Madalin

E bună

Simplu, il dai la fizica.

La un lucru eram si noi buni în UE - viteza Internetului. Păi hai sa o schimbăm și pe asta - punând bețe în roate oricărui furnizor de Internet care vrea sa mai facă ceva. Ordonanța lăcomiei (OUG 114/2018 - text complet atasat însemnării) nu a introdus doar o taxă de 3% pe veniturile operatorulor din telecom sau pus niște limite aberante pentru licitație pe spectrul 5G, dar conține o altă prevedere (care a părut pierdută prin problemele majore) cu un efect de blocare a oricărei dezvoltări de infrastructură de comunicații electronice: Art 85 Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 25 iulie 2016, se completează după cum urmează: 1.La articolul 42 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: " (11) Furnizorii de reţele de comunicaţii electronice care încheie contracte de instalare, întreţinere, înlocuire a reţelelor de comunicaţii electronice şi a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora sau efectuează lucrări de acces pe proprietăţi, fără existenţa dreptului de acces sau în lipsa autorizaţiei de construire, se sancţionează cu amendă în cuantum de până la 10% din cifra de afaceri, proporţional cu numărul de utilizatori deserviţi fără autorizaţie, respectiv cu câte un procent la 100 de utilizatori." 2.La articolul 43 se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul cuprins: "(12) Efectuarea de lucrări fără autorizaţie de construcţii se constată şi se sancţionează de personalul de control din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii." Deci problema majora nu o mai reprezinte blocurile fără autorizație care apar ca ciupercile după ploaie, ci inclusiv contractele de mentenanță ale rețelelor actuale. Pentru cei mai tineri care nu au trăit perioada, România a avut boom-ul de acces la Internet datorită rețelelor de cartier și a unei laxe reglementări pe zona de construcții de rețele, nu pentru că suntem mai frumoși. Câteodată și reglementarea laxă are avantajele ei pentru binele tuturor. Impactul ăsta este povestit cam tehnic și destul de indigest (și mult prea logic) în poziția marilor operatori care a apărut astăzi , dar ce nu spune comunicatul și am aflat eu din două surse este ca efectul practic este că operatorii au refuzat sa mai tragă fibre în locații noi până nu se blindează cu hârtii. Deci cam când vrea administrația publica locală. Deci șpagă din nou. Nu că restul de aspecte ridicole din ordonanță lăcomiei pentru operatorii telecom nu ar fi grave (au mai fost punctate si de ANISP): mărirea taxei către ANCOM la 3% de la maxim 0.5%, în condițiile în care ANCOM n-a mai cules-o de 10 ani, pentru că nu mai are nevoie (si bine a făcut). Iar ANCOM oricum nu are voie să folosească la altceva, decăt la bugetarea reglementării - altfel incalcă reglementările europene (mai precis art. 12 din Directiva 2002/20/UE). Deci chiar dacă iau banii nu au la ce să-i folosească. De fapt și ANCOM le-a spus exact asta înainte de adoptare. tarifele minime de 5G sunt de patru ori mai mari decât ce s-a obtinut la licitație de spectru din 2012 (hai să fim direcți - nu o să le plăteasca nimeni, oricum sunt doar 4-5 cumpăratori potențiali). În cel mai bun caz se amână. Sursa

În ultimele zile, a apărut o frenezie de discuții stârnite de declarația unui politician despre nevoia de a renunța sau nu la scutirea de la plata impozitului pe venit a programatorilor. Cred că discutăm despre lucrurile greșite, la momentul greșit și în modalitatea eronată. Explic de ce, cu două povești scurte, o concluzie intermediară și un exemplu practic. 2 povești scurte Acum vreo 10 ani, patronul unui magazin online relativ mic, dar de mare succes și profitabil m-a anunțat la finalul unei conferințe GPeC că pleacă din țară. Vinde tot - magazin, afacere (inclusiv cu dezvoltarea de alte magazine), casă - și plecă cu nevastă, copil și bagaje pe un continent departe de România. Nu mai putea de stat. Acum 7 zile, la GPeC Summit 2019, patronul unui alt magazin online relativ mic, dar de mare succes și profitabil, m-a anunțat că pleacă din țară. Încearcă să externalizeze tot ce poate (și dacă nu mai merge magazinul, îl va închide) și să plece cu nevastă, copil și bagaje într-o țară ploioasă din vestul Europei. Nu mai putea de stat. 1 întrebare De ce oare ai da cu piciorul unei surse de venit în creștere și unei cariere de antreprenoriat de succes? I-am întrebat și pe ei, și pe alții, m-am chestionat pe mine și o să mă chestionez probabil multă vreme. Cert e că nu era legat nici de situația financiară, nici de existența unui impozit pentru programatori, nici de un partid politic anume și nici de o situație familială particulară. Singurul element diferențiator ar putea fi că au copii. 1 concluzie interimară Cred că de vină este statul. Nu “statul paralel” (care e doar în mintea unor habotnici), ci statul inapt. Statul, adică ăla care trebuie să facă lucrurile fără mari frecușuri, adică un viitor predictibil și bun pentru copiii noștri - creșe, grădinițe, școli, parcuri, transport în comun, parcări, autostrăzi, impozite plătite ușor, certificate fiscale sau judiciare obținute online și, evident, #fărășpagă. Pentru că, chiar dacă renunțăm la scutirea aia, banii merg la statul inapt, care nu știe și nu poate să facă nimic util pentru cetățeni. Deci scutirea de la impozit nu este lucrul despre care trebuie să discutăm acum, ci despre cum facem un sistem care să funcționeze. Adică un stat apt, nu inapt. Adică despre un plan (că peste noapte nu se poate) ca să avem, peste 15-20 ani, un viitor predictibil și bun pentru copiii noștri - creșe, grădinițe, școli, parcuri, transport în comun, parcări, autostrăzi, impozite plătite ușor, certificate fiscale sau judiciare obținute online și, evident, #fărășpagă. Care e planul ăsta? Nu doar că nu există, ci nimeni nu îl are, nu îl propune și nu îl discută. Și totuși, vreau să discut despre scutirea de impozit! Și, dacă totuși vrei să atingi și subiectul ăsta, atunci, ca un politician respectabil și predictibil, o faci folosind ceea ce așteptăm cu toții, deși sună a jargon: “politici publice predictibile”. Adică, explicat concret: În primele 6 luni faci un studiu de impact și fezabilitate în care vin niște specialiști și analizează, pe date, nu pe vorbe, ce înseamnă în practică - numărul de persoane care vor fi afectate, câte business-uri, ce sume vor fi câștigate, unde vor merge sumele alea, care este impactul macro-economic, dacă se poate înlocui cu altceva. Studiul se încheie cu minimum 3 opțiuni de politici publice, pe care decidentul politic le poate lua în discuție. În următoarele 6 luni, faci consultare publică și asta nu înseamnă să arunci un document pe un site și să pui o adresă de e-mail unde nu răspunde nimeni, eventual și în orașele care ar putea fi cele mai afectate și așa vezi care este pulsul societății, ce n-au înțeles bine specialiștii ăia etc. După care, într-un an, iei decizia și, dacă trebuie schimbat ceva, faci legea care trebuie avizată de toate ministerele și apoi adoptată de Parlament. Iar în lege menționezi să intre în vigoare în 12-18 luni, să aibă antreprenorii timp să se adapteze (sau să plece din țară, după caz). După 3 ani și 6 luni de la ideea inițială, abia ajungem în momentul în care putem spune că va intra în vigoare o astfel de măsură. Abia asta ar fi diferența între o declarație politică pe genunchi și o politică publică predictibilă și responsabilă. Și o parte din discuția care ne interesează. Un viitor cu un stat apt. Sursa

Nu prea ai ales bine template-ul.

Era mai amuzant dacă era într-un context.

Merge.

E ok.

că de când m-am născut, n-am văzut aşa truuuuup

CHITANȚA REPREZENTÂND TAXA JUDICIARA DE TIMBRU ARE NATURA UNUI TITLU DE VALOARE LA PURTĂTOR Pornind de la interpretări diferite în practică, am considerat că este util să analizez natura juridică a taxelor judiciare de timbru, ajungând la concluzia că aceasta are natura unui titlu de valoare la purtător, ceea ce înseamnă că indiferent de cine este plătită taxa judiciară de timbru, dovada achitării acesteia în original, nu poate fi refuzată și în niciun caz nu poate reprezenta un motiv de anulare a acțiunii ca netimbrată. Prezentul studiu nu își propune o tratare exhaustivă a problematicii taxelor judiciare de timbru. Se dorește prezentarea unor probleme întâlnite în teorie și practică legat de natura juridică a chitanței reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru. Mai exact, întrucât problematica taxelor judiciare de timbru a fost tratată drept un subiect delicat, instanțele de judecată au evitat să se exprime cu privire la natura juridică a chitanței taxei judiciare de timbru. În acest sens, la momentul investirii instanței, fie au anulat acțiunea motivat de faptul că nu corespunde plătitorul cu titularul acțiunii, fie au motivat că taxele de timbru au fost plătite de alte persoane, străine cauzei, iar achitarea taxei de timbru s-a efectuat înainte ca instanța de judecată să stabilească cuantumul taxei judiciare de timbru. 1. Aprecieri generale Obligația de a achita taxa judiciară de timbru a fost introdusă prin Decretul 199/20.05.1955, care reglementa nu prea elaborat materia taxelor judiciare de timbru, limitându-se la enumerarea acțiunilor și cererilor pentru care se achita taxa judiciară de timbru. Instrucțiunile Ministrului Finanțelor nr.1711/1960 împreună cu practica judiciară au completat norma lacunară prevăzută de Decretul 199/1955. Odată cu schimbarea regimului politic și a realităților juridice, s-a resimțit nevoia acoperirii într-o manieră mai detaliată a reglementărilor legate de taxa judiciară de timbru, fiind astfel adoptată Legea 146/1997. Acest act normativ împreună cu dispozițiile Ordonanței Guvernului 32/1995 privind timbrul judiciar au reprezentat peste 11 ani cadrul legal al taxelor judiciare de timbru. OUG 80/2013 ca element de noutate elimină timbrul judiciar, modifică cuantumul taxelor de timbru în anumite domenii, dar și restabilește modalitatea de alocare a fondurilor din taxele judiciare de timbru, în procentele stabilite de art.40 al.32. 2. Scurtă apreciere asupra funcțiilor taxei judiciare de timbru Art.1 al.2 din OUG 80/2013 stabilește natura taxelor judiciare de timbru ca fiind plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești, precum și de Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În actuala reglementare, taxa judiciară de timbru se achită anticipat, astfel încât până la momentul achitării taxei judiciare de timbru, cererea de chemare în judecată nu se comunică părții adverse. Art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru prevede „(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege. (2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei. Prin aceeaşi comunicare instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru”. Această stare de fapt nu intră în conflict cu prevederile art. 21 din Constituție, relativ la accesul liber la justiție, acces care nu presupune gratuitatea, aspect stabilit de Curtea Constituțională3, aplicare a principiului stabilit de art.56 din Constituție potrivit căreia cetățenii au obligația de a contribui prin taxe și impozite la cheltuielile publice. În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului4 a apreciat că dreptul de acces la o instanța, asigurat de art.6 din Convenție se pretează unor limitări de natură financiară în interesul unei bune administrări a justiției. Având în vedere caracterul stabilit de norma juridică în discuție, taxa judiciară de timbru are caracterul unei contribuții bugetare, fiind datorată exclusiv de persoanele care apelează efectiv la sistemul judiciar. Noțiunea de plată prevăzută în art.1 din actul normativ are din punctul nostru de vedere o lipsă de rigoare, având în vedere că nu se asigură o contraprestație din partea sistemului judiciar care asigură dezideratul superior al înfăptuirii justiției, incompatibil cu ideea de plată. Cu alte cuvinte, taxa judiciară de timbru îndeplinește funcția de contribuție bugetară a celor ce apelează efectiv la sistemul judiciar, cu scopul asigurării cheltuielilor înregistrate de obligația fundamentală a statului, de a înfăptui justiția. 3. Reguli privind taxarea În mod tradițional absolut toate actele normative privind taxele judiciare de timbru au instituit obligația de a achita anticipat taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar, care conform normelor metodologice 2083/1997 5art.7 al.1 ”se anulează prin aplicarea ștampilei instanței judecătorești, a Ministerului Justiției, a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție ori a notarului public după caz”. Conform art.32 al.2 din Ordinul 760/19996 de punere în aplicare a Legii 146/1997, persoana care primește acțiunea și implicit taxa judiciară de timbru are obligația de a verifica corectitudinea conturilor în care s-au depus sau virat taxele judiciare de timbru, fapt ce denotă că singura calitate necesară și suficientă a chitanței reprezentând taxa judiciară de timbru era plata în contul corect. OUG 80/20137 nu preia această obligație expresă, dar nici nu impune obligații noi pentru persoana care primește taxa judiciară de timbru. Totodată în mod constant, actele normative care au reglementat materia taxelor judiciare de timbru nu au instituit obligația de a achita personal taxa judiciară de timbru. Art. 32 din Ordinul 760/1999 care reprezintă Normele Metodologice a Legii 146/19978, prevedea că ”dovada achitării taxei judiciare de timbru se depune la dosar” iar al.2 prevedea că persoana care primește acțiunea are obligația de a verifica corectitudinea conturilor în care s-au depus taxele judiciare de timbru. De aici, în diferite decizii de speță s-a stabilit că obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță nu reprezintă o obligație cu caracter personal. Prin urmare, nimic nu îl împiedică pe reclamant să mandateze o altă persoană să achite taxa în locul lui, care poate fi folosită în procesul în care este parte. Totodată teoreticienii dreptului, în acord cu această decizie de speță apreciază că excepția netimbrării nu poate fi admisă, atunci când taxa de timbru este achitată de altă persoană decât reclamantul, întrucât obligația de plată a taxei judiciare de timbru nu are caracter personal. Este suficient a se proba că a fost achitată suma corectă în contul corect, indiferent de la cine provine plata. În conformitate cu art. 1472 Cod Civil, plata poate fi făcută de orice persoană, chiar dacă este terț în raport de acea obligație. Astfel, din moment ce obligația de plată a taxelor judiciare de timbru nu este personală, achitarea acesteia poate fi făcută atât de parte, de reprezentant, mandatar sau chiar de un terț neinteresat. Atât OUG 80/2013 cât și Legea 146/1997 nu prevedeau obligația de a depune chitanța reprezentând plata taxei judiciare de timbru în original la dosar, astfel încât unele instanțe au apreciat că este suficientă dovedirea achitării taxei cu copia conformă cu originalul, dar odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă, conform art.194 se apreciază în mod constant că dovada plății taxei judiciare de timbru se depune în original la dosar, iar instanța investită cu soluționarea cauzei va proceda la anularea taxei de timbru achitate, făcând mențiune în acest sens pe originalul dovezii plății (anulat, data și semnătura judecătorului). Cu alte cuvinte, odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru este scoasă din circuitul juridic, prin anulare de către instanța de judecată. Această interpretare, reînvie practic dispozițiile art.7 al.1 din Normele Metodologice 2083/199714 de aplicare a OG 32/199515, care impuneau obligarea de a anula timbrul judiciar în momentul în care se depunea la dosarul instanței. 4. Comparații cu privire la natura juridică a chitanței privind achitarea taxei judiciare de timbru Astfel cum am arătat anterior, elementele de validitate a taxei judiciare de timbru sunt următoarele: – Existența chitanței în original – Achitarea taxei judiciare de timbru în contul corect comparație cu mandatul Art.2009 Codul Civil ne spune că mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părți, numită mandant. Făceam referire anterior la Decizia civilă nr.22 din 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, ”care spunea că nimic nu îl împiedică pe reclamant să mandateze o altă persoană să achite taxa în locul lui, care poate fi folosită în procesul în care este parte”, dar care totuși nu se mulează întrutotul în dispozițiile art.2009 Cod Civil. Astfel, pentru a fi în prezența unui contract de mandat mandatarul trebuie să acționeze în numele mandantului, ceea ce presupune că ar cumpăra taxa de timbru pe numele mandantului. Pentru aceste considerente apreciem că mandatul în speță este posibil, dar natura juridică a chitanței poate fi asimilată obiectului mandatului, doar dacă este achitată pe numele mandantului. comparație cu titlul de valoare Titlul de valoare este înscrisul sub semnătură privată în temeiul căruia posesorul lor legitim este îndrituit să exercite, la o dată determinată, dreptul arătat în înscris. Având în vedere definiția mai sus menționată, titlurile de valoare prezintă următoarele caractere juridice: a) Caracterul constitutiv – dreptul de creanță încorporat în titlu poate fi exercitat numai în temeiul titlului, iar debitorul nu se poate libera decât dacă obține restituirea înscrisului, b) Caracterul formal – înscrisul trebuie să îmbrace forma determinată de lege17 și să cuprindă anumite mențiuni obligatorii c) Caracterul literal – existența și limitele dreptului ce poate fi exercitat de posesorul legitim al titlului sunt determinate în mod exclusiv prin înscris, iar mențiunile înscrisului nu pot fi combătute, completate sau interpretate prin alte înscrisuri sau prin dovedirea altor împrejurări de fapt d) Titlurile de valoare conferă drepturi autonome, independente, pe de-o parte față de raportul juridic originar, cât și față de dreptul aparținând transmițătorului, în cazul transmiterii înscrisului18. În doctrina de specialitate, titlurile de valoare au fost clasificate după mai multe criterii, între care ”în funcție de modul în care circulă” titlurile de valoare au fost clasificate în trei categorii: a) Titluri nominative – care individualizează titularul dreptului prin arătarea numelui și prenumelui acestuia; aceste titluri se pot transmite prin cesiune b) Titluri la purtător – care nu cuprind nominalizarea titularului drepturilor, acesta fiind asimilat cu posesorul legitim al înscrisului: transmiterea acestor titluri se face prin simpla tradițiune c) Titluri la ordin – care cuprind anumite drepturi, ce pot fi exercitate doar de către primul beneficiar sau persoana căreia i s-a transmis prin gir. Titlul de valoare la purtător se apropie cel mai mult din punct de vedere a naturii juridice de situația achitării unei taxe judiciare de timbru pe un alt nume, aceasta din urmă îndeplinind toate caracterele acestuia. 5. Natura juridică a chitanței ce reprezintă dovada achitării taxei judiciare de timbru Pornind de la premisele mai sus evocate, chitanța emisă de Serviciul Taxe și Impozite al Primăriei, care atestă plata unei taxe judiciare de timbru are natura juridică a unui titlu de valoare la purtător, încorporând un drept de creanță asupra bugetului public în cauză, fiind obligatorie forma scrisă, achitat în contul corect, existența și limitele dreptului fiind expres cuprinse în titlu. Acestea se află în circuitul juridic în mod liber, fiind transmise prin simpla tradițiune, fiind scoase din circuitul juridic în condițiile prevăzute de art. 197 Cod procedură civilă, prin anulare de către instanța de judecată. Astfel, instanța de judecată îndeplinește un dublu rol din punct de vedere fiscal, de agent fiscal al Statului care te impune dar și verifică achitarea corectă a taxei judiciare de timbru pe care o scoate din circuitul juridic prin anulare. Totodată având în vedere că reglementarea actuală a taxelor judiciare de timbru nu impun achitarea personală a taxelor judiciare de timbru, numele și prenumele înscrise în cadrul chitanței sunt irelevante, față de raportul juridic existent între posesorul legitim și debitor (în cazul de față organele statului care solicită achitarea unei taxe judiciare de timbru). Sursa

Pornind de la existența crizei de pe piața muncii din România, întrucât potrivit angajatorilor, 81% dintre angajatorii din România întâmpină dificultăți în ocuparea posturilor vacante, cauzele fiind reprezentate de numărul insuficient de candidați disponibili pe piață (41%), lipsa de cunoștințe profesionale specifice (22%) și lipsa experienței necesare pentru postul vizat (16%), raportat la majorarea șarjei de angajați străini care pot lucra în România (20 000 în 2019) analizăm pașii necesari angajării unui lucrător non-EU, în România. Pasul 1. AVIZUL DE ANGAJARE PENTRU LUCRĂTOR PERMANENT dă dreptul angajatorului să încadreze în muncă un străin cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe durată nedeterminată. Contractul individual de muncă pe perioadă determinată se prelungeşte în condiţiile prevăzute de Codul muncii, fără obţinerea unui aviz de angajare, în situaţia în care se menţin condiţiile de angajare pe locul de muncă respectiv. Condiții pentru angajator. În vederea angajării unui cetățean non-UE, angajatorul trebuie să îndeplinească câteva condiții: Are achitate la zi obligațiile către bugetul de stat Desfășoară activități compatibile cu funcția pentru care se solicită încadrarea în muncă a străinului Să nu fi fost sancționat pentru muncă nedeclarată sau angajare ilegală în ultimele 6 luni. Condiții pentru angajat Locurile de muncă nu pot și ocupate de cetățeni români, ai statelor membre UE/SEE sau de rezidenți permanenți pe teritoriul României Sunt îndeplinite condițiile speciale de pregătire profesională, experiență în activitate și autorizare Este apt din punct de vedere medical Nu are antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea care urmează a fi prestată Se încadrează în contingentul anual aprobat de Guvernul României, prin Hotărâre. Acte necesare: Angajator: Certificatul de înmatriculare la oficiul registrului comerţului, în copie şi în original Certificatul constatator emis de oficiul registrului comerţului, din care sa rezulte ca nu au fost înregistrate mențiuni privind deschiderea procedurii falimentului Certificatul de atestare fiscalã emis de administraţia finanţelor publice în a carei raza teritorialã angajatorul isi are sediul social, privind achitarea obligaţiilor cãtre bugetul de stat pe ultimul trimestru Adeverința eliberata de agenţia pentru ocuparea forţei de munca în a cărei raza teritorialã își are sediul angajatorul, cu privire la forța de munca disponibilã pentru locul de munca vacant comunicat de angajator potrivit dispoziţiilor legale, cu cel mult 60 de zile anterioare depunerii cererii Fişa postului, organigrama angajatorului cu prezentarea funcţiilor ocupante şi vacante Dovada publicãrii prin mijloace de informare în masă din România a unui anunţ pentru ocuparea locului de muncă vacant Ofertă fermă de angajare Copia procesului-verbal întocmit în urma selecţiei realizate pentru ocuparea posturilor vacante din care să rezulte și faptul că străinul pe care angajatorul intenționează să-l încadreze în muncă îndeplinește condițiile de pregătire profesională și experiență în activitate prevăzute de legislația în vigoare pentru ocuparea acelui loc de muncă Cazierului judiciar al angajatorului Străin: Declaraţia pe propria răspundere a străinului că este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă şi că are cunoştinţe minime de limba română sau cunoaște o limbă de circulație internațională Curriculum vitae si două fotografii tip 3/4 ale străinului, care poate conţine şi declaraţia pe propria răspundere a străinului că este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă şi că are cunoştinţe minime de limba română sau cunoaște o limbă de circulație internațională (în această situaţie nu se va solicita documentul prevăzut la pct.1) Cazierul judiciar al străinului sau alt document cu aceeași valoare juridica eliberat de autoritățile din tara de origine sau reședința tradus şi legalizat Copia documentului de trecere a frontierei, valabil, al străinului (Pașaportul valabil, cu care intenționează să intre în România) Taxe: 100 euro pentru angajat permanent 25 euro pentru sezonier sau care are drept de ședere în țară. Termen de soluționare: 30 zile care poate fi prelungit cu maxim 15 zile. Pasul 2. Obținerea de către străin a vizei de lungă ședere pentru angajare de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, din țara de rezidența a angajatului străin. Lista se regăsește aici: http://www.mae.ro/romanian-missions. Pentru unele țări nu este necesară viza, în funcție de acordurile, încheiate de România, lista se regăsește aici: http://www.mae.ro/node/1470 Termen de soluționare: 10 zile de la data depunerii Taxe: 120 Euro Acte necesare pentru obținerea vizei: Copia avizului IGI Dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară pentru întreaga perioadă înscrisă în viză – un extras de cont recent din care să rezulte că deține aproximativ 1100 Euro în cont. Certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din statul de domiciliu ori reședință, și după caz, apostilat sau supra-legalizat Asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei Deși nu ar trebui, se poate să ceară și: dovada asigurării condiţiilor de cazare de natură să îi asigure un nivel de trai adecvat pentru toată durata şederii preconizate, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate ori de închiriere a unei locuinţe în România pe numele solicitantului sau a unei declaraţii autentificate privind asigurarea condiţiilor de cazare adecvată pentru solicitant, dată de titularul unui drept de proprietate sau de folosinţă a unei locuinţe de pe teritoriul României. Viza de lunga ședere se acorda pentru o perioada de 90 de zile, cu una sau mai multe calatorii. Pasul 3. Obținerea permisului unic. După intrarea in Romania trebuie obținut un permis unic. Documentele se depun de către solicitant personal (i se va prelua si imaginea) la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din județul in care locuiește, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere acordat de viza. Permisul de ședere are valabilitatea de 1 an. Acte necesare: Cerere Documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie etc.) in original si copie Dovada deținerii legale a spațiului de locuit in original si copie Contractul individual de munca Salariul înscris Adeverința medicală Print screen din registrul general de evidență a salariaților la secțiunea unde se regăsesc date despre contractul individual de muncă, semnat de către angajator Alte taxe: Taxele pentru obținerea permisului de ședere sunt: – contravaloarea (în lei) a 120 EURO taxa consulară – se achită la Trezorerie/CEC BANK S.A., în contul bugetului de stat cu nr.20330102; – 259 RON reprezentând contravaloarea permisului de ședere, se achită în contul CNIN RO10RNCB0082044172830514 la orice unitate teritorială a Băncii Comerciale Române S.A. Taxa pentru prelungirea permisului de ședere (anual): 259 RON reprezentând contravaloarea permisului de ședere, se achită în contul CNIN RO10RNCB0082044172830514 la orice unitate teritorială a Băncii Comerciale Române S.A. Termen de soluționare: 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazul in care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Permisul unic se reînnoiește cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior. Analiză costuri/per angajat: 100 Euro (taxă IGI) + 120 Euro (obținerea vizei) + 120 Euro + 259 lei (obținerea permisului de ședere) = 340 Euro+340 lei. Nu include costuri mici, cum sunt: asigurare de sănătate angajat pentru perioada vizei, , eventuale costuri pentru obținerea adeverinței eliberată de agenţia pentru ocuparea forţei de munca, certificate constatatoare ORC, ANAF, publicarea în ziar a unei oferte de muncă. Analiză perioadă pentru obținerea documentelor: 30-45 zile, obținerea avizului IGI + 10 zile obținerea vizei, după care angajatul poate veni în România, în vederea începerii lucrului. După sosirea în România, se încheie contractul de muncă, cu respectarea condițiilor pentru protecția muncii, medicina muncii și se asigură locuința angajatului – care la data depunerii cererii pentru permisul unic (de ședere) trebuie să fie valabil 1 an. Obținerea permisului de ședere se obține în România, în perioada în care angajatul deja lucrează. Sursa

E sambata dimineata si ma pregatesc, incet incet, sa plec catre Delta Vacaresti la Bucuresti MTB. Este inca un weekend superb de toamna, cu soare si cer senin, cu vreme perfecta de iesit si hoinarit. Exact asa a fost si weekendul trecut, cand am facut a doua vizita din acesta toamna la Brasov. Venisem dupa o saptamana destula de plina la birou, iar nevoia de a pleca din oras se acumulase la un nivel destul de periculos. Fara ezitare, joi pe la pranz am cerut o zi de concediu pentru a doua zi (ca deh, cand te apuca dorul de duca te mananca si palmele si talpile si te scarpini cum apuci). Am avut noroc, ziua a fost aprobata, asa ca am dat fuga acasa la final de program, ca sa ma pregatesc. Cu bagajul facut, am decis impreuna cu Alex Diaconu si Ioana Molnar sa plecam de joi seara. Planul nostru initial era de a merge de vineri, insa eu si Alex nu voiam sub nicio forma sa ratam o tura faina vineri dimineata. Am ajuns destul de tarziu, pentru ca din oras am plecat pe la 9pm. Insa nu a mai contat, eram la munte. Vineri – tura “usoara” de bicla Vineri i-am tot repetat lui Diaconu ca nu trebuie sa rupem iar pinioanele si lanturile pe toate catararile de langa Brasov. Eu aveam, sambata si duminica, 2 curse la Festival Sport Montan Sacele: proba de MTB si cea de trail run de 15km. Alex a zis, “Da frate, nimic iesit din comun, mergem sa ne dam pe drumurile de langa zoo.” Eu nu stiam acele drumuri, si l-am crezut….Greseala! Intr-adevar, poteca este superba, pe un drum de exploatare de pietris, ce onduieste pe versantul dealurilor, paralel cu DN1. Insa, pe 50km tot am avut destul de urcat, iar cand lasi “2 copii” impreuna pe bike, inevitabil incep sa se intreaca. Asa ca am ajuns acasa destul de “afectat”, poate putin cam mult pentru cursa de a doua zi. Insa, totul a meritat, pentru ca peisajele sunt peste orice descriere pe care o pot face eu. Ne-am oprit, am admirat culorile si am tras si cateva filme slow-mo, cu covorul de frunze pe care il rascoleam la fiecare trecere. Tura nu a fost lipsita de patanii, evident. La intoarcere am gasit noi o bifurcatie si un drum pe care Alex nu il stia. “Pai hai pe el, atunci” am zis noi. A fost frumos, printre frunze cazatoare, pe langa o stana cu niste caini pasnici si o exploatare de lemne de foc. Iar apoi drumul tot urca, incet, pret de 4 km. La capat era o infundatura, cu o poteca ingusta urcand in stanga. Langa era o cabana pe picioroange, tip “tree house”, loc de observatie de animale. Mirosea apasator, puternic, a hoit..ceva nu parea in regula. Alex: Bai Brebule, aici miroase rau de tot a hoit, o fi murit un caine undeva pe aici. Andrei: Da, e un hoit aici…. E peste tot sub picioarele noastre…zic eu… Pe jos era plin de copite, siri de spinare si tot felul de oase. Scenariu parca scos din filmele de groaza ieftine. Era loc de observatie/vanatoare de ursi, unde ii ademeneau cu mancare. Nu pot sa va descriu viteza cu care am luat-o inapoi la vale, pana la civilizatie. Seara am iesit in oras, ne-am bucurat de niste burgeri absolut deliciosi, cu chipsuri de cartofi, la Gratar Urban in centrul vechi al Brasovului. Am uns totul cu o bere nefiltrata si apoi am mers acasa sa ne odihnim. Sambata – Cursa de MTB A doua zi parca a venit prea repede. La 6 a sunat ceasul, afara era inca bezna, iar noi ne-am facut rutina fiecaruia de dinainte de cursa. La 7juma am plecat din oras catre Sacele, pentru a ne lua kiturile de concurs pentru proba de MTB de la Festival Sport Montan Sacele. Sambata aveam startul de la zona de parapanta din localitate. Urmau sa fie 2 probe in paralel, cea de MTB si cea de parapanta cu aterizare la punct fix. Ne-am luat kiturile si am inceput sa ne incalzim. Proba de bike fiind introdusa anul acesta pentru prima oara, nu avea parea multi participanti, poate undeva in jurul a 70. Oricum, numai “muntomani”, oameni indragostiti de munte si de sport. Am salutat prietenii, am pus numarul pe bike si am iesit la incalzire pe strazile din jur. Startul a fost la 9am, cu o bucla de 1-2km prin Sacele, ca apoi sa luam pieptis muntele. Ce sa zic…m-am dat si eu zmeu, am iesit din bucla cu un avans de vreo 50m, care insa a tinut pana la prima urcare grea. Atunci au venit din spate toti baietii din Brasov, care se antreneaza pe pantele alea aproape zilnic. Bine, “urcare mai grea” e un termen foarte relativ. Cursa a avut doar 20km, insa cu 1000m diferenta pozitiva de nivel. Adica a fost crunt. Zonele mai usoare erau echivalentul zonelor mai grele din multe alte curse la care am fost. Din tot traseul, cred ca 4-5km au fost de push bike. Efectiv nu mai puteam, mai ales ca unele portiuni aveau un gradient imposibil, sau erau poteci tehnice pline de stanci, in urcare. Pe putinele portiuni de coborare sau de plat reuseam sa recuperez putin, insa niciodata suficient pentru a ii prinde pe cei din fata. Am tras cate de tare am putut si, pentru prima data in foarte mult timp, am ajuns la fundul buteliei. Pe ultima urcare efectiv nu am mai putut nici sa imi ridic pulsul, eram sleit. Dar, ma stiti doar, no pain – no gain, no pain – no fun! A meritat fiecare secunda. Traseul (pe care il gasiti aici ) ne-a dus pana la cabana Sava (cea noua), unde era finish-ul. Am facut ravagii in platourile de cascaval, masline, covrigei si dulciuri. Apoi am dardait serios pe coborarea inapoi la start. Pe coborare m-am intalnit cu Diaconu, care isi gasise un loc ferit de vant, pe o pajiste si facea poze concurentilor, assezat comod pe o punga mai mare. La final de zi pot spune ca am ajuns pe locul 14 la general. C’est la vie! Duminica – Bunloc Trail Run Duminica eram inscris la Bunloc Trail Run, una din cele 3 probe din acea zi de la festival. Consta in 15km de alergare, cu diferenta de nivel de 700m. Mare parte din proba era pe traseul de mtb de cu o zi inainte. Plecarea a fost din centrul localitatii, de langa casa de cultura. De data aceasta participantii au fost mult mai numerosi. Eram o masa destul de mare de oameni, unii la cursa populara, altii la proba de 30km si altii la 15km. Nu stiu cum se simteau ceilalti, insa eu eram cu nivelul de energie minimal. Tura cu Alex si cursa de sambata imi lasasera picioarele ca de guma. Ma durea TOT! Am plecat incet, spre mijlocul-capatul plutonului, cu un ritm timid de 5min/km. Stiam ca vine panta in curand si trebuia sa imi incalzesc din nou picioarele pana atunci. Aceeasi panta care m-a dovedit cu o zi inainte. Oricum, a fost mult mai bine ca la push-bike. Am mers constant pana sus la cabana, unde am bagat un gel, niste isotonic si cateva jeleuri. ZAHAR! Sursa

La un semn deschisă-i calea şi se-aude “Start!” din cort Și plecă-un ciclist atât de simplu, după biclă și raport. – Tu eşti Andrei? – Da-mpărate! – Ai venit să mi te-nchini? Da, stiu…titlul aduce a o combinatie nefericita de rock psihedelic, o ora de romana de clasa a 12a si ceva telenovele turcesti. Insa, lasand gluma la o parte, articolul este despre prima editie Road Grand Tour The Wall, eveniment ce promite sa devina in scurt timp un clasic al ciclismului de sosea romanesc. La fel ca in aproape toate celelalte weekenduri din aceasta toamna, am fost binecuvantati de o vreme exceptionala. Cu toate ca a fost rece dimineata (na, doar suntem in noiembrie), gradele s-au acumuat in timpul zilei, iar sambata a fost temperatura ideala de pedalat. Dupa o seara de vineri destul de relaxata, in care am ajuns casa devreme si am putut sa ma odihnesc destul (ba chiar am reusit sa incropesc niste paste cu ce mai aveam prin frigider), sambata dimineata a fost oarecum mai agitata, cel putin in primele ore. Nu stiu cum sunteti voi, insa mie imi place ca in dimineata cursei sa ma trezesc devreme, tocmai pentru a avea timp berechet sa imi fac toate tabieturile. Totusi, am reusit eu cumva sa ma intind destul incat sa plec cam tarziu. Telefonul imi arata ca as ajunge la 10 in Pucioasa, ceea ce imi lasa putin pentru luat kit, pregatit bicla si incalzire. Insa traficul slab de sambata dimineata, soarele ce rasarea din ceata de pe campie si o cafea buna au facut drumul mai mult decat agreabil. Odata ajuns la Pucioasa, am parcat langa centrul de informare turistica, mi-am luat kitul si am dat fuga inapoi la masina ca sa ma pregatesc. Planul initial era sa ma vad cu restul echipei Tri Tribe – Triathlon Coaching, adica Ioana Molnar, Alex Diaconu si Alex Ion, ce veneau din Brasov. Aparent, ei s-au lungit si mai mult ca mine, GPSul lor aratand ca ar ajunge undeva la 11.10. Startul era la 11… Le-am urat bafta si m-am dus spre incalzire. Traseul incepea cu 2 urcari, una mai mica si alta mai consistenta, asa ca am incercat sa le fac de cateva ori, iar pe coborari sa ma acomodez cu temperatura. La ultima coborare, chiar cand ma intorceam catre start, un nebun in spate a inceput sa claxoneze isteric. Mare mi-a fost surpriza sa-l vad pe Diaconu, care probabil ca incalcase destule reguli de circulatie incat sa ajunga cu 20 de minute mai repede decat estimarea telefonului. Deabia ce au avut timp sa se schimbe si sa plece spre start. Alex Ion si Ioana inca isi strangeau pantofii cand se dadea numaratoarea inversa. “Neam cu neam urmându-i zborul şi sultan după sultan.” Startul a fost in valuri, la 11 tura lunga (doua bucle de traseu) iar la 11.05 cea scurta. Nefiind antrenat pe cat de mult as fi vrut, am decis sa termin sezonul linistit si sa ma bucur de zona frumoasa de langa Pucioasa. Deci, am ales tura scurta. Am plecat din centru, din acelasi loc de unde se porneste si la BikeExpert Apine Challenge. Primarul orasului ne-a numarat, startul s-a dat si iata ca toti 145 de temerari mergeam sa infruntam urcarile criminale. Am avut si putin noroc, pentru ca problemeletehnice i-au determinat pe organizatori sa tina cursa in sensul invers celui planificat, asa ca am avut placerea de a cobori Sultanul, nu sa il urcam. Se vede ca inca nu avem o scoala de ciclism veritabila, cel putin cand vine vorba de conduita si organizarea pe sosea. Eram in al doilea pluton, primul fiind undeva la 200m in fata. Cu greu am reusit sa ii organizez pe cei 10-15 baieti de langa mine, iar impreuna cu alti 2 participanti sa stabilim o mica morisca. Usor, usor am ajuns la 20m de plutonul fruntas. Ii vedeam pe colegii de la Giant, insa in acel punct, poate manati de dorinta de a ajunge cat mai repede in fata, cei din grupa noastra au inceput sa atace haotic, viteza a scazut, iar primul pluton a inceput sa se indeparteze. Nu m-am panicat, pentru ca memorasem profilul altimetric si stiam ce urmeaza. Urcarea a devenit aburpta…in fata aparea Sultanul. Multi rideri care au tras tare pana acolo au resimtit efortul si au inceput sa ramana in urma. Eu nu eram departe de acea stare, recunosc. In inconstienta mea am intrat in cursa cu o caseta de pinioane de 11-28, iar in urcare am trecut prin plaja de rapoarte insta. Cand maneta de la ergopower mi-a zis ca nu mai am pinioane, parca m-a lovit ceva in directin piept. Urcam dealul tragand de bicla, impingand in picioare, numaram metri pana la varf. Ce am aflat la finalul urcarii este ca, daca esti in gratiile Sultanului, acesta te poate rasplati cu niste coborari de senzatie. Exact asta am primit si eu. Pe coborarea unde multi au cazut, unii destul de grav, am reusit sa scot toata tehnica de mtb din mine si sa ma desprind de restul baietilor, ajungand rapid la 73km/h. Dupa Sultanul a urmat o perioada de acalmie. Din grupul de 20 am ramas doar cativa, vreo 3-4. Am parcurs a doua treime din cursa pe fals plat, intai pe o coborare rapida, in pedalare, undeva la 45 la ora, ca apoi sa incepem iar sa urcam, de data aceasta catre Provita, a doua urcare grea a zilei, insa mult mai scurta. Iar dupa aceasta urma o alta coborare lina, lunga, la capatul careia era ultima urcare, langa Carlanesti, fix prin zona pe unde am plecat in cursa. Daca mai toata cursa planul mi-a functionat cum trebuie, la final nu s-au mai potrivit lucrurile. Eu ma asteptam la 60km, insa in realitate au fost doar 55. Planul era sa plec in ultimii 2 km si macar sa mai urc cateva pozitii in clasament. Insa acei 2 km nu au mai venit. Cativa baieti de langa mine au plecat mai devreme, iar eu nu i-am urmarit pentru ca aveam impresia ca nu o sa poata sa duca atacul 5 km. Dupa ultima urcare de la intrarea in Pucioasa, a urmat in finish rapid in coborare, inapoi spre centru. Terminam prima editie The Wall pe locul 20 la general si 3 la categorie. Eram insa foarte fericit de cursa, de peisaje, de efortul depus, de faptul ca nu am cazut si de vremea frumoasa. Am avut chiar energia sa imi inchid tricoul monu si sa ma ridic pentru un mic dans pe bike, pentru poza de finish. Sursa

Daca nu ai mai fost la triatlon Fara Asfalt pana acum, sau te afli la primul tau triatlon, m-am gandit ca te-ar ajuta cateva sfaturi despre cum sa abordezi cat mai bine proba de bicicleta din cadrul concursului de la 2 Mai. De asemenea, am adaugat si cateva tips&tricks pentru un inot bun si o alergare optima. Astfel, impartim articolul in 3 parti. Fiecare corespunde unei probe din concursul de triatlon. Pentru inspiratie, poti sa citesti si despre editia Fara Asfalt 2018. Eu raman la parerea ca este cel mai frumos triatlon din Romania. Inotul Daca nu te simti confortabil cu inotul in ape deschise, sau daca esti la primul triatlon, atunci iti sugerez sa faci o mica perioada de acomodare cu aceasta proba. Mai ai un weekend pana la concurs, asa ca nu ar strica sa dai o fuga pana la mare pentru a face un inot, sau poate sa mergi la unul dintre lacurile din jurul Bucurestiului. Testeaza imbracatul si dezbracatul neoprenului. Anul trecut apa a fost calda, am inotat fara neopren. Insa, daca apa va fi rece, acesta devine obligatoriu. Intra in apa cu destul timp inainte si fa o acomodare cu temperatura, inainte de incalzire – doar intra in apa si stai acolo, bucura-te de peisaj, de oamenii din jur si de faptul ca esti acolo si esti pe cale sa faci ceva foarte fain. Cu 20min inainte de start, fa o incalzire stationara, pe plaja, iar apoi intra in apa si fa si acolo cateva “lansari”, pentru a creste pulsul. La start, in functie de viteza ta de inot, incearca sa te pozitionezi corespunzator. Va fi aglomeratie, iar daca nu te simti increzator in startul tau, atunci nu te baga in mijlocul plutonului. O pozitie mai in lateral va fi mai relaxanta, iar tu te vei putea concentra pe inot, fara sa ai grija celor din jur. In rest e simplu, urmareste concurentul din fata ta. la iesirea din apa nu alerga prea tare. Primii pasi sunt ca sa iti redobandesti echilibrul. Iti dai casca si ochelarii jos si, in timpul alergarii, dai jos neaoprenul pana la brau. te vei dezbraca complet de el in zona rastelului. E bine sa memorezi bine unde ai rastelul, pentru a nu pierde timp sa il gasesti. Inainte de concurs, lasa-ti in rastel lucrurile exact asa cum le vei pune pe tine la plecarea in proba: casa + ochelari, pantofii SPD desfacuti. Iti va face viata mult mai usoara. Bicicleta Pe langa sfaturile din film, iti recomand sa abordezi proba cu o presiune scazuta in roti (NUMAI DACA ESTI PE TUBELESS). Eu voi merge cu 1.9 bar, asta pentru ca tot traseul e plin de piere, de urme de animale, sleauri si urme de roti de tractor. O roata prea umflata va insemna ca tu vei “topai” in sa si vei avea probleme cu echilibrul si cu a transmite forta in roti si pe pamant. Pune-ti in bidon un amestec de apa, isotonic si geluri. Eu, pentru aproximativ 1 ora 15 min de pedalat, imi pun 1 pastila de iso, 2 geluri, completez cu apa (700ml), iar la final, inainte de alergare, iau un hidrogel cu cafeina, ca sa imi dea energie pentru proba de alergare. Atentie, nu lua gelul prea aproape de proba de alergare, pentru ca risti sa “ti se taie” ficatul. El se activeaza in aprox 5-10 min. Alergatul La fel ca la bicla, e ideal sa ai lucrurile in tranzitie exact asa cum le vei pune pe tine: numar de alergare, adidasi, nutritie. Eu plec pe alergare cu un flask de 200ml, in care am apa si iso. Nu trage tare pe prima suta, pentru vei alerga pe nisip adanc. E foarte greu, asa ca e bine sa iti acorzi cateva minute de acomodare, apoi poti trage mai tare. Chiar la plecare ia niste apa de la voluntari si arunc-o pe tine, iti va tine racoare pe faleza insorita. La punctul de intoarcere in Vama Veche mai ai ocazia sa bei putina apa (ATENTIE, putina). Nu bea prea multa, pentru ca “ti se apleaca” si nu poti alerga cu stomacul plin de apa. Un mic truc este doar sa iti caltesti gura cu apa, ca apoi sa o scuipi. Ajuta, crede-ma. La punctul de intaorcere vei avea de urcat faleza dintre 2 Mai si Vama Veche. Ia-o usor, progresiv, ca un fel de lansata. Astfel, vei putea accelera si nu ti se va taia inca de la inceput. Pe faleza, tot ce trebuie sa faci este sa te bucuri de peisaj si de briza, atat. La final vei cobori pe plaja, atentie la coborare si la “topaiala” pe pietrele de jos. Daca ai ajuns acolo, mai ai doar 500m si e gata concursul. Te poti pregati de poza de la poarta de sosire. Sursa

Mai sunt doar trei săptămâni până la evenimentul Unpacked pe care Samsung îl organizează cu ocazia lansării seriei de smartphone-uri Galaxy S20, iar informaţiile despre cele trei noi dispozitive de top încep să apară de peste tot. Există fotografii, liste de specificaţii şi alte detalii despre telefoane, însă nicio listă de până acum nu a foat atât de completă precum cea pe care a publicat-o MySmartPrice cu ajutorul „leaker-ului” indian Ishan Agarwal, ambele surse oferind informaţii „neoficiale”, care s-au dovedit a fi adevărate în trecut. Avem la îndemână o listă preliminară de specificaţii hardware, acestea oferind detalii complete despre modelele Galaxy S20 Ultra, Galaxy S20 Plus şi Galaxy S20 „standard”, în versiunile lor 5G şi în configuraţie internaţională, adică cu procesoare Samsung Exynos. Având însă în vedere că diferenţele între variantele 5G şi 4G nu sunt aşteptate a fi prea mari, probabil că aceste specificaţii hardware vor fi valabile pentru toate variantele telefoanelor, în afară de procesor, care în SUA şi China va fi înlocuit cu un Snapdragon 865. Samsung Galaxy S20 Ultra 5G: specificaţii Modelul Samsung Galaxy S20 Ultra, flaghsip-ul Samsung şi modelul de top din noua serie, va fi singurul care va primi toate funcţiile foto noi. Vorbim despre o cameră nou-nouţă, cu senzor de 108 megapixeli, zoom digital până la 100X şi cea mai mare baterie de pe un telefon Samsung de până acum. Singurul detaliu pe care nu îl ştim cu certitudine este cantitatea de memorie RAM, însă zvonurile vorbesc despre 12 GB standard, cu opţiunea 16 GB pentru varianta de top. Display: 6,9” (3.200 x 1.440 pixeli), format 20:9, Infinity-O Dynamic AMOLED, 120 Hz Procesor: Exynos 990 (octa-core), 7nm RAM: 12/16 GB (?) Stocare: 128/512 GB Card: Da, microSD până la 1 TB Camera principală: 108 MP wide + 48 MP zoom (10X optic, 100X digital) + 12 MP ultra-wide + 3D TOF Înregistrare video: 8K 30 FPS, 4K 60 FPS Camera frontală: 40 MP (4K 60 FPS video) Software: Android 10 (interfaţă One UI 2.0) Audio: difuzoare stereo AKG, Dolby Atmos Baterie: 5.000 mAh, încărcare rapidă la 45 W Dimensiuni: 167 x 76 x 8,8 mm Greutate: 221 g Altele: rezistenţă la apă IP 68, încărcare wireless bilaterală, senzor de amprentă în display Samsung Galaxy S20 Plus 5G: specificaţii Modelul Galaxy S20 Plus nu va fi cel de top în 2020. Ultra îi ia locul, iar de această dată, cei care aleg varianta Plus vor primi mai puţine noutăţi. Cel mai mare „downgrade” pare să fie la capitolul cameră foto, camera principală de pe S20 Plus fiind de 12 megapixeli, în timp ce zoom-ul optic va fi doar de 3x faţă de 10x cum se zvoneşte pe modelul Ultra. Display: 6,7” (3.200 x 1.440 pixeli), format 20:9, Infinity-O Dynamic AMOLED, 120 Hz Procesor: Exynos 990 (octa-core), 7nm RAM: 12 GB (?) Stocare: 128 GB Card: Da, microSD până la 1 TB Camera principală: 12 MP wide + 64 MP zoom (3X optic, 30X digital) + 12 MP ultra-wide + 3D TOF Înregistrare video: 8K 30 FPS, 4K 60 FPS Camera frontală: 10 MP (4K 60 FPS video) Software: Android 10 (interfaţă One UI 2.0) Audio: difuzoare stereo AKG, Dolby Atmos Baterie: 4.500 mAh, încărcare rapidă la 45 W Dimensiuni: 162 x 74 x 7,8 mm Greutate: 188 g Altele: rezistenţă la apă IP 68, încărcare wireless bilaterală, senzor de amprentă în display Samsung Galaxy S20 5G: specificaţii Modelul de bază, Galaxy S20, va fi echipat cu aceleaşi componente de top precum modelele superioare, diferenţele fiind minime între acesta şi modelul Plus. Doar dimensiunea display-ului şi capacitatea bateriei diferă cu adevărat, acestea fiind limitate de dimensiunile dispozitivului. De asemenea, pe modelul de bază, Samsung nu va oferi o cameră TOF. Display: 6,2” (3.200 x 1.440 pixeli), format 20:9, Infinity-O Dynamic AMOLED, 120 Hz Procesor: Exynos 990 (octa-core), 7nm RAM: 12 GB (?) Stocare: 128 GB Card: Da, microSD până la 1 TB Camera principală: 12 MP wide + 64 MP zoom (3X optic, 30X digital) + 12 MP ultra-wide Înregistrare video: 8K 30 FPS, 4K 60 FPS Camera frontală: 10 MP (4K 60 FPS video) Software: Android 10 (interfaţă One UI 2.0) Audio: difuzoare stereo AKG, Dolby Atmos Baterie: 4.000 mAh, încărcare rapidă la 45 W Dimensiuni: 152 x 68 x 7,9 mm Greutate: 164 g Altele: rezistenţă la apă IP 68, încărcare wireless bilaterală, senzor de amprentă în display Cele trei smartphone-uri Galaxy S20 sunt aşteptate pentru anunţ pe 11 februarie, lansarea în magazine urmând a avea loc la câteva săptămâni după evenimentul Unpacked. Tot în cadrul acestui eveniment sunt aşteptate şi primele detalii despre Galaxy Z Filp, primul telefon pliabil cu clapetă de la Samsung. Sursa

Probabil una dintre cele mai mari probleme pe care Huawei le are pe partea de software după „divorţul” de Google Mobile Services, este absenţa Google Maps, cel mai popular serviciu de hărţi şi navigaţie din lume. Deşi până acum nu a venit cu o alternativă integrată, compania chineză pare să pregătească un parteneriat cu TomTom, companie care se ocupă de foarte mult timp de servicii de hărţi. Astfel, hărţile TomTom vor fi soluţia propusă de Huawei care va urma să fie integrată în EMUI la nivelul sistemului de operare. Huawei încă nu a anunţat oficial acest parteneriat, probabil aşteptând un eveniment de lansare pentru a face acest lucru oficial. Având în vedere că ne apropiem de lansarea seriei P40, probabil că acolo vom afla mai multe lucruri pe cale oficială. Cert este că Huawei va avea în sfârşit o alternativă reală la Google Maps, considerată probabil de unii chiar mai performantă atunci când vine vorba despre navitaţie turn-by-turn. TomTom a decis de curând să nu se mai bazeze atât de mult pe hardware şi să ofere sub licenţă serviciile sale software de hărţi. Astfel, un parteneriat cu cel de-al doilea producător de smartphone-uri la nivel global s-ar putea dovedi a fi benefic pentru compania olandeză, care are peste două decenii de experienţă în domeniul navigaţiei prin GPS. Fiind o companie olandeză, sancţiunile SUA nu se aplică, deci Huawei poate colabora fără probleme cu TomTom. Desigur, hărţile Google vin şi ele cu anumite avantaje. Acestea includ informaţii despre magazine precum orarul de funcţionare, numărul de telefon, recenzii ale serviciilor, fotografii şi multe altele. Aceasta este însă şi o şansă pentru TomTom să se dezvolte mai mult în această direcţie, întrucât Huawei va dori cu siguranţă să ofere utilizatorilor săi o alternativă cât mai completă la Google Maps. Există însă şi câteva servicii pe care Huawei nu le va putea înlocui prea uşor. YouTube o platformă fără concurenţă în piaţă şi sunt slabe şansele ca cineva să reuşească să lanseze în viitorul apropiat ceva similar, care să atragă creatorii de conţinut spre aceasta. Nu numai serviciul în sine este atractiv pentru utilizatori, ci în mod special creatorii, care publică pe YouTube clipuri. Desigur, şi avantajul că vine pre-instalat pe telefoanele cu Android facilitează accesul rapid la platformă. Sursa

Promişi de mai mulţi ani, acumulatorii Li-ion prevăzuţi cu electrozi pe bază de grafen reprezintă cea mai bună şansă a industriei pentru depăşirea actualului blocaj, în care capacitatea de stocare a energiei pur şi simplu nu mai ţine pasul cu cerinţele gadgeturilor moderne. Deşi gadgeturile pe care le alimentează au evoluat considerabil, acumulatorii Li-ion au rămas în mare parte neschimbaţi, oferind aproximativ aceeaşi densitate de înmagazinare a energiei ca şi acum câţiva ani, producătorii acestora mulţumindu-se să optimizeze partea de fiabilitate şi longevitate. Din nefericire, alternative credibile la tehnologia Li-Ion nu prea se întrevăd în viitorul apropiat, singura cale de urmat rămânând optimizarea suplimentarea densităţii de înmagazinare a energiei. Cea mai promiţătoare inovaţie pe această direcţie este tehnologia grafenului, un material foarte promiţător dar foarte dificil de produs la scară industrială. Însă dacă ne luăm după afirmaţiile unei companii din Los Angeles, obstacolul a fost deja depăşit, compania anunţând testarea unor baterii cu grafen pentru smartphone-uri care sunt aproape gata de comercializare. Fabricaţi de compania Real Graphene, noii acumulatori vor folosi în continuare litiu, adăugând însă o foaie de grafen pentru a obţine numersoase avantaje. Compania susţine că, cu această nouă tehnologie, va fi nevoie de doar 20 de minute pentru a încărca o celulă de 3000mAh folosind un încărcător de 60 de waţi, spre deosebire de 90 de minute, care este timpul mediu în acest moment. Afirmaţia sugerează mai degrabă că, în loc de creşterea densităţii de stocare a energiei, compania a folosit proprietăţile termoconductoare superioare ale grafenului pentru a optimiza disiparea de căldură în timpul procesului de încărcare rapidă. Mai mult, majoritatea bateriilor actuale suportă între 300 şi 500 de cicluri de încărcare fără a pierde semnificativ din capacitatea de stocare a energiei, însă bateriile cu grafen vor putea gestiona aproximativ 1500 de cicluri înainte de a atinge un nivel similar de uzură. Dificil de obţinut, grafenul este din păcate un material scump, acumulatorii realizaţi de Real Graphene urmând să coste cu 30% mai mult decât actualele baterii cu litiu, fapt ce limitează aplicabilitatea acestora la telefoane din gama high-end, cu marje de profit suficient de mari pentru a permite amortizarea costurilor da fabricaţie. Telefoanele fabricate vor avea însă o durată de exploatare mai lungă, fiind necesare de trei ori mai multe cicluri de încărcare/descărcare pentru a ajunge la un nivel de uzură care să solicite înlocuirea acumulatorului Li-Ion. Din păcate, pentru progrese reale şi pe partea de stocare a energiei, mai avem ceva timp de aşteptat. Sursa

Closed.

Am visat într-o seară cum mă fugărea poliția în real life și am dat /q ON: E ok.

Closed.

Closed.

Closed.

Closed.

Closed.

Closed.