uS DeviL

Bun venit, Alexandru!

Concediu medical: Care este motivul prezentării adeverinţei de salariat pentru emiterea certificatului de concediu? Certificatul de concediu medical poate fi eliberat de către medicul de familie sau de un medic de altă specialitate strict pe baza unei adeverinţe de salariat. Această adeverinţă de salariat, ce se eliberează de către angajator, indică atât faptul că salariatul a efectuat stagiul minim de cotizare - de şase luni în ultimele 12 luni anterioare acordării concediului medical, cât şi numărul de zile de concediu medical luate în ultimele 12 luni. În afară de situaţiile în care concediul medical este eliberat pentru urgenţe medico-chirurgicale, boli infectocontagioase din grupa A, carantină sau izolare, tuberculoză, neoplazii sau SIDA emiterea certificatului de concediu se face obligatoriu pe baza unei adeverinţe de salariat pe care o primeşte medicul emitent din partea pacientului, potrivit OUG nr. 158/2005. „Numărul total de zile de concediu medical de care a beneficiat un pacient în ultimele 12 luni este o informație deținută de pacient, angajator și de casa de asigurări de sănătate. Niciunul dintre medicii care îngrijesc pacientul nu cunoaște acest număr total de zile de concediu medical (decât poate aproximativ), acesta fiind rostul adeverinței. Referitor la calitatea de asigurat în sistemul de sănătate public a unui pacient, orice medic are obligația să verifice dacă un pacient este sau nu asigurat înainte de a oferi servicii sau a elibera documente în contract cu CNAS, chiar dacă pacientul prezintă o adeverința de salariat valabilă. Există situații în care pacienții prezintă adeverință de salaria, dar, în momentul interogării CNAS, pacientul respectiv figurează în evidențele CNAS ca neasigurat și, prin urmare, nu poate beneficia de drepturile prevăzute pentru persoanele asigurate", au explicat reprezentanţi ai Societăţii Naţionale de Medicina Familiei pentru avocatnet.ro. Numărul maxim de zile de concediu medical de care poate beneficia o persoană asigurată în sistemul public de sănătate este de 183 de zile în decursul unui an, începând cu prima zi de îmbolnăvire. Acest număr maxim poate fi depăşit în cazul în care concediul medical este eliberat pentru tuberculoză (caz în care se acordă pe toată durata tratamentului până la vindecare) sau pentru neoplazii sau SIDA (situaţii în care concediul medical iniţial este de un an şi jumătate). Concediul medical primit iniţial se poate prelungi la recomandarea medicilor primari ori a medicilor specialişti din ambulatoriu de specialitate sau spital în etape succesive de maximum 31 de zile până la un total de 90 de zile calendaristice în decursul unui an, socotit de la prima zi de îmbolnăvire. Certificatul de concediu medical poate fi eliberat de către orice medic cu autorizaţie de liberă practică valabilă şi care a încheiat o convenţie în acest sens cu una din casele de asigurări de sănătate şi care are în îngrijire salariatul. Este obligatorie completarea numărului convenţiei pe certificatul de concediu medical. Mai multe detalii despre cine îi eliberează salariatului concediu medical regăsiţi în acest articol. Important! Zilele de concediu medical eliberat pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate, risc maternal, carantină, izolare şi concediul pentru îngrijirea copilului bolnav nu afectează dreptul de concediu de odihnă şi nu diminuează numărul de zile de concediu de odihnă la care are dreptul fiecare angajat într-un an. Modalitarea prin care un concediu medical poate fi înregistrat de către salariat dacă are mai mulţi angajatori regăsiţi în acest articol. Sursa: avocatnet.ro

CCR: Superiorii nu îi pot atenționa pe polițiști pentru a preveni abateri disciplinare, pentru că există riscul unei hărțuiri Prevederea din Statutul polițistului care stabilea că un superior poate să îl avertizeze pe un polițist, pentru a se preveni săvârșirea de abateri disciplinare, este neconstituțională, din cauză că ea e prea vagă și ar putea duce la abuzuri, a considerat Curtea Constituțională, într-o decizie obligatorie din 3 februarie. În esență, lipsa de claritate a textului de lege ar permite folosirea atenționării ca o unealtă pentru șicanarea polițistului vizat și nu pentru scopul pentru care ea exista - de a preveni, cu adevărat, săvârșirea de abateri disciplinare, în Poliție. În esență, CCR a considerat, în cadrul Deciziei nr. 833/2020, că dispozițiile din Statutul polițistului (Legea nr. 360/2002) care îi permit superiorului să îl atenționeze pe un polițist, pentru a preveni săvârșirea de abateri disciplinare, de către cel din urmă, sunt neconstituționale. Astfel, de la 3 februarie 2021 (data de la care decizia CCR produce efecte, fiind publicată în Monitorul Oficial), acestea sunt suspendate, devenind inaplicabile până ce sunt corectate prin lege sau ordonanță. Este important de menționat, din start, că dispozițiile declarate neconstituționale nu au fost concepute ca sancțiuni, ci ca măsuri administrative preventive și de gestionare a activității Poliției (paragraful 29 din Decizia CCR). Prin urmare, ele nu produceau, pe plan juridic, alte efecte sau consecințe negative pentru polițistul sancționat. Însă CCR a considerat că acest lucru nu e suficient pentru a califica dispozițiile criticate ca fiind constituționale. Pentru că ele au, totuși, un impact asupra relațiilor de serviciu ale polițistului (chiar dacă indirect). „[D]eși, potrivit dispozițiilor legale, atenționarea nu reprezintă o sancțiune disciplinară și nu produce efecte asupra raportului de serviciu, în fapt, aplicarea acestei măsuri este atașată ideii de intervenție cu rol în disciplinarea conduitei polițistului atunci când a avut loc o abatere disciplinară de o gravitate redusă”, a reținut CCR (paragraful 32 al Deciziei). O altă problemă care, de fapt, derivă de aici, e că nu există garanții prin care să se limiteze folosirea atenționării strict la situațiile în care există, cu adevărat, riscul comiterii unei abateri disciplinare. Ținând cont de efectele constatate de CCR, mai sus, lipsa unor asemenea garanții înseamnă că atenționarea poate să fie dată de un superior dintre cei care au asemenea puteri „în orice situație când consideră că este necesar, independent de conduita polițistului” (paragraful 33 din Decizie). Și, așa, se ajunge la impactul psihologic (inclusiv o stare de stres) pe care îl poate avea o asemenea atenționare asupra unui polițist. Pentru că regulile considerate neconstituționale de CCR „nu fac (...) nicio distincție față de ipoteza când măsura este aplicată doar în scop preventiv, fără a fi avut loc nicio abatere disciplinară, fapt ce poate genera confuzii și nașterea unor prezumții că în conduita profesională a polițistului au existat abateri și în această ipoteză. Simpla intervenție preventivă, prin atenționare a polițistului, contribuie la crearea unei imagini despre acesta că este susceptibil de a încălca îndatoririle de serviciu, chiar dacă nu există dovezi în acest sens, fapt ce contrazice prezumția de nevinovăție (...) -, a mai reținut CCR (paragraful 34 al Deciziei). Cu alte cuvinte, lipsa unor limite foarte clare care să stabilească, în concret, în ce situații poate fi dispusă o atenționare creează riscul ca acest mecanism să fie folosit de superior nu pentru scopul pentru care există (prevenirea unei abateri disciplinare), ci în scop șicanatoriu și pentru a pune presiune pe subaltern (și ajungându-se, astfel, chiar la o hărțuire morală). Discutăm, așadar, de o problemă care are la bază lipsa de claritate a textului (paragrafele 35 și 38 ale Deciziei). În concluzie, problema nu e, neapărat, existența unui mecanism care să permită atenționarea polițistului, pentru a se preveni săvârșirea abaterilor disciplinare. Însă, dacă el există, el trebuie cu mult restrâns, pentru a se asigura că nu ajunge să fie folosit ca un instrument de presiune. Prin urmare, e necesar să existe garanții pentru a se asigura că el e folosit doar pentru situații clar determinate, unde există riscul real de comitere a unei abateri disciplinare. Altcumva, se ajunge în situația de mai sus, în care el poate fi folosit indiferent de comportamentul real al polițistului - ajungându-se la o eventuală hărțuire morală, chiar. Sursa: avocatnet.ro

Bun venit, Valeriu!

Drepturile părinţilor în 2021: Concedii, indemnizaţii şi zile libere Părinţii beneficiază de o serie de drepturi conform legislaţiei naţionale, printre ele numărându-se atât concedii pentru creşterea şi îngrijirea copilului, ci şi indemnizaţii pentru aceste concedii, precum şi zile libere pentru îngrijirea lor. Drepturile gravidei Femeile gravide sunt asigurate automat în sistemul public de sănătate, fie că lucrează sau nu, deci, indiferent dacă plătesc contribuţii sociale de sănătate sau nu. De asigurare automată beneficiază, conform legislației fiscale, și femeile care tocmai au născut (lăuzele). Asta înseamnă practic că pot primi servicii medicale gratuite, destul de multe la număr, precum diverse controale sau analize, supravegherea sarcinii și internarea fără costuri și fără bilet de internare. Aceste servicii medicale gratuite sunt incluse în pachetele medicale ce vor fi valabile până la data de 31 martie 2021, dacă Guvernul nu va decide din nou prelungirea lor. Pentru a beneficia de protecţia maternităţii la locurile de muncă, drept stipulat în OUG nr. 96/2003, femeile însărcinate, lăuzele sau mamele care alăptează trebuie să îşi informeze angajatorul despre situaţia lor printr-un document eliberat de medicul de familie prin care să fie atestată starea lor. Angajatorii trebuie să prevină expunerea gravidelor sau a mamelor la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea, precum să nu le constrângă să facă o muncă dăunătoare sănătăţii, stării lor de graviditate sau copilului nou-născut. De asemenea, dacă medicul de familie sau cel de medicina muncii recomandă reducerea programului de lucru sau mutarea gravidei pe un alt post, angajatorul trebuie să ia aceste măsuri cu păstrarea salariului. Dacă varianta repartizării pe un alt post nu este posibilă, salariatele pot cere intrarea în concediu de risc maternal. Acest tip de concediu are o durată maximă de 120 de zile şi poate fi luat fie în întregime, fie fracţionat. Pe durata concediului de risc maternal, salariatele primesc şi o indemnizaţie lunară, în valoare de 75% din media veniturilor ultimelor şase luni. Concediul de risc maternal este acordat în baza unui certificat medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist. De asemenea, trebuie menţionat şi faptul că salariatele gravide au dreptul la 16 ore pe lună pentru efectuarea analizelor medicale cu privire la sarcină. Pentru a putea beneficia de aceste ore libere, gravida oferă angajatorului o scrisoare medicală eliberată de medic, prin care să se adeverească că în intervalul respectiv a fost la analize. Drepturile mamei Înainte de a naşte, salariata gravidă poate intra în concediu de maternitate, care se alocă în perioada de sarcină şi lăuzie pentru o perioadă de maximum 126 de zile calendaristice. Indemnizaţia pentru sarcină şi lăuzie este de 85% din baza de calcul. În concret, e vorba de două perioade diferite: cea pentru sarcină se referă la 63 de zile înainte de naștere, în timp ce pentru lăuzie se referă la 63 de zile după naștere. De asemenea, concediile pentru sarcină și lăuzie se pot compensa între ele, în funcție de recomandarea medicului și de opțiunea persoanei beneficiare, în așa fel încât durata obligatorie a concediului de lăuzie să fie de minim 42 de zile calendaristice. După încheierea concediului de lăuzie, mama poate intra în concediul de creştere copil (CCC), ce se acordă până la împlinirea vârstei de doi ani, respectiv de trei ani a copilului cu handicap. Pentru a face acest lucru, persoana îndreptăţită trebuie să îşi suspende contractul de muncă la angajator. În această perioadă, persoana îndreptăţită (poate fi atât mama, cât şi tatăl) va primi o indemnizaţie de creştere copil, plătită de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS). Indemnizaţia de creştere a copilului se stabileşte în cuantum a 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului. Indemnizația acordată nu poate fi sub 1.250 de lei și nici peste 8.500 de lei pe lună (indiferent cât de mari ar fi veniturile părintelui care intră în CCC). Mai multe detalii despre indemnizaţia acordată în cazul unei naşteri dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, precum şi cuantumul indemnizaţiei în cazul trecerii dintr-un CCC în altul, ca urmare a naşterii unui copil în perioada primului CCC, găsiţi în acest articol. În concediul pentru creşterea copilului poate intra ori mama, ori tatăl copilului, OUG 111/2010 specifică faptul că oricare dintre părinţi sau tutore poate solicita acest concediu. De asemenea, HG 52/2011 stipulează că dacă părintele care nu a solicitat dreptul la concediul şi indemnizaţiede creştere copil, dar a obţinut venituri impozabile în ultimele 12 luni anterioare naşterii copilului, poate solicita acest drept. Mai exact, dacă mama a intrat iniţial în concediu de creştere copil şi se întoarce la locul de muncă după un an, de exemplu, pentru restul perioadei până la vârsta de doi ani, respectiv trei ani pentru copilului de handicap, tatăl poate intra în concediul de creştere copil, dacă a avut venituri impozabile în ultimele 12 luni. Important! HG 52 menţionează faptul că celălalt părinte nu poate intra în concediu de creştere copil, dacă părintele care s-a aflat iniţial în CCC a solicitat acordarea stimulentului de inserţie. Dacă dreptul propriu la concediu şi indemnizaţie nu se solicită de către celălalt părinte, concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului acordat primului părinte se reduc cu o lună. Dacă părintele care se află în CCC se reîntoarce la locul de muncă cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea vârstei de doi ani a copilului sau trei ani în cazul copilului cu handicap, acesta poate solicita acordarea unui stimulent de inserţie. Stimulentul de inserţie se acordă până la împlinirea vârstei de trei ani, respectiv patru ani în cazul copilului cu handicap. În prezent, valoarea stimulentului este de 650 lei/lună şi este plătită tot de către ANPIS. În situaţia în care mama se întoarce la locul de muncă înainte de împlinirea vârstei de un an al copilului şi încă alăptează, fapt dovedit printr-o adeverinţă medicală, poate beneficia de o reducere a programului de muncă cu două ore zilnic, fără a i se modifica salariul. OUG nr. 96/2003 prevede că mamele care alăptează trebuie să primească două pauze de alăptare a câte o oră până când copilul împlineşte un an. Însă, la cerere, pauzele pot fi înlocuite cu o reducere de două ore a programului de lucru zilnic. Drepturile tatălui Pe lângă posibilitatea de a intra în concediu de creştere copil, în locul mamei, mai există o serie de drepturi ale taţilor. Potrivit Legii concediului paternal nr. 210/1999, tatăl unui copil nou-născut are dreptul la un concediu paternal destinat îngrijirii copilului, indiferent dacă acesta din urmă este născut dintr-o căsătorie, din afara uneia sau este adoptat. Astfel, după cum stipulează actul normativ, tatăl copilului nou-născut are dreptul la un concediu plătit de cinci zile lucrătoare, cu condiția ca acesta să fie asigurat în cadrul sistemului asigurărilor de stat. Acest concediu paternal se acordă la cerere, nu din oficiu, în primele opt săptămâni de la naşterea copilului, pe baza certificatului de naştere al copilului din care să rezulte calitatea sa de tată. Indemnizaţia acordată pentru concediul paternal este egală cu salariul corespunzător perioadei respective. În cazul în care urmează un curs de puericultură în urma căruia primeşte o adeverinţă în acest sens, concediul paternal se poate prelungi cu zece zile lucrătoare, ajungând la 15 zile. Această posibilitate de prelungire se acordă o singură dată unui tată, indiferent de numărul de copii nou-născuţi. De asemenea, OUG 111/2010 menţionează că tatăl, dacă nu este persoana care intră în CCC, poate beneficia de o lună pe care să o petreacă cu copilul, în timp ce mama se întoarce la serviciu, cunoscută drept „luna tatălui”. Această lună nu este obligatorie, iar dreptul de a beneficia de această perioadă poate fi declinat printr-o cerere la sediul ANPIS la care s-au depus documentele pentru concediul de creştere copil. Dacă alege să beneficieze de această lună, tatăl va depune documentele necesare la ANPIS, iar indemnizaţia lunară reprezintă 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni. Pentru ca tatăl să îşi poată lua această lună, mama trebuie să se reîntoarcă la muncă. Pentru această „lună a tatălui”, indiferent dacă părintele alege să beneficieze de ea sau nu, mama nu va beneficia de indemnizaţie de creştere copil şi nici de stimulent de inserţie (dacă se reîntoarce la locul de muncă cu minim 60 de zile de expirarea CCC). Drepturile celor care adoptă copiii Persoanele care adoptă copii aflaţi în plasament pot beneficia de un concediu de acomodare, cu o durată maximă de un an, precum şi de o indemnizaţie lunară. La finalul anului trecut, Legea adopţiei a fost modificată în beneficiul celor care adoptă. Cel mai important aspect adus de modificarea Legii adopţiei este legat de indemnizaţia de acomodare. Până în data de 26 martie 2021, persoana care adoptă primeşte doar 1.700 lei pe lună ca indemnizaţie. Însă, după această dată, indemnizaţia lunară de acomodare va fi calculată ca fiind 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani, dar nu mai puţin de 1.700 lei şi nu mai mult de 8.500 lei. De modificarea indemnizaţiei vor beneficia şi persoanele aflate deja în concediu de acomodare, nu doar cele care vor intra în acest tip de concediu după data de 26 martie 2021. În plus, modificarea Legii adopţiei a adus şi noi stimulente financiare pentru cei care adoptă copii cu vârstă între 3 şi 6 ani, cu handicap uşor sau mediu ori care fac parte dintr-un grup de fraţi adoptabili împreună. Pentru fiecare astfel de copil se va acorda lunar câte 600 de lei. Mai departe, cuantumul indemnizației s-ar mări cu 50% (ar ajunge, deci, la 900 de lei lunar/copil), dacă cel adoptat are peste șapte ani, e încadrat în grad de handicap accentuat/grav, infectat HIV sau bolnav SIDA ori face parte dintr-un grup de cel puțin trei frați adoptabili împreună (vorbim de trei situații posibile, nu de trei condiții cumulative). Dacă însă copilul adoptat întrunește două dintre condiții, atât în cazul indemnizației de 600 de lei, cât și în cazul celei de 900 de lei, sumele lunare se majorează cu 75%. În cazul copilului care bifează toate cele trei condiții, indemnizația lunară ajunge cu 100% mai mare, adică se dublează. Zilele libere pe care şi le pot lua părinţii pentru îngrijirea şi supravegherea copiilor Pentru verificarea anuală a stării de sănătate a copilului, conform Legii 91/2014, unul dintre părinţi poate solicita angajatorului său o zi liberă. Liberul se acordă la cerere, cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic. După efectuarea controlului fiind necesară prezentarea unei adeverinţe angajatorului. În afară de cerere, persoana în cauză mai trebuie să depună şi o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că în anul respectiv celălalt părinte n-a cerut şi nici nu va cere liber pentru verificarea sănătăţii copilului. Dacă salariaţii au unul sau doi copii, pot cere o singură zi liberă, iar dacă au trei sau mai mulţi, pot cere două zile libere (consecutive sau separate). Părinţii mai pot primi zile libere, plătite de această dată, pentru supravegherea copiilor în situaţia în care cursurile şcolare sunt suspendare sau şcolile sunt închise temporar. OUG 147/2020 permite părinţilor să îşi ia zile libere în situaţia în care cursurile şcolare sunt limitare sau suspendate ca urmare a situaţiei epidemiologice provocate de pandemia de COVID-19. Aceste libere nu se pot acorda pentru perioada cuprinsă de vacanţele şcolare. Anterior adoptării OUG 147, a fost promulgată Legea 19/2020, care prevede posibilitatea părinţilor de a-şi lua zile libere plătite pentru supravegherea copiilor "ca urmare a suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităţilor de învăţământ ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situaţii extreme". Pe baza acestei legi, liberele plătite pot fi acordate şi „pe perioada vacanţelor şcolare, în situaţia închiderii temporare a unităţilor a unităților de învățământ și a unităților de educație antepreșcolară, ca urmare a stării de urgență". Drepturi ale copiilor în beneficiul părinţilor În această categorie putem să menţionăm concediul medical pentru îngrijirea copilului, precum şi alocaţiilor oferite de autorităţi copiilor. Din luna ianuarie 2021, alocaţia oferită copiilor până la vârsta de 2 ani şi a celor cu handicap este de 427 de lei pe lună. Pentru copii cu vârsta de peste 2 ani şi până în 18 ani alocaţia acordată de stat este de 214 lei. Această alocaţie de 214 lei se acordă şi celor care au împlinit 18 ani, însă nu au finalizat studiile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora. Pentru îngrijirea copilului bolnav, fiecare dintre părinţi pot beneficia de pânâ la 45 de zile pe an de concediu medical. Acest concediu se acordă în scopul îngrijirii copilului bolnav în vârstă de până la şapte ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani. În plus, în cazul copilului cu afecțiuni grave, asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 16 ani. Indemnizaţia pentru concediul de îngrijire copil este de 85% din baza de calcul. Atât tatăl, cât şi mama pot beneficia de concediul de îngrijire copil, indiferent de numărul de copii pe care îi au. Mai exact, dacă familia are doi sau mai mulţi copii, fiecare dintre părinţi are dreptul la 45 de zile pe an pentru fiecare copil. Sursa: avocatnet.ro

Revenirea fizică a elevilor în şcoli: Ce trebuie să ştie părinţii Elevii ar putea să se întoarcă în sălile de clasă din 8 februarie, o dată cu încheierea vacanţei intersemestriale, însă o decizie clară urmează să fie luată astăzi de către autorităţi. Ministrul Educaţiei a anunţat că sistemul hibrid de predare - faţă-în-faţă şi online - va fi eliminat, însă unele categorii de elevi şi profesori vor putea să participe în continuare la clase prin intermediul internetului, în anumite condiţii. „Interesul major pentru redeschiderea şcolilor în format fizic se păstrează. Ne concentrăm atenţia pentru pregătirea şcolilor în eventualitatea unei decizii favorabile mâine (marţi, 2 februarie, n.red.), care va trebui să fie confirmată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi care va trebui să fie urmată de un ordin comun al ministrului Sănătăţii şi Educaţiei”, a declarat, luni, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Ministrul a mai detaliat şi situaţiile în care sistemul de învăţare-predare se va face în online, chiar dacă activităţile didactice cu prezenţă fizică se vor relua, la nivel naţional: pentru elevii care au vulnerabilităţi medicale; pentru elevii care prezintă simptome specifice COVID-19; pentru elevii care au aparţinători în familie cu vulnerabilităţi medicale certificate; pentru profesori care au vulnerabilităţi cronice, certificate de către un medic de familie; pentru profesori care prezintă simptome specifice COVID-19. În situaţiile în care un profesor nu se poate prezenta fizic pentru predarea orelor, fiecare şcoală va trebui să adapteze orarul elevilor, astfel încât orele de învăţare online să fie grupate într-o singură zi, a mai declarat ministrul. "Concret, profesorul de matematică ce are interdicție de a veni fizic la școală își va ține orele de matematică grupate în aceeași zi a săptămânii, pentru a nu fi puși elevii în situația de a avea ora online de la 8 la 9 și apoi celelalte ore la școală", a exemplificat Sorin Cîmpeanu. Triajul epidemiologic al elevilor ar putea fi completat de efectuarea unui test rapid de depistare COVID-19 Conform declaraţiilor făcute în urmă cu o săptămână de Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, în şcolile unde există medici sau asistenţi şcolari se va efectua zilnic triajul epidemiologic al elevilor în unităţile de învăţământ. Totuşi, potrivit spuselor ministrului Educaţiei de luni, pentru cele 17.000 de şcoli există doar 113 medici şcolari şi 268 asistenţi şcolare, care, în prezent, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică. În unităţile de învăţământ unde nu există personal medical care să poată efectua triajul, Andreea Moldovan a declarat că părinţii vor fi cei care trebuie să facă un triaj şi să nu trimită în colectiv copiii care prezintă simptome specifice infecţiei SARS-CoV-2. „Profit de această ocazie pentru a face un apel părinţilor atunci când se va începe şcoala să le facă, în primul rând, copiilor un triaj epidemiologic acasă, să nu lase copilul cu simptomatologie respiratorie să meargă la şcoală. Dacă, totuşi, un astfel de copil va merge la şcoală şi va trece şi de triajul epidemiologic care se face la intrarea în şcoală şi el dezvoltă simptome pe parcursul zilei, atunci copilul respectiv va fi testat cu un test antigen rapid. (...) Vor fi testaţi în principiu toţi copiii care au simptome", a afirmat Moldovan, potrivit Agerpres. Cum îşi vor mai putea lua părinţii zile libere plătite În ultima zi din 2020, Guvernul a decis, prin OUG, prelungirea perioadei în care părinţii îşi pot lua zile libere plătite pentru supravegherea copiilor de până în 12 ani până la data de 30 iunie 2021, dacă suspendarea cursurilor fizice se face prin ordin al ministrului Educaţiei. Situaţiile în care părinţii îşi pot lua zile libere plătite pentru supravegherea preşcolarilor şi şcolarilor de până în 12 ani sunt stipulate de OUG 147/2020 şi sunt următoarele: cursurile au loc în scenariul 2 (prezenţa fizică prin rotaţie a elevilor, în afară de cei din anii terminali, timp de două săptămâni, urmate de două săptămâni de predare online); cursurile au loc în scenariul 3 (toţi elevii fac şcoală online); dacă copilul deţine o adeverinţă medicală prin care se atestă că suferă de boli cronice şi i se recomandă evitarea colectivităţii - implicit urmarea cursurilor prin sistem online; sunt suspendate cursurile care impun prezenţa fizică prin ordin al ministrului Educaţiei şi Cercetării. Important! Liberele plătite nu s-au acordat și nu se acordă nici în 2021 pe perioadele de vacanță școlară. Sursa: avocatnet.ro

Câteva acte juridice mici, dar importante, în materia protecției datelor cu caracter personal Actele juridice mari sunt cele născute din acordurile de voință dintre operatorii asociați și dintre operatori și imputerniciți. Iată câteva acte juridice mici, împreună cu împrejurările care le fac importante, din cauză că ridică probleme: 1. Actul de consimțire cu privire la prelucrarea datelor – identificarea persoanei vizate; consimțămantul provine de la persoane identificabile, dar nu identificate – retragerea consimțământului este un act juridic distinct, care trebuie să provină de la persoane identificate, nu doar identificabile 2. Contractul de stocare a datelor personale – elementele de extraneitate ale contractului; de exemplu: locul stocării 3. Nota de informare – act juridic unilateral? – identificarea caracterului obligațional al informațiilor furnizate; din nota de informare se nasc obligații 4. Contractul în care persoana vizată este parte – datele personale ale altor persoane care sunt părți sau care doar fac figurație în contract 5. Contractul de muncă al responsabilului cu protecția datelor – relația DPO cu Autoritatea – incompatibilitatea DPO și probleme etice – subordonarea DPO față de cel mai înalt nivel al conducerii și concedierea lui 6. Cererea persoanei vizate adresată operatorului – este un act juridic care naște obligații pentru operator 7. Actul juridic automat prev. de art. 22 GDPR – comunicarea și efectele retragerii consimțământului prev. de alin. 2 lit. c) Av. dr. Andrei Săvescu, Managing Partner SĂVESCU & ASOCIAȚII * Aceste idei au fost susținute în cadrul Conferinței Naționale de Confidențialitate și Protecția Datelor PR!VACY ROMANIA 2021. Sursa: juridice.ro

Si eu la fel. M-am uiat pe rpg la demisii.

Jumătate de milion de euro ca să rămâi în libertate? Câteva aspecte privind cauțiunea în procesul penal Au fost diverse situații în care, urmărită penal pentru luare de mită (spre exemplu), unei persoane din România i s-a pus în vedere că, dacă vrea să rămână în libertate, sub control judiciar, să plătească o cauțiune de o anumită valoare. Ce înseamnă controlul sub cauțiune? Cum se stabilește valoarea cauțiunii? Care e, de fapt, scopul acestei sume de bani și în ce măsură se mai poate întoarce la inculpat? În procesul penal, inculpatul poate să evite arestul și fie pus sub control judiciar pe cauțiune, adică să rămână în libertate, dar cumva supravegheat și cu obligații de raportare curente, dacă are bani să plătească suma stabilită drept cauțiune. Totul despre cauțiunea aceasta, în Codul de procedură penală. Notă: Nu în cazul tuturor celor urmăriți penal se cere arestarea, pentru că nu e întotdeauna necesar conform legii, prin urmare, nu se dispune controlul judiciar pe cauțiune în cazul tuturor inculpaților. Potrivit Codului, nicio cauțiune nu poate fi mai mică de 1.000 de lei. Dar suma poate crește semnificativ, în funcție de gravitatea acuzației aduse inculpatului, de situația sa materială și de obligațiile sale legale (de pildă, dacă e o persoană cu venituri reduse și mai are și persoane în întreținere, atunci cauțiunea nu poate fi prea mare). Prin urmare, raportat la cazul celebrităților care plătesc diverse sume de bani ca să rămână în libertate, valoarea cauțiunii poate fi judecată sub aspectul valorii mitei, a averii inculpatului și a gravității faptei. Cu toate acestea, cauțiunea nu e prețul libertății, cum ar putea fi considerată, ci reprezintă o garanție dată de inculpat că se va achita de obligațiile care-i revin potrivit Codului de procedură penală și pentru repararea pagubelor cauzate prin infracțiune, acoperirea cheltuielilor de judecată sau a amenzii. Ca fapt divers, șeful Oracle a dat cauțiunea, sub forma constituirii unei garanții pe un imobil care ar costa, potrivit evaluărilor, cca. 850.000 de euro. Cam ca o ipotecă. Ce se întâmplă dacă inculpatul care a dat cauțiunea nu-și respectă obligațiile pe perioada controlului judiciar sau comite alte infracțiuni? Potrivit Codului de procedură penală, instanța poate cere să se confiște cauțiunea. Mai exact, inculpatul e trecut în arest și nu mai vede nimic din cauțiune înapoi. O parte din cauțiune se poate întoarce la inculpat, dacă mai rămâne ceva din suma respectivă după ce se acoperă pagubele, cheltuielile judiciare sau amenda. Desigur, dacă inculpatul nu mai e trimis în judecată, cauțiunea se restituie cu totul. Sursa: avocatnet.ro

Bun venit, George!

Bine v-am regasit.

Proiect de OUG: Decontarea daunelor direct la firma de asigurări la care e încheiată poliţa RCA va fi obligatorie Decontarea directă în cazul asigurării de răspundere civilă auto (RCA - posibilitatea pentru victima unui accident să obțină repararea prejudiciului de la propriul asigurător) va deveni o practică obișnuită, potrivit unui proiect de ordonanță pus marți în dezbatere la Ministerul Finanțelor. La acest moment, decontarea directă este doar opțională pentru asigurați. După cum scrie în proiectul de OUG, definiția decontării directe din Legea 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie se modifică și devine "serviciul auxiliar de asigurare constând în acoperirea daunelor propriilor asigurați, care se contractează obligatoriu de către asigurător, respectiv asigurat". În prezent, conform Legii 132/2017, decontarea directă este serviciul auxiliar de gestionare a daunelor de către asigurătorii RCA a propriilor asigurați, care se ofertează obligatoriu de către asigurator, dar achiziția lui de către asigurat este opțională. Potrivit proiectului, decontarea directă între asigurătorii RCA va fi aplicabilă la îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: accidentele auto s-au produs pe teritoriul României; vehiculele implicate în accidentele auto sunt înmatriculate sau înregistrate în România; prejudiciile au rezultat în urma unui eveniment produs exclusiv între două vehicule; ambele vehicule implicate în accidentul auto au asigurare RCA valabilă la data evenimentului; din accident s-au produs prejudicii exclusiv vehiculelor (se exclud vătămările corporale). În cazul în care se îndeplinesc toate condițiile amintite mai sus, persoana prejudiciată se adresează direct asigurătorului propriu, care-l despăgubește, cele două companii urmând să regleze situația financiară ulterior. Acest lucru va însemna că, spre deosebire de ce se-ntâmplă în prezent, șoferii vor primi mai repede banii de la companiile de asigurări. Totuși, chiar dacă aceste măsuri ar putea intra în vigoare în curând, va mai dura un pic până când șoferii vor putea să folosească efectiv decontarea directă, deoarece procedura de decontare va trebui stabilită, ulterior apariției măsurii, prin reglementări ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Mai mult, așa cum declara recent Cristian Roşu, vicepreşedintele ASF, citat de agerpres.ro, "nu trebuie să ne aşteptăm la nişte rezultate spectaculoase pe termen foarte scurt. Ea (decontarea directă - n. red.) va începe să producă rezultate în cel puţin 6 luni de la momentul introducerii ei, având în vedere modul de reînnoire a poliţelor de asigurare". Atenție! Mecanismul decontării directe este, în continuare, opțional pentru asigurat. Pentru a deveni obligatoriu, proiectul de OUG prezentat aici trebuie să fie adoptat de Guvern, iar, ulterior, să fie publicat în Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro

Era anul 2016, eu mă lăsasem de aproximativ 2 ani de zile. Am intrat puțin prin joc și am zis să aplic în TTC, lider era Zhao, tocmai urma să iei tu. Am dat acel test care era sub orice critică, pe care l-am picat, iar ulterior ți-am zis că e un test de toată jena și l-ai schimbat + că eu am dat alt test după ce mi-a expirat FP-ul de pe contul principal. Încă de la primele sms-uri s-a creat între noi o conexiune, urmând ca ulterior să îți devin sublider. În total de 4-5 ori (nici nu mai știu). Iată că timpul trece, suntem în anul 2021, viețile noastre sunt complet schimbate față de acel an, dar prietenia noastră încă dăinuie. Se pare că dacă am ieșit eu din TTC, n-a avut cine să te mai convingă să rămâi, dar sper ca următorul lider să facă o treabă cel puțin la fel de bună și să mențină TTC la un nivel respectabil. Sunt sigur că oricine s-ar afla pe acea listă, își merită locul acolo și va prelua ștafeta cu succes. Îți urez mult succes în viața reală și sper să menținem aceeași legătură ca și până acum. Baftă!

Dacă nu spui tot ce știi în instanță, tot mincinos se spune că ești și riști închisoarea Persoanele chemate ca martori în procesele penale sau civile sunt obligate să spună tot ce știu în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale despre care sunt întrebate. În caz contrar, dacă omit intenționat anumite informații, aceste persoane tot mincinoase sunt considerate, în sensul legii penale, și riscă să ajungă la închisoare. Mărturia mincinoasă este o faptă care se poate pedepsi, conform Codului penal, cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă penală. Însă ce înseamnă mărturie mincinoasă? Actul normativ amintit prevede, în esență, că mărturia mincinoasă este fapta unui martor care zice minciuni în procesele penale sau civile. De asemenea, tot mărturie mincinoasă este considerată și fapta martorului care nu spune tot ce știe. Cu alte cuvinte, o persoană care spune adevărul cu omisiuni tot mincinoasă este, în sensul legii penale. „Fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmații mincinoase ori nu spune tot ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care este întrebat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, scrie în Codul penal la articolul despre mărturia mincinoasă. Totuși, trebuie precizat că, în anumite condiții, retragerea mărturiei mincinoase scapă persoanele fizice de pedepsele penale. În altă ordine de idei, conform unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fapta de a face afirmații mincinoase sau de a nu spune totul este considerată numai mărturie mincinoasă, nu și favorizare a făptuitorului. Sursa: avocatnet.ro

Cum influențează majorarea salariului minim contractele pentru cumpărarea vechimii în muncă Valoarea salariului minim s-a majorat în această lună, dar, așa cum subliniază, într-un comunicat de presă, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), acest lucru nu are vreun efect asupra contractelor pentru cumpărarea de vechime în muncă semnate deja de persoanele fizice care vor să-și completeze astfel stagiul de cotizare. În prezent, așa cum stabilește OUG 163/2020, persoanele fizice care vor să acopere perioade în care nu au cotizat la sistemul de pensii o pot face prin semnarea unui contract de asigurare socială cu casa de pensii, ce poate acoperi șase ani, și prin plata unor sume către aceasta. Potrivit mecanismului ce se va aplica până la sfârșitul lunii august, venitul asigurat în sistemul public de pensii se calculează pe baza salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a cotei de contribuție de asigurări sociale (CAS), valorile luate în calcul fiind cele de la data semnării contractului cu casa de pensii. Ținând cont de faptul că, pe 13 ianuarie 2021, a apărut HG 4/2021, ce aduce majorarea la 2.300 de lei a salariului minim brut, atunci când vine vorba despre contracte de asigurare socială încheiate în baza OUG 163/2020, vom avea, așa cum transmite și CNPP, două situații: contracte încheiate începând cu data de 13 ianuarie 2021 - se va utiliza salariul minim brut pe țară garantat în plată de 2.300 lei; contracte încheiate până la data de 13 ianuarie 2021 - noua valoare de 2.300 lei nu are implicații asupra acestora. De altfel, după cum spuneam și în acest material, dacă se întâmplă ca, pe parcursul aplicării mecanismului stabilit de OUG 163/2020, salariul minim și CAS-ul să se modifice, contractele de asigurare aflate în derulare nu sunt afectate. “În cazul asiguraților care au încheiat contracte de asigurare socială conform Legii nr. 263/2010 (actuala Lege a pensiilor - n. red.), cu modificările și completările ulterioare, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, dar nu mai puțin decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată”, spune, pe de altă parte, CNPP. Asta înseamnă că, începând cu 13 ianuarie 2021, nivelul minim al venitului lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială încheiat în baza Legii 263/2010 este de 2.300 lei. „Totodată, vă aducem la cunoștință faptul că, din inițiativa casei teritoriale de pensii, toate veniturile asigurate înscrise în contractele de asigurare socială al căror nivel se situează sub nivelul minim de 2.300 lei se vor modifica, prin notificarea asiguratului”, mai transmite CNPP. Condiții stabilite de OUG 163/2020 pentru cumpărarea vechimii pentru pensie se vor aplica doar până la 31 august 2021, deoarece, de la 1 septembrie 2021, actuala Lege a pensiilor, care este Legea 263/2010, va fi înlocuită de Legea 127/2019, care conține deja această măsură. Sursa: avocatnet.ro

Nu chiar, sunt zeci de filme bune daca e sa le cauti. Daca te referi strict la horror, e adevarat, sunt cateva bune. Iti recomand The Autopsy of Jane Doe, Aterrados, The Call, Conjuring, Bye Bye Man, Annihilation, Scary Movies to Tell in the Dark, Countdown, Oculus, In the Tall Grass, Don't Breathe, Halloween (ambele parti) (astea sunt doar cateva care imi vin acum).

Decontarea combustibilului pentru mașina personală și alte noutăți importante în 2021 pentru persoanele cu handicap În 2020, au apărut anumite modificări în cadrul legislației pentru apărarea drepturilor și intereselor persoanelor cu handicap. O parte din acestea, precum decontarea carburantului folosit de aceste persoane, până într-o anumită sumă, îi vizează direct pe cei protejați. O altă parte, în schimb, li se adresează altor persoane - fie șoferilor care parchează ilegal pe locuri speciale pentru cei cu handicap, fie angajatorilor, care au anumite obligații față de cei cu dizabilități. 1. Persoanele cu dizabilități pot obține decontarea combustibilului, dacă renunță la gratuitățile pentru transport public. Din 2020, a fost introdusă o facilitate suplimentară pentru persoanele cu dizabilități, în ceea ce privește subvenționarea transportului acestora. Mai exact, ele pot să obțină decontarea carburantului, cu până la 1.500 lei, anual (mai multe detalii despre cum vor cere cei interesați decontarea costurilor cu carburantul pot fi găsite aici). Condiția, însă, e să renunțe la gratuitățile pentru transportul public. Și chiar și în privința acestuia au apărut modificări substanțiale - în primul rând, a fost dublat numărul de călătorii gratuite pe care le pot efectua cei cu dizabilități, într-un an de zile - de la 12 la 24. În al doilea rând, a devenit mai ușoară folosirea cupoanelor de transport gratuit - fie la dus, fie la întors, indiferent de ordinea efectuării călătoriei. Modificarea a avut loc în mai 2020, iar, până atunci, asemenea cupoane puteau fi folosite doar dacă un set dus-întors viza aceeași călătorie. 2. Pentru a se evita ocuparea locurilor speciale pentru cei cu handicap, a crescut considerabil amenda pentru cei ce parchează, ilegal, acolo. Mai exact, cine parchează astfel riscă, acum, o amendă între 2.000 și 10.000 lei, dar și ridicarea mașinii. Schimbarea a avut loc în iulie 2020, iar creșterea sancțiunii este foarte mare - până atunci, pe lângă ridicarea mașinii, se dădea o amendă de cel mult 2.000 lei. Pe lângă modificările care îi vizează pe cei cu dizabilități sau care au un impact imediat asupra lor, au apărut și anumite schimbări în ceea ce îi privește pe angajatori. Bineînțeles, și în acest caz discutăm de măsuri gândite să aibă un impact pozitiv asupra celor apărați, dar esența e că ele li se adresează angajatorilor. 3. Noi obligații pentru salariații cu handicap, precum și amenzi mai mari pentru angajatori. În esență, discutăm de două obligații ce vizează adaptarea locului de muncă pentru salariații cu handicap. Pe de o parte, e vorba de cerințe pentru angajatori de a le asigura salariaților cu handicap locuri de muncă adaptate situației lor și potențialului lor. Pe de altă parte, discutăm de o obligație de adaptare a programului de lucru la situațiile specifice ale salariaților cu dizabilități. Angajatorii care nu iau măsuri în acest sens riscă amenzi între 10.000 și 25.000 lei. 4. Jumătate din contribuția obligatorie pentru fondul de handicap poate fi folosită și pentru achiziționarea anumitor tipuri de produse sau servicii. Firmele care sunt obligate să achite această contribuție pot să cumpere bunuri produse de persoane cu dizabilități sau servicii prestate de aceștia, în valoare de jumătate din totalul contribuației care trebuie plătită pentru fondul de handicap. De asemenea, odată cu majorarea salariului minim, pentru 2021, a crescut și cuantumul contribuției la fondul pentru handicap. Sursa: avocatnet.ro

Da, poate ma intorc curand.

Cei ce au construit fără autorizație au o nouă posibilitate de a intra în legalitate și alte noutăți importante În 2020, legislația privind construcțiile, fie că vorbim despre regulile de autorizare a lucrărilor de construcție sau cele privind înscrierea imobilelor în evidenţele de cadastru şi carte funciară, a suferit numeroase modificări. Printre altele, acum există o nouă posibilitate de a intra în legalitate după construirea fără autorizație, se pot da amenzi pentru neincluderea în anunțurile de vânzare sau închiriere a detaliilor privind performanța energetică, iar închiderea balcoanelor de la parter se poate face mai ușor. O nouă posibilitate de a intra în legalitate în cazul construirii fără autorizație În esență, în anul încheiat recent, Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii a fost modificată, printre altele, în sensul prevederii exprese a unei posibilități suplimentare în care cei care au construit fără autorizare de construire să poată intra în legalitate. Concret, cei care au construit fără autorizație de construire pot obține un certificat de atestare/ adeverință privind edificarea unei construcții (care le-ar permite și înscrierea în Cartea Funciară a imobilului). Pentru a putea obține un astfel de certificat/ adeverință, este necesară îndeplinirea unei serii de condiții, printre care și imposibilitatea de a mai primi sancțiuni, deoarece s-a împlinit termenul de prescripție, dar și efectuarea unei expertize tehnice, prin care se constată că au fost respectate cerințele fundamentale aplicabile privind calitatea în construcții. Amenda pentru lipsa autorizației de construire se poate da în trei ani de la finalizarea construcției După cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție în 2020, termenul de trei ani pentru a amenda o persoană care n-are autorizație de construire curge de la momentul terminării efective a construcției. Termenul de trei ani pentru aplicarea amenzilor cuprinse între 1.000 și 100.000 de lei este stabilit de Legea autorizațiilor de construire, nu de Ordonanța 2/2001 a contravențiilor, care stabilește un termen general de doar șase luni. Cei ce dau anunțuri de vânzare sau închiriere fără să amintească și de performanța energetică pot fi amendați Legea privind performanța energetică a clădirilor prevede că, atunci când dau anunț de vânzare ori de închiriere a unor apartamente sau spații de birouri, investitorii, proprietarii sau administratorii acestora sunt obligați să includă în anunț și informații cu privire la indicatorii de performanță ai clădirii. Însă, din vara lui 2020, au apărut și sancțiunile pentru cei ce nu respectă această regulă, mai exact, amenzi ce pot ajunge până la 2.500 de lei. Indicatorii de performanță energetică vizați de această obligație sunt clasa energetică, consumul total specific de energie primară, indicele de emisii echivalent CO2 și consumul total specific de energie din surse regenerabile. Închiderea balcoanelor de la parter se face după reguli noi Mai exact, cei ce vor să-și închidă balconul/ balcoanele sau logia/ logiile situate la parterul blocurilor nu mai au nevoie de acordul vecinilor, ca înainte, ci de un acord de la asociația de proprietari a imobilului. Totuși, pentru a beneficia de noua prevedere, cei interesați să-și închidă balcoanele trebuie să aibă motive bine întemeiate, care să fie legate de securitatea apartamentului, de reducerea efectelor noxelor, zgomotelor, gunoaielor asupra lor și pentru siguranța și sănătatea acestora. Nu mai e nevoie de acordul vecinilor la schimbarea destinației imobilului Această regulă se aplică acum doar dacă la sediul social nu se desfășoară activitate. De fapt, acum, Legii societăţilor nr. 31/1990 stabilește că la registrul comerțului nu mai trebuie duse, la înființarea societății și la schimbarea sediului social, avizul de la vecini privind schimbarea destinației de locuință a imobilelor, atunci când se declară că sediul social respectiv nu va servi ca loc de desfășurare concretă a unei activități. Practic, această regulă se aplică dacă sediul se va folosi ca simplă adresă de corespondență, stabilirea unui sediu social fiind obligatoriu pentru toate firmele care vor să activeze în România. Înscrierea la cartea funciară a fost simplificată De fapt, acum se cer mai puține documente pentru înscrierea la cartea funciară. Concret, s-a renunțat la două documente importante ce erau prezente înainte în documentația cadastrală. În primul rând, este vorba despre eliminarea obligației de a depune la documentația cadastrală extrasul de carte funciară. Apoi, nu mai e obligatoriu întotdeauna și procesul-verbal de vecinătate. Mai exact, dacă suprafața măsurată e mai mare cu până la 2% față de suprafața din acte sau cea înscrisă în cartea funciară, procesul-verbal de vecinătate poate lipsi din documentația cadastrală. Noi obligații în zona branșamentelor la utilități Legislația construcțiilor s-a modificat în 2020, astfel că acum sunt noi obligații în zona branșamentelor la utilități, pe care investitorii și proprietarii construcțiilor trebuie să le respecte astfel încât să predea beneficiarilor și cumpărătorilor construcții cu branșamentele făcute conform legii și să suporte costurile aferente. Obligațiile noi pentru investitorii persoane fizice sau juridice sunt: obținerea acordului/autorizației administratorului drumului pentru realizarea branșamentelor la rețelele de utilități ale infrastructurii edilitare, cu plata taxelor de racordare aferente branșamentelor; recepția la terminarea lucrărilor trebuie să se facă obligatoriu împreună cu recepția la terminarea lucrărilor branșamentelor la infrastructura tehnico - edilitară aferente; predarea către proprietar a construcției numai după ce s-au pus în funcțiune și branșamentele autorizate și definitive la rețelele de utilități publice ale infrastructurii edilitare; efectuarea recepției finale la expirarea perioadei de garanție. Clădirile noi trebuie echipate cu mai multe sisteme și dispozitive Una dintre noile obligații apărute pentru cei ce construiesc clădiri vizează dotarea acestora cu sisteme de climatizare (încălzire/răcire) cu autoreglarea temperaturii. Echiparea clădirilor noi cu astfel de sisteme e o obligație ce vizează investitorii, fie că vorbim despre persoane fizice sau juridice. Potrivit legislației, sistemul trebuie să permită “reglarea distinctă a temperaturii și calității aerului interior, în fiecare încăpere încălzită/răcită direct sau într-o zonă încălzită/răcită din clădire și/sau unitatea de clădire”. De asemenea, clădirile noi și cele deja existente trebuie dotate cu prize pentru mașini electrice. Mai exact, investitorii, proprietarii și administratorii clădirilor rezidențiale și nerezidențiale sunt obligați să le doteze cu sisteme destinate reîncărcării vehiculelor electrice. Măsura vizează atât clădirile noi, cât și clădirile existente care sunt supuse unor renovări majore. Obligația de a instala puncte de reîncărcare a mașinilor electrice este valabilă atât pentru parcările interioare imobilelor, cât și pentru cele ce le aparțin și sunt situate în apropierea acestora. Firmele de consultanță în construcții, responsabile legal de calitatea lucrărilor Acum, firmele de consultanță în construcții figurează și ele în rândul factorilor responsabili pentru respectarea cerințelor fundamentale pentru calitatea în construcții. Astfel, acum, asemenea firme pot fi și ele amendate de inspectorii de stat în construcții cu zeci de mii de lei. Apoi, au fost incluși consultanții și supervizorii în categoria celor responsabili pentru calitatea în construcții, alături de investitori, proprietari, executanți, proiectanți, experți, fabricanți de produse ș.a.m.d. Sursa: avocatnet.ro

De pe Netflix?

Adeverință vechime muncă 2021: Cum obții actul cu care dovedești perioadele muncite legal Evidența muncii se face în format electronic de mai mulți ani, prin intermediul Registrului general de evidență a salariaților (Revisal), astfel că nu mai există carnete de muncă de ceva timp. Atunci când au nevoie, angajații pot dovedi cât au lucrat de-a lungul anilor cu ajutorul adeverinței de vechime în muncă. Din acest motiv, în articolul de față punem la dispoziție un model de adeverință pentru bugetari și un model de adeverință pentru salariații din mediul privat, ambele valabile în anul 2021. Există două situații în care se poate obține adeverința de vechime în muncă (ale cărei modele, pentru stat și privat, sunt anexate la articolul de față), după cum reiese din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților. 1. Eliberarea automată de către angajator. Angajatorii sunt obligați să elibereze automat, la încetarea contractului individual de muncă, o adeverință de vechime în muncă, se arată în actul normativ. Concret, salariatului trebuie să i se dea o adeverință care să ateste activitatea desfășurată, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate, dar și un extras din Revisal. 2. Eliberarea la cerere de către angajator. Totodată, orice actual sau fost salariat poate cere oricând, de la angajatorul său, o adeverință care să ateste activitatea desfășurată, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate (după cum rezultă din Revisal și din dosarul personal) ori un extras din Revisal (datat și certificat pentru conformitate). Documentul trebuie emis de către angajator în cel mult 15 zile de la data solicitării. Însă mai există și varianta obținerii unui extras din Revisal de la inspectoratele teritoriale de muncă. Mai precis, se poate apela la această variantă atunci când salariatul cere angajatorului un extras, iar acesta nu-l poate elibera. Astfel, inspectoratele eliberează extrasul din Revisal, din care să rezulte activitatea desfășurată la angajator, în calitate de salariat, în cel mult 15 zile de la data solicitării. Pentru salariații din mediul privat, nu avem un model oficial al adeverinței de vechime în muncă, însă acesta ar trebui să conțină informații precum cele de mai jos: datele de identificare ale salariatului; datele de identificare ale contractului individual de muncă pe baza căruia se atestă vechimea (numărul și data încheierii); durata activității; funcția/funcțiile ocupate; schimbările suferite de contractul individual de muncă (încheiere, modificare, suspendare, încetare); valoarea salariului de baza, inclusiv sporurile care intră în calculul punctajului mediu anual; vechimea în muncă, în meserie și în specialitate; perioadele de concediu fără plată; absențele nemotivate de la serviciu. Pentru bugetari, modelul adeverinței de vechime în muncă este stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 611/2008. Cele două modele sunt anexate la articol și pot fi descărcate gratuit (unul este extras din hotărârea amintită, iar al doilea este preluat de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Dolj). Atenție! Autoritățile au atras atenția anul trecut că adeverința de vechime este necesară în continuare la solicitarea drepturilor legale, chiar dacă casele de pensii au acces direct la Revisal. Sursa: avocatnet.ro

Bun venit, Darius!

Cei ce lucrează în serviciile de ambulanță vor putea ieși mai repede la pensie Personalul profesionist operativ de intervenţie, fie că vorbim despre medici, asistenți medicali, ambulanțieri sau despre salvatori montani, va putea ieși la pensie la vârsta de 57 de ani, potrivit unei legi care se va aplica de joi. Pe de altă parte, dacă starea de sănătate le permite, aceștia vor putea cere să lucreze în continuare. Însă noua lege prevede și alte beneficii pentru aceste persoane. Concret, Legea nr. 5/2021, care a apărut aseară în Monitorul Oficial și care va intra joi în vigoare, prevede că personalul profesionist operativ va beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare, fără penalizare, dacă va îndeplini cumulativ următoarele condiţii: are vârsta minimă de 57 de ani (în mod normal, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani); are un stagiu de cotizare de cel puţin 30 de ani, din care cel puţin 20 de ani de activitate ca personal profesionist operativ. Personalul profesionist operativ de intervenţie este reprezentat de către angajații serviciilor de ambulanţă și de către cei de la Salvamont și Salvaspeo. Totuși, dacă “starea de sănătate îi permite exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit fişei postului, cu acordul anual al angajatorului, în urma certificării stării de sănătate de către medicul de medicina muncii”, personalul profesionist operativ poate fi menţinut în activitate, la cerere, și după împlinirea vârstei de 57 de ani. Apoi, documentul prevede că, în cazul nefericit în care li se întâmplă ceva, soţul supravieţuitor, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor (nu mai mult de 26 de ani) ai acestora beneficiază de pensie de urmaş. Așa cum scrie în noua lege, pensiile de urmaş vor fi actualizate, din oficiu, în fiecare an, odată cu modificarea valorii punctului de pensie. Asigurare de risc profesional, consiliere psihologică și concediu suplimentar Totodată, cei ce fac parte din personalul profesionist operativ “se asigură de drept, de către angajator, pentru risc profesional şi pentru cazurile de producere a unor accidente urmate de deces, invaliditate totală sau parţială, cât şi pentru pierderea, temporară sau permanentă, a capacităţii/aptitudinii în muncă”. De asemenea, cei amintiți mai sus vor fi examinați medical şi psihologic anual sau în urma unor accidente petrecute în timpul misiunii, cheltuielile fiind suportate de angajator. Dacă intervine un eveniment deosebit sau alte situaţii care pot afecta emoţional şi care pot duce la diminuarea capacităţii de intervenţie şi degradarea stării de sănătate, cei ce fac parte din personalul profesionist operativ vor beneficia de consiliere psihologică gratuită. În cazul decesului unui astfel de angajat (atunci când este în exercitarea atribuţiilor de serviciu), familia acestuia va primi un ajutor financiar suplimentar egal cu de trei ori salariul de bază avut la data decesului. Nu în ultimul rând, personalul profesionist operativ va beneficia de concediu de odihnă suplimentar de zece zile lucrătoare pe an, plătit de angajator. Acesta se acordă pentru prevenirea îmbolnăvirii profesionale, urmând a fi efectuat, la cerere, într-o staţiune balneoclimaterică şi de tratament pe teritoriul României. Angajatorul va asigura inclusiv transportul acestor salariați. Apoi, personalului profesionist operativ i se va asigura, de către angajator, și asistenţă juridică pentru fapte săvârşite care sunt consecinţa exercitării atribuţiilor de serviciu. Așa cum sunt stabiliți de Legea 95/2006, angajații serviciilor de ambulanţă sunt, de fapt, medici, asistenți medicali, ambulanțieri și operatori registratori de urgenţă/dispeceri. Ca angajați Salvamont și Salvaspeo sunt încadrați salvatorul montan și salvatorul din mediul subteran şi/sau subacvatic speologic. Sursa: avocatnet.ro

Cine se poate pensiona anul acesta? Pensia pentru limită de vârstă în 2021 Pensia pentru limită de vârstă poate fi obținută la atingerea vârstei-standard de pensionare (însă doar dacă este îndeplinit și stagiul minim de cotizare în sistemul public de pensii). De aceea, persoanele interesate pot să își dea seama dacă au atins vârsta standard de pensionare, în funcție de data nașterii lor. Pensia pentru limită de vârstă este reglementată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Cum spuneam, este posibilă identificarea persoanelor care se pot pensiona în 2021, datorită faptului că vârsta minimă de pensionare este raportată la data nașterii. Astfel, dacă persoanele care ating în 2021 vârsta standard de pensionare îndeplinesc și celelalte condiții pot cere să se pensioneze (stagiul de cotizare - cel minim e de 15 ani, în timp ce acela complet este de 35 de ani). Atenție! Vârsta standard de pensionare diferă pentru femei. Aceasta este de 63 de ani, însă va fi atinsă treptat, prin eșalonare (până în 2030). În 2021, de exemplu, femeile nu vor trebui să aștepte să ajungă la la 63 de ani pentru a se pensiona, ci vor putea să o facă la 61 de ani trecuți (în funcție de perioada anului, diferind puțin lunile, însă vom prezenta mai jos acest aspect). Bine de menționat că, din 2020, Ministerul Muncii a decis să înceapă să anunțe angajatorii din timp cu privire la faptul că au salariați care ar putea să se pensioneze curând pentru limită de vârstă. Reamintim, în acest context, că salariații din România nu sunt obligați să iasă din câmpul muncii la pensie, dacă nu vor. Dacă aceștia vor să continue activitatea în firmă o pot face. Legislația pensiilor permite fără limită de valoare cumulul pensiei pentru limită de vârstă cu veniturile din salarii sau activități independente. Util: Ar fi bine să verificăm anual situația CAS-ului la CNPP, astfel încât să ne asigurăm că nu avem pauze de contribuție Bărbații care se pot pensiona pentru limită de vârstă în 2021 Pentru bărbați lucrurile sunt, în mare, la fel ca anul trecut. Cei care împlinesc 65 de ani în 2021 și care au îndeplinit condițiile minime de cotizare (cel puțin 15 ani munciți legal vor putea să se pensioneze în cursul prezentului an). Bine de știut: Perioadele de grupă netrecute în cartea de muncă trebuie dovedite cu adeverințe. Ianuarie-Martie 2021 Vârsta standard de pensionare împlinită 65 de ani Stagiul minim de cotizare realizat 15 ani Stagiul complet de cotizare realizat 35 de ani Mai-Iulie 2021 Vârsta standard de pensionare împlinită 65 de ani Stagiul minim de cotizare realizat 15 ani Stagiul complet de cotizare realizat 35 de ani Septembrie-Noiembrie 2021 Vârsta standard de pensionare împlinită 65 de ani Stagiul minim de cotizare realizat 15 ani Stagiul complet de cotizare realizat 35 de ani Ce mai trebuie reținut e că există excepții la regulile de mai sus, pentru persoanele care au lucrat în condiții grele. Practic, astfel de persoane beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare, proporțional cu perioada de timp lucrată în condiții grele. Important! Din toamna asta, plata CAS-ului devine "vitală" pentru salariați. Doar plățile efective sunt cuantificate la stagiul de cotizare. Femeile care se pot pensiona pentru limită de vârstă în 2021 Deși atât bărbații, cât și femeile trebuie să îndeplinească cerințele minime de vârsta și de cotizare minimă, perioadele propriu-zise diferă. În primul rând, vârsta standard de pensionare pentru femei este de 63 de ani. În al doilea rând, aceasta nu a fost atinsă, încă, astfel că discutăm de o vârstă minimă diferită, în 2021. Diferită este și perioada stagiului complet de cotizare, care, deși este tot de 35 de ani, în mod normal, el va fi atins prin eșalonare în următorii ani abia. Ianuarie-Martie 2021 Vârsta standard de pensionare împlinită 61 de ani și șase luni Stagiul minim de cotizare realizat 31 de ani și șase luni Stagiul complet de cotizare realizat 15 ani Mai-Iulie 2021 Vârsta standard de pensionare împlinită 61 de ani și șapte luni Stagiul minim de cotizare realizat 31 de ani și șapte luni Stagiul complet de cotizare realizat 15 ani Septembrie-Noiembrie 2021 Vârsta standard de pensionare împlinită 61 de ani și opt luni Stagiul minim de cotizare realizat 31 de ani și opt luni Stagiul complet de cotizare realizat 15 ani La fel ca în cazul bărbaților, și femeile pot beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare (cea din tabelul de mai sus), proporțional cu perioada de timp lucrată în condiții grele. Important! Femeile au și opțiunea să aleagă să lucreze până la 65 de ani. Sursa: avocatnet.ro

Guvernul amână, din nou, modificarea radicală a sistemului ajutoarelor sociale. Schimbările vor avea loc abia din 2022 Schimbarea semnificativă a regulilor referitoare la acordarea venitului minim garantat, a alocaţiei pentru susţinerea familiei şi a ajutorului pentru încălzirea locuinţei au primit o nouă amânare, de data aceasta până în 2022, potrivit unei ordonanțe de urgență oficializate chiar în ultima zi din 2020. E vorba de a treia amânare, după ce cea mai recentă prelungise termenul de intrare în vigoare a modificărilor pentru primăvara anului 2021. Astfel, schimbările amânate vor reuni ajutoarele menționate într-unul singur -- venitul minim de incluziune -- abia de la 1 aprilie 2022, deși legea care le-a introdus a fost oficializată în 2016. Legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune a apărut în Monitorul Oficial în noiembrie 2016 și era programată inițial să intre în vigoare la data de 1 aprilie 2018. Totuși, prin intermediul Ordonanței de urgență a Guvernului 82/2017 și, ulterior, prin intermediul Ordonanței de urgență a Guvernului 96/2018, s-a amânat acest termen de două ori, deoarece sistemul informatic necesar nu era pregătit la nivelul autorităților. Iar, în 31 decembrie 2020, a fost oficializată Ordonanța de urgență nr. 226/2020, care a amânat, încă o dată, momentul de la care se va aplica Legea nr. 196/2016. Pentru 1 aprilie 2022, de data aceasta. În esență, venitul minim de incluziune va reprezenta un sprijin financiar acordat de stat familiilor şi persoanelor singure pentru asigurarea unui nivel de trai minimal. Totodată, acesta va ajuta la prevenirea sărăciei în rândul copiilor şi la stimularea participării lor în sistemul de educaţie. Concret, potrivit prevederilor din Legea nr. 196/2016, autorităţile vor reuni venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei într-un singur ajutor: venitul minim de incluziune. Prin urmare, acesta din urmă va fi compus din una sau mai multe dintre următoarele ajutoare financiare: ajutorul de incluziune; ajutorul pentru familia cu copii; suplimentul pentru locuire. Totuşi, venitul minim de incluziune va putea să fie completat, în funcţie de nevoile beneficiarilor, cu ajutoare complementare în bani sau în natură. De exemplu, plata contribuţiei la sănătate (strict pentru ajutorul de incluziune), plata asigurării obligatorii a locuinţei sau ajutoare pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară (incendii, accidente, boli grave, printre altele). În expunerea de motive ce a însoțit Legea 196/2016 în forma sa de proiect, iniţiatorii au lămurit că introducerea venitului minim de incluziune are la bază mai multe avantaje faţă de actualul sistem de ajutorare a familiilor şi persoanelor singure cu dificultăți. Printre altele, este vorba de eficientizarea procesului de stabilire şi plată a drepturilor, simplificarea procedurilor şi reducerea costurilor administrative și private şi efectuarea unei plăţi unice lunare pentru fiecare beneficiar. Important! Introducerea venitului minim de incluziune va fi stabilită pentru 1 aprilie 2022. La momentul introducerii venitului minim de incluziune, drepturile la venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei vor înceta automat. Pentru obţinerea venitului minim de incluziune, cererile vor trebui depuse cu 60 de zile înainte de intrarea în vigoare a noii legi, adică de la 1 februarie 2022. Limita maximă de venituri pentru acordarea ajutorului va fi de 600 de lei Familiile şi persoanele singure vor putea să beneficieze de venitul minim de incluziune în măsura în care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate şi nu câștigă bani sau obţin venituri nete lunare ajustate de maximum 1,200 ISR. În prezent, valoarea indicatorului social de referinţă este de 500 de lei, astfel că vorbim de o limită de 600 de lei. Venitul net lunar ajustat va reprezenta „suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienţilor de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei”, este punctat în Legea 196/2016. Coeficienţii de echivalenţă vor fi, mai precis, 1 pentru persoana singură sau pentru un singur membru de familie şi 0,5 pentru fiecare persoană în plus (adult sau copil). Venitul minim de incluziune va fi constituit din totalul sumelor aferente ajutorului de incluziune, ajutorului pentru familia cu copii şi suplimentului pentru locuire. Acestea vor fi stabilite în funcţie de încadrarea în veniturile nete lunare ajustate în limitele următoare: pentru ajutorul de incluziune, până la un venit mediu net lunar ajustat de 260 de lei (0,520 ISR), ce se ia în calcul la stabilirea veniturilor cumulate ale familiei (respectiv 300 de lei, adică 0,600 ISR, pentru persoana singură în vârstă de cel puțin 60 de ani); pentru ajutorul pentru familia cu copii, până la un venit net lunar ajustat de 600 de lei (1,200 ISR); pentru suplimentul pentru locuire, până la un venit net lunar ajustat de 600 de lei (1,200 ISR) (respectiv 800 de lei, adică 1,600 ISR, pentru persoana singură în vârstă de cel puțin 60 de ani). Important! Atunci când se va stabili venitul net lunar ajustat, vor fi luate în considerare toate veniturile nete (adică toate sumele primite sau realizate) pe care membrii familiei sau persoana singură le-au realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune. Totuși, nu vor fi luate în calcul sume precum alocațiile de stat ale copiilor, bursele, banii câștigați din activități ocazionale necalificate sau ajutoarele de urgență. Solicitarea banilor se va face la primărie Persoanele îndreptăţite să beneficieze de venitul minim de incluziune vor putea să-l solicite în scris sau electronic, iar cererea va trebui să fie însoţită de o declaraţie pe propria răspundere, de un angajament de plată, dar și de unele acte doveditoare, dispune legea. Solicitarea pentru acordarea venitului minim de incluziune, împreună cu actele necesare, va fi depusă la primăria localităţii de domiciliu/reședință sau va fi transmisă electronic acesteia. În esenţă, cererea va include datele persoanei îndreptățite, componenţa familiei, veniturile realizate, bunurile deţinute, tipul de locuinţă, sistemul de încălzire folosit şi numărul persoanelor care locuiesc la aceeaşi adresă de domiciliu/reşedinţă. De asemenea, vor fi incluse informaţii despre situaţia educaţională şi profesională a persoanei singure sau a membrilor de familie, precum şi despre nevoile speciale şi situaţiile particulare în care se regăsesc aceştia. În ceea ce privește actele doveditoare, acestea vor demonstra, printre altele, veniturile, componența familiei și respectarea condițiilor în funcție de care se vor acorda ajutoarele componente ale venitului minim de incluziune. Angajamentul de plată va reprezenta documentul prin intermediul căruia beneficiarii ajutorului își vor asuma returnarea banilor primiți fără drept, dacă acest lucru va fi necesar. „Verificarea datelor și informațiilor cuprinse în cerere și în documentele doveditoare, precum și prelucrarea datelor înscrise în cerere se realizează în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării acestora, de către personalul serviciului public de asistență socială din subordinea consiliului local sau, după caz, de către personalul din compartimentul cu atribuții în domeniul asistenței sociale din aparatul de specialitate al primarului”, este explicat în Legea 196/2016. Astfel, în cazul persoanelor care se încadrează în limitele maxime de venit amintite anterior și care folosesc energia electrică pentru încălzirea casei, se va face o verificare în teren a datelor și informațiilor declarate de solicitanți. Totuși, vor putea fi făcute verificări și la alți solicitanți. După cel mult cinci zile de la finalizarea verificării în teren, primarul localității va decide aprobarea sau respingerea cererii de acordare a venitului minim de incluziune. În maximum cinci zile de la emitere, dispoziția primarului se va comunica solicitanților. Atenție! Plata ajutorului de incluziune și/sau a ajutorului pentru familia cu copii se va face lunar de către agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială. Suplimentul pentru locuire, reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi şi petrolieri, va fi plătit o singură dată (până la data de 31 noiembrie a fiecărui an, pentru perioada sezonului rece), în timp ce achitarea ajutorului pentru energie termică, energie electrică și gaze naturale se va face direct la furnizori. Ce valoare vor avea ajutoarele din cadrul venitului minim de incluziune Ajutorul de incluziune Ajutorul de incluziune va fi o sumă de bani acordată pentru asigurarea necesităţilor zilnice ale vieţii și va avea, conform Legii 196/2016, un cuantum maxim de 260 de lei pe lună (0,520 ISR). În funcţie de numărul membrilor familiei, ajutorul se va acorda pornind de la valoarea de referinţă de 260 de lei pe lună, la care vor fi aplicaţi coeficienţii de echivalenţă (1 pentru o persoană, 0,5 pentru fiecare persoană în plus). „Suma aferentă ajutorului de incluziune se stabilește ca diferență între nivelul cuantumului maxim al ajutorului de incluziune, calculat (...) pentru întreaga familie sau persoana singură, și nivelul veniturilor nete lunare realizate de familie sau de persoana singură în luna anterioară solicitării dreptului (...)”, este menționat în document, subliniindu-se că persoanele singure în vârstă de cel puțin 60 de ani vor putea primi un cuantum maxim de 300 de lei pe lună (0,600 ISR). Atenţie! În cazul familiilor care vor primi ajutorul de incluziune, unul dintre membrii majori apți de muncă va fi obligat să lucreze lunar, la cererea primarului, pentru activități sau lucrări de interes local. Acest lucru se va face cu respectarea duratei normale a timpului de muncă. Ajutorul pentru familia cu copii Ajutorul pentru familia cu copii va fi acordat pentru a preveni sărăcia copiilor şi a stimula participarea acestora în sistemul de educaţie. Acesta va viza familiile care întrețin unul sau mai mulți minori și va fi acordat în funcţie de nivelul venitului net lunar ajustat şi numărul de copii. Astfel, cuantumul lunar pentru familia beneficiară a ajutorului de incluziune sau pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de maximum 260 de lei pe lună (0,520 ISR) va fi: 107 de lei (0,214 ISR) pentru familia cu un copil; 214 de lei (0,428 ISR) pentru familia cu doi copii; 321 de lei (0,642 ISR) pentru familia cu trei copii; 428 de lei (0,856 ISR) pentru familia cu patru sau mai mulţi copii. Familia monoparentală beneficiară a ajutorului de incluziune sau cea cu venituri nete lunare ajustate de maximum 260 de lei pe lună (0,520 ISR) va primi un cuantum lunar al ajutorului de: 120 de lei (0,240 ISR) pentru familia cu un copil; 240 de lei (0,480 ISR) pentru familia cu doi copii; 360 de lei (0,720 ISR) pentru familia cu trei copii; 480 de lei (0,960 ISR) pentru familia cu patru sau mai mulţi copii. Pentru familia cu un venit net lunar ajustat cuprins între 261 de lei (0,522 ISR) şi 600 de lei (1,200 ISR) pe lună, cuantumul lunar al ajutorului va fi: 85 de lei (0,170 ISR) pentru familia cu un copil; 170 de lei (0,340 ISR) pentru familia cu doi copii; 255 de lei (0,510 ISR) pentru familia cu trei copii; 340 de lei (0,680 ISR) pentru familia cu patru sau mai mulţi copii. Cuantumul lunar al ajutorului pentru familiile monoparentale cu un venit net lunar ajustat cuprins între 261 de lei (0,522 ISR) şi 600 de lei (1,200 ISR) pe lună va fi: 100 de lei (0,200 ISR) pentru familia cu un copil; 200 de lei (0,400 ISR) pentru familia cu doi copii; 300 de lei (0,600 ISR) pentru familia cu trei copii; 400 de lei (0,800 ISR) pentru familia cu patru sau mai mulți copii. Important! De reţinut este că, în familiile care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, acordarea ajutorului va fi condiţionată de frecventarea neîntreruptă a cursurilor. Eventualele absenţe nemotivate, întreruperi sau repetări de an şcolar vor duce la scăderea cuantumului ajutorului. Suplimentul pentru locuire Suplimentul pentru locuire va reprezenta un ajutor financiar pentru acoperirea integrală sau parţială a cheltuielilor cu încălzirea locuinţei de domiciliu/reşedinţă în timpul sezonului rece (perioada 1 noiembrie - 31 martie). Acesta se va acorda în cuantumuri diferenţiate, în funcţie de încadrarea venitului net lunar ajustat, pentru un singur sistem de încălzire. Suplimentul va fi reprezentat, practic, de un ajutor pentru energie termică în sistem centralizat, un ajutor pentru gaze naturale, un ajutor pentru energie electrică sau un ajutor pentru combustibili solizi/petrolieri. Suplimentul pentru locuire va fi acordat, în timpul sezonului rece, persoanelor singure și familiilor care au un venit mediu net lunar ajustat de până la 600 de lei (1,200 ISR). „Cuantumurile suplimentului pentru locuire, indiferent de sistemul de încălzire utilizat, se calculează în funcție de veniturile nete lunare ajustate pe membru de familie, prin compensarea procentuală a cheltuielilor pentru încălzire (...)”, scrie în noua lege, făcându-se referire la: valoarea de referință a ajutorului lunar pentru energie termică, calculat în limita consumului mediu lunar și prețul gigacaloriei; valoarea de referință a ajutorului lunar pentru gaze naturale de 260 de lei (0,520 ISR); valoarea maximă a ajutorului lunar pentru energie electrică de 240 de lei (0,480 ISR); valoarea maximă a ajutorului lunar pentru combustibili solizi/petrolieri de 80 de lei (0,160 ISR). Cei care vor solicita venitul minim de incluziune exclusiv pentru suplimentul de locuire, pentru energie termică, gaze sau energie electrică, vor trebui să depună actele necesare până la data de 15 octombrie a fiecărui an. În cazul ajutorului pentru combustibili solizi/petrolieri, termenul va fi data de 15 septembrie a fiecărui an. Sursa: avocatnet.ro