uS DeviL

Sancțiuni pentru parcarea neregulamentară pe spațiul public: Ridicarea mașinii și aplicarea unei amenzi pot avea loc cumulativ Cei care își parchează mașina neregulamentar pe spațiul public (trotuare, spații verzi etc.) riscă, de puțin timp, să le fie ridicată mașina (până nu demult, mașina putea fi ridicată doar dacă era parcată pe drumul public). Însă e important de precizat că, pe lângă ridicarea mașinii, cei vizați pot să fie și amendați. În final, ei vor avea de achitat atât amenda, cât și costurile pe care le au de suportat pentru recuperarea mașinii. De la finalul lunii noiembrie, autoritățile pot să ridice și mașinile parcate neregulamentar pe domeniul public (de exemplu, din parcuri, de pe trotuar sau chiar de pe parcările rezidențiale), la fel cum era, deja, cazul cu mașini parcate ilegal pe drumurile publice. În asemenea situații, cei cărora le sunt ridicate mașinile de pe trotuar, de exemplu, sunt nevoiți să achite un tarif, pentru a le recupera (tarifele urmează a fi stabilite, însă ele vor include costurile pentru operațiunea de ridicare, de transport și de depozitare a mașinilor). S-ar putea, însă, ca cel care a parcat ilegal și i s-a ridicat mașina să ajungă să plătească pentru acest lucru mai mulți bani decât cei pentru recuperarea vehiculului - pentru că, pe lângă ridicarea mașinii, se poate da și amendă. Tehnic vorbind, ridicarea mașinii e o operațiune administrativă, rolul principal al acesteia fiind să elibereze domeniul public de ceva ce nu ar trebui să se afle acolo. În schimb, amenda e sancțiunea pe care legea o stabilește pentru nerespectarea regulilor. În ceea ce privește amenda care poate fi dată pentru parcarea pe domeniul public, aceasta este stabilită la nivel local. De exemplu, în Cluj-Napoca, sancțiunea pentru parcarea neregulamentară pe trotuar sau pe un spațiu verde este amenda între 200 și 400 lei. În Pitești, de pildă, minimul este același, însă maximul ajunge până la 500 lei (dacă fapta e comisă de o persoană fizică). Așadar, cineva care parchează pe domeniul public poate să ajungă să plătească atât costurile administrative care vor fi percepute pentru ridicarea propriu-zisă a mașinii, cât și amenda contravențională, ca sancțiune pentru nerespectarea regulilor. Sursa: avocatnet.ro

Necesitatea asigurării unui interpret în situația în care inculpatul nu știe să scrie și să citească Conform art. 105 alin. 1 Cod procedură penală „ori de câte ori persoana audiată nu înţelege, nu vorbeşte sau nu se exprimă bine în limba română, audierea se face prin interpret. Interpretul poate fi desemnat de organele judiciare sau ales de părţi ori persoana vătămată, dintre interpreţii autorizaţi, potrivit legii.” Este incident articolul de lege indicat mai sus, în situația în care un inculpat, la termenul acordat pentru pregătirea apărării, comunică faptul că nu recunoaște situația de fapt reținută de organele judiciare în declarațiile de suspect și de inculpat date de acesta în faza de urmărire penală, susținând totodată faptul că nu știe să scrie și să citească? Într-o cerere de revizuire, condamnatul a arătat că nu este vinovat de comiterea faptei pentru care a fost condamnat, respectiv infracțiunea de trafic de droguri, afirmând faptul că este analfabet, astfel că s-a consemnat greșit că a recunoscut comiterea faptelor.[1] În opinia Parchetului, faptul că petentul pretinde că ar fi „analfabet” și că acest lucru a determinat instanțele să consemneze în mod greșit declarațiile nu reprezintă un motiv prevăzut în vreunul dintre cazurile de revizuire arătat în art. 394 Cod procedură penală. Mai mult, atât la prezentarea materialului de urmărire penală cât și pe tot parcursul judecării sale în fața instanțelor de fond, apel și recurs, inculpatul a fost permanent asistat de avocat, iar tocmai poziția sa procesuală sinceră (cu privire la comiterea ambelor infracțiuni reținute în sarcina sa) a făcut ca instanța de fond să îi coboare pedeapsa rezultantă sub minimul special. Menționez că nu sunt de acord cu această opinie a Ministerului Public, întrucât „încălcarea dreptului la un interpret generează o încălcare prin ricoșeu chiar a dreptului la un avocat.”[2] Cu alte cuvinte, atunci când inculpatul analfabet beneficiază de asistența juridică a unui avocat, fără să beneficieze de un interpret, se află în imposibilitate de a comunica în mod eficient cu avocatul său, neputându-se asigura o apărare efectivă în fața acuzațiilor Parchetului. În doctrină, a fost exprimată opinia conform căreia organul judiciar are obligația să se asigure că persoana audiată se exprimă bine în limba română, nefiind suficient ca aceasta să aibă cunoștințe elementare. „De asemenea, dincolo de o bună exprimare în limba română, persoana audiată trebuie să înțeleagă limba română, adică să poată citi și înțelege declarația consemnată în urma audierii.”[3] Așadar, pentru garantarea exercitării acestui drept, legea impune organelor judiciare ca, la începutul primei audieri a subiecților procesuali principali și a părților, să îi întrebe pe aceștia dacă solicită un interpret, în cazul în care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română ori nu se pot exprima.[4] „Aprecierea necesității prezenței unui interpret se realizează prin intermediul întrebărilor preliminare adresate persoanei înainte de audierea acesteia, fiind utile în acest sens și informațiile cu privire la înmatricularea într-o instituție de învățământ, respectiv finalizarea unor studii de către aceasta.[5] Acesta este si motivul redactării art. 107 alin. 1 Cod procedură penală, ce prevede faptul că „la începutul primei audieri, organul judiciar adresează întrebări suspectului sau inculpatului cu privire la nume, prenume, poreclă, data și locul naşterii, codul numeric personal, numele şi prenumele părinţilor, cetăţenia, starea civilă, situaţia militară, studiile, profesia ori ocupaţia, locul de muncă, domiciliul şi adresa unde locuieşte efectiv şi adresa la care doreşte să îi fie comunicate actele de procedură, antecedentele penale sau dacă împotriva sa se desfăşoară un alt proces penal, dacă solicită un interpret în cazul în care nu vorbeşte sau nu înţelege limba română ori nu se poate exprima, precum şi cu privire la orice alte date pentru stabilirea situaţiei sale personale.” În concluzie, organele de cercetare penală au atât obligația de a consemna toate întrebările și răspunsurile aferente adresate în timpul audierii, cât și obligația de a aprecia asupra cunoașterii concrete a limbii române de către inculpat: faptul că într-una din cele două declarații date la procuror în final se menționează „cunosc limba română și pot să citesc această declarație”, iar în fața instanței că este de acord să dea declarație fără a i se pune în vedere că are dreptul să i se desemneze interpret, nu dovedesc că organele judiciare au respectat dispozițiile procedurale.[6] Dacă întrebarea cu privire la capacitatea de a scrie și de a citi, respectiv de a înțelege limba română nu se regăsește consemnată în declarații, atunci concluzia este aceea că nu a fost adresată, moment care marchează o știrbire incipientă a dreptului la o apărare efectivă. Nu trebuie omis faptul că dreptul acuzatului de a fi asistat gratuit de către un interpret constituie o garanție fundamentală a procesului penal, fiind prevăzut în mod expres de art. 6 parag. 3 lit. e) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Inevitabil, consecințele juridice pe care le poate avea utilizarea unor declarații incomplete asupra situației persoanelor analfabete cu privire la care a fost formulată o acuzație în materie penală, care nu reflectă în mod fidel cele spuse de persoana audiată sau sunt distorsionate din cauza unei proaste exprimări, a fost adusă în atenția Curții. Aceasta a arătat că trebuie asigurată o protecție suplimentară acestei categorii de persoane, care să asigure faptul că renunțarea voluntară la drepturi (de exemplu dreptul de a nu da declarație) este transmisă și înțeleasă în mod satisfăcător.[7] Revenind la exemplul inițial, respectiv la inculpatul care nu știe să scrie și să citească, (fiind deci analfabet), precizez că acesta semnează pur formal declarațiile date în faza de urmărire penală, prin care „recunoaște” săvârșirea faptei. Se poate circumscrie această conduită noțiunii de „renunțare voluntară la drepturi”, transpunându-se în concret printr-o renunțare la dreptul de a-și proba nevinovăția? Având în vedere atât valoarea probatorie a declarațiilor prin care se recunoaște fapta, cât și posibilitățile limitate de a le combate ulterior, apreciez că cele două noțiuni din interogația de mai sus se pot suprapune, această renunțare la dreptul de a-și proba nevinovăția încălcând dreptul la apărare. În cauza Șaman c. Turciei, Curtea a apreciat că „semnarea documentului cu degetul este o pură formalitate golită de orice semnificație procesuală atât timp cât persoana nu înțelege ceea ce își însușește.” Așadar, dacă atât declarația dată în calitate de suspect, cât și declarația dată în calitate de inculpat sunt tehnoredactate de organul de cercetare penală, fiind la final semnate pur formal de către inculpat, acesta neștiind să scrie și să citească, respectiva semnătură este lipsită de orice efect juridic. Este adevărat că situația în care suspectul/acuzatul, desi cunoaşte limba română, fiind cetătean român, sau de altă etnie, dar născut şi educat în România, afirmă că nu vorbeşte şi nu înţelege limba română şi solicită serviciile unui interpret autorizat poate fi considerată un abuz de drept. Cu toate acestea, pentru garantarea deplină a dreptului la o apărare efectivă, instanţele au desemnat un interpret. Nu au existat soluţii contrare, cel puţin la nivelul celor patru curţi de apel partenere (Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Suceava), aceste soluţii fiind în acord şi cu practica instanţei de contencios european în cauzele Luedicke c. Germania, Baytar c. Turcia.[8] În concluzie, apreciez că, în măsura în care s-ar proba analfabetismul unei persoane cercetate penal, neasigurarea interpretului ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil, iar declarațiile luate în calitate de suspect și de inculpat ar fi lovite de nulitate relativă în condițiile art. 282 alin. 1 Cod procedură penală. Ca urmare, s-ar impune eliminarea mijloacelor de probă menţionate din ansamblul probator, în acord cu practica Î.C.C.J.: „omisiunea organului de urmărire penală de a asigura în mod gratuit folosirea unui interpret, în cazurile în care aceasta este obligatorie, atrage nulitatea relativă a actelor efectuate în cursul urmăririi penale.[9] Eliminarea declarațiilor menționate mai sus este posibilă sub rezerva dovedirii unei vătămări, și consider că aceasta ar putea exista, de exemplu, în situația luării unei măsuri preventive sau restrictive de drepturi care s-ar dispune în urma valorificării declaraţiilor date de persoana cercetată și analfabetă în fața organelor de urmărire penală. Sursa: juridice.ro

Burse școlare 2020-2021: Valoarea minimă a acestora, aprobată de Guvern Valoarea minimă a burselor pe care le vor primi elevii în anul școlar 2020-2021, respectiv a celor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social, va fi de 100 de lei, iar, acolo unde există bani, autoritățile locale vor putea majora sumele. Măsura este cuprinsă într-un proiect de hotărâre adoptat azi de Guvern. Anul trecut s-a decis, prin Legea nr. 38/2019, că valoarea minimă a tuturor burselor primite de elevi, respectiv bursa de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social, trebuie stabilită anual prin hotărâre de Guvern. În acest scop, Guvernul a adoptat astăzi un proiect de hotărâre ce stabilește cuantumul minim al burselor ce pot fi acordate, în anul școlar 2020-2021, elevilor din învățământul preuniversitar de stat cu frecvență, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, după cum spuneam mai sus, cuantumul minim pentru fiecare dintre bursele acordate copiilor în următorul an școlar (2020-2021) va fi de 100 de lei, dar, în măsura în care acest lucru este posibil, primăriile vor putea decide să dea mai mulți bani elevilor. Este prima oară când se stabilește valoarea minimă a burselor elevilor. Pentru anul școlar 2019-2020, valoarea burselor la care au avut dreptul elevii din învățământul preuniversitar s-a păstrat la nivelul din anul anterior, fără să se stabilească clar valoarea minimă a acestora. Aceasta nu este prima încercare a Guvernului de a stabili o valoare minimă a burselor pentru copii, ci cea de-a treia. Anteriorul proiect de hotărâre a apărut, în spațiul public, în luna februarie, fiind repus în dezbatere publică la finalul lunii august. Proiectul anterior stabilea o valoare minimă a burselor de 150 de lei. Atenție! Pentru a intra în vigoare, proiectul adoptat de Guvern are nevoie și de publicarea în Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro

Un chiriaș nu poate fi dat afară din casă în lipsa acestui act Evacuarea unui chiriaș de către locator se poate face, în principiu, numai în baza unui anumit document oficial, potrivit legislației civile. Desigur, regula nu prea se mai poate aplica în lipsa unui contract între părți. Locatorul poate da afară din casă un chiriaș numai dacă obține în instanță dreptul de a-l evacua. Totuși, există și o prevedere care lasă o „portiță” reglementării prin lege a unor alte situații. „Dacă prin lege nu se prevede altfel, evacuarea chiriașului se face în baza unei hotărâri judecătorești”, dispune, mai exact, Codul civil. Într-o asemenea situație, chiriașul trebuie să plătească chiria până la momentul la care pleacă din casă. Plus că, dacă a provocat daune locatorului, este obligat să le repare în același termen. „Chiriașul este obligat la plata chiriei prevăzute în contract până la data eliberării efective a locuinței, precum și la repararea prejudiciilor de orice natură cauzate locatorului până la acea dată”, scrie în actul normativ. Cu toate acestea, regula evacuării în baza hotărârii judecătorești este inutilă în cazurile în care locatorul și chiriașul n-au încheiat un contract de închiriere, ci doar au o simplă înțelegere verbală. Sursa: avocatnet.ro

De ce există, mai nou, două proceduri de ridicare a mașinilor parcate neregulamentar. Comparație și explicații Noi reguli ce vizează ridicarea mașinilor parcate neregulamentar au apărut la sfârșitul lunii noiembrie, aceastea completând, de fapt, cadrul legislativ existent anterior. Astfel, legislația permite acum ridicarea mașinilor lăsate la întâmplare atât pe drumurile publice, așa cum e din 2017, cât și pe spațiile verzi, parcări de reședință sau spații pietonale diverse. Mai exact, la finalul lunii noiembrie 2020, odată cu apariția Legii 273/2020, regulile existente deja privind ridicarea mașinilor parcate ilegal au fost completate. Asta înseamnă că acum, cel puțin teoretic, pot fi ridicate toate mașinile parcate ilegal, indiferent de locul în care se află, adică pe partea carosabilă a drumurilor publice (zona pe unde circulă mașinile), așa cum stabilește HG 965/2016, sau pe domeniul public, adică în alte locuri decât drumul public, așa cum apare în Legea 273/2020. În esență, cele două proceduri de ridicare a mașinilor, respectiv pentru cele de pe drumurile publice și cele de pe domeniul public, sunt similare. Mai exact, în ambele situații, ridicarea mașinilor parcate ilegal se face în baza unei dispoziții de ridicare, document ce se încheie în trei exemplare, dintre care unul este “pentru emitent, al doilea exemplar pentru administratorul drumului public sau, după caz, pentru administraţia publică locală, iar al treilea exemplar pentru persoana care solicită restituirea vehiculului”, așa cum scrie atât în HG 965/2016, cât și în Legea 273/2020. De asemenea, și informațiile ce trebuie să apară în dispoziția de ridicare sunt identice în cazul ambelor proceduri: data, ora și locul ridicării vehiculului; gradul profesional, numele și prenumele polițistului care dispune măsura tehnico-administrativă, precum și unitatea din care acesta face parte; indicarea expresă a temeiului juridic referitor la norma încălcată; mențiuni privind înregistrarea foto sau video a staționării vehiculului; mențiuni privind avarii vizibile pe vehicul; date privind numărul de înmatriculare/ înregistrare și marca vehiculului. Apoi, tot comune sunt și etapele ridicării unei mașini parcate neregulamentar (ridicare efectivă, transport și depozitare), condiția pentru restituirea mașinii către proprietar (plata tarifelor aferente operațiunilor efectuate) și programul atât pentru serviciul de ridicare, cât și pentru cel de restituire, care funcționează non-stop. Totuși, există și o diferență între cele două proceduri. Ridicarea mașinilor de pe drumurile publice este decisă, în principal, de către polițiștii rutieri, cei locali având putere de decizie doar în câteva cazuri. Pe de altă parte, ridicarea mașinilor de pe domeniul public poate fi dispusă exclusiv de către polițiștii locali. Până de curând, potrivit regulamentului de aplicare a Codului rutier, era posibilă doar ridicarea mașinilor de pe drumurile publice, nu și de pe domeniul public, această posibilitate nefiind permisă în legislație, până la oficializarea Legii nr. 273/2020 (spre sfârșitul lunii noiembrie). Sursa: avocatnet.ro

Lista actualizată a regulilor de intrare în țările europene și a restricțiilor de călătorie impuse românilor Numeroase state europene restricționează într-un fel sau altul circulația românilor pe teritoriul acestora sau impun condiții specifice pentru intrarea în țară, în contextul pandemiei: multe dintre acestea impun izolarea pe o perioadă de timp de la intrarea în țară, altele cer teste negative de COVID-19 pentru cei care vin din anumite zone ale țării și altele interzic cu totul intrarea. De aceea, vă prezentăm noutățile legate de condițiile de deplasare a cetăţenilor români în țările europene. Mai multe țări din Europa au interzis accesul românilor sau au impus restricții pe teritoriul acestora, potrivit informațiilor centralizate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE): Portugalia UPDATE 2.12.2020 Până la ora 23:59 a zilei de 8 decembrie 2020, este decretată stare de urgență pe întregul teritoriu al statului. Recomandări pentru cetăţenii români care efectuzează deplasări către/dinspre România: Pe cale aeriană: La intrarea pe teritoriul portughez se menține măsura controlului obligatoriu al temperaturii corporale, temperatura corporală relevantă fiind cea egală sau superioară valorii 38 grade C. Astfel, orice pasager a cărui temperatură este egală sau superioară valorii de 38 grade C va fi imediat îndrumat către structurile medicale care funcționează pe aeroporturile naționale pentru repetarea măsurării temperaturii și în vederea efectuării unui test molecular (tip RT-PCR) în cazul în care situația o justifică. Pentru intrarea în arhipelagurile Azore și Madeira, autoritățile solicită testarea moleculară (tip PCR) pentru infecția cu SARS-CoV-2. Pot fi supuse testării pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 persoanele care doresc să intre sau să părăsească teritoriul național continental sau Regiunile Autonome pe cale aeriană sau maritimă. Pe cale rutieră: Nu există nicio restricție în Portugalia Continentală. Prin Ordinul 6756-C/2020/30.06.2020 au fost ridicate restricțiile de circulație de la frontiera dintre Portugalia și Spania, intrarea cetățenilor UE în Portugalia, inclusiv a cetățenilor români, nu mai face, începând cu luna iulie a.c., obiectul vreunei măsuri de limitare. Pe cale maritimă: Se menține în continuare interdicția debarcării pasagerilor și echipajelor vaselor de croazieră în porturile naționale, cu excepția cetățenilor portughezi și a rezidenților în Portugalia. Este permisă acostarea ambarcațiunilor de agrement și debarcarea pasagerilor. Pot fi supuse testării pentru depistarea infecției cu SARS-COV-2 persoanele care doresc să intre sau să părăsească teritoriul național continental sau Regiunile Autonome pe cale aeriană sau maritimă. Regatul Țărilor de Jos UPDATE 2.12.2020 Tuturor cetățenilor care se deplasează în Regatul Țărilor de Jos din state încadrate în zona roșie sau portocalie (România este în zona portocalie) li se recomandă ferm autoizolarea la domiciliu pentru o perioadă de 10 zile din momentul intrării pe teritoriul acestui stat, indiferent dacă persoana care intră pe teritoriul olandez prezintă un test negativ pentru infecția cu SARS-CoV-2 sau dacă este testată ulterior și rezultatul este negativ. România continuă să fie inclusă în zona de risc ridicat (zona portocalie) pentru care se recomandă evitarea călătoriilor, cu excepția celor strict necesare. Polonia UPDATE 2.11.2020 Începând din data de 24 octombrie 2020, întregul teritoriu al Poloniei a fost inclus în „zona roşie”. Cetățenii statelor membre UE pot intra fără restricții pe teritoriul acestui stat prin punctele de trecere a frontierei dintre Polonia şi statele membre UE: Cehia, Slovacia, Germania şi Lituania. Aceștia sunt exceptaţi de la obligația de a se supune carantinei la intrarea pe teritoriul Poloniei. Restricțiile de călătorie la intrarea în Polonia privesc frontierele poloneze care sunt frontiere externe ale UE, adică frontierele Poloniei cu Ucraina, Federația Rusă şi Belarus. Cetățenii statelor membre UE nu sunt vizaţi de aceste restricţii şi nici nu au obligaţia de a se supune carantinei la intrarea în Polonia prin trecerea frontierei externe a UE. Nu există interdicţii privind traficul aerian de călători cu România. Grecia UPDATE 2.12.2020 Începând cu data de 7 noiembrie a.c., a fost instituit regimul de carantină totală (lockdown) pentru întreg teritoriul Republicii Elene, măsură care este în vigoare până la data de 04 decembrie 2020. Autoritățile elene mențin măsurile impuse la intrarea în Grecia până la data de 04 decembrie 2020 (ora 23:59), cu mențiunea expresă că acestea pot fi modificate oricând, fără niciun preaviz, în cazul creșterii numărului persoanelor infectate cu SARS-CoV-2. Până la data de 04 decembrie 2020 (ora 23:59), toate persoanele care vor sosi pe cale aeriană, rutieră sau maritimă din România în Grecia sunt obligate să prezinte rezultatul (în limba engleză și cu datele de identificare ale persoanei înscrise) unui test molecular negativ tip PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2, nu mai vechi de 72 de ore de la data prelevării și a formularului PLF. Suplimentar, începând cu 20 noiembrie 2020 şi până la 04 decembrie 2020, la intrarea pe cale rutieră se va efectua obligatoriu un test rapid pentru infecția su SARS-CoV-2, accesul pe teritoriul elen fiind condiționat de rezultatul acestuia. Rezultatul testului de eliberează pe loc. Vor fi admise pe teritoriul Republicii Elene numai persoanele care au obținut un rezultat negativ. De asemenea, începând cu data de 10.11.2020 și până la data de 04.12.2020, toți rezidenții din Republica Elenă au obligația de a completa formularul PLF și la plecarea/ieșirea din Grecia. Prin punctele de trecere ale frontierei de la Promachonas (Bulgaria), Evzoni (Macedonia de Nord), Kipi (Turcia), Nymfea (Bulgaria) şi Kakavia (Albania) este permisă circulaţia numai în intervalul orar 07.00 – 23.00, doar pentru persoanele care se deplasează în scopuri esențiale, absolut necesare (sunt excluse deplasările în scop de turism sau vizită), cetățenii greci, deținătorii unui permis de ședere sau rezidenții permanenți din Grecia. Finlanda UPDATE 2.12.2020 Conform deciziei Guvernului Republicii Finlanda, restricţiile de intrare vor continua până la data de 13 decembrie 2020 în ceea ce priveşte traficul dintre Finlanda şi România. Cipru UPDATE 2.12.2020. Condițiile aplicabile cetățenilor care intră pe teritoriul Republicii Cipru sunt stabilite în funcție de statele de proveniență, acestea fiind clasificate pe trei categorii, respectiv: categoria A (pentru care nu se solicită prezentarea unui test negativ pentru infecția cu COVID-19), categoria B (state considerate cu risc mediu, pentru care este obligatorie prezentarea unui test molecular negativ pentru infecția cu COVID-19) și categoria C (accesul este permis numai cu îndeplinirea anumitor condiții). România este inclusă în categoria C. Prin urmare, pasagerii români sunt obligați să rămână în autoizolare, la domiciliul declarat, timp de 14 zile și să efectueze, pe cheltuială proprie, un nou test molecular tip RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 cu 48 ore înainte de expirarea perioadei de autoizolare. Prețul maxim al testului este de 85 euro. Rezultatul testului trebuie transmis la adresa de e-mail monada@mphs.moh.gov.cy. Se poate ieși din autoizolare doar dacă rezultatul testului este negativ. Călătoriile în scop turistic nu sunt permise pe teritoriul Cehiei. Estonia UPDATE 2.12.2020 Pentru perioada 30 noiembrie – 6 decembrie 2020, cetățenii următoarelor state europene sunt obligați la autoizolare timp de 10 zile la intrarea în Estonia: Andorra, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Monaco, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, România, San Marino, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, și Ungaria. La sosirea în Estonia, restricția privind libera circulație nu se va aplica pasagerilor din Islanda. Restricția privind libera circulație nu se aplică persoanelor asimptomatice care au fost pe teritoriul Finlandei, Letoniei sau Lituaniei în ultimele 10 zile și care călătoresc în Estonia direct din Finlanda, Letonia sau Lituania dacă îndeplinesc următoarele condiții: au efectuat un test pentru COVID-19 în termen de 48 de ore anterior sosirii în Estonia al cărui rezultat este negativ. persoanele sosesc în Estonia în scop lucrativ, pentru studii sau pentru servicii medicale, din motive familiale sau sunt în tranzit. În aceste cazuri, nu este necesară efectuarea unui test pentru COVID-19 anterior sosirii în Estonia. Lituania UPDATE 2.12.2020 În prezent, numărul de cazuri de infectări cu virusul SARS-CoV-2 poziționează atât România, cât și Lituania pe lista statelor aflate în zona roșie. Deoarece Lituania a fost inclusă pe lista statelor aflate în zona roșie, iar situația epidemiologică din România este mai bună în ceea ce privește incidența numărului de infectări din ultimele 2 săptămâni la 100.000 de locuitori, cetățenii români care sosesc în Lituania nu mai trebuie să se autoizoleze timp de 10 zile sau să prezinte un test cu rezultat negativ pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării în acest stat. Croaţia UPDATE 2.12.2020 Din 1 decembrie 2020, a fost introdusă obligativitatea prezentării unui test molecular (PCR) cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 48 ore anterior sosirii, la intrarea pe teritoriul Republicii Croația de către toate persoanele care sosesc din zone sau state cu risc epidemiologic ridicat sau a efectuării unui test PCR după intrarea în Republica Croaţia, cu obligația de a intra în autoizolare până la primirea unui rezultat negativ. România se află printre statele vizate de măsura privind obligativitatea prezentării unui test molecular (PCR) cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2. Belarus UPDATE 2.12.2020 Se restricționează, temporar, intrarea anumitor categorii de persoane pe teritoriul Republicii Belarus prin punctele terestre de trecere a frontierei cu Letonia, Lituania, Polonia şi Ucraina. Restricţia nu se aplică următoarelor categorii de persoane: cetățenii străini care călătoresc în baza unor pașapoarte diplomatice și de serviciu; șefii și membrii delegațiilor oficiale; cetățenii străini care acordă asistență internațională gratuită Republicii Belarus; conducătorii de vehicule atunci când efectuează transport rutier internațional, precum și transportul de trimiteri poștale internaționale; membrii echipajului navelor de transport pe căile navigabile interioare, echipajelor de tren, echipajelor de locomotive ale traficului feroviar internațional; cetățenii străini care sunt soți, părinți sau copii ai cetățenilor Republicii Belarus; cetățenii străini care au drept de ședere permanentă sau temporară pe teritoriul Republicii Belarus; cetățenii străini care au un permis de muncă sau documente justificative pentru angajarea pe teritoriul Republicii Belarus; cetățenii străini care călătoresc în Republica Belarus după notificarea unei boli grave sau a decesului unei rude apropiate; cetățenii străini care transportă celule stem, organe pentru transplant; cetățenii Federației Ruse care se află în tranzit pe teritoriul Republicii Belarus către Federația Rusă; cetățenii străini care se află în tranzit pe teritoriul Republicii Belarus în conformitate cu Acordul dintre Guvernul Republicii Belarus și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind o procedură simplificată pentru trecerea tronsonului autostrăzii Slavutich - Cernobîl CNE, care trece pe teritoriul Republicii Belarus, lucrătorii CNE Cernobîl și ai întreprinderilor care operează în zona de excludere, precum și specialiștii străini implicați în implementarea proiectelor internaționale de închidere a centralei nucleare de la Cernobîl, din 20 ianuarie 2009; persoanele care sosesc în Republica Belarus prin Aeroportul Național Minsk. Transportul intern rutier și feroviar nu este afectat; transportul aerian nu a fost suspendat. Federația Rusă UPDATE 2.12.2020 Este interzis temporar accesul cetățenilor străini pe teritoriul Federației Ruse (cu excepția cetățenilor cu drept de ședere, a cetățenilor din statele cu care Federația Rusă a reluat cursele aeriene directe) și se instituie aplicarea măsurii de izolare la domiciliu pe durata a 14 zile pentru toți cetățenii ruși și străini care intră în acest stat pe termen lung (mai mult de 72 de ore/3 zile). Pentru cetățenii ruși și străini care intră pe teritoriul Federației Ruse pe termen scurt (mai puțin de 72 de ore/3 zile) nu se mai impune carantina/autoizolarea, însă este obligatorie prezentarea unui test pentru infecția cu SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea pe teritoriul Federației Ruse. Spania UPDATE 16.11.2020 Începând cu data de 23 noiembrie 2020, va fi introdusă obligativitatea prezentării unui test molecular (PCR) cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 la intrarea pe teritoriul Regatului Spaniei, de către toate persoanele care sosesc din zone sau state cu risc epidemiologic ridicat. Testul trebuie să fie efectuat cu maximum 72 ore anterior intrării pe teritoriul spaniol. România se regăsește printre statele care vor fi vizate de măsura privind obligativitatea prezentării unui test molecular (PCR) cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2. Germania UPDATE 16.11.2020 Din data de 7 octombrie, Germania a introdus pe lista zonelor de risc epidemiologic ridicat întregul teritoriu al României. Cetățenilor români, ca și celorlalți cetățeni ai statelor membre UE, nu li se aplică restricții propriu-zise în ceea ce privește intrarea pe teritoriul german. Autoritățile germane au prevăzut, în schimb, o serie de obligații specifice în context pandemic, în special pentru persoanele care vin din zone de risc. Regulile generale de conduită, restricțiile și măsurile de relaxare decise la nivelul fiecărui land german pot fi accesate pe pagina cancelariei federale, în mai multe limbi de circulație internațională. Toate persoanele, indiferent de cetățenie, care intră în Republica Federală Germania după ce s-au aflat într-una din „zonele de risc“ oricând în ultimele 10 zile înainte de sosire sunt obligate să se deplaseze direct, cu minimizarea contactelor – și să se autoizoleze la domiciliu sau în alte spații de cazare adecvate pentru o perioadă de 10 zile de la sosire (termenul legal folosit fiind cel de „carantină“). Respectarea acestei obligații de autoizolare este verificată de autoritățile de land atât aleatoriu, cât și în cadrul anchetelor epidemiologice uzuale. Bosnia și Herțegovina UPDATE 16.11.2020 Tuturor cetățenilor străini, inclusiv celor români, le este permisă intrarea în Bosnia și Herțegovina cu condiția prezentării unui test COVID-19 negativ, efectuat în ultimele 48 de ore anterior momentului intrării în Bosnia și Herțegovina. Regimul de tranzit rămâne neschimbat, nefiind necesară prezentarea testului medical solicitat în cazul șederii. Totuși, cetățenii români pot tranzita Bosnia și Herțegovina doar în scopul revenirii în România/ în statul de reședință și cu condiția să nu se cazeze/să înnopteze pe teritoriul Bosniei și Herțegovina. Tranzitul în scop turistic este permis doar pe coridorul Neum (Croația-Bosnia și Herțegovina-Croația). Au fost ridicate toate restricțiile de circulație pentru transportatorii profesioniști de mărfuri. Rămâne în vigoare obligativitatea folosirii pașaportului, nu a cărții de identitate, ca document de călătorie. Irlanda UPDATE 16.11.2020 Până pe 1 decembrie 2020 s-a instituit nivelul maxim de restricții pe întreg teritoriul Irlandei. Ca urmare a adoptării de către Consiliul UE a unui sistem comun de cartografiere a zonelor de risc din Uniunea Europeană și de coordonare a restricțiilor de călătorie cauzate de pandemia de COVID-19, Irlanda impune următoarele măsuri: Persoanele care sosesc în Irlanda din zonele roșii, portocalii sau gri trebuie să-și restricționeze deplasările pentru două săptămâni. Persoanele care sosesc în Irlanda din zonele verzi sau din Irlanda de Nord sunt exceptate de la măsura izolării. Indiferent de nivelul indicatorului UE pentru Danemarca, orice persoană care sosește din Danemarca în Irlanda are obligația de a-și restricționa deplasările pentru 14 zile. La intrarea în Irlanda, pe cale aeriană sau maritimă, pasagerii au obligația de a completa un formular de localizare (disponibil online sau distribuit de către compania aeriană sau compania de feribot cu care călătoresc). Completarea corectă și completă a formularului de localizare este obligatorie. Nerespectarea măsurii de izolare pentru 14 zile (inclusiv declararea de informații false) constituie infracțiune și se pedepsește cu amendă de 2.500 euro sau închisoare până la 6 luni. Islanda UPDATE 16.11.2020 Este interzis, temporar, accesul cetățenilor străini care nu pot demonstra caracterul esențial al călătoriei în Islanda. Interdicția de călătorie în Islanda nu se aplică următoarelor categorii: pasageri aflați în tranzit; personal medical ce călătorește în interes profesional; personal navigant (linii aeriene și cargoboturi); persoane care necesită protecție internațională; persoane ce călătoresc într-un interes urgent de familie; personal diplomatic; membri ai organizațiilor internaționale; membri ai forțelor armate care călătoresc în interes profesional; lucrători din domeniul umanitar; studenți; persoane care desfășoară activități economice importante, care nu pot fi amânate sau desfășurate din străinătate. Malta UPDATE 16.11.2020 Începând cu data de 14 noiembrie 2020, ora 00:00, este permisă circulația necondiționată dinspre și înspre: Andorra, Australia, Canada, China, Republica Coreea, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța (cu excepția aeroporturilor din Paris și Marsilia) Germania, Iordania, Islanda, Indonezia, Italia (cu excepția aeroporturilor din Milano și Roma – toate aeroporturile- , Bologna, Napoli, Perugia, Pescara, Pisa, Trieste, Torino, Venezia), Japonia, Letonia, Liban, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Monaco, Maroc, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia (cu excepția Gdansk și Cracovia), Portugalia (cu excepția Porto), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (cu excepția Belfast, Birmingham, Cardiff, Edinburgh Leeds, Liverpool, Manchester, Newcastle, Nottingham), România, Rwanda, San Marino, Slovacia, Spania (cu excepția Madrid, Barcelona și Girona), Suedia, Thailanda, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Vatican. Muntenegru UPDATE 16.11.2020 Dacă un cetățean muntenegrean sau un cetățean străin, inclusiv cetățenii români, cu reședința permanentă sau temporară în Muntenegru a călătorit într-unul din statele aflate pe „lista galbenă” o perioadă de până la 48 de ore, întoarcerea în Muntenegru fără obligativitatea prezentării unui test pentru COVID-19 este posibilă doar cu aplicarea măsurii de supraveghere la întoarcerea în Muntenegru, decizie care este adoptată de un medic. Măsura implică dreptul la libera circulație, însă presupune monitorizarea zilnică a simptomelor și raportarea către medicul competent până la expirarea Deciziei emise de inspecția sanitară la întoarcere. Cetățenii și rezidenții statelor incluse pe lista verde (inclusiv România) pot intra în Muntenegru numai dacă fac dovada (ștampila în pașaport) că au petrecut cel puțin ultimele 15 zile anterior intrării în Muntenegru într-unul din statele aflate pe „lista verde". În acest caz, persoana intră în Muntenegru fără condiții suplimentare, indiferent de statul al cărui rezident este. Liechtenstein UPDATE 16.11.2020 Începând cu 29 octombrie 2020, România a fost eliminată de pe lista statelor/regiunilor cu grad ridicat de risc epidemiologic. În prezent, nu există nici o restricție de intrare pe teritoriul Principatului Liechtenstein pentru persoanele care sosesc din România și care nu s-au aflat pe parcursul ultimelor 14 zile, pentru mai mult de 24 de ore, pe teritoriul unui stat/regiune cu grad ridicat de risc epidemiologic. Slovacia UPDATE 16.11.2020 Cetăţenii români pot tranzita teritoriul Slovaciei în scopul repatrierii sau al deplasării în statul UE de destinaţie, fără prezentarea unui test negativ pentru infecția cu COVID-19, fără aprobare prealabilă din partea autorităţilor slovace, cu condiţia ca deplasarea pe teritoriul Slovaciei să aibă loc fără oprire, în decurs de maxim 8 ore de la intrarea pe teritoriul acestui stat, inclusiv pentru realimentare cu combustibil. Persoanele care sosesc din România în Slovacia trebuie să prezinte la intrare un test molecular negativ tip RT-PCR pentru infecția cu COVID-19, nu mai vechi de 72 de ore sau să intre în autoizolare la domiciliu/reşedinţa temporară (hotel, unitate de cazare etc.) şi să efectueze un test molecular tip RT-PCR pentru infecția cu COVID-19 în Slovacia. Dacă nu manifestă simptome specifice COVID-19, persoanele în cauză pot ieşi din izolare după a 10-a zi fără a efectua testul molecular tip RT PCR pentru COVID-19. Serbia UPDATE 16.11.2020 accesul cetățenilor străini care intră pe teritoriul Republicii Serbia din România, Bulgaria, Croația sau Macedonia de Nord, cu excepția celor aflați în tranzit, este permis dacă dețin un test PCR negativ pentru SARS-CoV-2, nu mai vechi de 48 de ore de la momentul eliberării rezultatului, emis de laboratoarele acreditate din statul de proveniență. Slovenia UPDATE 16.11.2020 La intrarea în Slovenia, persoanele cu reședința într-un stat aflat pe lista „portocalie” sau pe cea „roșie” vor fi obligate să se supună unei perioade de carantină de zece zile la adresa de domiciliu declarată, prin decizie comunicată de autoritatea competentă (Ministerul Sănătății) autorităților de frontieră. Cheltuielile ocazionate de perioada de carantină sunt suportate personal. Este posibilă testarea pentru infecția cu COVID-19 în timpul perioadei de carantină, iar dacă rezultatul este negativ, autoritatea competentă va anula decizia de carantinare, dar numai după cel puţin 5 zile de carantină. România se află cu întreg teritoriul pe lista roşie. Pot fi exceptate de la această obligație persoanele care prezintă la intrarea în Slovenia un test molecular negativ pentru infecția cu SARS-CoV-2, nu mai vechi de 48 ore, efectuat într-un stat membru UE, al spațiului Schengen sau în Slovenia, de către o entitate/persoană recunoscută/listată de Institutul de Microbiologie și Imunologie și Laboratorul Național pentru Sănătate, Mediu și Alimentație. Ucraina UPDATE 16.11.2020 România se află pe lista statelor cu risc epidemiologic crescut – categoria roșie. Persoanele care sosesc dintr-un stat aflat în categoria roșie sau care, în ultimele 14 zile, au fost într-o țară din categoria roșie și intenționează să călătorească în Ucraina, vor intra în carantină timp de 14 zile. Alternativ carantinei, există varianta autoizolării la domiciliu, dacă persoana consimte acest lucru prin înscrierea în aplicația Guvernului Ucrainei. Cehia UPDATE 10.11.2020 Începând cu data de 22 octombrie 2020, călătoriile în Republica Cehă sunt permise doar în baza unui motiv întemeiat. Decizia nu afectează activitatea muncitorilor transfrontalieri. Nu au fost reintroduse controale la punctele de frontieră. Motive întemeiate pentru călătoriile în Republica Cehă sunt considerate călătoriile pentru desfășurarea unei activități profesionale sau de afaceri (inclusiv muncitorii transfrontalieri), călătorii esențiale familiale, cele pentru obținerea de servicii medicale, participarea la o nuntă sau înmormântare. Nu sunt permise călătoriile în scop turistic sau vizitarea prietenilor. România se află pe lista statelor din zona roșie. În consecință, cetățenii români care doresc să călătorească în Republica Cehă au obligația ca, pe lângă condițiile generale care se aplică tuturor cetățenilor străini care doresc să intre în Republica Cehă (motiv întemeiat, respectiv muncă, familie, servicii medicale, nuntă sau înmormântare), să completeze formularul de sănătate publică anterior intrării pe teritoriul Republicii Cehe și să prezinte un test molecular tip PCR direcțiilor de sănătate publică din localitatea/regiunea domiciliului/locului de cazare în termen de 5 zile de la intrarea în Republica Cehă (în cazul unui test molecular tip PCR efectuat în Republica Cehă) sau imediat după sosire, dacă testul a fost efectuat în alt stat UE sau Schengen și a fost prelevat cu maximum 72 de ore anterior sosirii. Norvegia UPDATE 10.11.2020 Începând cu data de 9 noiembrie 2020, ora 00.00, toate persoanele care intră pe teritoriul Norvegiei din state aflate în zona roșie, printre care și România, trebuie să prezinte la sosire un test negativ pentru COVID-19, efectuat cu maxim 72 de ore înainte de intrare. Metoda de testare aprobată este testul molecular tip PCR sau antigen. Documentul trebuie să fie în limba norvegiană, suedeză, daneză, engleză, franceză sau germană. Persoanelor care nu pot prezenta un astfel de test le poate fi refuzată intrarea pe teritoriul norvegian. Elveția UPDATE 30.10.2020 Începând cu 29 octombrie 2020, România a fost eliminată de pe lista statelor/regiunilor cu grad ridicat de risc epidemiologic. În prezent, nu există nici o restricție de intrare pe teritoriul Confederației Elvețiene pentru persoanele care sosesc din România și care nu s-au aflat pe parcursul ultimelor 14 zile, pentru mai mult de 24 de ore, pe teritoriul unui stat/regiune cu grad ridicat de risc epidemiologic. Belgia UPDATE 30.10.2020 A fost instituită starea de urgență: Restricții de circulație în timpul nopții până la data de 19 noiembrie 2020 (între orele 22.00 - 06.00 în Valonia și Regiunea Capitalei Bruxelles și între 00.00 și 05.00 în Flandra). Începând cu 25 septembrie 2020, călătoriile din Belgia în România nu mai sunt interzise, însă autoritățile belgiene descurajează ferm deplasările către zonele roșii din UE+. În data de 26 august, autoritățile belgiene au inclus întreg teritoriul României în zona roșie. Astfel, toate persoanele care sosesc în Belgia din România trebuie să intre în autoizolare și să efectueze un test molecular PCR pentru depistarea infecției cu coronavirus. Testul se efectuează după sosirea în Belgia, la un laborator acreditat. Călătorii sunt rugați să urmeze instrucțiunile autorităților belgiene referitoare la testare și autoizolare primite prin e-mail/sms, în urma completării formularului de călătorie. Excepție fac persoanele care nu călătoresc pe cale aeriană sau navală și care stau mai puțin de 48 de ore în Belgia sau care au stat mai puțin de 48 de ore în afara Belgiei, înainte de a se întoarce. Bulgaria UPDATE 30.10.2020 Începând cu 14 mai 2020, starea de urgență a fost înlocuită cu situația de urgență epidemiologică, care a fost prelungită până la 30 noiembrie 2020. Nu există interdicție în ceea ce privește intrarea pe teritoriul Bulgariei pentru cetățenii români care sosesc din România. Nu există obligativitatea efectuării carantinei de 14 zile și nici obligativitatea prezentării rezultatului unui test molecular negativ (tip PCR) pentru cetățenii români care sosesc din România. Nu există interdicție în ceea ce privește intrarea pe teritoriul Bulgariei pentru cetățenii români care tranzitează teritoriul Republicii Bulgaria (indiferent de destinație). De asemenea, declarația pe proprie răspundere nu mai este necesară. Danemarca UPDATE 30.10.2020 Autoritățile daneze au anunțat noi măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul Danemarcei pentru cetățenii care provin din statele clasificate cu risc foarte ridicat, printre care se află și România. Astfel, începând cu data de 26 octombrie 2020, autoritățile daneze au introdus obligativitatea prezentării unui test molecular negativ pentru infecția cu COVID-19 la intrarea pe teritoriul Danemarcei, efectuat cu maximum 72 de ore înainte de prezentarea la frontieră, pentru persoanele cu domiciliul în state din categoria de risc foarte ridicat (inclusiv România). Totodată, li se poate refuza intrarea în Danemarca străinilor care prezintă simptome evidente (febră, tuse uscată) în momentul prezentării la frontieră. Franța UPDATE 30.10.2020 Starea de urgență a fost reinstituită pe tot teritoriul Franței, începând cu data de 17 octombrie. Începând cu data de 15 iunie a.c., Franța a ridicat restricțiile de circulație la frontierele sale interne europene (terestre, aeriene și maritime). Începând cu această dată, persoanele care vin din spațiul european (statele membre UE, precum și Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, Marea Britanie, San Marino, Vatican și Elveția) pot intra fără restricții pe teritoriul francez. Prin urmare, nu mai este necesar documentul justificativ tip și nu se mai aplică măsura de izolare (carantină). În ce privește carantina, fac excepție anumite cazuri, în special situațiile în care se aplică măsura de reciprocitate. Pentru persoanele care vin în Franța din România nu sunt restricții de intrare. Fără a fi obligatoriu, se recomandă, totuși, insistent ca persoanele cu vârsta de peste 11 ani care vin din țări clasate în roșu, portocaliu sau gri (lista e aici) să facă un test pentru Covid-19, să se izoleze în așteptarea rezultatului, iar în caz de rezultat pozitiv să prelungească izolarea și să contacteze un medic. Letonia UPDATE 21.10.2020 Conform informațiilor publicate de Centrul leton pentru Controlul și Prevenirea Bolilor publică, cetățenii și rezidenții permanenți ai României care sosesc în Letonia trebuie să efectueze o perioadă de 10 zile de autoizolare la intrarea pe teritoriul acestui stat. Anterior, perioada de izolare era mai lungă, respectiv de 14 zile. Mai mult, începând cu data de 12.10.2020, toate persoanele care călătoresc în Letonia sunt obligate să completeze formularul disponibil la adresa https://covidpass.lv/en/ cu maximum 48 de ore înainte de intrarea în țară, prevederea fiind aplicabilă inclusiv copiilor și tutorilor. Luxemburg UPDATE 21.10.2020 Nu există restricții de intrare pe teritoriul Luxemburgului și nu este instituită măsura carantinării/izolării pentru cetăţenii care intră în Luxemburg. De asemenea, nu se aplică măsura prezentării unui test COVID-19. Totuși, se intenționează introducerea obligativității completării unui formular de localizare de către pasagerii care sosesc pe cale aeriană pe aeroportul Findel din Luxemburg, cu scopul de a facilita trasarea contactelor. Monaco UPDATE 21.10.2020. Orice persoană, indiferent de naționalitate, care dorește să intre în Principatul Monaco și sosește dintr-o țară din Spațiul european în care s-au înregistrat peste 60 de cazuri la 100. 000 de persoane pe săptămână (harta actualizată se găsește aici - sunt vizate zonele de culoare roșie și portocaliu închis) trebuie să contacteze obligatoriu Centrul de apel COVID-19 (telefon +377 92.05.55.00, program 9:00-17:00, de luni până vineri, sau prin transmiterea unui e-mail pe adresa covid19@gouv.mc) la sosirea pe teritoriul acestui stat și să furnizeze informațiile următoare: nume și prenume, naționalitate, domiciliu sau adresa din Principatul Monaco, situația profesională, țara de plecare, data plecării/ data sosirii, număr de telefon, adresa de e-mail. Așa cum rezultă din cele mai recente date prezente în harta amintită mai sus, românii trebuie să respecte regulile prezentate anterior. Mai mult, persoanele care sosesc din România trebuie să prezinte un test molecular negativ (tip PCR) pentru infecția cu COVID-19, realizat în țara de plecare cu cel mult 72 de ore înainte de sosirea în Principatul Monaco. Austria UPDATE 13.10.2020 Din 30 septembrie până în data de 31 decembrie 2020 intrarea în Austria a cetăţenilor români sau UE care vin din România este permisă dacă dețin un test negativ pentru SARS-CoV-2 (PCR), nu mai vechi de 72 de ore (de la data prelevării probelor), în limba germană sau engleză. În lipsa acestuia, persoanele respective și cei cu care locuiesc împreună sunt obligați să se supună timp de 10 zile unei carantine la domiciliu (sau într-o locație adecvată), imediat după intrarea în Austria, ale cărei costuri trebuie suportate de către persoana în cauză. Dacă un test biologic molecular pentru SARS-CoV-2 efectuat în perioada izolării/carantinei este negativ, izolarea/carantina instituită pe perioada celor 10 zile se suspendă. Minorii până la vârsta de 6 ani împliniți sunt exceptați de la efectuarea testului biologic molecular SARS-CoV-2. Acest regim se aplică inclusiv turiștilor români. Dacă nu poate fi prezentat certificatul medical sau dovada sigură a unei cazări adecvate, intrarea în Austria este interzisă. Italia UPDATE 13.10.2020 Începând cu data de 7 octombrie, persoanele care s-au aflat sau au tranzitat teritoriul României în ultimele 14 zile anterioare sosirii în Italia sunt supuse obligației de autoizolare și de supraveghere medicală pentru o perioadă de 14 zile. Excepții de la obligația de autoizolare la sosire în Italia aplicate cetățenilor care sosesc sau au tranzitat România în ultimele 14 zile: echipaje ale mijloacelor de transport; personal navigant; persoane care intră în Italia pentru motive de muncă reglementate de protocoale speciale de siguranță, aprobate de autoritatea sanitară competentă; în cazul intrărilor din motive care nu suportă amânare, inclusiv participarea la evenimente sportive și expoziții la nivel internațional, în urma obținerii unei autorizații din partea Ministerului Sănătății și cu obligația de a prezenta transportatorului la momentul îmbarcării sau oricărei persoane desemnate să efectueze controalele, adeverința care confirmă efectuarea, în cele 72 de ore anterioare intrării pe teritoriul național, unui test de diagnostic molecular sau de captură antigen, de tip tampon, având rezultat negativ. În cazul persoanelor care sosesc din România, acestea vor trebui prezinte transportatorului sau forțelor de poliție în caz de control o declarație pe proprie răspundere, în care să specifice detaliat locul în care vor petrece perioada de supraveghere sanitară și izolare la domiciliu, mijlocul de transport privat prin care vor merge la acea adresă și un număr de telefon la care pot fi contactate în această perioadă (inclusiv un număr de telefon mobil). Persoanele care, la sosirea din România în Italia cu un mijloc de transport în comun, nu pot să se deplaseze cu un mijloc de transport privat la adresa la care vor efectua izolarea la domiciliu, indicată în declarația pe propria răspundere, vor trebui să efectueze carantina într-o locație stabilită de Protecția Civilă, pe cheltuială proprie. Acestea trebuie să comunice apariția unor eventuale simptome de Covid-19 Direcției de Sănătate Publică. În mod asemănător, persoanele fizice care sosesc din România în Italia cu un mijloc de transport privat sunt obligate să comunice imediat propria intrare pe teritoriul italian Departamentului de Prevenție din cadrul Direcției de Sănătate Publică locală. Acestea vor fi supuse măsurii de supraveghere sanitară și de izolare la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile, la adresa comunicată Direcției de Sănătate Publică și vor trebui să semnaleze apariția unor eventuale simptome de COVID-19. Estonia UPDATE 13.10.2020 În perioada 12-18 octombrie 2020 cetăţenii români care intră în Estonia sunt obligaţi la autoiozolare timp de 14 zile, deoarece rata de infectare cu noul coronavirus în aceste state depășește pragul de 16/100.000 de locuitori.Începând cu data de 1 iunie 2020, Guvernul Republicii Estonia a decis redeschiderea granițelor pentru cetățenii UE fără simptome COVID-19. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord UPDATE 13.10.2020 Din 5 octombrie, la sosirea în Marea Britanie venind din orice țară, este necesară furnizarea datelor de contact și informații privind țara/țările în care persoanele în cauză s-au aflat în ultimele 14 zile. De asemenea, persoanele care călătoresc în Marea Britanie au obligația de a se autoizola timp de 14 zile dacă sosesc din România sau dintr-unul din statele care nu sunt incluse în lista statelor exceptate de la restricțiile de călătorie. Dacă persoanele în cauză refuză să furnizeze aceste informații sau să se autoizoleze, riscă o amendă de până la 1000 GBP. Persoanele care sosesc în Anglia, Țara Galilor, Scoția sau Irlanda de Nord venind din România sau dintr-unul din statele care nu sunt incluse în lista statelor exceptate de la restricțiile de călătorie - denumite „travel corridors” (listate mai jos) - sunt obligate să se autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile. Republica Moldova Se interzice intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor care vin din ţările clasificate ca zonă roşie (România a fost încadrată în zona roșie), cu următoarele excepții: membri de familie ai cetățenilor RM; persoane care posedă o viză de lungă ședere, un permis de ședere sau un document echivalent permisului de ședere eliberat de autorități; persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de ședere sau un alt document echivalent; membri ai misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare acreditate în Republica Moldova, ai organizațiilor/ misiunilor internaționale, precum şi membrii familiilor acestora sau personal care poate asigura ajutor umanitar; persoane în tranzit, inclusiv cei repatriați ca urmare a acordării protecției consulare. Itinerarul tranzitării va fi stabilit de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră; persoane care călătoresc din motive de sănătate și umanitare, inclusiv însoțitorul, după caz (cu prezentarea documentelor justificative); lucrătorii transfrontalieri; conducătorii auto şi personalul de deservire a mijloacelor de transport, care efectuează transportarea mărfurilor, echipajele și personalul de deservire ale aeronavelor/ navelor şi brigăzile și personalul de deservire ale garniturilor de tren. Ungaria La data de 1 octombrie 2020, guvernul Ungariei a decis să mențină pentru o perioadă de o lună restricțiile de intrare în acest stat, astfel, cetăţenii străini NU pot intra în Ungaria în scop de şedere, cu excepţia situaţiilor care fac obiectul unei derogări: pentru participarea la o procedură administrativă sau judecătorească; pentru realizarea unei activități de afaceri sau a unei alte activități profesionale; dacă prezența în Ungaria e justificată de scopuri medicale; pentru participarea la examene a elevilor şi studenţilor; se pot acorda derogări angajaţilor care lucrează în domeniul transportului de mărfuri când intrarea în ţară vizează deplasarea la punctul de lucru (de plecare a transportului), respectiv întoarcerea în ţară în urma finalizării transportului de mărfuri; pentru participarea la ceremonii ale unor rude apropiate (căsătorie, deces, botez); pentru îngrijirea rudelor; pentru participarea la evenimente internaționale în domeniile sportiv, cultural sau religios; pentru alte motive legitime. MAE mai precizează că autoritățile ungare permit accesul în Ungaria, pentru o perioadă de maximum 24 ore, pentru cetățenii statelor vecine cu Ungaria, pe o rază de maximum 30 de kilometri de la frontieră. Lucrătorii sezonieri din România pot, de asemenea, intra pe teritoriul Ungariei, cu condiția ca angajatorul ungar să transmită poliției ungare un formular electronic cu datele de identificare ale acestora. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați lista atenționărilor de călătorie pusă la dispoziție de Ministerul Afacerilor Externe (http://www.mae.ro/node/51880#null), care cuprinde toate țările din Europa și regimul pe care îl au față de cetățenii străini, în contextul pandemiei de SARS-CoV-2. De asemenea, puteți accesa și site-ul RE-open EU (https://reopen.europa.eu/ro/), care are și o variantă în limba română. Acesta cuprinde informații despre situația dintr-o posibilă destinație, dacă este vorba despre o țară membră a Uniunii Europene, plus Elveția și Norvegia, țări care fac parte din Spațiul Schengen. Precizăm că Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin Direcția Generală Turism, este într-o permanentă legătură cu autoritățile responsabile de domeniul turismului din Europa și nu numai, în vederea monitorizării situației. Sursa: avocatnet.ro

Foarte bune update-uri, multumim!

Cata galagie pe aici. Cand eram eu, era o postare cand era sarbatoare.

Ghidul alegerilor parlamentare 2020: Ce trebuie să ştii despre votul din 6 decembrie În ziua de 6 decembrie, românii îşi vor alege senatorii şi deputaţii care îi vor reprezenta în Parlament, în următorii patru ani. Iată cele mai importante lucruri pe care trebuie să le ştii în privinţa votului din această duminică. 1. Secţiile de vot vor fi deschise pe 6 decembrie, în intervalul 07:00 şi 21:00. Dacă la ora 21:00 în incinta secţiei de votare sau în faţa secţiei există, la rând, mai multe persoane care vor să îşi exercite dreptul la vot, ora limită până la care pot fi deschise urnele este 23:59. Campania electorală pentru parlamentare se va încheia în data de 5 decembrie, ora 23:59. 2. Votul în străinătate pentru alegerile parlamentare va avea loc pe durata a două zile consecutive, respectiv 5 şi 6 decembrie, în intervalul 7:00 şi 21:00 (ora locală). Începând cu alegerile parlamentare din acest an, românii din străinătate îşi pot exercita dreptul de vot prin corespondenţă. Cei care voiau să voteze prin corespondenţă au avut timp până în data de 22 octombrie să se înregistreze pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente. Alegătorii din străinătate care nu au reuşit să se înregistreze până la acea dată vor putea să voteze prin prezentare la secţiile de vot la care sunt arondaţi, în zilele de 5 sau 6 decembrie. 3. Regulile sanitare ce trebuie respectate la votare sunt aceleaşi ca şi cele pentru alegerile locale din septembrie. Prima regulă stabileşte că masca de protecţie va fi purtată, în mod obligatoriu, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către participanţii la procesul electoral pe toată perioada în care se află în sediul secţiei de votare. Există o excepţie de la această regulă: masca trebuie înlăturată, pentru scurt timp, în momentul identificării alegătorului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, cu condiţia păstrării unei distanţe minime de 1,5 metri faţă de cei din jurul său. După identificare, alegătorul trebuie să îşi poziţioneze, din nou, masca pe faţă pentru a-i acoperi nasul şi gura. Accesul în secţia de vot se face eşalonat, pentru a fi păstrată o distanţă de cel puţin un metru între cei prezenţi. La intrarea în secţia de vot, alegătorilor le va fi măsurată temperatura. Cei care prezintă temperatură de peste 37,3°C sau simptome respiratorii evidente (tuse, nas curgător, dificultăți în respirație etc.), vor fi conduşi, cu prioritate și fără să intre în contact cu alte persoane, către secția de votare la care sunt repartizaţi, unde vor vota la cabina de vot de lângă intrare. La plecare, cabina de vot va fi dezinfectată. Aceleaşi reguli sanitare vor trebuie respectate şi la secţiile de votare din străinătate. 4. Votul în localităţile carantinate va avea loc în aceleaşi condiţii ca şi în restul ţării. Alegătorii care, în ziua votului, se află în localitatea în care au stabilit domiciliul vor vota doar la secţia de votare unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă. Dacă au fost omişi, vor vota pe lista electorală suplimentară. Alegătorii care se află în localitatea în care şi-au stabilit reşedinţa, alta decât cea de domiciliu, vor vota doar la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au reşedinţa. Dacă nu se regăsesc pe aceste liste, vor vota pe lista electorală suplimentară. Cei care se află în izolare sau carantină la domiciliu pot solicita exercitarea dreptului la vot prin intermediul urnei mobile, printr-o cerere scrisă transmisă secţiei de vot la care sunt arondaţi, pe baza deciziei de izolare sau carantinare emise de Direcţia de Sănătate Publică. Solicitarea trebuie transmisă până cel târziu în data de 5 decembrie 2020, între orele 18.00-20.00. 5. În cazul alegătorilor care nu se vor afla în localitatea de domiciliu sau de reședință, aceștia vor putea, totuși, să voteze și la secții de votare din alte localități, atât timp cât ele se vor afla fie în același județ cu localitatea de domiciliu, fie în același județ cu localitatea de reședință. În cazul alegătorilor cu domiciliul în Bucureşti, care în ziua votării se află în municipiu, aceştia votează doar la secţia de votare unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă. Dacă au fost omişi din listă, vor fi trecuţi pe lista electorală suplimentară. Alegătorii cu reşedinţa în Bucureşti, dar care nu au domiciliul în Bucureşti, şi care se află pe raza teritorială a acestuia, îşi pot exercita dreptul la vot numai la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi au reşedinţa. Alegătorii care au şi domiciliul şi reşedinţa în Bucureşti pot vota fie la secţia de votare unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă, fie la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi au reşedinţa, în acest caz fiind înscrişi în lista electorală suplimentară. Dacă alegătorii se află în alt sector al Bucureştiului, decât cel unde au stabilit domiciliul sau reşedinţa, aceştia pot vota doar la secţia de votare la care estre arondată strada unde şi-au stabilit domiciliul sau reşedinţa. 6. Dacă vrei să afli ce a făcut în ultimii patru ani parlamentarul pe care l-ai votat, poţi căuta pe pagina de internet a Camerei Deputaților (este un chenar micuț, în stânga paginii, cu toate literele alfabetului și formațiunile politice din Parlament) și pe cea a Senatului, unde se regăsește câte o pagină dedicată fiecărui parlamentar (senator ori deputat). Acolo poţi căuta deputatul ori senatorul și îi poţi consulta pagina proprie. Sursa: avocatnet.ro

Într-o asociație de proprietari nu se pot stabili amenzi pentru locatari Confruntați cu colocatari lipsiți de bună creștere, spirit de convivialitate, adaptare la viața pe verticală și respect față de oamenii de lângă, asociații dintr-un bloc se gândesc adesea să alăture setului de reguli de condominiu și niște sancțiuni pentru cei care nu le respectă. Și ce altceva ca să-l doară pe colocatarul cu deficiențe? O amendă, două, trei. Doar că nu putem să le trasăm celor din jur amenzi cum vrem noi. Două motive pentru asta: Primul: Amenda e apanajul statului, o sancțiune pe care o poate impune numai prin organele sale. Există amenzi penale și amenzi contravenționale, acestea din urmă fiind cele mai întâlnite și cele mai multe după numărul de acte normative care le cuprind. Amenzile penale se dau în procesele penale și sunt cea mai "finuță" sancțiune penală pentru o infracțiune: în orice scenariu e mai bine să primești 36.000 de lei amendă, decât trei ani și șase luni cu executare. Amenzile contravenționale le întâlnim și le primim la tot pasul, nu e nevoie de procese pentru ele: agentul constatator vine, vede și aplică (agentul e diferit, de la caz la caz, dar stabilit întotdeauna în lege, acolo unde se prevede și sancțiunea și cuantumul ei). Cele mai frecvente amenzi sunt cele rutiere, agentul constatator fiind polițistul. Avem amenzi în legislația noastră inclusiv în Legea asociațiilor de proprietari (Legea nr. 196/2018), dar pe care nu vecinii contravenientului le aplică, președintele asociației sau administratorul de bloc, ci agenții constatatori prevăzuți de lege (uneori, e chiar primarul). Tot legată de faptele prin care sunt deranjați vecinii de bloc este și Legea nr. 61/1991, unde sunt prevăzute amenzile pentru tulburarea liniștii (și orele de liniște). Altfel spus: omul de rând nu este abilitat să aplice amenzi, ci organele statului. Al doilea: Admițând că fiecare dintre noi și-ar trasa niște reguli proprii, însoțite de sancțiuni pentru nerespectarea lor: cine aruncă panseluțe peste gardul meu primește o amendă de 20 de lei/panseluță; locatarii care parchează perpendicular pe locul de parcare să fie amendați cu câte 1.000 de lei/parcare greșită. Nu ne împiedică nimeni să stabilim aceste sancțiuni. Ceea ce ne lipsește este forța de a le impune, condiția esențială pentru a-l face pe cel care nu a respectat regula să se supună sancțiunii respective. Statul are posibilitatea să și oblige persoana fizică sau juridică amendată să plătească amenda, pe când omul de rând nu poate să-l oblige pe alt om de rând să-i plătească amenda. În asociația de proprietari, locatarul care ar comite vreuna dintre faptele de care au fost agățate niște amenzi nu poate fi obligat să le și plătească. Singurele sume pe care o asociație le poate strânge de la asociați și alți locatari din bloc sunt strict cele prevăzute de lege, iar printre ele nu se numără amenzile. Cu riscul repetării: și dacă toată lumea din asociația ar vota pentru instituirea unor astfel de amenzi, cel sancționt a doua zi tot nu ar putea fi constrâns să le plătească, deoarece asociația nu are forța de constrângere a statului. Dacă amenda ar ajunge să se regăsească pe avizier, în dreptul întreținerii, proprietarul amendat poate să conteste oricând acea sumă, care nu se încadrează, în mod evident, în niciuna dintre tipurile de cheltuieli ce trebuie plătite lunar, conform Legii asociațiilor de proprietari. Sursa: avocatnet.ro

Oficial: Ce se va întâmpla cu mașinile ridicate de pe spațiile verzi și cum se vor putea recupera De sâmbătă, autoritățile vor putea ridica și mașinile lăsate pe spații verzi, parcări de reședință sau spații pietonale diverse, nu doar pe cele parcate neregulamentar pe drumurile publice, potrivit unei legi oficializate miercuri. Totodată, s-a stabilit și ce se-ntâmplă cu mașinile ridicate ori cum vor putea fi recuperate acestea de către șoferi. Concret, pe lângă faptul că se introduce interdicția de a lăsa orice tip de vehicul pe domeniul public, noile reguli, introduse prin Legea nr. 273/2020 (apărută în Monitorul Oficial nr. 1133), stabilesc că mașinile parcate astfel vor putea fi ridicate de autorități, în baza unei dispoziții a poliției locale. “Ridicarea vehiculelor constituie serviciu public şi se realizează pe durata a 24 de ore”, apare în Legea nr. 273/2020. Dacă la ridicarea mașinii de pe domeniul public se va observa prezența unei persoane în interiorul ei, operațiunea de ridicare se va sista. Apoi, operațiunile ce vor fi făcute pentru îndepărtarea unei mașini de pe domeniul public sunt ridicarea propriu-zisă, transportul și depozitarea acesteia. Transportul la locul de depozitare se va face astfel încât să fie exclusă deplasarea pe propriile roţi a vehiculului ridicat, iar depozitarea se va face numai în spaţii special amenajate de către administratorul drumului public sau, după caz, de către administraţia publică locală. Pentru a putea recupera un vehicul ridicat de pe domeniul public, șoferii vor trebui să achite tarifele stabilite pentru operațiunile amintite mai sus, restituirea urmând să se facă pe baza dovezilor de plată și a documentelor care atestă proprietatea ori deţinerea legală a acestuia. Totuși, dacă proprietarul sau utilizatorul vehiculului ridicat va ajunge la locul în care l-a parcat înainte ca platforma să plece spre locul de depozitare, va scăpa de o parte dintre cheltuieli, urmând să plătească doar contravaloarea operaţiunii de ridicare, nu și pe cele de transport sau depozitare. Programul de restituire a vehiculelor depozitate în spaţiile special amenajate va fi asigurat prin serviciu continuu, adică centrul de depozitare va fi deschis permanent. Dispoziția de ridicare a mașinii, documentul în baza căruia se va putea ridica o mașină de pe spațiile verzi și nu numai, va trebui să conțină cel puțin: data, ora şi locul ridicării vehiculului; gradul profesional, numele şi prenumele poliţistului local care-l întocmește, precum şi unitatea din care face parte; indicarea expresă a temeiului juridic referitor la norma încălcată; menţiuni privind înregistrarea foto sau video a staţionării vehiculului; menţiuni privind avarii vizibile pe vehicul; date privind numărul de înmatriculare/înregistrare şi marca vehiculului. Acest document se va încheia în trei exemplare: primul va merge la emitent, al doilea va fi pentru administratorul drumului public sau, după caz, pentru administraţia publică locală, iar al treilea va ajunge la persoana fizică sau juridică care solicită restituirea vehiculului. Sursa: avocatnet.ro

Dacă „plătești” cu datele tale pentru a citi o carte sau a asculta muzică, vei fi protejat exact la fel ca un consumator obișnuit Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) a publicat, în dezbatere publică, un proiect de lege prin care să îi protejeze pe consumatorii care vor cumpăra servicii și conținut digital (muzică, filme, cărți, jocuri video, aplicații mobile etc.) cu datele lor personale la fel ca pe cei care plătesc bani pentru acestea. De exemplu, dacă cineva își va da datele la schimb pentru achiziționarea unui program informatic, acea persoană va avea dreptul la un produs de un anumit tip (conform cu specificațiile prezentate de comerciant, de exemplu) și va beneficia de garanția legală pentru produse și servicii. De asemenea, va avea acces la anumite remedii, în cazul în care un comerciant nu îi va respecta aceste drepturi. Probabil că mulți au experimentat situația în care, în schimbul unei cărți, unui raport sau a oricărui alt tip de conținut sau serviciu digital, tot ce trebuiau să facă pentru a îl putea accesa sau descărca era să furnizeze date despre ei. De obicei, se cere adresa de e-mail. Furnizorii serviciului sau conținutului digital le prezentau acest lucru celor care își dădeau datele ca fiind o furnizare gratuită a acelui serviciu/conținut. În realitate, însă, nu era deloc așa. Pentru că fix acele date personale erau instrumentul de schimb. De aceea, proiectul de lege aflat în dezbatere pe site-ul ANPC va modifica legislația consumatorului, în privința conținutului și serviciilor digitale, într-un mod inovativ - recunoscând „plata” făcută cu date personale ca orice plată obișnuită. Și cum un consumator care cumpără un produs sau un serviciu e protejat de lege (asigurându-i-se un produs conform cu ce i s-a promis de vânzător, garantându-i-se funcționarea corectă a acelui produs, pentru o perioadă de timp etc.), de aceste protecții vor beneficia și cei care vor da la schimb date pentru servicii/conținut digital și nu vor plăti cu bani. „Prezenta lege se aplică: (...) ȋn cazul ȋn care comerciantul furnizează sau se angajează să furnizeze consumatorului conținut digital sau un serviciu digital, iar consumatorul furnizează sau se angajează să furnizeze comerciantului date cu caracter personal, cu excepția cazului în care datele cu caracter personal furnizate de consumator sunt prelucrate exclusiv de către comerciant pentru furnizarea conținutului digital sau a serviciului digital în conformitate cu prezenta lege, sau pentru a-i permite comerciantului să respecte cerințele legale la care este supus, iar acesta nu prelucrează aceste date în niciun alt scop”, este precizat în proiectul de lege. Schimbarea este radicală și, din ce știm, legislația românească va reglementa, pentru prima dată (în mod expres), un aspect ce ține de „plata” cu date personale. La acest moment, protecția pe care o primește cel vizat de acele date este dată doar de legislația din domeniul protecției datelor, care nu îi apară interesele sale de consumator (să aibă parte de un produs de calitate, să îi fie asigurată funcționarea produsului pentru o perioadă de timp etc.). Iar legislația consumatorului nu îl apară decât pe cel care plătește cu bani un bun sau un serviciu. De exemplu, OUG nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii nu poate fi interpretată ca apărându-i și pe cei ce „plătesc” cu date personale. Definițiile din OUG nr. 34/2014 stabilesc că un contract de vânzare de bunuri sau de prestări de servicii implică plata prețului, din partea consumatorului. Nicăieri în OUG nr. 34/2014 nu este precizat că prețul implică, neapărat, o sumă de bani, însă Codul civil (care completează legislația consumatorului) precizează că prețul se referă o sumă de bani (art. 1660). De ce tipuri de protecții vor beneficia consumatorii care vor plăti cu datele lor conținutul sau serviciul digital achiziționat După cum am arătat aici, consumatorii care vor cumpăra servicii sau conținut digital, cu datele lor, vor avea, de exemplu: dreptul de a primi ceea ce le-a fost promis și/sau conținutul/serviciul digital la care s-ar putea aștepta în mod rezonabil; acces la remedii, în cazul în care ceea ce va fi livrat va fi neconform cu ceea ce se vor fi înțeles cu furnizorul sau cu ceea la ce se vor aștepta în mod rezonabil și vor beneficia de garanția legală la fel ca cineva care ar plăti bani pentru un program informatic, de exemplu. Ar putea apărea, însă, probleme cu aplicarea noilor prevederi și, atunci, va fi nevoie de clarificări (cel mai probabil, din partea instanțelor). De exemplu, același proiect de lege stabilește, printre posibilele remedii pentru neconformitatea serviciului/conținutului digital, rambursarea prețului plătit de consumator. Făcând pentru un moment abstracție de diferența dintre plata unui preț și plata cu date ca fiind diferite, ar fi absurd să i se refuze unui consumator care a plătit cu datele sale acest remediu, doar pentru că nu a plătit un preț (ce implica o sumă de bani). De aceea, unui asemenea consumator nu ar trebui să-i fie refuzat acest remediu (lucru care, oricum, ar fi contrar efectivității dreptului european, sursa normelor de protecție a consumatorului). În acel caz, ce îi va fi rambursat? Nu îi pot fi rambursate datele personale. Prin urmare, vor trebui convertite în bani, pentru a-i putea fi accesibil remediul rambursării și celui care va „plăti” cu date personale. Rămâne de văzut cum vor fi clarificate aceste aspecte. Atenție! Modificările nu se aplică, deocamdată. Pentru început, proiectul trebuie aprobat de Guvern. După aceea, e nevoie ca acesta să fie adoptat de Parlament, iar actul normativ să fie promulgat de președintele țării și să apară în Monitorul Oficial, pentru a se aplica. Sursa: avocatnet.ro

Ce trebuie să ştii dacă vrei să tranzitezi o localitate carantinată În condiţiile în care foarte multe localităţi din ţară se află în carantină din cauza numărului ridicat de cazuri de infectare cu SARS-COV-2, este important de ştiut în ce condiţii cei care nu locuiesc sau lucrează într-o zonă carantinată o pot tranzita. Conform Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 1.309/2020, carantinarea zonală se aplică, printre altele, dacă în localitatea respectivă rata de infectare este peste 3 la mia de locuitori, există un trend crescător al îmbolnăvirilor în ultimele 14 zile sau dacă ponderea persoanelor de peste 65 ani în rândul populaţiei este ridicată. De asemenea, acelaşi ordin prevede că se poate lua decizia carantinării zonale şi în cazul în care localitatea este traversată de un drum judeţean/naţional. În condiţiile în care foarte multe localităţi din jurul marilor municipii, cum ar fi Bucureşti sau Constanţa, au intrat în carantină, este important de ştiut că se poate trece prin aceste zone, chiar dacă nu aveţi domiciliu sau un loc de muncă în respectiva localitate, în anumite condiţii. Astfel, ordinele comune privind instituirea carantinei zonale emise de Ministerul Afacerilor Interne şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă prevăd că tranzitarea localităţilor carantinare se poate face de persoanele care nu au domiciliul pe raza acesteia doar dacă NU opresc în localitate. „Se permite tranzitarea localităţii carantinate de către persoanele care nu au domiciliul pe raza acesteia, fiind interzisă oprirea în localitate”, se precizează în ordinele de carantinare ale localităţilor. Căile de circulaţie de tranzit sunt stabilite de administraţia publică locală şi de inspectoratul local de poliţie. De asemenea, cei care trebuie să tranziteze sau să ajungă într-o localitate carantinată pentru a ajunge la aeroport, gară sau o staţie de mijloc de transport în comun o pot face dacă au o dovadă a călătoriei. Astfel, sunt permise „deplasări ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicţiei, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport persoane, şi care pot fi dovedite prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei”. De exemplu, dacă o persoană trebuie să ajungă din Bucureşti în Braşov cu maşina proprie trecând pe DN1 prin localitatea Otopeni, care este carantinată, o poate face doar dacă trece pur şi simplu prin acest oraş şi nu opreşte. Dacă persoana respectivă totuşi opreşte într-o localitate carantinată, o poate face doar dacă se deplasează în interes profesional în acea zonă, efectuează operaţiuni de întreţinere a vehiculului sau trebuie să se îngrijească de un copil sau un membru al familiei. Sursa: avocatnet.ro

Am prins 10 reduceri de 4 euro. Multumim.

Bun venit, Răzvi!

Ce faceti frumosilor

Succes si tie bro, de mult voiam sa iti las subliderul, dar nu m-a lasat Paul.

De azi, taxele pentru permisul auto, certificatele de înmatriculare și autorizațiile de circulație provizorie nu se mai pot achita la ghișeele DRPCIV Din prima zi de octombrie, adică de azi, taxele pentru eliberarea certificatelor de înmatriculare, autorizațiilor de circulație provizorie și a permiselor de conducere nu se mai pot plăti, în numerar, direct la ghișeele serviciilor de permise și înmatriculări auto, potrivit unui comunicat de miercuri al Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Astfel, după cum apare în comunicatul DRPCIV, de-acum, cei interesați pot plăti contravaloarea certificatelor de înmatriculare, autorizațiilor de circulație provizorie și a permiselor de conducere “exclusiv în CONT BCR : RO94RNCB0082000367331018, beneficiar: Regia Autonomă - Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, utilizând mijloacele de plată: virament, mijloace de plată online, Sistemul național electronic de plată online (S.N.E.P) – ghișeul.ro, POS-uri instalate de către RA-APPS la sediile serviciilor publice emitente - în curs de operaționalizare, mandat poștal, alte mijloace de plată, prevăzute de lege”. DRPCIV subliniază faptul că, de-acum, contravaloarea documentelor de mai sus nu se mai poate achita la ghișeele autorității, ceea ce înseamnă că cei interesați de eliberarea unor noi acte trebuie să plătească înainte taxele și să aibă la ei dovada efectuării plății. Pe de altă parte, taxele pentru confecționarea plăcilor cu numere de înmatriculare permanentă, de probă, temporare și provizorii, atribuirii unui număr de înmatriculare preferential sau păstrării combinației numărului de înmatriculare se pot achita în conturile trezoreriei prin virament, mandat poștal, numerar la ghișeele serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor din cadrul instituțiilor prefectului sau la casieriile unităților Trezoreriei Statului. Autoritatea mai transmite și că, în mod evident, toate plățile și documentele doveditoare emise anterior datei de 1 octombrie își păstrează valabilitatea. Reamintim că, de la începutul lunii septembrie, mai multe taxe precum cele pentru pașaport, permis de conducere, certificat de înmatriculare și autorizația de circulație provizorie se pot plăti prin platforma ghiseul.ro, iar taxele pentru permisul de conducere și pentru certificatul de înmatriculare au fost majorate în luna iunie. Sursa: avocatnet.ro

Completarea stagiului la pensie: Mecanismul de "cumpărare de vechime" nu te ajută să te pensionezi mai repede Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2020 a adus din nou pentru cei interesați un mecanism prin care "să peticească" perioadele în care nu au contribuit deloc la sistemul de pensii. Practic, cei interesați pot să-și acopere până la șase ani din trecut în care nu au plătit deloc contribuția de asigurări sociale (CAS) sau nu au plătit-o alții pentru aceștia, deși trebuia. Mecanismul nu îi ajută însă deloc în privința ieșirii mai rapide la pensie. Un aspect esențial din OUG 163/2020 este că vizează doar contributivitatea pentru pensia pentru limită de vârstă. Adică cei care aleg să plătească din urmă pentru perioadele în care nu figurează deloc drept contributori în sistemul de pensii nu pot să achite CAS-ul pentru a câștiga dreptul de pensionare anticipată sau pentru a-și spori pensiile deja în plată. O primă chestiune peste care dăm în ordonanță - mecanismul nu se adresează celor care sunt deja pensionați. Pentru că nu distinge în niciun fel, ci specifică doar persoane care "nu au calitatea de pensionari", înseamnă că e vorba de orice drept la pensie. Mecanismul ajută doar la completarea din urmă, nu pentru viitor, a perioadelor în care persoana nu figurează în sistem cu contribuție plătită, dar pentru pensia pentru limită de vârstă, nu pentru alt tip de pensie. Cu alte cuvinte, mecanismul nu îi ajută pe cei care vor să plătească CAS pentru a ieși mai repede la pensie. Ordonanța nu se referă la șase ani consecutivi, iar perioada este oricum văzută ca una maximă, ceea ce înseamnă că o persoană care cumulează, să zicem, trei ani și două luni de necontributivitate (adică de neplată CAS), poate să folosească mecanismul din OUG 163/2020 la fel de bine ca o persoană care are un an sau patru sau șase de necontributivitate. Un exemplu: persoana are pauză de contributivitate între 2015 și 2017, mai are câteva luni lipsă în 2019 și încă vreo trei-patru anul acesta. E important ca toate aceste perioade însumate să nu depășească șase ani, întrucât doar atât se poate acoperi prin OUG 163/2020. Dacă ar fi, să zicem, 43 de luni de necontributivitate de acoperit și persoana are posibilitatea să plătească 43 de luni de CAS, atunci poate face plata dintr-un foc sau în tranșe, dar cel mult până la 31 august 2021. Dacă nu mai apucă să plătească toate tranșele, se vor lua în calcul contribuțiile care au fost plătite în baza contractului cu casa de pensii (adică atât cât contribuabilul a apucat să plătească). Ce se plătește, de fapt, este cota de CAS (25%) aplicată la salariul minim brut în vigoare la data semnării contractului cu casa - la momentul actual, 2.080 de lei - adică 520 de lei/lună de necontributivitate. Pentru 43 de luni (adică sub patru ani), asta înseamnă 22.360 de lei. Cine va vrea să își acopere fix șase ani (72 de luni) de contribuții va trebui să scoată din buzunar 37.440 de lei. Se pot acoperi, practic, perioade de necontributivitate până la momentul când se face contractul cu casa de pensii pentru plata CAS-ului. Nimic pentru viitor. În fine, mecanismul este deschis la acest moment, ordonanța venind inclusiv cu modelele de documente pentru aplicarea sa. Aplicarea acestuia se face până când intră în vigoare viitoarea lege a pensiilor, adică până la 1 septembrie 2021. De ce doar până atunci? Pentru că viitoarea lege a pensiilor vine cu propriul mecanism de plată retroactivă a CAS-ului, destul de similar, dar care se va aplica pe perioadă nelimitată. Ce a făcut Guvernul, practic, prin această ordonanță recentă, a fost să dea posibilitatea românilor interesați să-și acopere perioadele de necontributivitate la pensii să o facă mai repede, până să intre în vigoare viitoarea lege a pensiilor, mai ales în contextul unei acute nevoi financiare pentru buget, subliniate inclusiv în preambulul ordonanței. Sursa: avocatnet.ro

Alegeri locale 2020: Cum se va desfășura, pas cu pas, procesul de votare Alegerile locale din acest an, în cadrul cărora se aleg consiliile locale, primarii, consiliile județene și președinții acestora, se vor desfășura, astăzi, pe fondul epidemiei de coronavirus. În acest context, prezentăm astăzi care sunt regulile sanitare de respectat și pașii concreți pe care vor trebui să-i parcurgă votanții. Regulile ce se vor aplica la alegerile locale sunt conținute de ordinul comun al Ministerului Sănătății și cel al Afacerilor Interne nr. 1.594/140/2020, apărut la jumătatea acestei luni. Concret, pe lângă regulile generale, acesta stabilește că, la votul de duminică, alegătorii vor trebui să respecte și să parcurgă următoarele reguli și pași: să intre eșalonat, în așa fel în încât în sala de vot să nu fie mai mult de cinci votanți; să respecte o distanță de cel puțin un metru față de alte persoane; să poarte permanent masca de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura; să-și dezinfecteze mâinile la intrare și ieșire; să poziționeze, la solicitarea operatorului, actul de identitate sau documentul de identitate în dispozitivul informatic, astfel încât să poată fi identificat de sistem; să-și îndepărteze (pentru scurt timp și păstrând o distanță de 1,5 metri de operator) masca de protecție spre a fi identificat; să lase actul de identitate direct pe biroul la care se află membrul biroului electoral al secției de votare care îi va prelua semnătura în lista electorală; să-și ia singur buletinele de vot, ștampila și pixul cu care semnează (se recomandă să meargă cu pixul propriu); să-și aplice singur pe actul de identitate, la ieșirea din cabina de vot, timbrul autocolant ori ștampila cu mențiunea “VOTAT”. Alegerile pentru autoritățile locale, de anul acesta, se desfășoară în 27 septembrie, adică în această duminică. În condițiile în care starea de alertă a fost prelungită până spre jumătatea lunii viitoare, autoritățile au stabilit și acțiuni de sănătate publică necesar a fi respectate pentru desfășurarea în siguranță a procesului electoral. Sursa: avocatnet.ro

Alegeri locale 2020: Ce trebuie să știi despre purtarea măștii și despre termometrizare Scrutinul de duminică, în cadrul căruia vom alege consiliile locale, primarii, consiliile județene și președinții acestora, se va desfășura în contextul actual al epidemiei de coronavirus, lucru ce implică luarea unor măsuri de protecție atunci când utilizăm spații publice. Astfel, prezentăm azi tot ce trebuie să știi despre purtarea măștii și măsurarea temperaturii la alegerile din această săptămână. Pentru ca procesul de votare, în cazul alegerilor locale de duminică, să se desfășoare în siguranță, autoritățile au stabilit, prin Ordinul comun al Ministerului Sănătății și cel al Afacerilor Interne nr. 1.594/140/2020, mai multe măsuri și acțiuni ce trebuie respectate, printre care și faptul că purtarea măștii, “astfel încât să acopere nasul și gura, pe toată perioada în care se află în sediul secției de votare și în localul de vot”, este obligatorie pentru toți participanții la alegerile de duminică, fie ei votanți sau membri ai birourilor electorale din secțiile de votare. Totuși, legislația stabilește și o excepție pentru alegători, și anume momentul în care sunt identificați de către membrii biroului electoral al secției de votare. Astfel, votanții vor trebui să-și îndepărteze, pentru scurt timp, masca, dar trebuie să se asigure că, în tot acest timp, sunt la o distanță de cel puțin 1,5 metri față de persoanele din jur. În mod evident, după identificare, alegătorii trebuie să-și pună masca la loc, în așa fel încât să le acopere, din nou, nasul și gura. Apoi, regulile ce se vor aplica la alegerile de duminică stabilesc că “la intrarea în sediul secției de votare va fi organizat un filtru asigurat de către personalul tehnic al birourilor electorale ale secțiilor de votare desemnat, dotat cu termometru, materiale de protecție sanitară și flacon cu dezinfectant”. Dacă, în urma măsurării temperaturii, nu se obțin valori de peste 37,3°C, alegătorul poate intra în sediul secției de votare. Pe de altă parte, dacă un alegător are o temperatură mai mare de 37,3°C sau simptome respiratorii evidente (tuse, nas curgător, dificultăți în respirație etc.), va fi condus, cu prioritate și fără să intre în contact cu alte persoane, către secția de votare la care este repartizat, unde va vota la cabina de vot care este mai apropiată de ușă. După plecarea votantului cu simptome respiratorii, cabina de vot se dezinfectează și, dacă-i posibil, se va folosi tot restul zilei doar pentru alte persoane cu simptome de boală. În cazul în care starea medicală a alegătorului este deteriorată, va fi contactat numărul unic de urgență 112, acesta fiind izolat într-o sală separată, evitându-se astfel contactul cu alți alegători sau cu alte persoane. Sursa: avocatnet.ro

Avocatul general CJUE: Înființarea secției speciale pentru investigarea infracțiunilor magistraților, contrară dreptului UE Numirea interimară a șefului Inspecției Judiciare și normele naționale privind înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați (SIIJ) sunt contrare dreptului Uniunii Europene (UE), a concluzionat avocatul general al Curții de Justiție UE (CJUE), Michal Bobek. Acesta e de părere că, deși dreptul UE nu se opune unui mecanism de răspundere a statului pentru erorile judiciare și acțiunii de regres contra magistratului în culpă, e nevoie ca acesta să presupună suficiente garanții - or, acesta nu ar fi cazul în SIIJ. Avocatul general propune Curții (în general, opiniile avocaților generali CJUE sunt preluate în deciziile CJUE) să constate încălcarea dreptului UE în acest sens, amintind că, deși dreptul UE nu impune un model specific în ceea ce privește organizarea sistemelor disciplinare pentru magistrați, cerința de independență impune ca normele ce reglementează acest sistem să prezinte garanțiile suficiente pentru a se evita orice risc de utilizare a unui astfel de regim disciplinar ca sistem de control politic al conținutului deciziilor judiciare. Notă: Mai multe instanțe de la noi s-au adresat CJUE pentru a afla valoarea juridică și caracterul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV) precum și al rapoartelor periodice date în contextul acestuia, precum și dacă recomandările cuprinse în acele rapoarte sunt obligatorii pentru autoritățile române. Comisia UE a instituit, în 2006, acest mecanism prin care trebuie să raportăm periodic progresul realizat în ceea ce privește independența și buna funcționare a sistemului judiciar. Prin aceste rapoarte MCV, mai multe dintre modificările aduse legilor justiției de la noi în ultimii ani au fost criticate. Înființarea SIIJ a fost una dintre acestea. Avocatul general CJUE a susținut că înființarea SIIJ e dificil de justificat, iar că reglementarea de la baza acestei secții speciale nu oferă garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și a compunerii sale. Referindu-se la eroarea judiciară, pentru care statul răspunde în primă fază și urmează să se întoarcă apoi contra magistratului în culpă, avocatul general a spus că se caracterizează prin trei elemente: actul procesual a fost efectuat cu încălcarea evidentă a dispozițiilor legale de drept material și procesual sau hotărârea judecătorească definitivă este în mod evident contrară legii sau situației de fapt care rezultă din probele administrate în cauză; un astfel de act procesual sau o astfel de hotărâre judecătorească definitivă implică o încălcare gravă a drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanei; produce o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară. Avocatul general punctează că decizia de stabilire a unui Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV) e obligatorie din punct de vedere juridic pentru România, dar nu și rapoartele periodice adoptate de Comisia UE în temeiul acestui mecanism - doar că ele trebuie luate în considerare în mod corespunzător de România. Avocatul arată că instanțele naționale nu se pot baza pe recomandările cuprinse în rapoartele MCV pentru a înlătura aplicarea prevederilor legislației naționale pe care le consideră contrare unor astfel de recomandări. România are dreptul de a-și concepe după cum consideră de cuviință instituțiile și procedurile naționale, însă trebuie să demonstreze modul în care acesteacontribuie la realizarea obiectivelor de referință cuprinse în Decizia MCV. În fine, critica avocatului Bobek privitoare la numirea interimară a șefului Inspecției Juridicare (printr-o ordonanță de urgență, readucând în funcție o persoană al cărei mandat expirase) a fost în sensul că ar arăta că Guvernul e interesat să numească o anumită persoană în acea funcție. Or, asta contravine ideii de garanții care să înlăture orice îndoială rezonabilă cu privire la neutralitatea și la impenetrabilitatea organelor judiciare față de factorii externi. Sursa: avocatnet.ro

Profesorii de medicină și farmacie care lucrează și în spitale vor primi, de anul viitor, indemnizații suplimentare Profesorii universitari din cadrul facultăților de medicină și farmacie, care lucrează și în spitale, fie ele de stat sau private, vor primi, din ianuarie 2021, o indemnizație suplimentară, potrivit unei legi oficializate vineri. Totodată, legislația apărută recent stabilește majorări ale veniturilor pentru mai multe alte categorii de salariați. Mai exact, Legea nr. 205/2020, care se aplică deja, introduce noi prevederi în Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Potrivit acestora, „[p]ersonalul didactic medico-farmaceutic din universități care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate beneficiază de integrare clinică în unitățile și instituțiile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sănătății, în unitățile medicale din subordinea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, în unitățile și instituțiile medicale din subordinea autorităților administrației publice locale, precum și în spitale și cabinete private”. Apoi, actul normativ prevede că, începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2021, cadrele didactice de mai sus, care desfășoară activitate integrată, beneficiază și de o indemnizație lunară egală cu 50% din salariul de bază al funcției de medic, medic stomatolog sau farmacist, corespunzător vechimii în muncă și gradului profesional deținut. Salariile de bază stabilite pentru personalul de specialitate medico-sanitar se regăsesc în Anexa II a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Conform acestuia, salariul de bază pentru un medic primar ori un medic primar dentist este de 12.500 de lei, în timp ce un farmacist are un salariu de bază de 5.549 de lei. Alte majorări ale veniturilor personalului ce activează în domeniul sănătății sunt prevăzute într-un alt act normativ, ce a apărut odată cu cel de mai sus, respectiv Legea 206/2020. Aceasta stabilește că, tot de la începutul anului viitor, personalul care ocupă funcția de asistent medical-șef pe unitate beneficiază de majorarea salariului de bază cu: 15% - dacă își desfășoară activitatea într-un spital cu un număr de paturi cuprins între 250 și 400; 7,5% - dacă își desfășoară activitatea într-un spital cu un număr de paturi mai mic de 250. Același act normativ mai stabilește și că personalul din cadrul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării și comisariatului acesteia, care își desfășoară activitatea în teritoriul rezervației, beneficiază de un spor de izolare de până la 20% din salariul de bază, acesta fiind calculat în raport cu timpul lucrat în rezervație. Sursa: avocatnet.ro

Alegeri parlamentare 2020: De ce votul prin corespondență ar trebui luat în considerare, ca opțiune, de românii din străinătate Chiar și românii care intenționează să voteze la urne, în străinătate, ar trebui să ia în considerare, la modul serios, alternativa de a vota prin corespondență, la alegerile parlamentare de anul acesta, din 6 septembrie. În esență, situația specifică generată de pandemie face incertă și imprecisă organizarea fizică a alegerilor, la urne, în străinătate. Există riscul serios ca, în funcție de cum evoluează situația, autoritățile din anumite locuri să nu permită organizarea alegerilor, ceea ce i-ar pune pe mulți cetățeni români în situația de a fi nevoiți să traverseze distanțe mari pentru a ajunge la cea mai apropiată secție de votare. În teorie, românii din străinătate pot alege dacă vor să voteze, la alegerile parlamentare de anul acesta, la urne sau prin corespondență. În ipoteza în care preferă să voteze la urne, români au opțiunea (nu e obligatoriu, dar ajută autoritățile la organizarea secțiilor, în funcție de numărul de persoane înregistrate) să se înregistreze la Autoritatea Electorală Permanentă (la acest moment, mai sunt doar câteva ore în care cei interesați pot să o facă). Dacă un număr suficient de cetățeni s-au înregistrat într-un anumit loc din străinătate, acolo ar trebui să se facă eforturi, de către autoritățile române, pentru organizarea de secții de votare. În realitate, însă, s-ar putea ca, autoritățile din străinătate să nu permită organizarea de secții de votare în anumite locuri, din cauza efectelor pandemiei. Astfel, există riscul, pentru anumiți români, să aibă de mers o distanță mai lungă decât ar fi fost cazul, în mod normal, dacă vor dori să voteze la o secție de votare. În acest context, înregistrarea pentru a vota prin corespondență devină o alternativă de ajutor, mai ales că termenul pentru înregistrarea în acest scop a fost extins, recent, până în 22 octombrie. Atenție! Înregistrarea pe site-ul Autorității Electorale Permanente este obligatorie pentru cei ce vor să voteze prin corespondență. Alegerile parlamentare de anul acesta se desfășoară în data de 6 decembrie. Sursa: avocatnet.ro

N-are de ce sa-ti para rau, n-am cand sa ma mai ocup si oricum luam 3/3 :))