uS DeviL

TVA de 5% pentru locuințe mai scumpe, banii pentru educația copiilor și modificarea ajutoarelor sociale În contextul economic actual, generat de pandemia de coronavirus, Guvernul a stabilit, printr-o ordonanță oficializată în ultima zi din anul trecut, o serie de măsuri fiscal-bugetare. Printre acestea se numără amânarea datei de la care se aplică taxa pe valoarea adăugată (TVA) de 5% pentru locuințe mai scumpe, de la care se acordă 500 de euro pentru educația copiilor sau de la care se modifică radical sistemul de ajutoare sociale. Iată care sunt cele mai importante amânări de termene cuprinse în OUG 226/2020, ale cărei prevederi se aplică, în principal, din prima zi a lui 2021. Aplicarea TVA-ului de 5% și la locuințe mai scumpe O primă amânare stabilită de Guvern prin acest OUG vizează modificarea prevederilor legale pentru aplicarea cotei de taxă pe valoarea adăugată de 5% la vânzarea de locuințe. Mai exact, cota redusă de TVA nu se va aplica și pentru locuințele de până la 140.000 de euro de la 1 ianuarie 2021, așa cum se stabilise anterior, ci de la începutul lui 2022. Acordarea sumei de 500 de euro pentru educația copiilor Alt termen de aplicare amânat este cel ce vizează acordarea copiilor născuți după data de 9 februarie 2011 a unei sume de 500 de euro, ca bani de educație, măsură stabilită de Legea educației. Spre deosebire de cota redusă de TVA pentru locuințele mai scumpe, acordarea celor 500 de euro este amânată încă din 2013. Ordonanța publicată pe 31 decembrie 2020 stabilește că nici cupoanele sociale, destinate sprijinirii educației timpurii și promise tot prin Legea educației, nu se vor acorda în 2021. Apariția venitului minim de incluziune În primăvara lui 2021 ar fi trebuit să aibă loc modificarea radicală a sistemului ajutoarelor sociale, dar, prin apariția acestei ordonanțe, termenul a fost amânat până la 1 aprilie 2022. Schimbările amânate vor reuni venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei într-unul singur: venitul minim de incluziune. De fapt, venitul minim de incluziune va reprezenta un sprijin financiar acordat de stat familiilor şi persoanelor singure pentru asigurarea unui nivel de trai minimal. Totodată, acesta va ajuta la prevenirea sărăciei în rândul copiilor şi la stimularea participării lor în sistemul de educaţie. Plafonarea punctului-amendă se prelungește Amânarea momentului în care punctul-amendă se calculează în raport cu salariul minim (10% din acesta) este, de fapt, o veste bună pentru șoferi. Concret, asta înseamnă că amenzile rutiere nu cresc nici anul acesta, deoarece valoarea punctului-amendă se păstrează la 145 de lei. Dotarea cu aparate de marcat și amenzile pentru neconectarea lor la sistemul Fiscului O altă amânare adusă de ordonanța oficializată recent vizează dotarea automatelor comerciale cu case de marcat. Mai exact, firmele care dețin astfel de automate au un răgaz suplimentar de un an pentru a face asta. Suplimentar, ordonanța prevede că sancțiunile pentru neconectarea aparatelor de marcat la sistemul de monitorizare al Fiscului nu se aplică de la începutul anului, așa cum rămăsese, ci din aprilie 2021. Sursa: avocatnet.ro

Despre rezerva succesorală. Crearea și perpetuarea sărăciei Pe măsură ce acumulările de avere vor deveni semnificative, se va înţelege și în România că rezerva este, de fapt, o expropriere, o distribuire forţată a averii unei persoane. Rezerva succesorală este o instituţie care răpeşte libertatea testatorului de a lăsa propria avere cui doreşte. Testamentele în România nu prea au nicio valoare. O lovitură grea dată libertăţii de contractare. Este o continuare istorică a raptului proprietăţii private, în acest caz al testatorului şi împărţirea forţată către rude şi familie. A se vedea și articolul Juanitei Goicovici „Până când moartea ne va despărți: obligația postumă de asistență materială dintre membrii familiei„. Este irelevant dacă moştenitorii rezervatari sunt putrezi de bogaţi sau dacă au fost duşmani sau rude nerecunoscătoare sau ostile testatorului. Îţi râd în nas, ştiind că o să mori şi o să-ţi ia averea. Cel puţin 1/2 din avere. Moştenirea forţată are un sens şi o logică juridică atunci când descendenţii sunt afectaţi de o infirmitate fizică sau o incapacitate mentală şi au nevoie de ajutor şi îngrijire. Dar în România, nu contează. Indiferent cât de mult un testator a fost persecutat sau batjocorit de către membrii de familie, chiar violentaţi în cazuri de violenţă domestică… testatorul este obligat de un Cod civil infam, ca o ultimă batjocură, la moartea testatorului, să lase 1/2 din avere persecutorilor. Rezerva succesorală trebuie acordată descendenţilor cu handicap sau incapacitate, într-o limită rezonabilă, de 1/4 şi doar celor care au o vârstă adultă rezonabilă, 20-25 de ani. Dar nu asta este legea la noi în prezent. La noi statul expropriază mortul de 1/2 din avere pe care o acordă familiei în ciuda şi cu dispreţ faţă de dorinţa decedatului. Rezerva succesorală, sau moştenirea forţată a fost scoasă din lege în multe ţări din cauză că fărâmiţează proprietăţile, este o lipsă de respect faţă de averea omului, este o încălcare a libertăţii şi dreptului la proprietate, este o atitudine paternalistă a statului care se vede implicat în chestiuni profund personale. Rezerva succesorală reprezintă o insultă supremă adusă unui om care doreşte să lase în urma lui averea unei cauze sau destinaţii nobile. În plus, rezerva succesorală este jignitoare, deoarece consideră că toţi toţi succesibilii sunt asistaţi sociali, săraci sau ca având dizabilităţi şi care au nevoie de 1/2 din averea testatorului pentru a supravieţui. Nu e vorba de nicio echitate, este vorba de o expropriere, de un rapt, de altfel obişnuit în societatea românească, în mod istoric. Se copiază legislaţie din occident, dar nu se copiază cele mai bune exemple, ci doar cele mai proaste exemple de legislaţie medievală, neadaptată la timpurile noastre. Rezerva succesorală este o instituţie profund imorală, la fel ca naţionalizarea averilor şi colectivizarea. Dacă mai aducem în ecuaţie şi legiferarea defectuoasă a fiduciei, ajungem la concluzia că planificarea averii pentru cauză de moarte este aproape imposibilă în România. Rezerva succesorală reprezintă o pată adusă memoriei defunctului şi o tradiţie nefastă rămasă în foarte puţine ţări, şi păstrată la noi ca o relicvă insultătoare de sorginte etatistă. Statul ne hotărăşte soarta, de la naştere, până la groapă, şi dincolo de ea. Rezerva succesorală ar trebui limitată doar pentru protecţia specială a descendenţilor infirmi sau incapabili care sunt minori sau tineri adulţi. În niciun caz pentru susţinerea materială a săracilor sau a celor care nu vor să muncească. Într-o societate în care evaziunea şi ascunderea averilor este sport naţional, 3/4 din populaţie sunt săraci în scripte. În realitate îşi fac concediile în străinătate în fiecare an. Copierea legilor franceze este una din greşelile enorme ale practicienilor români. Chiar preşedintele Franţei, Sarcozi, recunoştea că justiţia în Franţa este o loterie şi că stabilitatea este jalnică. Aşa şi noi, copiem cele mai nefaste sisteme falite de drept şi le prezintă ca sisteme progresiste. Habar nu au că toate aceste „noutăţi” din dreptul succesoral au fost fumate şi încercate şi aruncate la coşul de gunoi ai tentativelor eşuate de sistem de drept. De ce? Pentru că rezultatele sociale sunt dezastruoase. Am devenit o colonie a deşeurilor juridico-legislative franţuzeşti. Legislaţia în România este înadins concepută pentru crearea şi perpetuarea sărăciei. Alberto Kurtyan Avocat în Texas, USA Sursa: juridice.ro

Termenul de la care profesorii de medicină și farmacie care lucrează și în spitale vor primi indemnizații suplimentare, amânat pentru 2022 Profesorii universitari din cadrul facultăților de medicină și farmacie, care lucrează și în spitale, fie ele de stat sau private, nu vor primi, din ianuarie 2021, o indemnizație suplimentară, așa cum stabilește o lege apărută în septembrie, ci de la începutului lui 2022. Amânarea apare într-un proiect de ordonanță ce, teoretic, va fi adoptat în ședința Guvernului de mâine. Mai exact, proiectul de OUG, ce conține o serie de măsuri bugetar-fiscale, amână, printre altele, aplicarea prevederilor Legii nr. 205/2020 până în ianuarie 2022. Legea 205/2020 introduce noi prevederi în Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Potrivit acestora, „[p]ersonalul didactic medico-farmaceutic din universități care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate beneficiază de integrare clinică în unitățile și instituțiile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sănătății, în unitățile medicale din subordinea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, în unitățile și instituțiile medicale din subordinea autorităților administrației publice locale, precum și în spitale și cabinete private”. Apoi, actul normativ prevede că, începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2021, cadrele didactice de mai sus, care desfășoară activitate integrată, beneficiază și de o indemnizație lunară egală cu 50% din salariul de bază al funcției de medic, medic stomatolog sau farmacist, corespunzător vechimii în muncă și gradului profesional deținut. Acest termen este acum propus pentru amânare, astfel că prevederea se va aplica începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2022. Salariile de bază stabilite pentru personalul de specialitate medico-sanitar se regăsesc în Anexa II a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Conform acestuia, salariul de bază pentru un medic primar ori un medic primar dentist este de 12.500 de lei, în timp ce un farmacist are un salariu de bază de 5.549 de lei. Atenție! Prevederile acestui proiect de OUG nu se aplică încă. Trebuie aprobat de Guvern şi apoi publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Sursa: avocatnet.ro

Sigur? Lasa ca ma intorc eu.

Cum afli dacă cineva ți-a lăsat ceva moștenire prin testament Orudă sau un prieten îți promite că-ți lasă ceva print testament. Face testamentul și ți-l arată chiar. Numai că, până la deces, testatorul (adică cel care lasă ceva prin testament) se poate răzgândi de nenumărate ori și făgăduința făcută se șterge numaidecât și din documentul de la notar. Testamentele făcute la notar și modificările lor se regăsesc însă menționate într-un registru special, folosit de notari: Registrul Național Notarial de Evidență a Liberalităților (RNNEL). La cerere, se pot face consultări cu privire la testamentele făcute, în condițiile legii. Persoanele interesate pot cere, la oricare birou notarial sau la Camerele Notarilor Publici din țară, să afle despre existența unui testament ori a unei donații. Procedura este detaliată în Decizia Biroului Executiv al Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România nr. 227/2013. Pentru consultarea RNNEL, persoanelor interesate li se va pretinde însă o taxă. De asemenea, în cazul testamentelor, solicitarea în privința verificării acestora se face doar în baza certificatului de deces (cu excepția cazurilor în care solicitarea o face chiar testatorul). În RNNEL se înscriu și se verifică următoarele tipuri de acte juridice, potrivit actului normativ amintit mai sus: testamentele, modificările și completările lor; declarațiile de revocare ale testamentelor; retractarea revocării testamentelor; dispozițiile testamentare cu privire la sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la instituțiile specializate de credit și revocările acestora; contractele de donație; revocarea donațiilor; oferta de donație și revocarea acesteia; acceptarea ofertei de donație; declarațiile de înlăturare a efectelor nedemnității (succesorale). Dacă ți-a plăcut această curiozitate legislativă, mai avem și altele. Le găsești pe toate aici. Sursa: avocatnet.ro

Ce noutăți legislative ne-a adus anul în privința traiului la bloc și asociaţiilor de proprietari Amenzi mai mari pentru „gălăgioşii” din bloc sau noi reguli pentru închiderea balcoanelor au fost doar câteva dintre modificările legislative care au vizat locatarii. În schimb, asociaţiile de proprietari au avut mult de furcă în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal ale locatarilor. Iată o retrospectivă legislativă a anului 2020 ce priveşte traiul la bloc. Modificări ce vizează locatarii Închiderea balcoanelor de la parter se face după noi reguli Din vara acestui an, documentaţia necesară pentru efectuarea lucrărilor de închidere a balcoanelor sau logiilor de la parterul unui bloc trebuie să conţină un acord primit din partea asociaţiei de proprietari, nu a vecinilor, cum se întâmppla anterior. Totuşi, cei care vor să îşi închidă balcoanele trebuie să aibă motive bine întemeiate, care să fie legate de securitatea apartamentului, de reducerea efectelor noxelor, zgomotelor, gunoaielor asupra lor și pentru siguranța și sănătatea acestora. Amenzile pentru cei care îşi deranjează vecinii în timpul orelor de linişte au crescut Persoanele care vor tulbura în mod repetat liniștea publică și își vor deranja vecinii cu zgomote puternice în orele de liniște și cu muzică la volum mare vor fi amendate sau li se va impune să presteze ore de muncă în folosul comunității. Cei care sunt reclamaţi pentru gălăgie de mai multe ori în decursul a 24 de ore vor primi amenzi cuprinse între 2.000 şi 3.000 lei sau pot fi obligaţi să efectueze muncă în folosul comunităţii cu perioade cuprinse între 70 şi 120 de ore. Schimbarea destinaţiei imobilului, dacă la sediul social nu este activitate, se poate face fără acordul vecinilor La registrul comerţului nu mai trebuie duse, la înființarea societății și la schimbarea sediului social, avizul de la vecini privind schimbarea destinației de locuință a imobilelor, atunci când se declară că sediul social respectiv nu va servi ca loc de desfășurare concretă a unei activități - practic, dacă se va folosi ca simplă adresă de corespondență, stabilirea unui sediu social fiind obligatoriu pentru toate firmele care vor să activeze în România. Chestiuni ce privesc asociaţia de proprietari sau administratorii de bloc Administratorii de bloc vor putea obţine certificatul de calificare profesională până la 1 ianuarie 2022 Administratorii de bloc au la dispoziţie până în 1 ianuarie 2022 pentru a obţine certificatul de calificare profesională necesar pentru a-şi păstra funcţiile. Acest certificat de calificare profesională reprezintă actul care dovedeşte calificarea profesionala a persoanelor fizice pentru a fi administratori de bloc, conform Legii 196/2018 a asociaţiilor de proprietari. Factura pentru apă şi canalizare este titlu executoriu chiar dacă este emisă unei asociaţii de proprietari Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, în această vară, că o factură fiscală pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, ce este emisă de furnizor pe numele unei asociații de proprietari, este considerată titlu executoriu. Cu alte cuvinte, chiar și o factură fiscală colectivă este considerată titlu executoriu, nu doar factura fiscală individuală. Şedinţele de bloc se pot ţine pe perioada pandemiei, însă cu respectarea unor măsuri speciale Şedinţele de bloc se pot organiza şi în prezent în spaţiile interioare ale imobilului, cu respectarea unor reguli, cât şi în spaţiile deschise din jurul lui (alei, curţi etc.) În cazul şedinţelor de bloc organizate la interior, nu pot participa mai mult de 20 de participanţi, între care să se păstreze distanţa de 1,5 metri, cu obligativitatea purtării măştii de protecţie. În cazul şedintelor organizate în exteriorul imobilului, numărul participanţilor nu poate depăşi 50, cu respectare distanţei minime şi cu purtarea măştii de protecţie. Cum pot prelucra legal datele personale asociaţiile de proprietari Şi asociaţiilor de proprietari li se aplică Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR). Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) a clarificat mai multe aspecte ce ţin de respectarea legislaţiei în domeniu. Astfel, este important pentru asociaţiile de proprietari să identifice o serie de aspecte precum: ce date personale prelucrează (numele, prenumele locatarilor; imagini cu aceștia și cu alte persoane care intră într-o scară de bloc, dacă există camere de supraveghere acolo; date privind istoricul plăților unor locatari etc.); pentru ce scop prelucrează acele date (de exemplu, dacă instalează o cameră de filmare într-o scară, de ce a făcut acea asociație de proprietari acel lucru - pentru siguranță?); care este volumul de date prelucrate și dacă există vreo proporționalitate între prelucrarea de date și scopul urmărit (dacă sunt instalate camere de supraveghere, unde sunt instalate și câte?; dacă sunt mai multe, e necesar acel număr ridicat de camere?; de ce sunt instalate camere la fiecare etaj, dacă important e să se vadă cine intră în scară? etc.); cum sunt respectate drepturile persoanelor vizate de prelucrarea de date (de pildă, GDPR le garantează celor vizați de prelucrarea de date mai multe drepturi - de exemplu, dreptul de acces, prin care pot vedea ce date deține cineva despre ei etc.; dacă un locatar îi solicită unei asociații de proprietari să îi comunice datele pe care aceasta le deține despre el, asociația e obligată să o facă, de principiu) etc. Afişarea numelui proprietarilor la avizierul blocului, deşi teoretic permisă, ar trebui evitată Deşi, printr-o adunare generală a asociaţiei de proprietari s-ar putea decide includerea unei rubrici cu numele şi prenumele proprietarului apartamentului pe listele de plată, iar Legea nr. 196/2018 a asociaţiilor de proprietari permite afişarea numelui la avizier, acest lucru ar trebui evitat. Asociaţia Specialiştilor în Confidenţialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) a explicat că o astfel de decizie a asociaţiilor de proprietari trebuie confruntată cu principiul minimizării prelucrării datelor. În esență, acesta presupune că vor fi prelucrate doar datele necesare pentru atingerea unui anumit scop. De aceea, ei recomandă ca listele de plată „să fie concepute respectând principiul minimizării, din GDPR, adică să nu conțină o rubrică cu numele și prenumele proprietarilor”. Cum şi unde pot fi amplasate camere video în scările la bloc Asociaţia de proprietari ce instalează camere la bloc, pentru a surprinde activitatea din casa scărilor, este operator de date şi i se aplică legislaţia relevantă în domeniu. Orice instalare şi folosire a unei camere de filmat trebuie să fie justificată obiectiv, adică să fie necesară şi propoţională cu scopul urmărit. Acest lucru se datorează faptului că, de obicei, temeiul de prelucrare a datelor, într-o asemenea situație, este interesul legitim al asociației de proprietari (să zicem interesul de a asigura siguranța și securitatea în bloc). De asemenea, filmările vor putea fi folosite exclusiv pentru motivele invocate pentru justificarea lor, iar accesarea camerelor de filmat, respectiv a imaginilor şi a sunetelor înregistrate, trebuie să se facă într-un cadru clar determinat. Un aspect foarte important legat de camerele video din bloc este că, pe lângă filmare, înregistrarea sunetului este permisă doar în cazuri excepţionale. Cu alte cuvinte, este necesară demonstrarea unui motiv obiectiv care justifică o ingerință suplimentară în viața privată a oamenilor, prin prelucrarea de date personale și prin monitorizare audio, nu doar video. O asociaţie de proprietari a fost amendată pentru afişarea imaginii unei persoane la avizier În toamna acestui an, o asociaţia de proprietari a fost amendată cu 500 de euro de ANSPDCP pentru prelucrare ilegală de date, prin filmarea unei persoane şi afişarea imaginii ei la avizierul blocului. În plus, asociației respective i s-a impus și să adopte măsuri adecvate de securitate pentru imaginile captate de camera video din bloc și să se asigure că numărul persoanelor care au acces la filmări este cât mai redus posibil. Ce poate aduce anul 2021 locatarilor şi asociaţiilor de proprietari Asociaţiile de proprietari ar putea avea mai multă autonomie dacă o iniţiativă legislativă va trece de votul Parlamentului şi va fi oficializată în anul care vine. Printre modificările care vor schimba legea asociaţiilor de proprietari se numără şi obligaţia proprietarilor de a permite accesul imediat în locuinţă în cazul unor urgenţe, cum ar fi inundaţii, fără a mai fi nevoie de preavizul de cinci zile, posibilitatea asociaţiilor de a avea mai multe conturi bancare, precum şi eliminarea plafonului de 1.000 lei pentru banii din casierie. O altă modificare vizează penalităţile de întârziere, care vor putea fi aplicate după 20 de zile de la scadenţă, faţă de 30 de zile, termen aplicabil în prezent. Un alt proiect de lege aflat la Parlamentului vizează existenţa funcţiei de citire la distanţă în cazul contoarelor şi repartitoarelor de costuri pentru energia termică care urmează să fie instalat în apartamente. Pentru contoarele şi repartitoarele de costuri simple, fără citire la distanţă, este prevăzut un termen de modernizare sau înlocuire, respectiv data de 1 ianuarie 2027. Merită menţionat şi un proiect de lege ce vizează modificări la modul de calcul pentru cheltuielile la bloc. Astfel, cei care stau la bloc și folosesc liftul ar putea să plătească o sumă de bani direct proporțională cu numărul de locatari dintr-un apartament. Pentru plata întreținerii liftului ar trebui să funcționeze același principiu valabil în cazul plății utilizării ascensorului, adică să fie luat în considerare numărul de persoane din apartament și nu suprafața acestuia. Sursa: avocatnet.ro

Mama, a devenit HOT topic-ul asta. Din 2010 nu a mai fost asa.

Mie mi se pare cel mai usor Quest.

Vrei să te întorci la muncă în țară, dar n-ai certificate de calificare pentru ce ai lucrat în străinătate ? Ce poți face pentru recunoașterea experienței Cei care, după perioade de muncă în străinătate, vor să se întoarcă în România și să-și găsească aici un loc de muncă sunt sfătuiți de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), pentru a-și crește șansele de reușită, să-și echivaleze studiile sau să facă recunoașterea experienței profesionale și a calificărilor obținute în afara granițelor. Dar ce-i de făcut dacă cei ce vor să se întoarcă în țară nu pot demonstra experiența profesională din străinătate sau nu au obținut certificate de calificare acolo? Iată care sunt recomandările autorităților. Informațiile necesare pentru recunoașterea experienței profesionale și a calificărilor obținute în afara României, adică actele necesare și detalii legate de instituțiile responsabile, se găsesc într-un ghid publicat recent de ANOFM. Atunci când există documente doveditoare ale experienței sau calificărilor căpătate în străinătate, echivalarea lor aici este relativ simplă. Situația se complică atunci când aceste documente lipsesc. Ghidul ANOFM acoperă și aceste situații și le împarte în două categorii: cel interesat are experiență profesională (cu sau fără acte doveditoare) și certificate de calificare; cel interesat are experiență profesională (cu sau fără acte doveditoare), dar nu are certificate de calificare. Experiență profesională și certificate de calificare În această situație, ANOFM îi îndrumă către Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) pe cei interesați de recunoașterea calificărilor obținute peste hotare. Evaluarea și certificarea competențelor dobândite pe alte căi decât cele formale se poate realiza în centrele autorizate de către ANC (lista completă e aici) și poate fi făcută gratuit sau contra cost. Pentru evaluarea și certificarea competențelor profesionale trebuie trimisă o cerere în acest sens unuia dintre centrele din lista de mai sus (formularul este disponibil în fiecare dintre aceste centre), însoțită de: copia actului de identitate; copia certificatului de naștere; copia certificatului de căsătorie (dacă este cazul); document doveditor pentru ultimul nivel de învățământ absolvit. În acest caz, recomandarea ANOFM este ca, atunci când există documentele necesare, să se organizeze un portofoliu prin care să fie dovedită activitatea relevantă în ocupația/ calificarea pentru care se solicită evaluare și certificare. De asemenea, centrele de evaluare și certificare pot solicita documente suplimentare. Experiență profesională, dar fără certificate de calificare În acest caz, pentru a mări șansele de a găsi un loc de muncă, ANOFM recomandă contactarea oricărei agenții județene din subordine, pentru participarea gratuită la programe de formare profesională sau la evaluarea de competențe. Pentru a beneficia de informare și consiliere profesională și pentru a primi recomandarea de a urma un curs sau de a participa la procese de evaluare a competențelor, cei aflați în căutarea unui loc de muncă trebuie să se înregistreze la agenția județeană de domiciliu (lista completă a acestora e aici). De reținut este faptul că evaluarea competențelor profesionale se poate realiza doar pentru anumite ocupații sau calificări, printre care se numără și ocupația de bucătar, ospătar, sudor, lucrător în comerț, îngrijitor de bătrâni, mecanic auto etc. Sursa: avocatnet.ro

Proiect: Pădurile României vor fi monitorizate video pentru a preveni tăierile ilegale de copaci Pentru a limita tăierile ilegale de arbori, fondul forestier național, adică toate pădurile și terenurile destinate împăduririi din țara noastră, va fi monitorizat prin intermediul unor sisteme integrate de supraveghere video, potrivit unui proiect de ordonanță aflat în dezbatere la Ministerul Mediului. “Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor achiziționează, în condițiile legii, prin bugetul propriu, sisteme integrate de supraveghere video, care se amplasează în fondul forestier național”, apare, mai exact, în proiectul de ordonanță de urgență. De asemenea, proiectul prevede că sistemele de supraveghere video vor fi date de minister ocoalelor silvice în custodie, care vor avea obligația de a le instala, costurile pentru această acțiune, dar și pentru întreținerea lor urmând să fie suportate de la bugetul de stat. Camerele de supraveghere vor avea acces la internet și se vor instala în cel puțin trei puncte ale ocolului silvic. Pe de altă parte, achiziția lor se va face în două etape: etapa I - pentru zece zone-pilot, constitute la nivel de județ, pentru județele în care au fost identificate zone de risc; etapa a II-a – pentru restul județelor, în funcție de rezultatele obținute în etapa I. Singurul detaliu tehnic legat de sistemele de supraveghere video a pădurilor din țara noastră, ce apare în proiectul de ordonanță, este legat de perioada minimă de stocare a datelor înregistrate. Mai exact, ocoalele silvice vor fi obligate să stocheze timp de șase luni informațiile transmise de sistemele de supraveghere video. Celelalte detalii tehnice legate de sistemele de monitorizare video a pădurilor vor apărea în normele de aplicare a acestei măsuri, ce vor fi aprobate printr-o hotărâre a Guvernului. Acest proiect a apărut, așa cum scrie în partea sa introductivă, pentru a consolida cadrul legal și pentru a întări capacitatea “de implementare, monitorizare și control privind lupta împotriva tăierilor ilegale de masă lemnoasă din fondul forestier național și din vegetația forestieră de pe terenurile din afara acestuia”. De altfel, acesta nu este singurul demers menit să stopeze reducerea suprafețelor împădurite din România. Astfel, în luna septembrie a apărut Legea nr. 197/2020, ce a adus modificări importante Codului silvic, subiect tratat și de redacția noastră într-un articol mai amplu. Atenție! Proiectul de OUG nu se aplică acum. Acesta trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Sursa: avocatnet.ro

Tu macar ai citit toate premiile? 130 Puncte: o sumă între 50,000$ - 100,000$, 10 - 50 RP, 10 - 50 Rob Points, 10 - 50 Escape Points, 10 - 50 Accept Points pentru polițiști. 250 Puncte: 350 Mission Points și 1 Raport Înjumătățit. 400 Puncte: 300 Gold. 500 Puncte: o sumă între 150,000$ - 200,000$, 50 - 100 RP, 50 - 100 MP, 10 - 50 Gold. 570 Puncte: la alegere între 1 Car Slot, 1 Vip Car sau 1 Hidden Color. 630 Puncte: 1 Job Skill. 680 Puncte: 1 Dealership Stock.

ANOFM: Ghid pentru recunoaşterea experienţei profesionale şi a calificărilor dobândite în afara graniţelor, cu exemple concrete Atât actele necesare, cât și detalii legate de instituțiile responsabile pentru echivalarea diplomelor sau recunoașterea experienței profesionale și a calificărilor obținute în afara țării sunt cuprinse într-un ghid publicat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Interesant este faptul că, pe lângă informațiile necesare recunoaşterii experienţei profesionale şi a calificărilor, ghidul ANOFM conține și exemple concrete de proceduri de urmat pentru echivalarea diplomelor din străinătate. Concret, ghidul ANOFM conține procedurile necesare în patru situații: recunoașterea sau echivalarea diplomelor de studii, recunoașterea experienței profesionale dobândite în Uniunea Europeană (UE), recunoașterea unui certificat de calificare dobândit în afara sistemului de învățământ și recunoașterea experienței profesionale pentru care nu există documente. Recunoașterea sau echivalarea diplomelor de studii Prima dintre aceste situații vizează recunoașterea/ echivalarea diplomelor de studii din învățământul preuniversitar (bacalaureat, școală profesională și școală postliceală) sau cel universitar (licenţă, master şi doctorat). În funcție de tipul de studii, cei interesați vor trebui să urmeze procedurile de aici, în cazul studiilor preuniversitare, și cele de aici, în cazul diplomelor universitare. Apoi, în ghidul ANOFM apar procedurile de urmat în funcției de tipul profesiei: nereglementată - studii universitare, studii postliceale și școală profesională; reglementată (agricultură-veterinar, construcții, educație, transporturi etc); reglementată sectorial - medic, medic dentist/doctor-medic stomatolog și farmacist, asistent medical generalist și moașe, arhitect, medic veterinar. Calificările profesionale care atestă o specialitate medicală efectuată în afara granițelor sunt recunoscute și echivalate de către Ministerul Sănătății, procedura fiind disponibilă aici. Exemplu: Mihai a urmat cursurile Facultății de Stomatologie la o universitate din Canada și dorește să își echivaleze în România diploma de licență obținută. Pentru asta, Mihai trebuie să se adreseze Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, urmând procedura de aici, întrucât, deși profesia de medic stomatolog este reglementată sectorial, diploma a fost obținută în afara Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau Confederația Elvețiană. Mai multe exemple se gasesc în fiecare capitol al ghidului ANOFM. Recunoașterea experienței profesionale dobândite în UE În cazul experienței profesionale dobândite în state ale UE, Spațiului Economic European sau Confederaţia Elveţiană, persoanele care doresc să exercite în România activităţile cuprinse în anexa IV la Directiva 2005/36/CE (industria textilă, cea a lemnului, produse metalice, construcții, instalații etc.) trebuie să se adreseze, pentru a obține recunoașterea acesteia, Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS). Actele necesare sunt: cerere (Anexa 2 din Ordinul Ministerului Muncii 695/2016); copia actului de indentitate; copia certificatului de naștere (și traducerea acestuia în limba română, dacă este cazul); copia certificatului de căsătorie (și traducerea acestuia în limba română, dacă este cazul); declarație pe propria răspundere, data în fața notarului public, în original (model prevăzut în Anexa 3 din Ordinul nr. 695/2016). Exemplu: Florentina a desfășurat în Germania activități din fosta grupa ISIC 85 ”Ateliere fotografice” în calitate de lucrător independent minimum cinci ani consecutivi. Aceste activități se regăsesc pe Lista II a anexei IV din Directiva 2005/36/CE, preluată și în anexa 2 la Ordinul nr. 695/2016. Având în vedere că sunt îndeplinite prevederile art. 35^15 alin (2) litera a) din Legea nr. 200/2004, Florentina trebuie să trimită la MMPS documentele menționate mai sus, în vederea eliberării atestatului de recunoaștere a experienței profesionale. Recunoașterea unui certificat de calificare dobândit în afara sistemului de învățământ Aici vorbim despre certificate de calificare obținute de la furnizori de formare profesională autorizați sau centre de evaluare a competențelor autorizate, în state membre UE, SEE sau Confederaţia Elveţiană, indiferent dacă există sau nu experiență profesională în domeniul competențelor obținute. Pentru recunoașterea acestor certificate încă nu există o procedură sau o instituție responsabilă. După cum apare în ghid, “nstituțiile administrației publice centrale, cu atribuții în domeniu (Autoritatea Națională pentru Calificări, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării), vor iniția demersuri pentru a reglementa acest aspect”. Exemplu: Ionuț a obținut în Marea Britanie un certificat de calificare pentru profesia de apicultor, dar nu are experiență profesională. S-a întors în țară și își caută un loc de muncă potrivit calificării obținute în afara granițelor; pentru a putea să fie angajat cu forme legale în piața muncii și conform pregătirii sale profesionale, are nevoie de recunoașterea certificatului de calificare. Recunoașterea experienței profesionale pentru care nu există documente În fine, cea de-a patra situație prezentată în ghidul ANOFM vizează recunoașterea experienței profesionale, ce poate fi sau nu dovedită cu acte, și pentru care există sau nu certificate de calificare. În aceste cazuri, cei interesați să li se recunoască experiența căpătată în afara granițelor trebuie să se adreseze Autorității Naționale pentru Calificări (ANC), pentru evaluarea și certificarea competențelor profesionale, sau ANOFM, pentru acces gratuit la programe de formare profesională sau evaluarea de competențe (lista agențiilor județene). La ANC vor fi necesare următoarele acte: cerere adresată unuia dintre Centrele de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale (formular disponibil în centrele de evaluare); copia actului de identitate; copia certificatului de naștere; copia certificatului de căsătorie (dacă este cazul); document doveditor pentru ultimul nivel de învățământ absolvit. Exemplu: Marian - Am experiență în muncă și pot prezenta documente doveditoare, dar NU am certificat de calificare. Marian a muncit patru ani în Italia, ca zidar (prin urmare, are experiență în domeniu). Nu are calificare/diplomă de formare. În România este angajat ca muncitor necalificat și primește salariul minim din sector, chiar dacă angajatorul este foarte încântat de cunoștințele sale. Pentru acest exemplu, Marian trebuie să se adreseze unuia dintre Centrele de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale sau Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă din județul în care are domiciliul sau reședința în vederea evaluării competențelor și dobândirea unui certificat de competențe profesionale. Ghidul ANOFM apare la puțină vreme de la stablirea unor noi reguli pentru echivalarea studiilor din străinătate, respectiv posibilitatea de a depune dosarul și online și emiterea atestatului în format electronic. Sursa: avocatnet.ro

Bun venit, Ciprian!

Și copiii au dreptul să primească de la autorități informații de interes public Orice persoană poate cere informații de la autorități, chiar și cei mai mici de 18 ani. Dacă un licean, de pildă, vrea să afle ceva de la Ministerul Educației, el are dreptul să facă o cerere și să primească răspunsul în cel mult o lună. Se cheamă "liber acces la informațiile de interes public" și este un drept recunoscut tuturor persoanelor, indiferent de vârstă sau de alte criterii. Pentru asta există un act normativ special, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, care stabilește clar ce putem întreba și ce ni se poate răspunde. Ca să nu vă complicați cu citirea întregului act normativ, vă prezentăm noi, aici, tot ce trebuie să știți despre el. "Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României", scrie în actul normativ. Autoritatea respectivă are un termen maxim să ofere răspunsul, respectiv 30 de zile, în ipoteza în care o întrebăm chestii mai complicate. Cel mai simplu mod de a trimite cererea noastră e să o facem pe e-mail, la adresa pusă la dispoziție de respectiva autoritate, în care să spunem că solicităm informațiile în baza Legii nr. 544/2001 (nu e exclus să răspundă și fără această precizare, dar lipsa ei ar putea fi un pretext ca solicitarea să fie trecută cu vederea). De altfel, în Statutul elevului, dreptul său de a cere informații și de a primi răspuns la cererea sa este subliniat în mod expres: "Elevii beneficiază și de următoarele drepturi: (...) dreptul de răspuns la solicitările pentru informații de interes public, în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public". Dacă ţi-a plăcut această curiozitate legislativă, mai avem şi altele. Le găseşti pe toate aici. Sursa: avocatnet.ro

Bun venit, Theodora!

S-a stabilit cum vor cere cei cu dizabilități decontarea combustibilului pentru propria mașină, dacă renunță la biletele de transport public În luna iulie, autoritățile au stabilit că persoanele cu dizabilități pot decide dacă se deplasează pe baza biletelor gratuite la transportul public sau cu mașina proprie, caz în care beneficiază de decontarea costului cu combustibilul consumat în acest scop. Acum, printr-un proiect de hotărâre adoptat joi de Guvern, se completează legislația privind transportul gratuit de care beneficiază persoanele cu handicap, astfel încât acestea să poată beneficia efectiv de măsura stabilită în vară. Proiectul adoptat de Executiv vine în completarea Legii nr. 145/2020, care a introdus, în această vară, posibilitatea decontării cheltuielilor legate de combustibil, atunci când persoanele cu handicap decid să nu folosească, în mod gratuit, transportul în comun, ci mașina proprie. Mai exact, proiectul conține normele și modelul actelor necesare acestor decontări. În primul rând, normele stabilesc faptul că, “[d]acă a fost exprimată opțiunea pentru decontarea carburantului, nu se mai acordă bilete de transport interurban asistentului personal al persoanei cu handicap grav”. De asemenea, în situația în care persoana cu handicap va opta pentru acordarea gratuităţii la transportul interurban în baza biletelor de transport, aceasta nu va mai putea solicita decontarea carburantului necesar deplasării cu mașina. Decontarea carburantului se va face, potrivit normelor, pentru o perioadă de 12 luni, cuprinsă în perioada de valabilitate a documentului care atestă încadrarea în grad de handicap. Pentru acest lucru e necesară depunerea la autorități a unei cereri în acest sens (modelul cererii poate fi descărcat de la sfârșitul acestui articol). Cererea de decontare se va depune la direcția generală de asistență socială și protecția copilului în termen de 60 de zile de la data efectuării călătoriei și va conține o declarație pe propria răspundere (din care să reiasă că deplasarea cu mașina a avut loc în interesul persoanei cu handicap), precum și acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal. La depunerea cererii de decontare, se vor depune și bonul ori bonurile fiscale de carburant emise de benzinării. Important de știut este faptul că persoanele cu handicap nu pot deconta combustibilul ori de câte ori doresc asta. Concret, așa cum apare atât în Legea 145/2020, cât și în normele adoptate de Guvern, numărul de călătorii pentru care se decontează carburant în cursul unui an nu poate depăși: 24 - pentru persoana cu handicap grav și 12 - pentru persoana cu handicap accentuat. În fine, normele stabilesc și faptul că autoritățile vor deconta carburantul către persoanele îndreptățite în cel mult 60 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii și a documentelor aferente. Potrivit Legii 448/2006, persoanele cu handicap pot opta, la cerere, pentru acordarea gratuității la transportul interurban sau pentru decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal, însoțitorului sau furnizorului de servicii sociale, fără a depăși suma de 1.500 lei/an, pentru persoanele cu handicap grav, respectiv 750 lei/an, în cazul persoanelor cu handicap accentuat. Totodată, prin acest proiect de hotărâre, autoritățile stabilesc și prelungirea perioadei de utilizare a biletelor de călătorie de care beneficiază persoanele cu handicap, și anume, biletele de călătorie aferente anului 2020 vor putea fi utilizate și în luna ianuarie a anului 2021. Atenție! Proiectul de hotărâre nu se aplică acum. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie publicat în Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro

Zile libere 2021: Mai mult de jumătate dintre liberele de anul viitor pică în weekend Codul muncii este actul normativ ce stabilește zilele libere ale salariaților din țara noastră, în 2021 fiind 15 astfel de zile. Dintre acestea, anul viitor, sub jumătate dintre ele, respectiv doar șapte, pică în timpul săptămânii. Dacă în acest an, din cele 15 libere legale, 11 au picat în timpul săptămânii, anul viitor, cei mai mulți dintre salariații cu program obișnuit de lucru (de luni până vineri) vor beneficia de doar șapte zile libere în timpul săptămânii. Așadar, în 2021, majoritatea zilelor libere legale, respectiv opt, pică în zile de weekend. Concret, iată cum arată calendarul complet al liberelor legale din 2021: 1 și 2 ianuarie (prima și a doua zi de Anul Nou) - vineri și sâmbătă; 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) - duminică; 30 aprilie (Vinerea Mare) - vineri; 1 mai (Ziua Muncii) - sâmbătă; 2 și 3 mai (prima și a doua zi de Paști) - duminică și luni; 1 iunie (Ziua Copilului) - marți; 20 și 21 iunie (prima și a doua zi de Rusalii) - duminică și luni; 15 august (Adormirea Maicii Domnului) - duminică; 30 noiembrie (Sfântul Andrei) - marți; 1 decembrie (Ziua Națională a României) - miercuri 25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun) - sâmbătă și duminică. Suplimentar, salariații care aparțin altor religii decât cele creștine beneficiază de alte două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale. Există și categorii de angajați a căror muncă nu poate fi întreruptă în zilele declarate nelucrătoare, aceștia urmând a fi compensați prin zile libere în perioada imediat următoare. Mai exact, este vorba despre cei care lucrează în unități sanitare sau de alimentație publică, dar și de cei a căror activitate nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producție sau specificului activității. Dacă salariații lor lucrează în zile de sărbătoare legală, angajatorii sunt obligați să le acorde acestora compensații. Adică, pentru lucrul în zilele libere, salariații au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă nu se poate acorda liber, salariații au dreptul la un spor salarial de cel puțin 100% din salariul de bază. Notă: Angajatorii care nu acordă salariaților timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei. Sursa: avocatnet.ro

Proiect trecut de Parlament: Cei suspectați de alergii vor beneficia de teste gratuite, iar copiii cu alergii severe vor primi, anual, tratamente de șoc Pe viitor, persoanele ce suspectează că au alergii și cele confirmate cu acest tip de afecțiuni vor avea o serie de beneficii, inclusiv posibilitatea de a face analize și teste în mod gratuit, potrivit unui proiect ce a primit marți votul decisiv al deputaților. În primul rând, proiectul de lege ce se-ndreaptă acum spre promulgare stabilește că “[p]ersoanelor care sunt suspectate a fi diagnosticate cu boli și afecțiuni alergice le sunt decontate analizele și testele specifice necesare diagnosticării”. Decontarea analizelor se va face, potrivit proiectului legislativ, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, la recomandarea medicului alergolog și cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestei măsuri, ce vor fi emise la cel mult șase luni după ce inițiativa devine lege. Măsurile conținute de proiect se vor aplica pentru următoarele boli și afecțiuni alergice: astm bronșic; rinită alergică; alergie alimentară; rinoconjunctivita alergică; dermatită alergică; anafilaxie. Pe de altă parte, măsurile nu se vor aplica persoanelor diagnosticate sau suspectate ca având intoleranțe alimentare sau boală celiacă (intoleranța permanentă la gluten). În continuare, proiectul de lege stabilește că minorii care prezintă risc de șoc anafilactic vor primi, anual și în mod gratuit, o doză de adrenalină pentru autoinjectare. Dozele vor fi eliberate, în baza unui document medical de la medicul alergolog, la începutul fiecărui an. După cum le definește proiectul, șocul anafilactic este insuficiența circulatorie acută ce apare în urma unei reacții severe față de alergene, iar adrenalina pentru autoinjectare este un dispozitiv medical autorizat pentru tratamentul de urgență al anafilaxiei (reacția de hipersensibilitate severă, care poate duce la decesul persoanei) destinat utilizării în condiții de siguranță de către cel afectat, însoțitori sau profesioniști din sistemul medical, pentru administrarea intramusculară a unei doze prestabilite de adrenalină. De asemenea, proiectul stabilește că măsurile conținute sunt destinate persoanelor ce suferă de alergii, pentru sprijinirea acestora și integrarea lor în societate, fără discriminare, în raport cu: creșele, grădinițele sau școlile de stat ori particulare (care asigură sau nu servicii de masă); universitățile de stat sau particulare, care asigură servicii de masă în cantine studențești; spitalele de stat sau private; cabinetele medicale, inclusiv cele stomatologice, de stat sau private; pensiunile sau hotelurile (de stat ori private) care organizează tabere pentru copii. Aceste instituții vor fi obligate să dețină în permanență doze de adrenalină pentru autoinjectare, în caz contrar, ele urmând să fie sancționate cu amenzi cuprinse între 5.000 lei și 20.000 lei. Atenție! Proiectul de lege trebuie promulgat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial ca să se aplice. Sursa: avocatnet.ro

Vrei să adopţi un animal de companie de Crăciun? Află ce obligaţii legale ai Foarte multe persoane aleg să ofere drept cadou de Crăciun un animal de companie, însă a deveni stăpân câine sau pisică presupune, pe lângă responsabilitate, şi o serie de obligaţii legale. Un animal de companie are nevoie de hrană, adăpost, asistenţă medicală, deparazitare internă şi externă, efectuarea vaccinurilor periodice şi, bineînţeles, de iubire. Totuşi, pe lângă cele menţionate anterior, stăpânii au şi o serie de obligaţii legale. Cei care cumpără câini din petshop-uri, canise sau expoziţii sunt obligaţi să meargă la un medic veterinar pentru înregistrarea acestora în Registrul de Evidență al Câinilor cu Stăpân (RECS), prin aplicarea unui microcip cu datele de identificare ale câinelui şi ale stăpânului, prevede Ordinul nr. 1/2014 emis de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. De asemenea, orice intervenţie asupra câinelui, fie că este vorba de tratarea unei răni sau o intervenţie medicală, fie că este vorba de un vaccin, trebuie menţionată în RECS. Stăpânii care nu identifică şi nu îşi înregistrează câinii prin microcipare riscă amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei. Important! Câinii neidentificaţi şi neînregistraţi care se află în spaţiile publice sunt consideraţi a fi fără stăpân şi, prin urmare, sunt trataţi ca atare de autorităţi. În cazul în care se optează pentru adoptarea unui câine dintr-un adăpost public, schimbarea proprietarului trebuie făcută prin înregistrarea în RECS, înainte de a părăsi adăpostul. Cei care optează pentru rase de câini periculoase au obligaţia de a înregistra respectivul animal în Registrul Electronic al Câinilor Periculoşi. Aceşti câini trebuie să poarte botniţă şi zgardă cu lesă sau ham când sunt scoşi în public, în caz contrar proprietarii riscă o amendă de până la 3.000 lei. Cei care au adoptat câini de rasă comună sau metişii acestora au obligaţia să-i sterilizeze, conform OUG nr. 155/2001, astfel: femelele la vârsta de 4-6 luni, masculii la vârsta între 6-8 luni. Stăpânii care nu îşi sterilizează câinii, deşi sunt obligaţi s-o facă, riscă să fie amendaţi cu sume cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei. Aceeaşi sancţiune este valabilă şi pentru stăpânii de câini care nu strâng materiile fecale după animalele lor. De asemenea, stăpânii de animale de companie au obligaţia de a le asigura acestora asistenţă medicală, constând în deparazitări interne şi externe periodice, vaccinări, precum şi tratamente profilactice sau în scop terapeutic, în funcţie de necesităţi. Abandonul unul animal aflat în proprietarea şi îngrijirea omului, pe domeniul public, fără hrană, adăpost şi tratament medical este sancţionabil, conform Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, cu amendă între 1.000 şi 3.000 lei. Spre deosebire de câini, care trebuie identificaţi prin RECS, microciparea şi înregistrarea pisicilor este opţională. Totuşi, şi stăpânilor de pisici li se aplică aceleaşi amenzi privind abandonul animalelor. În cazul în care pisicile, dar şi alte animale de companie, sunt ţinute în aer liber stăpânii lor trebuie să le asigure acestora un adăpost individual, construit în funcţie de necesităţi, care să ofere protecţie împotriva ploilor, vântului sau frigului, să fie confecţionat din materiale sigure şi care pot fi întreţinut cu usurinţă. În privinţa dihorilor domestici sau a animalelor exotice, există posibilitatea microcipării, însă nu şi obligaţia deţinătorilor de a o face. Totuşi, stăpânii dihorilor domestici sunt obligaţi, ca şi cei care deţin câini sau pisici, să îi vaccineze profilactic antirabic. În privinţa celorlalte animale de companie, altele decât cele ţinute în aer liber, cum ar fi rozătoare sau reptile, obligaţiile stăpânilor sunt de a se asigura condiţii de cazare şi bunăstare cel puţin egale cu cele existente în grădinile zoologice. Sursa: avocatnet.ro

Negocieri pentru salariul minim. Majoritatea antreprenorilor ar vrea înghețarea lui la nivelul din acest an Unu din doi antreprenori români ar vrea înghețarea salariului minim la nivelul din acest an, adică la 2.230 de lei brut. Pe de altă parte, 1 din 4 ar accepta să crească lefurile angajaților chiar și cu 170 de lei, arată datele unui studiu realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Peste 1,3 milioane de români lucrează în prezent pe salariul minim. Mulți dintre ei privesc cu speranță spre Guvern, de la care se așteaptă o decizie pe această temă. Unu din patru angajați români câștigă leafa minimă: 2.230 de lei brut, adică 1.346 de lei în mână. Ministerul Muncii a început încă de luna trecută negocierile cu patronii și sindicaliștii pentru creșterea salariului minim. Reprezentanții mediului de afaceri spun că se iau în calcul trei scenarii. Toate presupun creșteri brute cuprinse între 105 și 194 lei. Asta înseamnă că oamenii ar primi în plus în mână între 68 și 126 de lei. Șefii de la Muncă nu iau în calcul înghețarea lefurilor, deși un sondaj realizat Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii arată că fix asta și-ar dori peste 47% dintre antreprenorii români. Dr. Valeriu Gheorghiță: Câți români trebuie vaccinați pentru a opri epidemia de coronavirus. Cât durează campania de vaccinare 60-70% din populația adultă a țării, însemnând aproape 11 milioane de români, ar trebui să primească vaccinul anti-COVID pentru a pune capăt epidemiei de coronavirus, a declarat duminică la Digi24 dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID. El a anunțat și demararea unei campanii de comunicare la nivel național, astfel încât populația să primească informații complete despre vaccin. „În momentul în care vom asigura vaccinarea a 60-70% din populația adultă, ceea ce înseamnă aproape 11 milioane de persoane”, epidemia va fi pusă sub control, a declarat dr. Gheorghiță, întrebat câți români trebuie vaccinați pentru a opri epidemia de coronavirus. Când se va atinge acest prag, nivelul de infectare va scădea foarte mult și se vor mai înregistra cel mult cazuri sporadice, lucru care va ridica presiunea de pe sistemul medical, a mai precizat coordonatorul campaniei de vaccinare. Pentru a ajunge la acest nivel de vaccinare este nevoie de circa șase luni de la prima doză de vaccin administrată, a adăugat medicul, punând totuși o condiție: „ca oamenii sa se prezinte la centrele de vaccinare”. Sursa: avocatnet.ro

Într-o anumită situație, poți fi considerat (legal) major chiar dacă încă ești minor În principiu, capacitatea deplină de exerciţiu, adică aptitudinea unei persoane de a încheia singură acte juridice civile, este dobândită în momentul în care aceasta devine majoră. Totuşi, există şi o excepţie de la această regulă, prevăzută de legislaţia în vigoare. Capacitatea civilă de exerciţiu a persoanei fizice reprezintă acea aptitudine a acesteia de a dobândi şi exercita drepturi subiective civile, dar şi de a-şi asuma şi executa obligaţii civile, prin încheierea de acte juridice. De altfel, din articolele 37-44 din Codul civil aflăm că o astfel de capacitate lipseşte (cazul minorului sub 14 ani şi a interzisului judecătoresc), este restrânsă (cazul minorului cu vârsta între 14 şi 18 ani) sau devine deplină, odată cu momentul în care respectiva persoană este majoră (împlineşte 18 ani). Totuşi, capacitatea deplină de exerciţiu poate fi dobândită şi de o persoană minoră, în situaţia în care aceasta se căsătoreşte, singura condiţie cerută fiind acea de a avea 16 ani împliniţi. Chiar dacă, în principiu, căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani, tot Codul civil, prin intermediul art. 272, ne spune că, pentru motive temeinice, şi minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători, în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul. Aşadar, minorul cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani dobândeşte, prin căsătorie, capacitatea deplină de exerciţiu, care este păstrată de minorul care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei şi atunci când aceasta este anulată. Nu în ultimul rând, poate deveni titular de drepturi şi obligaţii prin încheierea actelor juridice civile şi minorul de cel puţin 16 ani căruia, pentru motive temeinice, instanţa de tutelă îi recunoaşte capacitatea deplină de exerciţiu. În acest scop, vor fi ascultaţi şi părinţii sau tutorele minorului, luându-se, când este cazul, şi avizul consiliului de familie. Altfel, până la vârsta majoratului, minorul poate să încheie acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, precum şi cu respectarea dispoziţiilor legilor speciale. Sursa: avocatnet.ro

Cele mai importante 16 noutăți apărute în acest an Anul 2020 a adus multe schimbări domeniului pensiilor, fie că vorbim de cele din sistemul public sau de cele speciale. Astfel, în acest an a apărut un nou mecanism pentru cumpărarea vechimii în muncă, au fost simplificate procedurile pentru ieșirea la pensie, majoritatea formalităților făcându-se acum online, s-a stabilit ca locuitorii mai multor zone poluate să poată ieși mai devreme la pensie, iar notarii au primit o lege specială pentru pensii. 1. Un nou mecanism pentru cumpărarea de vechime în muncă. Din septembrie 2020 și până la 31 august 2021 (data intrării în vigoare a noii Legi a pensiilor, care conține deja măsura), cei ce vor să-și completeze perioadele în care nu au contribuit deloc la sistemul de pensii au la îndemână un nou mecanism în acest sens, introdus prin OUG nr. 163/2020. Potrivit acesteia, pot apela la mecanism persoanele care nu au ieșit încă la pensie, pentru a efectua plata contribuției de asigurări sociale pentru perioade de cel mult șase ani anteriori. Totuși, se pune problema care dintre variante e mai bună: cumpărarea de vechime în sistemul public sau cotizarea la o pensie privată (facultativă)? Specialiștii spun că alegerea uneia în defavoarea celeilalte poate fi făcută de salariați în funcție de vârsta lor și de perioada pe care o mai au de lucrat. 2. Cererea prentru cumpărarea de vechime în muncă se poate transmite online. Cererea pentru încheierea contractului de asigurare socială pe o perioadă de până la șase ani cu casa de pensii se poate completa și trimite, către autorități, prin mijloace electronice, mai exact, prin intermediul site-ului Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). De asemenea, tot online se poate transmite și cererea pentru asigurarea facultativă la pensii, ce e utilă celor care vor să obțină pensia pentru limită de vârstă sau să-și completeze venitul asigurat care va fi utilizat la calculul acesteia. 3. Cei ce vor să iasă la pensie trebuie să facă doar un drum la casele de pensii. Mai exact, trebuie să ajungă la autorități doar atunci când ridică decizia de pensionare, restul formalităților de până atunci putând fi făcute online, tot pe site-ul CNPP. 4. Lista oficială a localităților poluate în care se poate ieși mai repede la pensie a fost extinsă de mai multe ori. Nu mai puțin de șase modificări de acest gen au apărut în acest an, cea mai recentă dintre ele, la începutul lunii decembrie. Astfel, acum există mai multe localități poluate, ai căror locuitori (inclusiv cei de pe o rază de opt kilometri) pot ieși la pensie cu doi ani mai repede, fără să sufere penalizări, cu condiția să fi stat acolo cel puțin 30 de ani. Această pensionare înainte de vreme a celor ce au trăit în zone poluate este singurul beneficiu pe care îl pot primi, neputând fi cumulat cu alte reduceri oferite de legea pensiilor publice. 5. Din acest an, și angajații care lucrează la construcții de nave pot ieși mai devreme la pensie, fără penalizări. Concret, în august au fost incluse în categoria locurilor de muncă cu activitate în condiții speciale unele posturi din industria navală, în așa fel încât și angajații din construcția de nave să poată beneficia de reducerea vârstei de pensionare. 6. Totodată, și cei ce au lucrat, în mod frecvent, cu explozivi pot ieși acum mai repede la pensie. În concret, lucrătorii din industria de apărare, care au participat la fabricarea, manipularea ori transportul explozivilor beneficiază, din iulie, de reducerea vârstei standard de pensionare cu nu mai puțin de 13 ani. 7. Reconstituirea vechimii în muncă pentru pensionare se poate face și în baza cărților de muncă scanate de casele de pensii. În situații excepționale, precum distrugerea, degradarea sau pierderea carnetului de muncă, reconstituirea vechimii în muncă se poate face cu ajutorul arhivei electronice de la casele de pensii. Aceeași soluție se poate aplica și dacă angajatorii persoanelor a căror vechime în muncă trebuie dovedită nu mai există sau arhiva nu mai poate fi identificată. 8. Din toamnă, au crescut punctul de pensie și pensia minimă. De la 1 septembrie 2020, punctul de pensie a crescut cu 14% și a ajuns de la 1.265 lei la 1.442 lei, ceea ce înseamnă o creștere cu 177 de lei, iar pensia minimă a fost majorată cu 14% și a ajuns ajuns 800 de lei, de la 704 lei, cât era anterior. În același timp, a crescut și pragul maxim al pensiei pentru care se acordă medicamente compensate. De la 1 septembrie 2020, pragul maxim al pensiei pentru care se acordă medicamente compensate cu 90% a crescut cu 160 de lei față de valoarea maximă prevăzută anterior, ajungând la 1.299 de lei. 9. Unele pensii de invaliditate au fost recalculate și s-au majorat. E vorba, mai exact, despre pensiile de invaliditate care au devenit pensii pentru limită de vârstă înainte de 10 februarie 2020 și care au fost revizuite din oficiu. În cazul în care cuantumul revizuit a fost mai mare decât cel aflat atunci în plată, sumele recalculate au fost acordate începând cu data de 10 februarie 2020. 10. Cei care au activat în cadrul unor unități de prospecțiuni și exploatări geologice, în subteran, pot ieși mai devreme la pensie, iar pensiile au fost recalculate. Mai exact, dacă au un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în astfel de activități, aceste persoane beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 20 de ani (nu poate fi mai mică de 45 de ani). De asemenea, în contextul în care condițiile de pensionare s-au modificat, cei pensionați de la 1 aprilie 2001 au beneficiat de recalcularea din oficiu a pensiei. 11. A fost eliminată oficial posibilitatea mutării banilor de pensie privată în sistemul pensiilor publice. Chiar din primele zile ale acestui an, posibilitatea românilor de a opta pentru mutarea banilor de pensie privată de la Pilonul II la sistemul pensiilor de stat, adică la Pilonul I, a fost eliminată. 12. De anul acesta, angajatorii pot stabili pensii suplimentare pentru salariații proprii. Salariații pot obține o pensie ocupațională, adică o pensie suplimentară, care să vină în completarea pensiilor acordate în cadrul sistemelor de pensii din România. Pensia ocupațională este facultativă, schema de pensii fiind stabilită de fiecare angajator care vrea și poate (are capacitatea financiară) să ofere astfel de beneficii salariaților. 13. Mai mulți militari și polițiști beneficiază, din acest an, de reducerea vârstei de pensionare. De fapt, acum se asigură egalitatea de tratament pentru militarii și polițiștii aflați în activitate și cei care au trecut în rezervă. Mai exact, acum, de reducere vârstei de pensionare pot beneficia și soldații sau gradații profesioniști trecuți în rezervă la împlinirea limitei de vârstă în serviciu, la expirarea contractului sau atunci când nu mai îndeplinesc criteriile specifice. 14. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că pensiile militare de stat pot fi mai mici decât salariile sau soldele lunare de care s-a ținut cont la stabilirea pensiilor. În esență, a fost vizată o prevedere din Legea salarizării bugetare (nr. 153/2017), care stabilește că, din 1 ianuarie 2018, indiferent de cuantumul salariilor de bază ori a soldelor, se acordă cele stabilite pentru 2022. 15. Torționarii condamnați definitiv nu mai primesc pensii militare. Din noiembrie, pensionarii condamnați definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii nu mai beneficiază de pensii militare. 16. Notarii publici au o lege specială pentru pensii. Toate aspectele referitoare la modalitățile de calcul al pensiilor notarilor publici, dar și la condițiile de acordare a fiecărui tip de pensie în parte se regăsesc, din acest an, într-o lege specială. În sistemul propriu, notarii publici au dreptul la pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia de invaliditate și cea de urmaș. Sursa: avocatnet.ro

Nu s-a mai postat de la 1 noiembrie.

- Nume: DeviL - Rang: 2 - Echipa curentă: Roads - Echipa în care doresc: SWAT - Motivul: Mereu mi-am dorit sa merg dupa suspecti, nu sa stau la radar si luat permise. - Alte precizări: Multumesc.

ANCPI: Plata cu cardul a devenit posibilă la toate oficiile de cadastru și publicitate imobiliară din țară Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a anunţat, vineri, extinderea facilităţii privind efectuarea plăților prin intermediul cardului bancar în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară eTerra la nivelul tuturor celor 42 de oficii de cadastru și publicitate imobiliară din țară. Din 5 decembrie, persoanele fizice și juridice autorizate să execute lucrări de specialitate în domeniul cadastrului, notarii, experții judiciari și executorii judecătorești - care au acces în eTerra cu user şi parolă - pot plăti tarifele aferente serviciilor oferite de toate cele 42 de oficii de cadastru și publicitate imobiliară din țară prin intermediul cardului bancar, în eTerra, potrivit unui comunicat al ANCPI. „Îmbunătățirea continuă a serviciilor pe care le oferim și simplificarea procedurilor rămân pe lista noastră de priorități. Programul pilot început în luna noiembrie, la Cluj, și implementat săptămâna trecută în alte 19 județe, care permite efectuarea plății prin intermediul cardului bancar în eTerra, a trecut testele și a fost extins la nivel național. În prezent, toate oficiile de cadastru din țară au încheiat contracte cu procesatorul de plăți, pentru a putea pune la dispoziția partenerilor noștri care au acces în eTerra opțiunea de a achita tarifele serviciilor solicitate prin intermediul cardului bancar”, a declarat Laurențiu Alexandru Blaga, președinte - director general al ANCPI. În prezent, atât cetățenii, cât și partenerii ANCPI pot achita online, cu un card bancar, extrasul de carte funciară pentru informare și extrasul din plan cadastral pe ortofotoplan, solicitate prin intermediul platformei epay.ancpi.ro. De asemenea, din luna octombrie, cei ce interacționează cu ANCPI au la dispoziție un nou instrument, respectiv posibilitatea de a semna documentele direct în browser. „Semnarea documentelor în browser simplifică și eficientizează procesul de depunere și soluționare a lucrărilor de specialitate, scurtând fluxul acestora”, sublinia ANCPI cu ocazia lansării acestui serviciu. În plus, sistemul eTerra a mai fost modificat și în vară, mai exact, în luna august, când procedura de înregistrare a cererilor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a fost simplificată. Sursa: avocatnet.ro