avem informații că o astfel de activitate chiar a primit finanțare nerambursabilă. 2. Transport spațial de mărfuri și persoane Și persoanele care au experiență în transportul de mărfuri și persoane pe Pământ își pot extinde afacerile, adăugând o activitate nouă în actul constitutiv. Prin urmare, transportul spațial este permis în baza codului CAEN 5122 - Transporturi spațiale, prin intermediul căruia orice firmă nou înființată poate lansa sateliți și nave spațiale. De asemenea, conform clasificării activităților economice, acest cod CAEN permite transportul mărfurilor și persoanelor în spațiu. Și această afacere putea fi susinută în trecut cu fonduri nerambursabile. 3. Servicii de spiritism Dacă ai abilități paranormale, poți afla viitorul în cafea sau alte băuturi, dacă poți lua legătura cu cei trecuți în neființă sau poți "citi " în stele, este momentul să-ți faci o afacere din asta. Activitățile de spiritism și astrologie pot fi înregistrate la ORC conform codului CAEN 9609 - Alte activități de servicii n.c.a. 4. Creșterea cămilelor și a lamelor Fermierii români au o bogată tradiție în creșterea animalelor în general și a oilor în special. O astfel de afacere se moștenește în familie, copiii fiind pregătiți de mici să învețe și să iubească această îndeletnicire. Totuși, timpurile se schimbă, iar creșterea oilor nu mai asigură aceleași venituri ca în trecut. Prin urmare, mulți fermieri se pot reprofila, crescând cămile. Activitatea este permisă prin adăugarea în actul constitutiv al societății a codului CAEN 0144 - Creșterea cămilelor și a camelidelor. Chiar dacă România nu are istoric în acest domeniu, peste câteva zeci de ani lucrurile pot fi cu totul diferite. 5. Capturarea morselor și focilor Cei care iubesc marea, dar nu neapărat și animalele marine, pot începe o afacere foarte profitabilă în domeniul vânătorii. Codul CAEN 0170 - Vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului și activități de servicii anexe vânătorii permite oricui să captureze pe uscat mamifere marine, morse și foci în special. Cu toate acestea, afacerea nu este atât de simplă pe cât pare: dacă vor simți pericolul, animalele se vor refugia în apă, iar în acest caz vânătorii trebuie să se prezinte de urgență la ORC pentru a-și autoriza și alte activități economice, din moment ce acest cod CAEN le permite capturarea animalelor doar pe uscat. Dacă ţi-a plăcut această curiozitate legislativă, mai avem şi altele. Le găseşti pe toate aici. Sursa: avocatnet.ro

Cei ce-și fac mutație cu mai puțin de un an înainte de alegeri vor putea vota doar în localitatea de domiciliu Persoanele care își stabilesc reședința într-o altă localitate, adică iau viză de flotant sau își fac mutație, cu mai puțin de un an înainte de alegeri nu vor putea vota în localitatea în care locuiesc, ci în cea de domiciliu, potrivit unui proiect de lege pus joi în dezbatere la Senat. Măsura ar urma să se aplice, potrivit proiectului, atât la alegerile locale, cât și la cele parlamentare. Proiectul de lege aflat în dezbaterea senatorilor vizează modificarea legislației privind alegerile locale și cele parlamentare, dar și cea legată de evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale românilor. Concret, proiectul prevede că “[p]ersoanele care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală de mai puţin de un an de zile înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativă teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul”. Potrivit proiectului, această regulă se va aplica atât în cazul alegerilor locale, cât și în cazul celor parlamentare, iar cei ce se vor afla într-o astfel de situație vor vota pe lista suplimentară. De asemenea, în proiect mai scrie că, atunci când va dori să-și facă mutație într-o localitate, solicitantul va completa cererea pentru stabilirea reşedinţei, pe care o va depune împreună cu actul său de identitate şi cu o declaraţie pe proprie răspundere prin care declară că locuieşte în respectiva locaţie mai mult de 15 zile pe lună. Legislația momentului stabilește același termen (15 zile/lună), dar nu impune și semnarea unei declarații pe propria răspundere. În plus, “[l]a înscrierea reşedinţei, găzduitorul, persoană fizică sau persoană juridică, va completa o declaraţie pe proprie răspundere că la respectiva adresă nu au reşedinţa mai mult de două persoane care nu aparţin aceleiaşi familii”, mai apare în proiect. Dacă la adresa la care se dorește stabilirea reședinței mai există cel puțin două astfel de menţiuni de reşedinţă valabile, aceasta va fi verificată de polițiști, pentru a verifica dacă solicitanţii locuiesc efectiv la adresa declarată. De altfel, verificări la adresele de domiciliu s-au făcut și în 2020, cu ocazia alegerilor locale și parlamentare, doar că atunci era vorba despre măsuri implementate direct de Direcția de Evidență a Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, iar acum se dorește introducerea lor în legislație. Totodată, așa cum reiese din textul proiectului, trimestrial, persoana care a solicitat acordarea reşedinţei va fi obligată să reconfirme adresa declarată ca reşedinţă, printr-o declaraţie pe proprie răspundere, care va putea fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a poliţistului de siguranţă publică, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României. Potrivit OUG 97/2005, domiciliul este adresa trecută în actul de identitate, iar mențiunea privind stabilirea reședinței sau, așa cum i se mai spune acesteia, viza de flotant ori mutație, se acordă pentru cel mult un an și are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca reședință (cel puțin 15 zile/lună). La expirarea termenului de un an, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind stabilirea reședinței, adică o nouă viză de flotant. Procedura de obținere a vizei de flotant este detaliată în acest material. Atenție! Măsurile prezentate nu se aplică acum. Proiectul ce le conține trebuie să treacă de Parlament, să fie promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Sursa: avocatnet.ro

Angajatorul a intrat în insolvență și nu mai plătește salariile: Ce pot face angajații, pas cu pas, conform modificărilor adoptate de Guvern Având în vedere că Guvernul a aprobat, miercuri, o ordonanță de urgență prin care simplifică procedura specială ce trebuie respectată de un angajat, pentru a-și primi banii de salariu, atunci când angajatorul intră în insolvență, merită prezentat ce pași trebuie urmați, pentru a accesa mecanismul în cauză. Condițiile relevante pot fi găsite în Legea nr. 200/2006, care prevede regulile aplicabile pentru constituirea și folosirea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale. După cum e, deja, evident din obiectul de reglementare al actului normativ, vorbim de o rezervă de unde se asigură plata salariilor atunci când angajatorul intră în insolvență. La acest moment, e necesar ca două condiții să fie îndeplinite pentru ca un salariat să ceară plata salariilor din acest fond: să se fi deschis procedura insolvenței față de angajatorul acelui salariat și să se fi dispus ridicarea totală sau parțială a dreptului de administrare al angajatorului. În curând, însă, cea de-a doua condiție va fi înlăturată, pentru că Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care să simplifice procedura de acordare a banilor pentru salariații al căror angajator a intrat în insolvență. Cu alte cuvinte, se va schimba și procedura ce va trebui urmată pentru plata salariilor din Fond. În sensul că va dispărea obligația de depunere a documentului care demonstrează ridicarea dreptului de administrare, document ce trebuie depus acum (până la intrarea în vigoare a modificărilor). Va rămâne de depus un singur tip de documente, la agențiile teritoriale de muncă: documente care să ateste că împotriva angajatorului a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenței. Ca regulă, administratorul sau lichidatorul judiciar al angajatorului aflat în stare de insolvență depune asemenea documente. Iar, pe lângă documente care să ateste deschiderea procedurii insolvenței, trebuie făcută o cerere de plată a creanțelor salariale. Însă Legea nr. 200/2006 prevede că, în egală măsură, aceste documente pot fi depuse și de către salariați ori de reprezentanții acestora. Însă, dacă aceștia vor dori să depună documentele, ei sunt obligați să se adreseze, mai întâi, administratorului sau lichidatorului. Dacă sunt îndeplinite condițiile pentru acoperirea salariilor din Fond, agenția teritorială emite dispoziția privind stabilirea cuantumului creanțelor salariale. Aceasta trebuie comunicată administratorului/lichidatorului, iar ea este titlu executoriu de la momentul la care expiră termenul de plată. Însă ce datorii față de salariați pot fi, mai exact, acoperite din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale? E vorba de: salariile restante; compensațiile bănești restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariați, dar numai pentru maximum un an de muncă; plățile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă și/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă; compensațiile restante pe care angajatorii au obligația de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă și/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale; indemnizațiile restante, pe care angajatorii au obligația, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activității. Important! Nu pot fi acoperite, din Fondul de garantare, contribuțiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvență. De asemenea, există un plafon până la care rezervele din Fond pot fi folosite pentru acoperirea sumelor de mai sus: nu mai mult de trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Cum ajung bani la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale? Din contribuția asiguratorie pentru muncă, pe care toți angajatorii o datorează la stat pentru salariații proprii, 15% se duce la acel fond. Contribuția pentru muncă este singura contribuție socială obligatorie datorată de angajator. Contribuțiile pentru pensii și sănătate sunt datorate de salariați, dar sunt plătite efectiv de angajator. Atenție! Regulile simplificate se vor aplica abia după ce OUG-ul de care vorbeam mai sus va intra în vigoare. Sursa: avocatnet.ro

Șapte clarificări oficiale importante referitoare la decontarea combustibilului pentru persoanele cu handicap În 2020, autoritățile au decis ca persoanele cu dizabilități să poată beneficia de decontarea costului cu combustibilul consumat pentru a se deplasa cu mașina, dacă renunță la utilizarea, în mod gratuit, a transportului în comun. Decontarea efectivă a combustibilului consumat de persoanele cu handicap este posibilă de la începutul acestui an, de când a intrat în vigoare actul normativ ce conține procedura. Totuși, au mai rămas câteva aspecte neclare în ceea ce privește decontarea și, de aceea, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) a adus recent o serie de lămuriri legate de procedura aplicabilă. Hotărârea Guvernului nr. 1.118/2020 se aplică de la începutul anului și conține normele și modelul actelor necesare decontării cheltuielilor legate de combustibil, atunci când persoanele cu handicap decid să nu folosească, în mod gratuit, transportul în comun, ci mașina proprie. Pentru că de la începutul anului și până acum au apărut mai multe situații ce nu sunt prea bine acoperite de procedurile în vigoare, ANDPDCA a clarificat recent mai multe aspecte legate de decontarea combustibilului pentru persoanele cu dizabilități. 1. Beneficiază de decontarea combustibilului și persoanele cu handicap gradul trei? Nu. Deoarece acordarea gratuității la transportul interurban se aplică numai persoanelor cu handicap grav și accentuat, alternativa la acest mod de transport, respectiv decontarea combustibilului pentru mașina proprie, se aplică, de asemenea, doar acestor două categorii de persoane. 2. Se poate deconta și naveta zilnică a elevului cu handicap către școală? Este posbilă decontarea și în acest caz, dar doar dacă elevul se deplasează în afara localității. Așa cum stabilește acum Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, decontarea combustibilului se acordă ca alternativă la obținerea gratuității la transportul interurban, pentru deplasarea cu autoturismul aflat în proprietatea persoanelor cu handicap, a familiei, asistentului personal, însoțitorului sau a furnizorului de servicii sociale. 3. Se decontează și călătoriile cu microbuzul? Nu. Legea 448/2006 stabilește că decontarea e posibilă doar în cazul deplasării cu autoturismul aflat în proprietatea persoanelor cu handicap, a familiei, asistentului personal, însoțitorului sau a furnizorului de servicii sociale. Pentru călătoriile cu microbuzul există alternativa gratuității la transportul interurban, dacă deplasarea se efectuează cu mijloace de transport în comun, în situația existenței unei convenții privind transportul persoanelor cu handicap, ce trebuie semnată de direcția generală de asistență socială și transportatorul în cauză. 4. Se pot deconta și deplasările făcute cu taxiul? Din nou, nu. În clarificările ANDPDCA e subliniat faptul că decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul se efectuează ca alternativă la acordarea gratuității la transportul interurban. În plus, decontarea se face în baza bonului/bonurilor fiscale de carburant, emis(e) de benzinării, care se depun la registratura direcției generale de asistență socială și protecția copilului împreună cu cererea de decontare care atestă deplasarea interurbană. 5. Dacă persoana cu handicap roagă pe cineva să o transporte cu mașina, se decontează combustibilul? Da. Decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul se face atât pentru autoturismul aflat în proprietatea persoanelor cu handicap, cât și a familiei, asistentului personal, însoțitorului sau a furnizorului de servicii sociale. Astfel, însoțitor poate fi orice persoană care acompaniază persoana cu handicap și asigură conducerea autovehiculului în timpul deplasării, inclusiv asistentul personal profesionist, însă beneficiul decontării carburantului revine persoanei cu dizabilitate. 6. Se pot strânge toate bonurile de combustibil, astfel încât decontarea să se facă o singură dată? Nu, chiar dacă sunt strânse toate bonurile dintr-un an, iar certificatul care atestă încadrarea în grad de handicap are valabilitate permanentă, nu se poate face decontarea o singura data. În situația asta, decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul se face pentru fiecare an calendaristic, în termenul de 60 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de decontare și a documentelor aferente. Cererea de decontare se depune la direcția generală de asistență socială și protecția copilului, în termen de 60 de zile de la data efectuării călătoriei, și este însoțită de bonul/bonurile fiscal(e) de carburant, emis(e) de benzinării. 7. Cum se calculează suma aferentă carburantului? Calculul sumei aferente carburantului pentru care se face decontarea se realizează pe baza tarifelor legitimațiilor de călătorie pentru călătoria cu trenul interregio cu regim de rezervare la clasa a II-a, chiar dacă ruta declarată de persoana cu handicap nu este prevăzută cu infrastructură feroviară. În situația în care termenul de valabilitate al documentului care atestă încadrarea în grad de handicap expiră în cursul anului 2021, numărul de călătorii pentru care se decontează carburantul nu poate depăși 24 de călătorii, în cazul persoanei cu handicap grav, sau 12 călătorii, în cazul celei cu handicap accentuat, indiferent de numărul de luni rămase până la sfârșitul perioadei de valabilitate a acestuia. Numărul de kilometri aferenți distanței parcurse de către persoana cu handicap, cuprinsă între localitatea de plecare și localitatea de destinație, se stabilește utilizând site-ul distanta.ro. Sursa: avocatnet.ro

Contract închiriere 2021: Ce ar trebui să știe proprietarul și chiriașul Cei care închiriază locuințe ar trebui să încheie întotdeauna contracte cu chiriașii lor, în care să prevadă, în litera legii, drepturile și obligațiile părților, cuantumul chiriei, perioada de închiriere ș.a. Legislația nu mai prevede obligația de a înregistra contractul la Fisc în 30 de zile de la închiriere, de doi ani deja, dar valabilitatea contractelor de închiriere nu este dată oricum de înregistrarea lor undeva. Mai mult, nu e obligatoriu nici să fie autentificate, dar cel care pierde cel mai mult dacă nu există deloc un contract este cel care închiriază. Contractul de închiriere este un tip de contract de locațiune ce are ca obiect o locuință, dată în folosință de o persoană alteia, pe o perioadă de timp, în schimbul unei sume de bani numită chirie. Reglementarea integrală a acestui contract o regăsim în Codul civil. "Contractul de locaţiune se consideră încheiat îndată ce părţile au convenit asupra bunului şi preţului", scrie în actul normativ. Nu e nevoie să mergem la notar și să autentificăm actul pentru a putea vorbi de un contract valabil, pur și simplu pentru că legea nu prevede necesitatea aceasta. De asemenea, valabilitatea contractului nu e și nu a fost niciodată condiționată de înregistrarea sa la Fisc - contractul e perfect valabil și dacă e un simplu înscris sub semnătură privată, între cele două părți. E important de știut că cei care obțin venituri din chirii nu mai au, din anul 2018, obligația de a înregistra contractele la Fisc. Dar cei ce obțin venituri din chirii sunt obligați să completeze declarația unică pentru impozitarea acestor venituri. Chiria, durata și rezilierea Prețul locațiunii este chiria și poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestații. Oricum ar fi, trebuie trecută în contract valoarea chiriei. Dacă se modifică, prin comun acord, valoarea acesteia, atunci trebuie făcut un act adițional la contract și precizată noua valoare. Dacă în contract nu se trece nimic referitor la perioada închirierii, chiriașul poate să iasă din înțelegere anunțându-l pe proprietar, cu puțin timp înainte (Codul civil prevede un termen de preaviz care nu poate fi mai mic decât sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei). În aceeași ipoteză, proprietarul poate să-l anunțe pe chiriaș că vrea să-i lase locuința liberă cu respectarea unui termen de preaviz, astfel: 60 de zile, dacă intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este de o lună sau mai mare; 15 zile, dacă intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este mai mic de o lună. Dacă a fost prevăzut un termen, e necesar ca în contract să fi fost prevăzut că proprietarul are dreptul să-l dea afară mai devreme pe chiriaș pentru a putea face acest lucru (evident, cu respectarea preavizului de 60 de zile, conform Codului civil). Notă: În trecut, am abordat situațiile în care nu mai poate scăpa de chiriaș decât prin evacuare, în acest material. Principalele obligații ale părților Cel care închiriază, locatorul, are următoarele obligații (chiar dacă nu sunt trecute în contract, ele există în virtutea legii, adică a Codului civil): să predea locatarului bunul dat în locaţiune; să menţină bunul în stare corespunzătoare de folosinţă pe toată durata locaţiunii; să asigure locatarului liniştita şi utila folosinţă a bunului pe tot timpul locaţiunii (pe tema asta, o dezvoltare poate fi găsită aici -- de ce proprietarul nu poate intra oricând peste chiriaș). Pe scurt, despre cui îi revin obligații referitor la reparațiile din locuință: potrivit Codului, proprietarul este obligat să efectueze toate reparațiile care sunt necesare pentru a menține bunul în stare corespunzătoare de întrebuințare pe toată durata închirierii (centrala de apartament nu mai funcționează cum trebuie, frigiderul s-a stricat din cauza vechimii etc.). Dar sunt în sarcina chiriașului reparațiile locative necesare ca urmare a folosinței obișnuite a bunului și chiriașul e obligat să-l anunțe pe proprietar că sunt necesare reparații în imobil. Locatarul (chiriașul) are următoarele obligații principale: să ia în primire bunul dat în chirie; să plătească chiria în cuantumul şi la termenul stabilite prin contract; să folosească bunul cu prudenţă şi diligenţă; să restituie bunul la încetarea, din orice cauză, a contractului. "Locatarul este obligat să folosească bunul luat în locaţiune cu prudenţă şi diligenţă, potrivit destinaţiei stabilite prin contract sau, în lipsă, potrivit celei prezumate după anumite împrejurări, cum ar fi natura bunului, destinaţia sa anterioară ori cea potrivit căreia locatarul îl foloseşte (...) Dacă locatarul modifică bunul ori îi schimbă destinaţia sau dacă îl întrebuinţează astfel încât îl prejudiciază pe locator, acesta din urmă poate cere daune-interese şi, după caz, rezilierea contractului", mai scrie în Codul civil. Important! Cel care trebuie să plătească lunar cheltuielile la asociația de proprietari este proprietarul locuinței. Dacă se fac restanțe, el este cel care va putea fi chemat în fața unei instanțe pentru a fi obligat la plata lor, ajungându-se chiar până la o executare silită. Un minim de diligență pe care poate să-l aibă proprietarul este să facă un contract de închiriere măcar. Despre acest subiect am discutat mai multe aici. Proprietarul, principalul perdant în lipsa unui contract Nu este indicat să închiriem fără contract, cel care închiriază fiind principalul dezavantajat aici. În urmă cu câțiva ani, avocata Liliana Grădinaru explica pentru avocatnet.ro, pe acest subiect: "În lipsa unui contract, îi este extrem de dificil proprietarului să intre în locuință dacă chiriașul se opune. În lipsa unui contract, este dificil de dovedit chiria, e dificil de inspectat locuința sau de limitat numărul de persoane care stau efectiv acolo. În lipsa unui contract, este dificil să cunoașteți drepturile, anume care reparații sunt ale proprietarului, care ale chiriașului, cine ce datorii trebuie să plătească privitor la imobil, o strategie de terminare a contractului, eventuale penalități la încheierea în avans etc." Sursa: avocatnet.ro