Jump to content

uS DeviL

VIP
  • Posts

    8031
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    2

Everything posted by uS DeviL

  1. Cum obții viza de flotant dacă nu mai locuiești la adresa din buletin Notiunea de viză de flotant nu există în legislația specifică, ci aceea de stabilire a reședinței. Dacă locuiești la altă adresă decât cea principală din buletin pentru o perioadă mai mare de 15 zile, poți să mergi la serviciul de evidență a populației pentru a-ți trece pe buletin adresa unde locuiești efectiv. Va trebui să aduci fie actul care-ți dă dreptul să stai acolo, fie, după caz, să vii cu proprietarul imobilului pentru a declara că te ia în spațiu, dar nu pentru mai mult de un an. Adresa principală din buletin este adresa de domiciliu, cea pe care o declarăm atunci când ne facem un (nou) act de identitate, dar se poate ca ea să nu mai reflecte realitatea la un anumit moment. Dacă locuim, în fapt, la altă adresă, putem să trecem acest lucru în buletin prin ceea ce în legislație se cheamă stabilirea reședinței. O persoană nu poate avea însă mai mult de o adresă de domiciliu și una de reședință, oricâte case ar avea. "Reședința este acolo unde persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu", scrie în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005. Dacă locuiești mai mult de 15 zile la altă adresă decât cea de domiciliu, poți cere să ți se treacă în actul de identitate adresa la care locuiești de fapt, adică reședința. Reședința o să apară undeva pe spatele buletinului, pe un autocolant. Legislația nu ne lasă însă să ne stabilim reședința mai mult de un an la o anumită adresă. Asta nu înseamnă că nu avem voie să locuim mai mult de un an la o altă adresă decât cea de domiciliu, ci că va trebui să cerem stabilirea reședinței din nou după ce trece un an. "Mențiunea privind stabilirea reședinței se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an, și are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca reședință. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind stabilirea reședinței", scrie, mai exact, în OUG nr. 97/2005. Stabilirea reședinței o facem la serviciul comunitar de evidență a populației. Vom face o cerere în acest sens și vom aduce, pe lângă buletin și un document cu care facem dovada că locuim acolo (în original și în copie). Dacă locuim în chirie, va trebui să aducem contractul cu proprietarul. Altfel, dacă nu există un document (titlu locativ), trebuie să mergem la evidența populației împreună cu proprietarul imobilului unde ne stabilim reședința, pentru ca el să declare că ne va lua în spațiu pentru perioada de timp cerută. Și el, desigur, va trebui să aducă propriul act de identitate și actul din care reiese titlul său de proprietar. Declaratia de primire în spațiu poate fi consemnată și la un notar ori în fața polițistului de ordine publică din cadrul unității de poliție pe a cărei rază teritorială este situat imobilul. În fine, aveți grijă să verificați înainte care e programul de primire a cererilor de stabilire a reședinței, pentru a nu merge degeaba până la sediul autorității. Apoi, rețineți că veți fi lipsit de actul de identitate pentru o perioadă de câteva zile, pentru că viza de flotant nu se aplică pe loc! De asemenea, pentru acest serviciu nu se mai percep taxe în prezent. Sursa: avocatnet.ro
  2. Guvernul va rezolva problema concediilor medicale neacordate în perioada de vid legislativ Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că Guvernul lucrează la un proiect de hotărâre prin care să soluționeze problema concediilor medicale ce nu au fost date în timpul pandemiei persoanelor care nu au fost în spital sau s-au externat la cerere, din cauza existenței unei perioade de două săptămâni de vid legislativ - în care nu era reglementată situația concediilor medicale date pentru problemele apărute în contextul coronavirus. „Se pregăteşte o hotărâre de guvern în acest sens. [Casa Națională de Asigurări de Sănătate] a efectuat o evaluare a acelor cazuri care, în perioada de vid legislativ, nu au fost în spital sau s-au externat la cerere şi atunci când au mers la lucru nu au primit concediu medical. Reevaluarea acestora pentru a le putea da concediu medical revine medicului specialist, medicului infecţionist, care va da o recomandare către medicul de familie”, a declarat Ministrul Sănătății, citat de Agerpres. În concret, perioada de vid legislativ se referă la cele două săptămâni aflate între momentul cenzurii constituționale (2 iulie) a vechiului cadru legislativ aplicabil în privința carantinării și a izolării (care era format, în principal, din acte normative inferioare legii) și momentul adoptării și aplicării unei legi (21 iulie) care să remedieze problemele identificate de Curtea Constituțională. Legea respectivă (nr. 136/2020) prevede și anumite aspecte cu privire la concediile medicale necesare a fi date în cazul carantinării sau izolării obligatorii. Trebuie precizat, însă, că, deși acea lege stabilește anumite chestiuni cu privire la acordarea concediului medical pentru carantină și izolare, modalitatea concretă de acordare a acestuia a fost stabilită printr-un alt act normativ, respectiv Ordonanța de urgență nr. 126/2020, aplicabilă din august. Între timp, au mai apărut și alte modificări la cadrul legislativ aplicabil concediilor medicale, multe pentru a reflecta necesitățile actuale, apărute în timpul pandemiei. De exemplu, modificarea certificatelor de concediu medical, pentru a reflecta și măsura izolării, ori posibilitatea de acordare a concediilor medicale bolnavilor izolați, dar fără spitalizare. Atenție! Situația perioadei de vid legislativ va fi clarificată doar dacă Guvernul adoptă o hotărâre în acest sens, hotărâre care, ulterior, va apărea și în Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro
  3. Urmează votul decisiv: TVA-ul de 5% o să se aplice și la locuințe mai scumpe Prevederile legale actuale privind aplicarea cotei de taxă pe valoarea adăugată (TVA) de 5% la vânzarea de locuințe ar urma să se schimbe, potrivit unui proiect de act normativ ce va ajunge la votul decisiv al deputaților cu propunere de adoptare, în sensul majorării plafonului până la care se aplică această cotă redusă. Schimbarea conținută de proiect ar putea însemna cea de-a doua majorare a acestui plafon de la momentul introducerii cotei reduse de TVA la vânzarea de locuințe, în 2008. Concret, după cum apare în proiectul de lege ce mai are nevoie de votul deputaților pentru a trece de Parlament, plafonul până la care se aplică TVA de 5% ar urma să crească de la 450.000 de lei, cât este în prezent, la echivalentul în lei a sumei de 140.000 de euro. O schimbare importantă apărută odată cu raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaților vizează moneda în care este stabilită limita pentru aplicarea TVA-ului de 5% la livrarea de locuințe. Astfel, dacă în varianta inițială a proiectului acest prag era exprimat în lei (750.000 lei), acum, după apariția unor amendamente la proiect, pragul este exprimat în euro și stabilit la 140.000. Această majorare de plafon ar însemna, așa cum subliniază atât Iulia Bică, Manager Taxe Indirecte, cât și Cezara Dumitrescu, Consultant Senior Taxe Indirecte, Deloitte România, “o reducere semnificativă de preț la achiziționarea unei locuințe (...)”. Asta ar însemna că TVA-ul de 5% s-ar putea aplica și locuințelor mai scumpe, de până la 140.000 de euro. După cum ne-au transmis reprezentantele Deloitte România, “dacă această modificare va fi adoptată prin lege, se va aplica tranzacțiilor care vor fi încheiate după intrarea în vigoare a noului act normativ, dar și în cazul celor demarate anterior, pentru care locuința se livrează către client după intrarea în vigoare a noului plafon. Astfel, clienții care au încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare pentru achiziția unei locuințe cu cotă standard de TVA, dar care vor recepționa locuința după modificarea legislației, vor beneficia, în urma regularizării cotei de TVA de către vânzător, de o reducere de 14% a prețului total (diferența dintre cota standard de TVA - 19% și cea redusă - 5% - n. red.)”. Pe de altă parte, inițiatorii proiectului susțin că necesitatea aceastei schimbări apare din devalorizarea leului în raport cu moneda euro, din creșterea permanentă a prețurilor din imobiliare și din “noile realităţi economico-sociale actuale”, inclusiv efectele economice ale epidemiei de coronavirus. Măsura majorării plafonului până la care se aplică TVA de 5% la locuințe reprezintă, potrivit specialistelor Deloitte, “cu siguranță, o facilitate pentru cumpărători și un impuls pentru piața imobiliară rezidențială, în special în contextul economic dominat de incertitudine. Pe de altă parte, însă, extinderea facilității va diminua încasările la bugetul de stat, aspect dificil de gestionat în prezent și în perioada următoare”. Cota redusă de TVA, de 5%, reprezintă o excepție de la cota standard a acestei taxe (19%) și se aplică locuințelor care, în momentul vânzării, pot fi locuite ca atare și cu o suprafață utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodărești. Suprafață utilă este, conform Legii 114/1996 privind locuințele, suprafața desfășurată, mai puțin cea aferentă pereților. Schimbarea propusă în proiect ar reprezenta, dacă ar intra în vigoare, cea de-a doua modificare a plafonului pentru aplicarea de TVA de 5% pentru locuințe din 2008 până în prezent, prima având loc în 2016, atunci când plafonul a fost majorat de la 380.000 de lei la actuala valoare, respectiv 450.000 de lei. Atenție! Proiectul de lege NU se aplică încă. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să treacă de Camera Deputaților, să fie promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro
  4. De astăzi, se pot cere până la 15.000 de euro pentru modernizarea locuinței, în cadrul programului Casa Eficientă Energetic Începând cu acest an, cei care vor să crească eficiența energetică a propriei locuințe vor putea cere de la stat aproximativ 15.000 de euro, printr-un nou program de finanțare, pentru a-și dota casa cu sisteme de încălzire, izolație ori sisteme de iluminat mai economice. Pentru a putea obține fondurile nerambursabile, cei interesați vor trebui să îndeplinească o serie de condiții și să depună mai multe acte, înscrierile în program începând chiar azi, după cum a anunțat, la început de august, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). După cum apare într-un comunicat al MMAP, programul „Casa Eficientă Energetic” începe pe 15 septembrie 2020, adică astăzi, scopul declarat al programului fiind "reducerea consumului de energie din casele românilor și a emisiilor de gaze cu efect de seră". Programul anunțat de autorități, ce se desfășoară, pentru prima oară, în acest an, finanțează persoanele fizice ce vor să crească eficiența energetică a locuinței cu 60% din costul acestor lucrări, dar nu ai mult de 70.000 de lei, adică aproape 15.000 de euro. După cum și redacția noastră a detaliat în acest articol, finanțarea nerambursabilă este acordată celor care vor să izoleze termic locuința, să schimbe tâmplăria exterioară, să instaleze sau să modernizeze sistemele de încălzire și de furnizare a apei calde, să modernizeze sistemul de iluminat locuința, prin folosirea de becuri cu LED și a senzorilor de mișcare, și să monteze obloane ori jaluzele exterioare. Finanțarea se acordă o singură dată, doar pentru cheltuieli efectuate în cadrul locuințelor existente și nu se acordă finanțare imobilelor aflate în construcție. De asemenea, pentru a putea primi bani de la stat, beneficiarul trebuie să instaleze echipamente și aparate electronice noi. Finanțare în valoare de până la 70.000 de lei poate solicita orice persoană fizică cu domiciliul în România, care este proprietar ori coproprietar al imobilului (construcţia pentru care solicită finanțare), care are acordul tuturor coproprietarilor cu privire la implementarea proiectului, care nu are obligaţii restante la bugetul de stat şi la bugetul local și care nu a fost condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă. Pentru a obține banii, cei interesați trebuie să se înregistreze, într-o primă fază, într-o aplicație informatică, iar apoi să depună la autorități un dosar de finanțare, ce va conține: cererea de finanţare, în original, completată integral prin tehnoredactare; actul de identitate al solicitantului, valabil la data depunerii dosarului de finanțare, în copie; împuternicirea notarială, în situaţia în care cererea de finanţare este semnată de o persoană împuternicită de către solicitant, în original; actul de identitate al persoanei împuternicite, valabil la data depunerii dosarului de finanțare, în copie; extras de carte funciară, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii cererii de finanțare, din care să rezulte dreptul de proprietate asupra imobilului construcţie pe care se va implementa proiectul, în original; certificat de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanţelor Publice, în termen de valabilitate și în original, în copie legalizată sau emis în Spațiul Privat Virtual; certificat de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, în termen de valabilitate și în original sau copie legalizată; certificatul de performanță energetică eliberat înainte de intervenție, în original sau în copie legalizată și nu mai vechi de șase luni; raportul de audit energetic efectuat înainte de intervenție, în original sau în copie legalizată, elaborat conform legislației în vigoare de către un auditor energetic atestat. În comunicatul Ministerului Mediului apar și etapele principale ale programului privind creșterea eficienței energetice a locuințelor. Mai exact, cei interesați "vor putea depune online cererea pentru prima energetică, însoțită de un certificat de performanţă energetică inițial și un audit energetic al casei unde vor să facă lucrarea. Imediat după acceptarea cererii, proprietarii vor primi un număr unic de înregistrare și au la dispoziție 60 de zile pentru a pregăti dosarul investiției. După aprobarea dosarului, lucrările pot începe și se pot derula într-o perioadă de maximum 18 luni. La final, AFM decontează 60% din investiție, după un nou audit energetic al casei". E important de știut că, în cadrul programului de creștere a eficienței energetice a caselor, nu se acordă plăți în avans, că statul finanţează cheltuieli eligibile efectuate după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia cheltuielilor efectuate pentru obținerea certificatului de performanță energetică și pentru auditul energetic, efectuate înainte de intervenție și că nu finanţează lucrări efectuate în regie proprie. Sursa: avocatnet.ro
  5. Atenție la ieșirea din țară cu mașina: Cartea Verde ar trebui să poată fi prezentată fizic, în original, iar, în unele state, și polița RCA Poate că în interiorul granițelor putem să arătăm polița de răspundere civilă auto (RCA) pe telefon - electronic, de principiu - dar, la ieșirea din țară, Cartea verde (care de la 1 august nu mai e propriu-zis pe culoare verde imprimată) trebuie să existe în format fizic în mașină, pentru a evita eventualele neplăceri în statele străine vizitate. Iar dacă vorbim de țări nemembre ale Uniunii Europene, atunci toate documentele, inclusiv polița RCA ar trebui să poată fi prezentate, la nevoie, în original, pe hârtie. Așa cum spuneam zilele trecute, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a făcut unele modificări legislative pentru ca șoferii să poată "scăpa" la controalele din trafic și arătând polița RCA în format electronic (pe telefon), adică nu neapărat cu un document scris. Mai mult, cei care ne controlează trebuie să poată verifica existența asigurării în bazele de date la care au acces. Toate acestea sunt valabile însă pe teritorul țării noastre. Șoferii trebuie să se asigure, când se apropie de graniță pentru a merge într-un alt stat, că au documentele de asigurare pe hârtie. Ce le trebuie șoferilor, în fapt, când ies din țară, este asigurarea Carte Verde, primită automat odată cu polița RCA. "Conform legislației europene în materie, fiecare stat membru al Spațiului Economic European poate verifica documentele de asigurare Carte Verde pentru vehiculele din alte state membre care circulă pe teritoriul său in condițiile prevăzute de legislația sa. Având în vedere acest aspect și ținând seama de faptul că prevederile legislațiilor din celelalte state membre în privința modalității în care se face dovada existenței asigurării pot fi diferite, este recomandat ca atunci când circulați cu autovehiculul într-un alt stat din Spațiul Economic European, sa aveti asupra dumneavoastra documentul de asigurare Carte Verde emis pe suport hartie de asiguratorii RCA direct sau prin distribuitorii de asigurări. Atunci când circulați cu autovehiculul într-un stat care nu este membru al Spațiului Economic European (stat terț) pentru care documentul de asigurare Carte Verde are valabilitate, sunteți obligati să aveți asupra dumneavoastră documentul respectiv în original pe suport hârtie. În caz contrar vi se poate interzice accesul în statul respectiv până nu veți încheia o asigurare RCA emisă de un asigurător autorizat în acel stat", transmite Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) într-un comunicat recent. Notă: Spațiul Economic European cuprinde toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Cartea verde și-a schimbat culoarea Acest document primit la pachet când cumpărăm RCA-ul a fost o perioadă bună emis pe hârtie de culoare verde. Din 1 august 2020 însă, polițele de asigurare Carte Verde se emit însă pe hârtie albă. Desigur, asta nu afectează cu nimic polițele de acest fel emise deja și care încă erau în termen de valabilitate la 1 august, în sensul că nu trebuie preschimbate. De asemenea, mai informează BAAR, pentru mașinile înmatriculate și asigurate în alte state membre ale Sistemului Carte Verde, de la 1 august, sunt valabile deopotrivă și polițele verzi, și cele albe. "Recomandăm deținătorilor de vehicule ca înainte de plecarea într-o călătorie în afara României să verifice perioada de valabilitate a asigurării Carte Verde pentru ca această perioadă să acopere toată durata deplasării și de asemenea să verifice ca polița să fie valabilă în toate țările traversate/vizitate, respectiv simbolurile acestor tări indicate pe poliță să nu fie barate", atrage atenția BAAR. Sursa: avocatnet.ro
  6. Transportul de lemn, fără documente care să ateste proveniența legală, a devenit, de azi, infracțiune Cele mai recente modificări la Codul silvic, care au intrat în vigoare astăzi, au transformat fapta de a transporta material lemnos, fără deținerea de documente care să ateste legalitatea provenienței lemnului, în infracțiune. Mai mult, conform aceluiași act normativ ce a introdus schimbările menționate, și vehiculul folosit la transportul lemnului va fi confiscat. Modificările au fost făcute prin Legea nr. 197/2020, care a adus câteva schimbări de substanță Codului silvic, printre care și criminalizarea transportului de lemn, fără documente specifice. „Transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m3, neînsoțite de documentele specifice de transport [...], constituie infracțiune și se sancționează cu amendă sau cu închisoare de la 6 luni la un an și cu confiscarea materialelor lemnoase care fac obiectul transportului”, este prevăzut în noua formă a Codului silvic. În ceea ce privește documentele specifice de transport, acestea sunt definite, puțin mai sus (tot în Codul silvic), ca fiind cele din care rezultă „cu certitudine legalitatea provenienței” materialelor lemnoase. Mai mult, vehiculul folosit la comiterea infracțiunii precizate mai sus va fi confiscat, împreună cu orice „alte bunuri care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea” acelei infracțiuni. Despre problemele constituționale ridicate de această prevedere am scris mai multe aici. Ce se întâmplă, însă, dacă aceeași faptă e comisă, însă volumul de masă lemnoasă transportată e mai mic de 10 m3? Fapta va fi sancționată, în continuare, însă doar contravențional. Mai exact, Legea nr. 171/2010 prevede că „transportul [...] materialelor lemnoase fără avize de însoțire a materialelor lemnoase [...], așa cum sunt prevăzute de normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase [...]” este contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei, pentru un volum de până la 10 m3, inclusiv. Chiar dacă formularea prevederii din Legea nr. 171/2010 diferă ușor de formularea infracțiunii din Codul silvic, se poate vedea că, în esență, ele vizează aceeași faptă, adică transportul de lemne fără documente care să ateste proveniența legală a masei lemnoase transportate. O problemă apare în situațiile în care masa lemnoasă transportată fără documente depășește 10 m3. Conform Legii nr. 171/2010, aceasta constituie contravenție și se sancționează cu amendă: de la 5.000 la 10.000 lei, dacă volumul de masă lemnoasă transportată este între 10,01 m3 și 30 m3, inclusiv; de la 10.000 la 15.000 lei, pentru volumul de masă lemnoasă ce depășește 30 m3. Există, așadar, la acest moment, două sancțiuni diferite pentru fapta precizată mai sus - o sancțiune penală și una contravențională. Ideal ar fi fost ca existența, în paralel, a unei contravenții și a unei infracțiuni ce vizează aceeași faptă să fi fost evitată, prin abrogarea faptei contravenționale (având în vedere că infracțiunea a fost introdusă prin Legea nr. 197/2020, parlamentarii clar dorind să înăsprească regimul sancționatoriu aplicabil transportului de lemn fără documente). Însă acest lucru nu s-a întâmplat, astfel că problema se va rezolva altcumva. Ținând cont de faptul că cineva nu poate fi sancționat de două ori pentru aceeași faptă, agentul constator al faptei de transport de lemn fără documente nu va mai aplica sancțiunea contravențională și va informa autoritățile penale, potrivit articolului 39, din cadrul Legii nr. 171/2020. În plus, am făcut o solicitare Ministerului Mediului prin care să clarifice dacă, într-adevăr, agenții constatori vor ține cont de această prevedere și vor evita să aplice sancțiunea contravențională. Sursa: avocatnet.ro
  7. Instanțele de judecată ar putea funcționa după reguli noi, în contextul epidemiei de coronavirus Instanțele de judecată vor funcționa după reguli speciale, pentru a preveni și combate efectele pandemiei de coronavirus, se arată într-o propunere legislativă aflată în dezbatere publică la Ministerul Justiției (MJ), care stabilește o serie de reguli de procedură atât pentru cauzele civile, cât și pentru cele penale. Potrivit propunerii legislative, în cauzele civile, cu acordul părților, instanțele judecătorești vor putea hotărî ca ședințele de judecată să se desfășoare prin mijloace de comunicare la distanță. În acest caz, citația va cuprinde mențiunea că ședința de judecată se va desfășura online, precum și modalitatea tehnică de acces și de autentificare. Echipamentele audiovideo necesare vor fi asigurate de instanța în a cărei circumscripție este situată localitatea în care se află părțile, dacă acest lucru este posibil. Apoi, cel care asistă sau reprezintă partea va putea participa la ședința de judecată desfășurată la distanță chiar fără a fi prezent fizic lângă parte. Proiectul de lege mai stabilește faptul că, având în vedere situația epidemiologică, termenele de judecată vor putea fi stabilite de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi. În plus, lista proceselor întocmită pentru fiecare ședință de judecată va cuprinde și intervalele orare orientative pentru strigarea fiecărei cauze. Apoi, comunicarea actelor de procedură se va face prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea actului și confirmarea primirii acestuia. De asemenea, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte acte de procedură adresate instanței se vor putea transmite electronic. Nu în ultimul rând, dacă una dintre persoanele parte din proces se află în carantină sau izolare din cauza epidemiei de coronavirus, se va putea amâna judecarea cauzei respective, pe bază de cerere. Regulile ce vor putea fi aplicate cauzelor penale Potrivit proiectului de lege, persoanele private de libertate vor putea fi audiate prin videoconferință la locul de deținere, fără acordul acestora. Celelalte persoane cercetate penal, dar care nu sunt private de libertate, vor putea fi audiate prin videoconferință, dacă-și dau acordul. De asemenea, și în acest caz citația va cuprinde mențiunea că audierea se face prin videoconferință, modalitatea în care se va realiza aceasta, data și ora. Spre deosebire de regulile stabilite în cauzele civile, de această dată audierea va trebui înregistrată. Excepție vor face cauzele cu inculpați minori. Nu în ultimul rând, dacă din cauza pandemiei de coronavirus, un parchet nu va putea funcționa, atunci cauza respectivă va putea fi trimisă la un alt parchet egal în grad. În mod similar, același lucru se va întâmpla dacă o instanță de judecată nu-și va putea continua activitatea - se va desemna o altă instanță de același grad care să soluționeze cauza. Aceste măsuri ar urma să se aplice pe durata stării de alertă precum și pentru o perioadă de 30 de zile de la încetarea acesteia. MJ a mai lansat în dezbatere alte două proiecte: unul referitor la activitatea magistraților și altul pentru aplicarea unui regulament european Primul proiect de lege ar urma să stabilească modul de desfășurare a concursurilor de admitere în magistratură, a examenului de absolvire și de capacitate. Printre noutățile ce ar putea apărea se numără: stabilirea la doi ani a duratei cursurilor la Institutul Național al Magistraturii în anii 2020 și 2021; stabilirea la un an a duratei stagiului judecătorilor și procurorilor care au fost admiși la Institutul Național al Magistraturii în anii 2020 și 2021; verificarea condiției de a fi apt din punct de vedere psihologic se va realiza anterior susținerii probei interviului, în cazul concursului de admitere în magistratură și la INM; introducerea posibilității contestării probei interviului în cazul concursului de admitere în magistratură și la INM. Al doilea proiect de lege urmărește stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939, în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO). Potrivit Regulamentului, "EPPO are competența de a investiga, de a urmări penal și de a trimite în judecată pe autorii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii". Atenție! Proiectele de lege prezentate în acest material nu se aplică momentan. Ca să intre în vigoare, acestea trebuie să fie adoptate într-o ședință viitoare a Guvernului. Apoi, ele trebuie să fie adoptate de Camera Deputaților și de Senat și apoi trebuie să primească semnătura președintelui statului. La final, trebuie să se publice în Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro
  8. @Victory Alexxandru - Acceptat. @HumDrum. - Acceptat. @Colcear David - Acceptat.
  9. Oficial: Profesorii condamnați penal nu vor mai putea preda o vreme după executarea pedepsei Schimbarea regulilor aplicabile profesorilor care au fost condamnați pentru anumite infracțiuni intenționate este cuprinsă într-o lege apărută joi în Monitorul Oficial, dar care se va aplica, efectiv, abia de duminică. Concret, profesorii nu ar mai putea ocupa funcții didactice, de conducere, de îndrumare, de control sau chiar și de cercetare, până la intervenirea reabilitării, amnistiei sau a grațierii, în situația condamnărilor menționate mai sus. Legea nr. 184/2020 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 a apărut în Monitorul Oficial nr. 762 (din 20 august) și se va aplica din 23 august. Actul normativ de modificare stabilește că profesorii care - de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 184/2020 - vor fi condamnați penal pentru anumite infracțiuni nu vor mai putea să ocupe o funcție didactică, până la momentul: intervenirii reabilitării (mecanismul prin care drepturile interzise sau alte limitări dispar, după o anumită perioadă de timp de la momentul executării pedepsei aplicate); amnistiei sau grațierii. Însă va fi necesar ca acea condamnare să îndeplinescă trei condiții, pentru ca interdicția să se aplice: profesorul să fie condamnat pentru o infracțiune contra persoanei (cum sunt, de exemplu, lovirile, vătămările corporale, lipsirile de libertate în mod ilegal sau amenințarea); acea infracțiune să fie intenționată (de exemplu, vătămările corporale din culpă, deși infracțiuni contra persoanei, nu vor atrage interdicția de mai sus); infracțiunea să fie comisă în împrejurări legate de exercitarea profesiei (o lovire a unui elev ar fi un exemplu de infracțiune ce îndeplinește această din urmă condiție, în timp ce o lovire a unei persoane, într-un bar, în afara orelor de serviciu și care nu are legătură cu relațiile profesionale ale profesorului, nu s-ar încadra). Concret, profesorilor le va fi interzisă ocuparea funcțiilor din sistemul de învățământ (didactice, auxiliare, de conducere, de îndrumare, de control sau chiar și de cercetare), până la momentul intervenirii reabilitării, amnistiei sau a grațierii, dacă vor fi îndeplinite condițiile de mai sus. Inițial, se dorea aplicarea măsurii doar pentru cei condamnați la pedepse privative de libertate - de ce e justificată schimbarea din forma finală E interesant de precizat că forma finală a actului normativ diferă de ce s-a propus inițial. Când a fost înregistrat în Parlament proiectul de lege, se dorea ca această interdicție să se aplice doar pentru pedepse privative de libertate (însă chiar și pentru situațiile în care s-ar fi dispus suspendarea executării pedepsei). Acum, însă, interdicția se aplică și în cazul unor condamnări penale la plata unei amenzi, deci nu mai este obligatoriu ca procesul penal să se finalizeze cu o soluție de condamnare la o pedeapsă privativă de liberatate. Ținând cont de faptul că un număr ridicat de fapte penale care aduc atingere persoanei, ca valoare socială, prevăd amenda ca pedeapsă aplicabilă (și, probabil, cea mai comună astfel de faptă care ar putea fi comisă în școli, lovirea, fiind printre ele), e de înțeles de ce a fost extinsă interdicția și la condamnări penale cu amenda. În plus, gradul de pericol al unui profesor ce e condamnat penal pentru fapte de violență (în cadrul relațiilor sale profesionale), pe care îl prezintă față de colegi, elevi și față de mediul de lucru, în general, este destul de ridicat. Acest lucru e valabil chiar dacă, într-un proces penal concret, fapta comisă a fost pedepsită cu amenda penală. Nu în ultimul rând, nu trebuie uitat nici faptul că interdicția are, în principal, rolul de a preveni repetarea faptelor de violență, în viitor - după cum reiese și din expunerea de motive atașată proiectului ce urma să devină Legea nr. 184/2020. Așadar, măsura trebuie văzută și ca un mijloc de prevenție și de diminuare a riscului față de potențiale victime. Oricum, aplicarea unei amenzi nu înseamnă, neapărat, o lipsă a riscului sau chiar o incidență scăzută a lui. Notă: la nivel conceptual, stabilirea, în concret, a unei pedepse penale se face în funcție de două criterii principale - gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului (conform articolului 74 din Codul penal). Însă există posibilitatea ca, într-un caz concret, din punct de vedere sancționator, să se considere că gravitatea și periculozitatea (faptei/a persoanei care a comis-o) nu justifică mai mult decât o pedeapsă cu amenda penală, însă aceeași faptă și aceeași persoană justifică o interdicție a ocupării funcțiilor didactice, în aceeași situație ce a atras aplicarea unei amenzi penale. Situația nu este una teoretică, ci este una care ține cont de complexitatea relațiilor sociale implicite în problema de mai sus. Pe de o parte, întreg sistemul de drept penal (și, mai ales, aspectul sancționator) ar trebui să urmeze niște principii care să limiteze impactele negative ale unei pedepse asupra persoanei cercetate penal, pe cât posibil (prin limitarea intervenției instrumentelor de ordin penal doar la ce e strict necesar pentru apărarea unor valori sociale), atât timp cât viitoarea reabilitare a persoanei care a comis o infracțiune se poate face fără o limitare excesivă a drepturilor sale (libertate, proprietate etc.). Pe de altă parte, relațiile sociale implicate - mergând pe exemplul situației din analiza prezentă, relațiile în școală - impun, uneori, și necesitatea unor măsuri care să prevină materalizarea unui risc - aici, repetarea comportamentelor abuzive, violente etc. ale unui profesor condamnat. Altfel spus, faptul că s-a dispus aplicarea unei pedepse penale nu înseamnă că, în sfera prevenției, trebuie să se limiteze măsurile aplicate - cu alte cuvinte, nu trebuie să existe o aplicare paralelă a măsurilor. Până acum, Legea educației prevedea că profesorii condamnați nu puteau să mai ocupe o funcție didactică, pentru o perioadă, doar în situațiile în care interzicerea acestui drept a fost dispusă prin hotărârea instanței de condamnare. Ce a adus nou legea prezentată aici e că, în orice situație în care vor fi îndeplinite condițiile de mai sus, ocuparea funcției, până la reabilitare, amnistie sau grațiere nu va mai fi posibilă. Motivele principale pentru care s-a dorit modificarea sunt, conform expunerii de motive atașate propunerii legislative (ce a devenit, între timp, Legea nr. 184/2020), reflectarea importanței statutului profesorului în societate și impactului comportamentelor sale asupra formării elevilor. De asemenea, a fost precizat și faptul că o astfel de reglementare este necesară, întrucât există cazuri când profesori care au fost condamnați pentru fapte penale au revenit în sistemul de educație și au continuat să comită asemenea fapte. Sursa: avocatnet.ro
  10. ANAF: O nouă facilitate în SPV: plata în numele altei persoane decât titularul contului Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au dezvoltat și implementat noi facilități ale serviciului Spațiul Privat Virtual (SPV): se acordă titularului contului posibilitatea de a plăti, în numele oricărei alte persoane fizice, impozite sau contribuții evidențiate în declarația unică, anunță ANAF azi într-un comunicat. "În noul meniu disponibil în serviciul SPV, pentru accesarea acestei facilități, se selectează opțiunea Plată obligații fiscale PF și apoi În numele altei persoane, se optează pentru plata obligațiilor fiscale declarate prin declarația unică (impozit pe venit, contribuții de asigurări sociale de sănătate/ contribuții de asigurări sociale). Apoi se completează codul numeric personal/ numărul de identificare fiscală al persoanei pentru care se face plata, precum și suma care se dorește a fi achitată, după care plata poate fi efectuată. Această facilitate este disponibilă numai în serviciul SPV, momentan nefiind posibilă o astfel de plată prin intermediul site-ului ghiseul.ro. Totodată, tot prin contul SPV, contribuabilii persoane fizice pot genera două noi rapoarte: 1. Istoric declarații = Declarații depuse de persoană fizică în formă electronică (până acum era disponibil acest istoric doar pentru persoane juridice) 2. C168 = Duplicat Cerere de înregistrare a contractelor de locațiune În perioada urmatoare, MFP și ANAF au în vedere implementarea plății prin SPV și interconectarea cu ghiseul.ro, a unor categorii de obligații fiscale pentru persoanele juridice", transmite ANAF. Lista creanțelor fiscale care pot fi plătite prin SPV de către persoanele fizice la 21 august 2020: Penalitati de nedeclarare Impozit pe veniturile din activitati independente Impozit pe veniturile din salarii si asimilate salariilor Impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor Impozit pe veniturile din investitii sub forma de dividende din strainatate Impozit pe veniturile din investitii sub forma de dobanzi din strainatate Impozit pe veniturile din pensii din strainatate Impozit pe veniturile din premii Impozit pe veniturile din investitii sub forma castigurilor din transferul titlurilor de valoare si orice alte operatiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate Impozit pe venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala Impozit pe veniturile din activitati agricole, silvicultura si piscicultura Impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal Regularizari Accize incasate din vanzarea de alcool etilic Accize incasate din vanzarea de tigarete Contributia individuala de asigurari sociale retinuta de la asigurati Contributia de asigurari sociale datorata de angajator Contributia de asigurari sociale datorata de intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale, membrii intreprinderii familiale, persoanele cu statut de persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice Contributia de asigurari sociale datorata de persoanele care realizeaza venituri din activitati independente si din activitati economice Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator Contributia de asigurari sociale de sanatate retinuta de angajator de la asiguratii angajati (salariati) Contributia de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator Contributia pentru concedii si indemnizatii de la persoanele fizice care au calitatea de angajator Contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele care realizeaza venituri din: activitati independente, activitati economice si din drepturi de proprietate intelectuala Contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele fizice care nu realizeaza venituri, prevazute la art. 180 din Codul fiscal Contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele care realizeaza venituri din: cedarea folosintei bunurilor, investitii, premii si castiguri din jocuri Regularizari Contributia individuala de asigurari pentru somaj retinuta de la asigurati Contributia de asigurari pentru somaj datorata de angajator Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate de catre alte institutii de specialitate Amenzi judiciare Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate de Directia Generala Antifrauda Fiscala Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate de catre alte institutii de specialitate Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate de catre alte institutii de specialitate Contributii de asigurari sociale aferente declaratiei unice Contributii de asigurari sociale de sanatate aferente declaratiei unice Impozit pe venit aferent declaratiei unice Penalitati datorate in cazul esalonarii la plata Sursa: avocatnet.ro
  11. Îți dotezi mașina cu o alarmă prea sensibilă sau prea gălăgioasă? Riști o amendă uriașă Posesorii de mașini din țara noastră își pot monta, pentru a ține hoții la distanță, un sistem sonor antifurt, adică o alarmă auto. Totuși, potrivit legislației rutiere în vigoare, proprietarii de mașini nu pot instala orice alarmă auto, ci doar sisteme sonore antifurt care respectă reguli stabilite de legislație și legate de nivelul sonor și durata sunetului emis, alfel riscă amenzi de aproape 3.000 de lei. Cei ce dețin mașini au posibilitatea, potrivit legislației rutiere, de a-și monta alarme auto la acestea, sisteme ce au scopul de a împiedica sau îngreuna munca celor ce vor să fure obiecte din interiorul mașinii sau chiar vehiculul. Legislația momentului stabilește și caracteristicile pe care trebuie să le aibă alarmele auto. Mai exact, semnalul emis de alarmă nu trebuie să fie mai lung de un minut. Tototdată, intensitatea semnalului acustic nu trebuie să depășească un anumit prag fonic. După cum stabilește Ordinul Ministerului Sănătății nr. 536/1997 care aprobă Normele de igiena și recomandări privind mediul de viață al populației, valoarea maximă a pragului fonic pentru apartamente este de 35 de decibeli în timpul zilei și 25 de decibeli în timpul nopții (22:00 – 06:00). Valoarea nivelului acustic se determină în interiorul unei camere ce are ferestrele închise. De asemenea, potrivit Regulamentului de aplicare a Codului rutier, sunt interzise și alarmele auto extrem de sensibile și care se declanșează la trecerea unei altei mașini. “Se interzice montarea pe vehicule a sistemelor sonore antifurt care se declanșează la trecerea, în imediată apropiere, a altui vehicul”, se precizează în document. Posesorii de mașini care încalcă aceste prevederi ale legislației rutiere riscă amenzi contravenționale din clasa a IV-a de sancțiuni, adică amenzi cuprinse între nouă și 20 de puncte-amendă. Ținând cont de faptul că, în acest an, punctul-amendă are valoarea de 145 de lei, amenzile pe care le-ar putea primi cei care utilizează o alarmă auto ce nu respectă regulile impuse de lege sunt cuprinse între 1.305 lei și 2.900 de lei. Sursa: avocatnet.ro
  12. Salariații părinți vor primi zile libere plătite dacă se închid școlile din cauza epidemiei de coronavirus Părinții ai căror copii nu mai pot merge la școală, pentru că acolo trebuie să se desfășoare anchete epidemiologice de coronavirus vor putea primi zile libere plătite, se arată într-un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului. Cuantumul indemnizației și condițiile de acordare sunt similare celor din Legea nr. 19/2020, cea în baza căreia s-au acordat libere plătite până la finele anului școlar 2019-2020. Proiectul de OUG stabilește că unul dintre părinții copilului care nu mai poate merge la școală din cauza epidemiei de coronavirus va primi zile libere plătite, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare. Banii vor veni de la angajator, care ulterior va deconta suma respectivă de la stat. Practic, vorbim de aceleași drepturi acordate prin Legea nr. 19/2020, doar că acest proiect de OUG se referă strict la situația provocată de epidemia de coronavirus. "Se acordă zile libere unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor, în situaţia limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența față în față în unitățile de învățământ și în unitățile de educație antepreșcolară, unde aceștia sunt înscriși, ca urmare a anchetei epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2", scrie în proiectul de OUG. Notă. Legea nr. 19/2020, în baza căreia s-au acordat zile libere plătite până la finele anului școlar 2019-2020, stabilește că părinții au dreptul la zile libere plătite ori de câte ori se închid școlile, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme decretate de către autorități (cum este epidemia de coronavirus). Proiectul de OUG prevede acordarea indemnizației aferente zilelor libere plătite acelor părinți care îndeplinesc următoarele condiții: au copii cu vârsta de până la 12 ani sau au copii cu dizabilităţi cu vârsta de până la 26 de ani, înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ sau de educaţie antepreşcolară; celălalt părinte nu beneficiază, la rândul său, de zile libere. Apoi, proiectul de OUG se adresează inclusiv acelor părinți ai copiilor cu handicap grav și celor care au în grijă persoane adulte cu handicap grav, în condiţiile în care activitatea serviciului de zi este limitată sau suspendată din cauza epidemiei de coronavirus. Totuși, zilele libere plătite nu vor putea fi acordate dacă unul dintre părinți se află într-una din următoarele situații: este în concediu de creștere a copilului; este asistentul personal al unuia dintre copiii aflaţi în întreţinere (în cazul copiilor cu dizabilități); este în concediu de odihnă/concediu fără plată; are raportul de muncă suspendat pentru întreruperea temporară a activităţii angajatorului; nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură. Și în acest caz, proiectul de OUG urmărește aceleași reguli stabilite de Legea nr. 19/2020. O categorie aparte de părinți salariați o vor reprezenta personalul militar în activitate, polițiștii și polițiștii de penitenciare. Pentru aceștia, indemnizația aferentă zilelor libere se plătește conform prevederilor legale specifice ce reglementează acordarea învoirilor plătite pentru aceste categorii de personal. Atenție! Prevederile proiectului de OUG prezentat în acest material nu se aplică momentan. Ca să intre în vigoare, acesta trebuie să fie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro
  13. Vânzarea unor articole ce compun uniformele polițiștilor va fi aspru amendată, iar închirierea uniformelor nu va mai fi posibilă Persoanele fizice sau juridice care produc sau vând articole ce alcătuiesc uniforma polițiștilor și care nu respectă specificațiile tehnice aprobate ar putea fi amendate cu până la 50.000 de lei. În plus, închirierea uniformelor de polițist pentru activități culturale ar putea fi interzisă. Prevederile se regăsesc într-un proiect de Hotărâre de Guvern aflat în dezbatere publică la Ministerul Afacerilor Interne (MAI). După cum scrie în proiectul de HG, cei ce vor produce sau vor vinde astfel articole de echipament sau însemne distinctive din compunerea uniformelor polițiștilor vor putea fi sancționați cu amenzi cuprinse între 10.000 și 50.000 de lei. Apoi, articolele respective vor putea fi confiscate. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se vor face de către ofițeri și agenți de poliție din cadrul Poliției Române. În prezent, HG nr. 1061/2002 stabilește faptul că producerea și comercializarea unor asemenea articole sunt interzise, dar nu există o sancțiune pentru cei care fac aceste lucruri. Așadar, dacă se va aplica, proiectul de HG prezentat în acest material va introduce în legislație amenzi clare pentru persoanele fizice sau juridice care produc și vând articole pentru polițiști, neconforme cu specificațiile tehnice oficiale. Potrivit expunerii de motive ce însoțește proiectul de HG, lipsa unor sancțiuni pentru astfel de fapte a dus la comercializarea unor articole de echipament care nu răspund necesităților și care se deteriorează foarte repede, afectând astfel imaginea unităților de poliție. Apoi, proiectul de HG mai prevede și faptul că articolul 10 din HG nr. 1061/2002 va fi abrogat. Asta înseamnă că, pe viitor, uniformele de polițist nu vor mai putea fi închiriate pentru activități culturale și filmări. Explicația este că prețul de închirire nu acoperă costul de achiziție al articolelor de echipament. În plus, articolele închiriate nu mai pot fi distribuite ulterior polițiștilor, pentru că nu se mai află în stare bună de funcționare. "Tarifele de închiriere nu acoperă costul de achiziție al articolelor de echipament deoarece uniformele odată închiriate, datorită varietății de talii și mărimi, nu mai pot fi reutilizate pentru alte închirieri. În plus, articolele închiriate nu mai pot fi distribuite ulterior polițiștilor deoarece nu se mai află în starea calitativă "nou", constituindu-se într-un stoc de materiale care nu mai sunt utile unității de poliție", scrie în expunerea de motive. Atenție! Proiectul de HG prezentat în acest material nu se aplică momentan. Ca să intre în vigoare, acesta va trebui aprobat de Guvern și publicat apoi în Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro
  14. Din toamnă, arendașii vor putea cumpăra terenurile pe care le lucrează doar dacă vor avea contracte mai vechi de un an Cei ce desfășoară activități agricole în baza unui contract de arendă vor putea cumpăra terenul pe care îl lucrează doar dacă vor deține un astfel de contract încheiat și înregistrat la autorități cu cel puțin un an înainte, potrivit unei legi ce va intra în vigoare în octombrie și care aduce multe modificări la legislația privind vânzarea terenurilor agricole. “Arendașul care dorește să cumpere terenul agricol arendat situat în extravilan trebuie să dețină această calitate în temeiul unui contract de arendare valabil încheiat și înregistrat potrivit dispozițiilor legale cu cel puțin un an înainte de data afișării ofertei de vânzare la sediul primăriei”, stabilește, mai exact, Legea 175/2020, ce se va aplica din 13 octombrie. Totodată, cei ce lucrează terenurile agricole în baza unui contract de arendă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: în cazul arendașilor persoane fizice, să facă dovada domiciliului/reședinței situat/situate pe teritoriul național pe o perioadă de cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan; în cazul arendașilor persoane juridice și asociații, persoane fizice, să facă dovada domiciliului/reședinței situat/situate pe teritoriul național pe o perioadă de cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan; în cazul arendașilor persoane juridice, cu acționariat altă persoană juridică, acționarii care dețin controlul societății să facă dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul național stabilit pe o perioadă de cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan. De altfel, aceste condiții sunt similare cu cele pe care vor trebui să le îndeplinească, la cumpărarea terenurilor agricole din extravilan (în afara spațiului construit al unei localități), atât persoanele fizice, cât și cele juridice. În prezent, legislația din domeniu stabilește că “[a]rendașul care doreşte să cumpere terenul agricol situat în extravilan trebuie să deţină această calitate pentru terenul respectiv, stabilită printr-un contract de arendă valabil încheiat şi înregistrat potrivit dispoziţiilor legale, la momentul afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei”, dar în actuala lege nu apare și condiția existenței acestuia de cel puțin un an. Apoi, Legea nr. 175/2020 mai prevede și că, din octombrie, nerespectarea, la vânzarea unui teren agricol situat în extravilan, a dreptului de preempțiune, adică a dreptului unei persoane de a fi preferat în calitate de cumpărător, va aduce amenzi duble față de cele din prezent celor care nu respectă aceste reguli. Mai exact, după cum apare în noua lege, amenzile vor fi cuprinse între 100.000 și 200.000 de lei. Așa cum stabilește legea, printre cei ce au întâietate la cumpărarea terenurilor agricole se numără și soții, rudele și afinii până la gradul al treilea, proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine, tinerii fermieri (cu vârsta de până la 40 de ani) etc. Sursa: avocatnet.ro
  15. Noi reguli la RAR: Schimbări care vizează regimul legal al omologărilor auto Guvernul lucrează la o propunere legislativă prin care se urmărește modificarea legislației privind omologările auto. Scopul principal al modificărilor este de a se crea o mai bună armonizare a legislației interne cu un Regulament al Uniunii Europene aplicabil în domeniu (e vorba de Reg. nr. 858/2018), însă au apărut și anumite modificări specifice, cum ar fi includerea unui nou caz de considerare a anumitor vehicule ca fiind neomologate sau anumite schimbări pentru cei ce vând mașini online, ca să se asigure o protecție sporită consumatorului. Propunerea de lege inițiată de Guvern (care apărea pe agenda de azi a ședinței Guvernului) trebuie, mai întâi, aprobată de acesta, iar apoi trebuie să ajungă în Parlament. Legislativul va trebui să o adopte, iar actul normativ va trebui să fie promulgat de președintele țării și să apară în Monitorul Oficial, pentru a se aplica. Cum spuneam și mai sus (și cum reiese și din expunerea de motive atașată proiectului), principalele schimbări vizează armonizarea cadrului legal național (în principal, Ordonanța Guvernului nr. 78/2020) cu Reg. UE nr. 858/2018. O modificare specifică ce merită menționată este că vehiculele care vor fi asamblate în afara sediilor de fabricație definite în certificatul de omologare de tip al întregului vehicul nu vor fi considerate ca fiind conforme cu tipul omologat. Așadar, asemenea vehicule nu vor putea fi introduse pe piață. O altă schimbare este că va fi exclusă prevederea ce permite Registrului Auto Român (RAR) să refuze omologarea unui vehicul care, deși este conform cu reglementările aplicabile, prezintă un risc serios pentru: siguranța rutieră sau dăunează semnificativ mediului înconjurător și/sau sănătății publice. Propunerea Guvernului introduce, însă, o prevedere care va permite RAR să refuze omologarea sau certificarea produselor sau materialelor de exploatare a mașinilor (cum e benzina, de exemplu), însă acest lucra vizează modificarea unui alt act normativ, OG nr. 80/2000. De asemenea, consumatorii vor fi mai protejați în relația cu vânzătorii de mașini și site-urile acestora (prin care sunt oferite informații despre vehicule sau sunt vândute acestea). Mai exact, cei din urmă nu vor putea să mai mențină acele informații sau să vândă vehicule ce au fost constatate ca fiind neconforme, de către RAR. Orice astfel de vehicul ce va apărea pe site va trebui să fie însoțit de mesajul „Vehicul rutier neconform blocat de R.A.R.”, menținut pentru o perioadă de trei luni. Aceeași schimbarea va avea loc și în privința celor ce vând online produse și materiale de exploatare pentru mașini (cum e benzina, de exemplu) - această schimbare va viza, însă, OG nr. 80/2000. Atenție! Propunerea Guvernului trebuie aprobată de acesta, trebuie să treacă prin procesul legislativ parlamentar și, în cazul adoptării de către Parlament, mai trebuie promulgată de președintele țării și să apară în Monitorul Oficial, pentru a se aplica. Sursa: avocatnet.ro
  16. România și legislația europeană: Țara noastră, campioană la întârzieri în transpunerea directivelor UE Potrivit Raportului anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE, emis de Comisia Europeană (CE) în 31 iulie 2020, România a fost supusă unui mare număr de proceduri de infringement (constatare a neîndeplinirii obligațiilor) în diverse domenii și a întârziat în aplicarea unor directive sau le-a transpus incorect în legislația națională. Raportul publicat pe site-ul CE precizează că, în 2019, la nivelul Uniunii Europene (UE), mai mult de jumătate din procedurile de infringement au fost legate de transpunerea tardivă a directivelor, deși numărul acestora a scăzut ușor (de la 419 de cazuri în 2018 la 406 în 2019). În comparație, cel mai mare număr de noi cazuri de transpunere tardivă din ultimii cinci ani a fost înregistrat în 2016 (847 cazuri). În afară de cazurile de infringement apărute în anii anteriori, România a fost acuzată că nu și-a îndeplinit obligațiile în 38 de cazuri noi în 2019. Printre cazurile de infringement asupra României, se află: neasigurarea protecției adecvate a habitatelor și speciilor de interes în UE, prin desemnarea ariilor de protecție naturală din cadrul rețelei NATURA 2000; întârzieri în implementarea Regulamentului de Geo-blocare, prin lipsa emiterii măsurilor și mecanismelor pentru protecția consumatorilor; neasigurarea că instalațiile din cadrul Directivei de Emisii Industriale operează cu permise adecvate; nefurnizarea informațiilor despre operatorii și serviciile esențiale identificate de legislația UE pe tema securității rețelelor și sistemelor informatice; încălcarea competenței exclusive a UE în schimbul automat de ADN, amprente digitale și date de înmatriculare a vehiculelor; transpunerea incorectă a Directivei privind combaterea abuzului sexual și a exploatării sexuale a copiilor; eșecul constant în monitorizarea poluării aerului, așa cum este cerută de legislația UE. Cu toate acestea, România este întrecută la cazuri de infringement de Bulgaria, Grecia și Cipru. Iată situația la nivelul întregii uniuni: Deși România a intrat în legalitate în unele dintre cazurile mai vechi, la finalul lui 2019 tot mai avea deschise 64 de cazuri. Cu toate că numărul de cazuri deschise de infringement a rămas stabil în ultimul an, numărul de noi cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a crescut cu peste 20% față de anul precedent. Luxemburg, Estonia și Lituania au înregistrat cele mai puține cazuri noi de transpunere incorectă sau de aplicare incorectă a legislației UE în 2019, în timp ce Spania, Italia și Grecia au înregistrat cele mai multe cazuri. În ceea ce privește cazurile de transpunere tardivă, Bulgaria, Belgia, Grecia și Cipru au înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi deschise împotriva acestora, în timp ce împotriva Danemarcei, Italiei și Lituaniei au fost deschise cele mai puține cazuri. Raportul CE mai trece în revistă și activitatea Curții Europene de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Cu toate că, în 2019, CJUE nu a emis nicio hotărâre menită să schimbe legislațiile naționale, aceasta a făcut o interpretare a legislației (hotărâre preliminară) privitoare la zborurile aeriene: “Suma compensatorie prevăzută de legile UE, în cazurile de refuz al îmbarcării sau anularea zborului, nu este menită să compenseze daune precum pierderi de venituri sau acele daune pot fi subiectul unor compensări ulterioare. În caz de refuz al îmbarcării, este responsabilitatea companiei aeriene să le ofere pasagerilor informațiile complete despre dreptul lor de rambursare sau re-rutare. Pasagerii nu au obligația de a contribui activ la căutarea acelor informații”, se precizează în raportul CE. Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE prezintă modul în care Comisia a monitorizat și a asigurat aplicarea dreptului UE în 2019 și performanțele statelor membre în diverse domenii de politică. Raportul a fost publicat în 31 iulie 2020 și poate fi consultat pe site-ul CE. Sursa: avocatnet.ro
  17. Parlamentul se chinuie de șapte ani să aprobe o ordonanță - una cu taxe judiciare de timbru Ordonanța de urgență nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru nu a avut norocul să fie aprobată în Parlament de șapte ani de când a apărut în peisajul legislativ. Cu toate că bifează la toate categoriile de importanță, cu toate că a fost criticată pe conținut la momentul când a ieșit din Guvern (în mare, pentru că taxele erau împovărătoare pentru o populație care încă era șocată de criza economică). De doi ani de zile, în caseta proiectului de la deputați nu mai apare nimic, iar comisiei juridice din Camera Deputaților îi ia ani ca să vină cu câte un raport pe seama lui. S-ar putea crede că proiectul stă deja sub stigmatul unui blestem shakespearian. De ce adopta Guvernul în 2013 ordonanța 80? Guvernul adopta în 2013 o ordonanță cu taxele judiciare de timbru reclamând că vechea reglementare, adică Legea nr. 146/1997 nu mai era actuală - intraseră în vigoare noile coduri civile și trebuia reflectat într-un mod adecvat acest lucru și la nivelul reglementării acestor taxe. Apoi, mai era și timbrul judiciar, aplicat distinct de taxele judiciare, dublându-le. Așadar, OUG nr. 80/2013 venea să modernizeze sistemul de taxare, astfel încât să reflecte costurile reale ale procesului judiciar și să sistematizeze legislația existentă la momentul respectiv. De ce făcea Guvernul asta, iar nu Parlamentul? Probabil din aceleași rațiuni aplicabile la multe dintre ordonanțele de urgență care ies "pe piață", un Parlament preocupat cu alte chestiuni (și, vom vedea, a rămas consecvent în lipsa de preocupare vizavi de aceste taxe judiciare) ș.a.m.d. "Neadoptarea urgentă a prezentului proiect de act normativ ar conduce la conservarea unui sistem de taxare neadaptat în raport cu întreaga evoluție în plan legislativ, cu liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil și a noului Cod de procedură civilă", motiva Guvernul în expunerea de motive din spatele acestei ordonanțe (cu o mare plăcere în lectură, am apreciat în mod deosebit folosirea de către autorul textului expunerii a unor cuvinte pe care mai rar le găsim în astfel de hârtii - împietare, asanare). UNBR spunea, în 2013, că taxele sunt prea mari Când a apărut ordonanța, Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) adresa un apel Guvernului, Parlamentului și tuturor autorităților abilitate "să ia măsurile care se impun pentru restabilirea garanțiilor corespunzătoare dreptului de acces la instanță prin modalitatea de reglementare a taxelor judiciare de timbru". Câteva dintre criticile UNBR vizavi de această ordonanță: majorează cuantumul taxelor de acces la justiție la un nivel ce depășește cu mult posibilitățile de plata ale justițiabililor; măsurile luate sunt lipsite de proporționalitate și încalcă dispozițiile art. 21, art. 124 alin.(2) și ale art. 53 din Constituția României; noua reglementare nu are un suport corespunzător în realitatea economică concretă a României; populație sărăcită pe fondul crizei economice care nu își permitea taxe cu 20% mai mari, raportat la un salariu mediu net care nu creștea cine știe ce; "nivelul actual al taxelor judiciare de timbru în materie reflectă protejarea incorectă a procedurilor notariale în defavoarea procedurilor judiciare statale, astfel încât discriminarea făcută legal prin stabilirea unor taxe ce favorizează o categorie socio-profesională care își desfășoară activitatea pe principii specifice profesiilor liberale, este incorectă". Ordonanța a ajuns în Parlament și așteaptă majoratul Ca toate ordonanțele de urgență, și OUG 80/2013 a ajuns în Parlament, unde aleșii neamului trebuie să dea o lege prin care să o aprobe sau chiar să o respingă. Dacă o aprobă, o pot face chiar cu amendamente, mari modificări chiar. Acolo e din 2013. Anul acesta, ordonanța împlinește cei șapte ani de (când a plecat de) acasă. Intrată în procedură de legiferare de urgență, Senatul a expediat-o repede: a aprobat ordonanța în integralitatea ei, în octombrie, iar apoi legea de aprobare a ajuns la Camera Deputaților. Proiectul legii de aprobare a OUG 80/2013 primea, la deputați, Camera decizională, un prim aviz favorabil de la o comisie (administrație publică) în noiembrie 2013. Mai primea apoi un aviz de la comisia pentru buget - finanțe în martie 2014. I-au trebuit comisiei juridice din Camera Deputaților doi ani și ceva ca să dea un raport favorabil adoptării (în caseta proiectului, avizul comisiei juridice are data de 29 noiembrie 2016). Cam atât le-a luat francezilor să ridice marele turn de oțel din Paris. În doi ani de zile, Michelangelo termina jumătate din pictura de pe tavanul Capelei Sixtine. Între două sarmale și o lingură de salată de boeuf, deputații înscriau pe 27 decembrie 2016 proiectul pe ordinea de zi. Repede-nainte pe 27 februarie 2017, proiectul e trimis pentru un raport suplimentar la comisia juridică. Îi ia, de data asta, mai puțin de un an comisiei ca să vină cu un nou raport. De data asta, raportul are foarte multe amendamente: modificări de taxe, completări care au ajuns în ordonanță, între timp, prin alte acte normative (de modificare), aspecte importante precum taxarea acțiunilor privind despăgubirile pentru daune, introducerea unor taxe noi, corectarea unor practici neunitare ș.a.m.d. Ajunge iar la o dezbatere în plenul Camerei prin februarie 2018, dar e trimis din nou înapoi comisiei. Termenul de depunere a raportului era 23 februarie 2018. De atunci, nu s-a mai întâmplat nimic cu acesta la Camera Deputaților, cu alte cuvinte, până aici am plătit. Parlamentul a avut, probabil, alte priorități între timp. Esența acestei proceduri de aprobare ori de respingere a unei ordonanțe în Parlament nu e bifarea unei chestiuni, nu e un simplu formalism. Guvernul, nefiind legiuitorul principal în stat, trebuie controlat de cel care îndeplinește această funcție. Parlamentul se uită pe textul unei ordonanțe pentru a vedea: o fi sau nu o fi bine ce a făcut Guvernul aici? La momentul respectiv, avocații, de exemplu, considerau că nu e deloc bine ce a făcut Guvernul acolo pentru justițiabili. Pentru justițiabil, motivele reale pentru care proiectul trenează în Parlament de șapte ani nu au nicio relevanță; nu poate intra aici în discuție divergența de opinie, nici coloratura politică, nici interesele. E pur și simplu inadmisibil pentru esența acestei proceduri de aprobare/respingere a unei ordonanțe să dureze atât de mult. Evoluția ordonanței în acești ani Interesant e că OUG 80/2013 a fost modificată de trei ori prin lege în acești ani (și de două ori prin OUG). Practic, a fost mai ușoară adoptarea altor legi pe seama ei, decât adoptarea legii de aprobare, care, în acest context, mă întreb dacă nu cumva provoacă printre parlamentari spaime precum actorilor englezi le provoacă doar cuvântul Macbeth pronunțat în incinta teatrului; poate proiectul de aprobare poartă un blestem despre care învață toți cei care intră prima oară în Camera Deputaților. Îmi imaginez un reporter alergând după noii-veniți să-i întrebe de proiectul de aprobare a OUG 80/2013 și deputații fugind care-ncotro, pe președintele Camerei, deschizând sesiunea cu avertisemntul, în camera de plen: aici nu se pronunță numele proiectului de adoptare a ordonanței nenumite. Nu pot decât să atentez la umor, pentru că situația mi se pare încadrabilă la categoria șoc și groază. Deși m-am lovit de textul acestei ordonanțe de multe ori, mărturisesc că până de curând nu am remarcat aceste detaliu important - faptul că nu a ajuns nici până acum să fie aprobată de Parlament. Revenind, în 2014, ordonanța a fost ușor modificată printr-o lege: ceva minor pe la executări și o prevedere expresă pentru taxa aplicabilă acțiunii în anulare a unei hotărâri arbitrale. În 2016, printr-un OUG, se modifica iar chestiunea cererilor pentru încuviiințarea executării silite, ca formulare. În 2017, Parlamentul adopta o lege prin care modifica și această ordonanță 80/2013, din care elimina două articole referitoare la virarea sumelor colectate de stat. Anul trecut, prin altă ordonanță, se introducea și taxarea unor cereri de ordonanță asigurătorie europeană, iar, anul acesta, tot Parlamentul venea cu o altă lege de modificare, referitoare, de data asta, la cererile cu valoare redusă și alte câteva aspecte. Major însă nu s-a modificat nimic în toți acești șapte ani. Criticile aduse la momentul respectiv ordonanței au rămas fără răspuns, Parlamentul nu a făcut eforturi uriașe ca să îndrepte o legiferare - în fapt, nu și-a făcut treaba deloc. Oare să fie 2020 anul când deputații reușesc să adopte o lege? Într-un lung șir, acesta este încă un exemplu al sănătății actului de legiferare din România. Sursa: avocatnet.ro
  18. Masca va fi obligatorie inclusiv la piețe, târguri și obiective turistice. Fără dansuri la terase, baruri și cluburi Guvernul pregătește noi restricții pentru perioada stării de alertă, în contextul epidemiei de coronavirus, conform unei hotărâri care stă să apară în Monitorul Oficial. Printre altele, masca facială va deveni obligatorie și în unele spații publice deschise, iar la terase, cluburi și baruri vor fi interzise dansurile. Hotărârea a fost adoptată aseară și se va aplica odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial, lucru care nu s-a întâmplat până la ora redactării acestui articol (17:00). Prima restricție face referire la masca facială de protecție. Aceasta va fi obligatorie în spațiile publice deschise în anumite intervale orare ale zilei, după cum va stabili fiecare comitet teritorial pentru situații de urgență. Concret, restricția va viza, printre altele, piețele, târgurile, zonele de așteptare, falezele, serbările publice și obiectivele turistice. „(...) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, este obligatorie pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, prezente în spațiile publice deschise, cum ar fi piețele, târgurile, zonele de așteptare (stații de autobuz, peroane și altele asemenea), falezele, zonele în care se desfășoară serbări publice sau pelerinaje, exteriorul obiectivelor turistice, în anumite intervale orare, stabilite prin hotărâre a comitetului județean / al Municipiului București pentru situații de urgență”, scrie în hotărâre. Spațiile și intervalele orare se vor stabili la propunerea direcției teritoriale de sănătate publică, în funcție de numărul estimat de persoane prezente, dacă nu este destul spațiu pentru o distanțare fizică adecvată. Administratorii sau proprietarii spațiilor publice deschise vizate vor trebui să afișeze anunțuri despre obligativitatea măștii faciale. În prezent, masca este obligatorie în spațiile publice închise, la locul de muncă și în mijloacele publice de transport. Referitor la activitatea teraselor, barurilor și cluburilor în aer liber, hotărârea prevede că acestea vor trebui să respecte orarul prestabilit (adică, teoretic, să nu mai funcționeze în afara programului) și eventualele restricții stabilite prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Regula va fi valabilă în localitățile cu mulți infectați cu coronavirus și se va aplica, dacă e cazul, inclusiv firmelor din domeniul jocurilor de noroc (cazinouri, case de pariuri etc.). În același timp, terasele, barurile și cluburile în aer liber vor trebui să limiteze accesul persoanelor - adică să poată intra doar câte persoane pot avea loc pe scaune. Iar orice activități ce presupun interacțiunea fizică între clienți vor trebui limitate și ele (de exemplu, dansurile). „Operatorii economici (...) au obligația să ia măsuri pentru limitarea numărului de clienți la numărul locurilor pe scaune și a oricăror activități care presupun interacțiunea fizică între clienți”, scrie în actul citat. Atenție! Hotărârea Guvernului nu se aplică încă. Pentru a intra în vigoare, aceasta trebuie aprobată de Executiv și publicată în Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro
  19. @AndreiOwnLegend - Primeste 1 Avertisment pentru abuz de /service towtruck.
  20. Dacă ai o cameră video montată pe bordul mașinii, trebuie să respecți GDPR? Ce zic autoritățile de la noi Persoanele fizice care își montează o cameră video în interiorul mașinii, pentru a surprinde eventualele incidente în trafic în care sunt implicate, în ideea de a-și dovedi nevinovăția, nu trebuie să respecte Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), au explicat reprezentanții Autorității Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), pentru redacția noastră. Redacția avocatnet.ro a făcut o solicitare către ANSPDCP, pentru a lămuri dacă, în situația în care își montează o cameră video în propria mașină, o persoană fizică ar trebui sau nu să respecte GDPR. ANSPDCP a explicat că o asfel de situație nu intră sub incidența GDPR, tocmai pentru că imaginile sunt folosite în scop personal, neavând legătură cu o activitate profesională sau comercială. "În ceea ce privește situația în care, în traficul rutier, se utilizează o cameră montată în interiorul unui autoturism personal pentru a proba în fața autorităților statului (poliției) și ale asiguratorului eventualele incidente în trafic care ar putea să afecteze o persoană fizică, raportat la scopul declarat, apreciem că situația prezentată intră sub incidența dispozițiilor art. 2 alin. 2 lit. c) din Regulamentul general de protecția datelor", a explicat ANSPDCP. Articolul din GDPR menționat de ANSPDCP prevede că Regulamentul "nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către o persoană fizică în cadrul unei activități exclusiv personale sau domestice". GDPR reprezintă, din mai 2018, cadrul legal european unic în materie de prelucrare a datelor personale. Companiile care prelucrează date trebuie să respecte obligațiile impuse de GDPR, altfel riscă sancțiuni drastice. Totuși, persoanele fizice scapă de aceste obligații, atât timp cât acționează numai în scopuri personale, ca în cazul descris mai sus. Sursa: avocatnet.ro
  21. Poti alege sa nu le faci, punctajul iti va ajunge pentru premiu.
  22. @AndreiOwnLegend - Primeste 1 Avertisment pentru Deranj Raport.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.